COALA SANITAR POSTLICEAL "CAROL DAVILA" PITETI Specializarea: Asistent Medical de Balneo-fizioterapie Cursuri de zi

PROIECT DE ABSOLVIRE

HERNIA DE DISC LOMBAR L4-L5.

COORDONATOR: Prof. Adria Po!a" M#di$ !ri%ar B.&.T.R.M.

ABSOLVENT: POPESC' C. ELENA

())* C'PRINS

MOTIVA+IA PROIECT'L'I........................................................................................., CAPITOL'L I - No-i. i /# #ra0# d# a a1o%i#-fi2io0o/i#-3io%#$a i$4........................4 a) Noiuni de anatomie4 b) Noiuni despre biomecanica articulaiei.. c) Bilan articular !i muscular..."4 CAPITOL'L II - No-i. i /# #ra0# d#5!r# 3oa04..........................................................67 a) Noiuni despre boal# ........................................................................................."$ b) Noiuni despre tratamentul bolii........................................................................% CAPITOL'L III - No-i. i d#5!r# 1ra1a%# 1.0 d# r#$.!#rar# a0 3o0ii........................,6 CAPITOL'L IV 8 S1.dii d# $a2......................................................................................,7 S1.di.0 d# $a2 6..................................................................................................................,7 S1.di.0 d# $a2 (..................................................................................................................4& S1.di.0 d# $a2 ,..................................................................................................................45 CAPITOL'L V.................................................................................................................5) a) 'ezultate !i concluzii pe mar(inea cazurilor studiate...................................................)& b) *bser+aiile personale ,n cursul aplic#rii procedurii !i indicaii suplimentare.............)& CAPITOL'L VI Concluzii (enerale...............................................................................)" BIBLIO9RA&IE...............................................................................................................5(

MOTIVA+IE

Caracterul cronic !i recidi+ant- cu tendin# e+oluti+# a .erniilor de disc lombaresporirea incidenei !i /,ntinerirea0 acestei maladii este obser+at# ,n toat# lumea !i pune problema ale(erii metodelor de tratament !i a sporirii eficienei acestora. %

1ocul tratamentului de recuperare fizio2inetic al 34'N545 64 65SC 1*MBA'4 141) ca opiune ,ntre tratamentul medical !i cel c.irur(ical- r#m7ne subiect de discuii medicale !i este direct le(at de eficiena procedurilor aplicate. Am ales s# tratez acest subiect- datorit# faptului c# este o afeciune frec+ent ,nt7lnit# ,n practica medical#. 6e asemenea- ,mi propun s# prezint efectele tratamentului B.8.9.:. ,n 361 14-1)prin prisma e;perienei mele ,ntr-un ser+iciu de recuperare dintr-o <perl#0a staiunilor de tratament balneoclimateric din =udeul >7lcea- !i anume- staiunea B#ile *l#ne!ti.

CAPITOL'L I No-i. i d# a a1o%i#-fi2io0o/i#-3io%#$a i$4.

A: No-i. i d# a a1o%i#:

Coloana +ertebral# reprezint# sc.eletul a;ial al trunc.iului- fiind dispus# posterior !i pe linie median#. 4a este format# din ??-?4 de +ertebre- repartizate astfel: cer+icale- "% toracice- ) lombare- ) sacrale !i 4-) cocci(iene. Coloana se articuleaz# superior- prin intermediul primei +ertebre cer+icale- cu craniul- iar inferior prin intermediul sacrului cu oasele co;ale. 8iecare +ertebr# prezint# anterior un corp +ertebral !i posterior un arc +ertebral. Arcul +ertebral este alc#tuit din: " pedicul- % lame +ertebrale- % procese trans+erse- % procese articulare superioare- % procese articulare inferioare !i un proces spinos. @aura +ertebral#- delimitat# ,n corpul !i arcul +ertebral- formeaz# prin suprapunerea +ertebrelor canalul +ertebral- care ad#poste!te m#du+a spin#rii. Aentru o elasticitate !i o rezistent# crescut#- coloana +ertebral# prezint# 4 curburi normale: -lordoza cer+ical#- con+e;# anteriorB -cifoza toracal#- con+e;# posteriorB -lordoza lombar#- con+e;# anteriorB -cifoza sacro-cocci(ian#- con+e;# posteriorB Aentru asi(urarea mobilit#ii !i rezistenei coloanei- +ertebrele sunt unite de elemente con=uncti+ fibroase- discul inter+ertebral !i li(amentele coloanei. Cntre % corpuri +ertebrale al#turate se afl# un disc inter+ertebral. Cntre % lame +ertebrale al#turate- de aceea!i parte se afl# li(amentul (alben. Cntre % procese trans+erse al#turate- de aceea!i parte- se afl# li(amentul intertrans+ers. Cntre % procese spinoase al#turate se afl# li(amentul interspinos. Cn =urul articulaiei inter+ertebrale se afl# li(amentul feelor articulare. Ae faa anterioar# a tuturor corpurilor +ertebrale se afl# li(amentul lon(itudinal anterior. Ae faa posterioar# a tuturor corpurilor +ertebrale se afl# li(amentul lon(itudinal posterior. >7rfurile tuturor proceselor spinoase sunt unite de li(amentul supraspinos.

Di5$.ri0# i 1#r;#r1#3ra0#: a: 9# #ra0i14-i: Aceste formaiuni sunt a!ezate ,ntre feele de contact ale corpului +ertebral- la ni+elul ra.ismului articulat. 4le sunt ,n num#r de %?- primul (#sindu-se ,ntre a;is !i cea de-a ?-a +ertebr# cer+ical#- iar ultimul ,ntre corpul celei de a-)-a +ertebr# lombar# !i faa articular# a bazei sacrului. Cn (eneral- fiecare disc inter+ertebral are forma unei lentile bicon+e;e ce se muleaz# ,n spaiul inter+ertebral prin comprimarea sa de c#tre suprafeele articulare. 6atorit# acestui faptporiunea mi=locie a discului este mai bombat#- iar circumferina apare pe faa anterioar# !i pe feele laterale ale +ertebrelor ,n forma unei benzi trans+ersale. Mar(inea posterioar# a circumferinei discului este u!or scobit# !i r#spunde canalului ra.idian. Ae faa anterioar# a circumferinei discului inter+ertebral se prinde li(amentul +ertebral lon(itudinal. Cn sc.imbpe faa posterioar# a circumferinei sale- deci ,n canalul +ertebral- li(amentul +ertebral lon(itudinal posterior ader# foarte puin de circumferinele discului- fa+oriz7nd astfel .ernierea nucleului pulpos ,n canalul ra.idian. Cn#limea discului inter+ertebral e mai mare la mi=locului lui. 1a periferia acestuia ,n#limea este +ariabil#- depinz7nd de curburile sa(itale ale corpurilor +ertebrale. Astfel ,n re(iunea lombar# discul este mai ,nalt D"&-"% mm la ni+elul +ertebrelor lombare ? !i 4). 3. Da1# a a1o%o!a1o0o/i$# a0# di5$.0.i i 1#r;#r1#3ra0:

6iscul inter+ertebral are % componente:

6. I #0.0 fi3ro5: 4ste alc#tuit din fibre con=uncti+e rezistente- dispuse e;trem de +ariatDcircular- oblic- +ertical)- care fac le(#tura ,ntre corpii +ertebrali- solidariz7ndu-i !i opun7nd rezisten# la mobilizarea coloanei ,n toate planurile !i a;ele de mi!care.Mi!c#rile cele mai frec+ente la ni+elul coloanei +ertebrale sunt: mi!c#rile de fle;ie cu re+enire la poziia de referin#Dde +erticalizare)- urmate de fle;ie cu rotaieDtorsiuni)- mai rar mi!c#ri de .ipere;tensie.Aceast# structur# comple;# de rezistent# este +ascularizat# !i iner+at#. (. N.$0#.0 !.0!o5: 4ste o formaiune con=uncti+# sferic#- moale- .idratat#- fle;ibil# ce este supus# constant unor fore de ,nc#rcare prin presiune. Arin mi!carea predominant# de fle;ie- se ,ncarc# zona anterioar# a corpilor +ertebralicare +or reaciona prin dez+oltarea de osteofite- presiunea crescut# re(#sindu-se !i ,n zona posterioar# a nucleului pulpos- unde pro(resi+ structura se deterioreaz#- fa+oriz7nd ruperea nucleului pulpos !i .ernia de disc. Ro0.0 di5$.ri0or i 1#r;#r1#3ra0#: ". menin curburile corpului prin rezistena lor. %. transmit (reutatea corpului ,n toate direciile. ?. amortizeaz# !ocurile sau presiunile datorit# elasticit#ii lor. 4. fa+orizeaz# re+enirea la starea de ec.ilibru dupa terminarea mi!c#rii. $. Da1# fi2io!a1o0o/i$# a0# di5$.0.i i 1#r;#r1#3ra0: Sub aciunea unor factori noci+i este perturbat# fie dez+oltarea !i cre!terea discului Ddac# se acioneaz# ,n cursul dez+olt#rii)- fie se produc procese de(enerati+e discale localizate sau (eneralizate. No;ele pato(ene care se adreseaz# discului inter+ertebral pot fi (rupate ,n: (eneticemetabolice- mecanice !i distructi+e. 6. No<#0# /# #1i$#. Anomaliile (enetice se manifest# prin diferite perturb#ri ,n se(mentarea coloanei +ertebrale ca de e;emplu: +ertebre fluture- .emi+ertebre- modific#ri ale discului inter+ertebral- etc- ce ,nsoesc malformaii mai intense ale coloanei +ertebrale. 8actorii predispozani se suprapun pe de o parte constituiei- pe de alt# parte manifest#rilor de tip distrofic ale / spatelui alb0- dintre care cele mai importante sunt anomaliile tranziionale ale =onciunii lombo-sacrale !i defectelor de includere a arcului posterior. (. No<#0# %#1a3o0i$# pot fi: con(enitale- manifest7ndu-se cel mai frec+ent ,n adolescen# sau dup# na!tere. Astfel de anomalii sunt: mucopoliza.aridoze.ipofosfatazemia- dere(l#ri .ormonale- con(enitale- etc. Arintre factorii postnatali care fa+orizeaz# anomaliile metabolice- un rol important ,l =oac# nutriia discului inter+ertebral precum !i di+erse influene to;ice !i climatice. ,. No<#0# %#$a i$#. 8actorii mecanici acioneaz# de=a ,n cursul cre!terii dup# cum arat# deformaiile +ertebrale din scolize. Sediul preferenial al leziunilor de(enerati+e discale se afl# ,n se(mentele de ma;im# mobilitate ale ra.ismului D14-1)). 3ernia de disc e mai des ,nt7lnit# la b#rbai- la persoane care depun eforturi fizice mari. 8actorul mecanic este le(at de anumite mi!c#ri cu mare coeficient de traumatizare discal#: .iperfle;ia cu torsiunea trunc.iului- mi!c#rile de fle;ie !i e;tensie !i sarcina. :raumatismele mici !i repetate (r#besc e+oluia proceselor de(enerati+e discale. Aoziiile defectuoase meninute un timp mai ,ndelun(at ,n timpul efectu#rii unei munci- scaune cu o construcie incorect#- suspensia deficitar# a unor auto+e.icule- sunt o serie de factori ce influeneaz# discul +ertebral. 6e asemenea !i ortostatismul.

Mecanica coloanei lombare se modific# datorit# miopatiilor- membrului inferior amputat- anc.ilozei co;o-femurale- sec.elelor de poliomielit#- ine(alitatea membrelor inferioare- obezitate- etc. 4. No<#0# di51r.$1i;#. 6istru(erea discurilor inter+ertebrale are loc prin cointeresarea acestora ,ntr-o infecie specific# sau nespecific#- pornit# de la capul +ertebral sau prin in+adarea lor tumoral#. 5ndiferent de natura proceselor patolo(ice pro(resi+e ale discului inter+ertebralacestea cauzeaz# modific#ri macroscopice discale- deseori modific#ri +izibile ale corpului +ertebral. :raumatismul coloanei poate determina di+erse sc.imb#ri anatomice la ni+elul discului f#r# a cauza simptome- sau poate cauza suferine f#r# modific#ri discale decelabile. 8orma !i funcia discului inter+ertebral reprezint# dou# entit#i inseparabile- at7t din punct de +edere descripti+- c7t !i terapeutic.

B: No-i. i d#5!r# 3io%#$a i$a ar1i$.0a-i#i: Cara$1#r#0# /# #ra0# a0# ;#r1#3r#0or 0o%3ar#:

-Corpul +ertebral e cel mai +oluminos dintre corpurile +ertebrale ale ra.ismului. -6iametrul trans+ersal al corpului +ertebral dep#!e!te e+ident diametrul antero-posterior- !i cre!te de la o +ertebr# la alta ,n sens cranio-candal. - Bureletul mar(inal al feelor corpurilor +ertebrale este pronunat- cel de la faa inferioar# fiind ,ntotdeauna mai (ros !i mai e+ident. - Aartea central# a feei corpurilor +ertebrale prezint# dou# zone !i anume una periferic#- l7n(# bureletul mar(inal care este ciuruit#- !i alta central# care corespunde nucleului pulpos. -Bordurile mar(inale sunt rotun=ite !i destul de ie!ite ,n afar# pe p#rile laterale ale corpului +ertebral. -Suprafaa circumferenial# a corpului +ertebral e mai scobit# trans+ersal- fapt ce se datoreaz# bordurilor mar(inale care sunt mai dez+oltate. - Ae corpul +ertebrei lombare se afl# li(amentul +ertebral lon(itudinal. Ae primele trei se prinde st7lpul diafra(matic drept- iar pe cel st7n( numai primele dou#. Ae feele laterale ale corpurilor +ertebrale se prind fascicule ale psoasului !i pe +ertebra a doua lombar#- arcada psoasului. -Aediculii +ertebrali pleac# de pe partea superioar# a corpului +ertebral !i sunt orizontali- (ro!i !i scuri. Mar(inile lor superioare !i inferioare sunt scobite- delimit7nd prin suprapunere. -1amele +ertebrale au forma patrulater#- sunt (roase !i sunt orientate u!or oblic de sus ,n =osdinainte-,napoi !i din#untru ,n afar#. Ae mar(inea superioar# a feei posterioare- ca !i pe mar(inea inferioar# a feei anterioare- se prind li(amentele (albene. -Apofiza spinoas# este o lam# osoas# (roas#- patrulater#- ,ndreptat# orizontal dinainte-,napoi. Scade ca dimensiune la ultimele dou# +ertebre lombare. Ae feele laterale se (#se!te c7te o creast# osoas# care le di+izeaz# ,n dou# c7mpuri: a.Ae c7mpul superior se inser# mu!c.iul interspinos lombar !i trans+erso-spinos. b.Ae c7mpul inferior se prinde mu!c.iul interspinos lombar subiacent. Mar(inea superioar# d# inserie li(amentului interspinos. Mar(inea inferioar# prezint# un tubercul !i o creast# pe care se prinde li(amentul interspinos subiacent. >7rful apofizei spinoase !i mar(inea ei posterioar# dau inserie li(amentelor supraspinoase- fasciei lombo-toracice !i mu!c.iului dorsalul mare. Ae primele trei apofize spinoase se mai prinde !i mu!c.iul dinat posterior !i inferior. Ae ultimele patru +ertebre lombare se prinde poriunea lombo-dorsal# a mu!c.iului lun(ul spatelui. -Apofizele trans+ersale care mai sunt numite !i apofize trans+ersale 1% !i 1? sunt mai bine reprezentate. Ae faa anterioar# !i spre r#d#cina apofizei trans+erse se inser# mu!c.iul psoasiar spre +7rf- tot pe aceea!i fa#- se inser# mu!c.iul p#tratul lombar. 1a baza feei posterioare se (#se!te un tubercul numit0 tubercul accesoriu0 sau0 apofiza stiloid# Broca0- pe care se inser# fascicole mediale ale lun(ului dorsal. 6e la tuberculul accesoriu pleac# o creast# care ,mparte faa posterioar# a apofizei costiforme ,ntr-un c7mp superior pe care se inser#

mu!c.iul intercostal !i fascicole e;terne din poriunea lombar# a lun(ului spatelui. Ae mar(inea superioar# a apofizei se inser# mu!c.iul intertrans+ersal lateral al lombei- iar pe mar(inea inferioar# se inser# mu!c.iul intertrans+ersal lateral al lombei din spaiul urm#tor. Ae +7rful apofizei costiforme se prinde apone+roza posterioar# a mu!c.iului trans+ers abdominal- p#tratul lombar pe primele patru +ertebre lombare- li(amentul lombocostal 3enlle pe primele dou# lombare !i li(amentul iliolombar pe ultimele dou# lombare. -Apofizele articulare au forma specific# de se(ment de cilindru. Apofizele articulare superioare ale primelor ? +ertebre lombare sunt mai departe fa# de apofizele articulare inferioare. Cn sc.imb cele ale +ertebrelor 14 !i 1) se (#sesc la e(al# distan# cu cele inferioare. Apofizele articulare superioare pleac# ,n direcie sa(ital# de la unirea pediculilor- a lamelor +ertebrale !i a apofizelor costiforme. Fltimele % apofize articulare au o direcie ce de+iaz# puin ,n afar#. Ae mar(inea posterioar# a apofizei articulare se (#se!te un tubercul numit0 tuberculul mamilar0 sau metapofiza- pe care se inser# fascicule ale mu!c.ilor intratrans+ersali lombari c7t !i fasciculele interne ale lun(ului dorsal. Apofiza articular# inferioar# pleac# de pe mar(inea inferioar# a lamei +ertebrale. Are forma unui se(ment de cilindru plin !i pri+e!te ,nainte !i ,n afar#. -@aura +ertebral# este triun(.iular# !i mai mic# ,n raport cu dimensiunile corpului +ertebral. 4;ist#- de asemenea- !i +ertebre cu aspect particular: ". Arima +ertebr# lombar# are unele caractere morfolo(ice de trecere- !i anume: Apofiza costiform# scurt#- pe care se inser# arcada psoasului- iar spre +7rf arcada p#tratului lombelor. Cntre cele % arcade se inser# fasciculul Geber din mu!c.iul diafra(m. Fneori ,n locul apofizei trans+erse putem (#si o coast# lombar# suplimentar#- articulat# cu prima +ertebr# lombar#. %. >ertebra a )-a lombar# se mai nume!te !i +ertebra presacrat#- datorit# a!ez#rii ei ,n +ecin#tatea conului osos inferior. 6eoarece suport# (reutatea trunc.iului- prezint# unele modific#ri morfolo(ice adapti+e. Astfel- corpul +ertebral este foarte +oluminos- mai ,nalt anterior dec7t posterior- a+7nd astfel un aspect cuneiform. Bordurile mar(inale sunt foarte e+idente- lu7nd forma unor creste. Aediculii sunt scuri !i (ro!i- iar lamele +ertebrale sunt oblice ,n =os !i ,napoi. Ae faa posterioar# a fiec#rei lame imediat sub apofiza articular# superioar#- apare c7te o depresiune numit#0 foset# di(ital#0- ca la +ertebrele sacrale. Apofizele costiforme sunt de obicei mai scurte- mai (roase !i mai unite cu pediculul cu care se formeaz# o mas# comun#. Ae +7rful lor se prinde li(amentul iliolombar !i li(amentul sacro-+ertebral bic.at. Apofizele articulare sunt a!ezate mediosa(ital- cele inferioare fiind mai laterale fa# de cele superioare. @aura +ertebral# cre!te dimensional fa# de celelalte +ertebre lombare !i are forma unui triun(.i ec.ilateral cu un(.iuri rotun=ite. M4d.;a 5!i 4rii:

8ace parte din sistemul ner+os central al +ertebratelor- fiind prote=at de canalul +ertebral- le(at de (7t- trunc.i si e;tremit#ile corpului prin intermediul ner+ilor spinali- fiind ,n+elit la fel ca !i creierul ,ntr-o membran#D menin(e). a. A=#2ar#" ra!or1.ri: Are forma de cordon cilindric- u!or turtit ,n sens antero-posterior- se (#se!te ,n canalul +ertebral- pe care ,ns#- nu-l ocup# ,n ,ntre(ime. 1un(imea m#du+ei spin#rii este de 4?-4) cm cu +ariaii indi+iduale. 1imita superioar# a m#du+ei corespunde (#urii occipitale prin care canalul +ertebral comunic# ,n sus cu ca+itatea cranian# sau emer(ena primului ner+ spinalDC")- iar limita inferioar# se afl# ,n dreptul +ertebrei 1%. M#du+a ,si are limita inferioar# ,n dreptul +ertebrei 1%- datorit# faptului c# ritmul de cre!tere al coloanei +ertebrale este mai rapid dec7t cel al m#du+ei.:ot din aceast# cauz#- r#d#cinile ner+ilor spinali lombari !i sacrali au o direcie oblic# ,n =os . M#du+a spin#rii nu ocup# toat# (rosimea canalului +ertebral- fiindc# ,ntre peretele osos al +ertebrelor !i m#du+a se afl# cele ? membrane ale menin(elor +ertebrale care asi(ur# protecia !i nutriia m#du+ei. Sub +ertebra 1%- m#du+a se prelun(e!te cu conul medular- iar acesta cu <filum terminale0- care a=un(e la coccis pe fata posterioar# a celei de-a doua +ertebre cocci(iene. 6e o parte !i de alta a conului medular !i a filumului terminale se afl# ner+ii lombar !i sacral- cu direcie aproape +ertical#- ei form7nd 0coada de cal0. 3. A5!#$1.0 #<1#rior a0 %4d.;#i: Cn dreptul re(iunilor cer+ical# !i lombar#- m#du+a prezint# % re(iuni mai +oluminoase: intumescenele cer+ical# !i cea lombar#- ce corespund membrelor. Arima- cea a ple;ului bra.ial se afl# ,n dreptul +ertebrelor C4-:%- iar cea de-a douacea lombar# se afl# ,n dreptul +ertebrelor :H-:l%. $. M# i /#0# 5!i a0#: 4ste alc#tuit din ? membrane de protecie care ,n+elesc m#du+a: 6. D.ra %a1#r >%#%3ra a #<1#rioar4:: are o structur# fibroas#- lamelar#- rezistent# !i este separat# de pereii canalului +ertebral prin spaiul epidural- ,n care se afl# esut con=uncti+ !i (ras cat !i +ene multiplu anastomozate.

"&

(. Ara? oida: are o structur# con=uncti+# !i este separat# de dura mater prin spaiul subdural !i de piamater prin spaiul subara.noidian- care conine lic.idul cefalora.idian. ,. Pia%a1#r >%# i /#0# ;a5$.0ar:: este o membran# con=uncti+o-+ascular#- cu rol nutriti+ care in+ele!te m#du+a- de care ader# intim- p#trunz7nd ,n !anturi !i fisuri. Cn (rosimea ei se (#sesc numeroase +ase arteriale !i ner+i D,n special simpatici). d. S1r.$1.ra %4d.;#i 5!i 4rii: 4ste compus# din a(lomer#ri de neuroni !i fascicule de fibre ner+oase. Materia cenu!ie-denumire a a(lomer#rilor neuronale are form# de <30 pe seciune trans+ersal#- cu un corn anterior !i unul posterior ,n fiecare =um#tate. Cel anterior este compus din neuroni motori- ,n timp ce cornul posterior conine corpii celulari ai neuronilor de asociaie !i senziti+i. Materia cenu!ie este incon=urat# de materia alb#. Aceasta e impr#!tiat# ,n ? cordoane!i conine fascicule ascendente !i descendente- care conecteaz# creierul la m#du+a spin#rii ,n ambele direcii. a. fasciculele descendente propa(# impulsurile motorii de la creier la sistemul ner+os periferic. b. fasciculele ascendente duc impulsurile senziti+e de la periferie c#tre creier. #. &. $-ii0# %4d.;#i 5!i 4rii: ". funcioneaz# ca un sistem de conducere ,n ambele sensuri ,ntre creier !i S.N.A. %. controleaz# acti+it#ile refle;e simple. f. N#r;ii 5!i a0i: Conecteaz# m#du+a cu receptorii !i efectoriiDsomatici !i +e(etati+i). Sunt ?" de perec.i !i au o dispoziie metameric#. 6istribuia pe re(iuni: -re(iunea cer+ical#:EB -re(iunea toracal#:"%B -re(iunea lombo-sacrat#:)B -re(iunea cocci(ian#:"B Cn zona lombar# se afl# ple;ul lombar- ce este alc#tuit din ramurile +entrale ale ner+ilor: 1"-1%-1?-14. 'amurile lui se distribuie la peretele abdominal- la or(anele (enitale e;terne !i la membrele inferioare. /. N#r;.0 5$ia1i$ L4-S,:

4ste cel mai mare ner+. 4l iese din bazin prin marea scobitur# sciatic#- pe sub mu!c.iul piriform- trece ,ntre tro.anterul mare !i tuberozitatea isc.iatic# !i coboar# apoi pe

""

faa posterioar# a coapsei- p7n# ,n spaiul popliteu- unde se termin# prin bifurcare ,n ner+ii: - ". sciatic popliteu e;tern Dner+ al e;tensiei). - %. sciatic popliteu intern Dner+ al fle;iei). Cnc# de la ori(ine- ner+ul sciatic este format din ace!ti doi ner+i- str7n!i ,ntr-o teac# con=uncti+# comun#. Fneori- di+iziunea sciaticului se face ,n partea superioar# a coapsei. Cn re(iunea coapsei- trunc.iul sciatic d# ramuri musculare pentru: semitendiossemimembranos- poriunea lun(# a bicepsului !i aductorul mare- pro+enind din conti(entul sciatic popliteu intern !i poriunea scurt# a bicepsului pro+enind din conti(entul sciatic popliteu e;tern. 6. N#r;.0 5$ia1i$ !o!0i1#. #<1#r Dramurile posterioare 14-1)). 6up# ce se desface din trunc.iul sciatic ,n spaiul popliteu- coboar# ,n =urul p#rii posterioare a bicepsului femural- ,ncon=oar# (7tul peroneului- afl7ndu-se ,n !anul peroneal ,ntre os !i mu!c.iul lun( peronier !i apoi se ,mparte ,n ramuri terminale. Cn spaiul popliteu- ner+ul d# ramuri senziti+eimportante fiind cele pentru articulaia (enunc.iului !i ner+ul cutanat peronier- pentru faa lateral# a (ambei- maleola e;tern# !i partea lateral# a piciorului !i a de(etului >. 'amurile terminale se distribuie astfel: -a. ramura recurent# articular# iner+eaz# articulaia (enunc.iului !i tibioperonieraB accesoriumu!c.iul tibial anterior. -b. ramura tibial# anterioar# Dner+ul peroneal profund) iner+eaz# mu!c.iul tibial anteriore;tensorul lun( al de(etelor- e;tensorul propriu al .alucelui- pediosul- articulaia (leznei !i suprafaa ei cutanat#- precum !i articulaiile primelor dou# de(ete. -c. ramura musculocutanat# D ner+ul peroneal artificial ) iner+eaz# mu!c.ii poronierisuprafaa cutanat# a dosului piciorului- o parte a .alucelui !i poriunile din de(etele 55-> p7n# la a doua falan(#. (. N#r;.0 5$ia1i$ !o!0i1#. i 1#r Dramuri anterioare14-1)): coboar# ,n spaiul popliteu- ,n continuarea trunc.iului sciatic- trece apoi prin inelul solearului D de unde este denumit ner+ tibial posterior) ,n lo=a posterioar# a (ambei- d7nd la ni+elul (leznei cele dou# ramuri terminale: ner+ii plantar medial- ec.i+alentul medianului !i plantar lateral- ec.i+alentul cubitalului. 'amurile motorii ale trunc.iului sciatic popliteu intern iner+eaz# mu!c.ii (astrocnemian- popliteu- plantar subire- solear- tibial posterior- fle;orul lun( al .alucelui. 6in punct de +edere senziti+- ner+ul sural- anastomazat cu ramura cutanat# peronier#- iner+eaz# pielea poriunii dorsolaterale a (ambei !i mar(inea lateral# a piciorului- precum !i articulaiile (ambei. Ner+ul plantar medial d# ramuri motorii la mu!c.iul fle;or scurt al de(etelorabductorul .alucelui- fle;orul scurt al .alucelui !i primii lombricali: ramurile senziti+e iner+eaz# partea medial# a plantei !i primele 555-5> de(ete- precum !i falan(a lor un(.iular# Ner+ul plantar lateral d# ramuri la mu!c.ii p#tratului plantar- abductorul de(etului mic- interoso!ii plantari !i dorsaliB ramurile cutanate iner+eaz# partea lateral# a plantei !i ultimele dou# de(ete. Sciaticul are funcii: motorii- senziti+e !i trofice. 1a motilitate el comand# fle;ia (ambei pe coaps# prin ramuri- care iner+eaz# (emenii !i plantarii. 4;tensia dorsal# a de(etelor !i piciorului- cu meninerea boltei plantare este asi(urat# de sciaticul popliteu e;tern- care mer(e la pedio!i !i e;tensorii de(etelor ca !i fle;ia plantar# a piciorului !i a de(etelor- adducia- rotaia intern# !i abducia de(etelor. '#d#cinile 14 ale sciaticului comand# fesierii !i antero-e;ternii (ambei- r#d#cina 1) acioneaz# pe (ambierul anterior- e;tensorul propriu al .alucelui. '#d#cinile S"-S% e;ecut# fle;ia- iner+eaz# tricepsul sural !i fle;orii de(etelor- iar r#d#cina S? iner+eaz# numai partea inferioar# a fesei.

"%

6.(. Ar1i$.0a-ii0# $o0oa #i ;#r1#3ra0#: Cele %4 de +ertebre Dfar# sacru) se articuleaz# ,ntre ele printr-un dublu sistem articular: I: Ar1i$.0a-ia di5$o-;#r1#3ra04> fi/. 6:: este fomat# din corpurile +ertebrale !i discul fibros- !i constituie o amfiartroz# cu ) (rade de libertate: ". mi!c#ri de fle;ie-e;tensie ,n =urul unui a; trans+ersal. %. mi!c#ri de ,nclinare lateral# ,n =urul unui a; sa(ital. ?. mi!c#ri de rotaie ,n =urul unui a; +ertical. 4. mi!c#ri de alunecare pe a;e paralele ale corpurilor +ertebrale. ). mi!c#ri de ,ndep#rtare !i apropiere ,ntre % +ertebre datorit# elasticit#ii discului. Corpurile +ertebrale sunt le(ate prin li(amente +ertebrale comune aterior !i posterior. II: Ar1i$.0a-ii0# a!ofi2#0or !o51#rioar#> fi/. (:: Sunt alc#tuite din suprafeele apofizelor articulare ,ntre % +ertebre Dc7te % articulaii pentru fiecare +ertebr#). Sunt artrodii pentru c# permit doar simple alunec#ri anterioare-posterioare sau laterale.Aceste articulaii sunt ,n+elite de un aparat capsuloli(amentar. Structura osoas# ri(id# dintre cele % tipuri de articulaii obli(# la o participare sincron# a lor ,n timpul mi!c#rii care se realizeaz# de la un eta= la altul- amplific7ndu-se pe masur# ce intr# ,n aciune tot mai multe ni+eluri.

8i(." Articulaiile disco-+ertebrale C: I. Bi0a - ar1i$.0ar a0 $o0oa #i 0o%3ar#:

8i(.% Articulaiile interapofizare posterioare

Aoziia & a coloanei este cea realizat# ,n ortostatism- ,n rectitudine a+7nd ca repere: - +erticala firului cu plumb- care cade de la protuberana occipital#- de-a lun(ul spinelor +ertebrale- ,n !anul interfesier !i ,ntre cele % maleole interne. - linia dintre +7rfurile scapulelor !i linia bicret#- care sunt orizontale !i paralele. - occiput- zona dorsal# medie- fesele !i taloanele- care sunt tan(ente ,n plan +ertical Dperete). -+erticala care trece prin tra(us- prin faa anterioar# a um#rului- mar(inea anterioar# a marelui tro.anter- mar(inea e;tern# a piciorului- la ni+elul interliniei <C.opart0.

"?

Aprecierea mi!c#rilor coloanei se face pornind de la pozitia & si fi;7nd bazinul- fapt deosebit de dificil datorit# mi!c#rilor ,n articulaiile co;ofemurale. Numai ,n poziia !ez7nd se poate considera c# bazinul este mai mult sau mai puin fi;at. Ae de alt# parte- mobilitatea coloanei +ariaz# mult- ,n funcie de +arsta !i normalit#ile amplitudinilor de miscare.

"4

T#51ar#a $o0oa #i 0o%3ar#. Aprecierea e;act# este posibil# doar prin radio(rafii- caz ,n care se pot m#sura componentele dorsal# !i lombar#. Corectitudinea unei m#sur#tori cu (oniometrul este mai mult sau mai puin ,ndoielnic#- c.iar !i ,n cazul ,n care se utilizeaz# .idro(oniometrul <@ei(I0 pentru fle;ie !i e;tensie. 8le;ia ,n re(iunea lombar# masoar# 4& de (rade !i se apreciaz# astfel: - m#sur7nd distana de(et-sol: pacientul fiind ,n ortostatism- cu picioarele apropiate. - m#sur7nd distana de(etul 555-.aluce: pacientul fiind ,n decubit dorsal- cu (enunc.ii ,n e;tensie. - m#sur7nd cu un mertru-pan(lic# distana dintre C -S"B - cu un (oniometru obi!nuit- pacientul ,n ortostatism- braul fi; al (oniometrului este plasat la ni+elul crestei iliace- paralel cu podeaua- iar braul mobil- pe linia medioa;ilar# Df#r# a se roti trunc.iul). 4;tensia este limiat# !i aproape imposibil de m#surat clinic. 4+entual se poate ,ncerca m#surarea cu (oniometrul- prin aceeasi metod# ca la fle;ie Df#r# ,ns# a se flecta (enunc.ii). Se apreciaz# c# are ?& de (rade. 5nfle;iunea lateral# este apreciat# la %&-?) de (rade- !i poate fi masurat# cu pacientul ,n ortostatism- astfel: - punctul de pe faa lateral# a membrului inferior pe care ,l atin(e +7rful de(etului 555 D,n mi!care palma alunec# de-a lun(ul coapsei). - cu (oniometrul: braul fi;- +ertical- pe linia spinelor- orientat ,ntre S"-C - braul mobil urmeaz# linia S"-C dup# ,nclinare. - ca +ariant# (oniometric#: braul fi; plasat orizontal pe linia bicret# Dsau spinele iliace superioare). Braul mobil urmeaz# linia S"-C care se ,nclin#. 'otaia este de asemenea limitat#- ea fiind de ) (rade !i se apreciaz# prin un(.iul format de linia umerilor cu linia bicret# a bazinului. Aoziia de funciune a coloanei corespunde poziiei & cu coloana fac7nd curburile fiziolo(ice:- cer+ical#: ?$ de (radeB - dorsal#: ?) de (radeB - lombar#: )& de (radeB Aceste +alori sunt calculate radiolo(ic pe baza ,nclin#rii platourilor +ertebrale. II. Bi0a - %.5$.0ar a0 $o0oa #i ;#r1#3ra0# 0o%3ar#: 6. P41ra1.0 0o%3ar: - ori(ine: -"J? inferioar# a crestei iliace. - li(amentul iliolombar. - inserii: - mar(inea inferioar# a ultimelor coaste. - +ertebrele toracice. - procesele trans+erse ale +ertebrelor lombare. - iner+aie: - ner+ul subcostal. - ner+ii lombari. - aciuni: - c7nd ia punct fi; pe ra.isul lombar este ridic#tor al bazinului c7nd se contract# .omolateral. - c7nd ia punct fi; pe bazin: mobilizeaz# lateral ra.isul lombar. - contribuie la meninerea trunc.iului ,n rectitudine. (. Mar#0# dor5a0: - ori(ine: - pe apofizele spinoase ale +ertebrelor 6 -6"%-1"-1) !i sacrale.

")

- ultimele 4 coaste. - creasta iliac#. - inserie: - culisa bicipital# a .umerusului. - iner+aie: - ple;ul bra.ial. - aciuni: - punct fi; pe bra:ridic#tor al bazinului c7nd acioneaz# .omolateral. -e;tensor !i abductor al braului. ,. Mar#0# !5oa5: - ori(ine: - apofizele trans+erse ale +ertebrelor lombare. - faa lateral# a corpurilor +ertebrale 6"%-1). - inserie: - tro.anterul mic. - iner+aie - ner+ul cruralDramurile 1%-1?) - aciune: - fle;or al coapsei. - e;tensor al coloanei lombare 4. I0ia$.0: - ori(ine: - fosa iliac# intern#. - mar(inea intern# a crestei iliace. - baza sacrului. - inserie: - tendonul psoas. - femurul-deasupra micului tro.anter. - iner+aie: - ner+ul crural - aciune: - fle;or al coapsei Dfar# primele ?& de (rade) - fle;or al bazinului - rotaia lateral# a coapsei - inserie: - pe ultimele 4 coaste. 5. M.=$?i.0 di -a1: posterior !i superior - ori(ine: - pe procesele spinoase :""-:"%- 1"-1%. - aciune: - coboar# coastele- fiind e;pirator. - iner+aie: - ner+ii intercostali. 7. M.=$?ii !rof. 2i >!ro!rii ai 5!a1#0.i:" sunt a!ezai ,n planuri succesi+e. Cele mai superficiale conind musc.ii lun(i iar cele profunde mu!c.ii cei mai scuri. 6intre mu!c.ii lun(i- ,n zona lombar# ,nt7lnim: - musc.iul iliocostal lombarDlateral). - multifidul Dce se (#se!te pe toat# lun(imea coloanei +ertebrale- mai puin C"). 6in (rupa mu!c.ilor scuri- ,n zona lombar# se (#sesc: - interspinalii lombari. - intertrans+ersarii- lombari laterali !i mediali. Aceste tipuri de mu!c.i au ori(ini pe +ertebre- coaste- sacru- creasta iliac#- li(amente e;terne +ertebrale. - iner+aia: pe ramuri posterioare ale ner+ilor spinali. - aciuni ale acestor sisteme de musc.i: - e;tensia si .ipere;tensia coloanei +ertebrale- cu rol important ,n ortostatismprin a=ustarea permanent# a poziiilor +ertebrelor !i diferitelor se(mente +ertebrale- astfel ,nc7t centrul de (reutate al corpului s# nu fie deplasat ,nainte. - ,nclinarea .omolateral# a coloanei +ertebrale prin contracie unilateral# Dintertrans+ersalii). @. O30i$.0 #<1#r >%ar#0# o30i$:: - ori(ine: - faa lateral# a coastelor )-"%. - inserie: - =um#tatea anterioar# a crestei iliace. - pubis !i simfiza pubian#. - iner+aie: - ner+ii intercostali )-"%.

"$

- ple;ul lombar. - aciuni: - fle;ori ai trunc.iului Dc7nd se contract# ambii ,mpotri+a unei rezistene). - rotaia .omolateral# a trunc.iului D,n contracie unilateral#) . - face parte din <presa abdominal#0- ce determin# presiuni poziti+e intraabdominale- element a=ut#tor al coloanei +ertebrale ,n stabilizarea trunc.iului. - la <presa abdominal#0 mai contribuie !i mu!c.iul trans+ers abdominal . - este acti+ ,n ridicarea ambelor membre inferioare Ddin 6.6.). A. O30i$.0 i 1#r >%i$.0 o30i$:: - ori(ine: - fasciculele posterioare se inser# pe mar(inea superioar# a ultimelor coaste. - fasciculele mi=locii formeaz# teaca marelui drept abdominal. - fasciculele anterioare formeaz# cu fasciculele +enite din mu!c.iul trans+ers tendonul con=unct. - iner+aie: - ner+ii intercostali E-"%. - ner+ul ilio.ipo(astric. - ner+ul ilioin(.inal. - aciuni: - ,n contracie unilateral# rote!te toracele de aceea!i parte. - c7nd ia punct fi; pe torace face fle;ia bazinului pe torace. - c7nd ia punct fi; pe creasta iliac# face fle;ia toracelui pe bazin. - coboar# coastele Dmu!c.i e;pirator).

"

CAPITOL'L II No-i. i /# #ra0# d#5!r# 3oa04 A: No-i. i d#5!r# 3oa04: (.6. D#fi i-i#: 3ernia de disc lombar# este o afeciune cu simptomatolo(ie bipolar# Dlombal(iesciatal(ie sau crural(ie)- care ,n ma=oritatea cazurilor este pato(nomonic# pentru dia(nosticmai ales cand se asociaz# ,n e+oluie : -periodicitateaB -pro(resi+itatea !i +ariabilitatea simptomatolo(ic#B -crize lombal(ice repetate- la care se pot asocia semne neurolo(ice !i reacii psi.ice ale bona+ului la durere. Consecuti+ acestor leziuni- cu ocazia unui traumatism- de cele mai multe ori produs de o reducere brusca a coloanei +ertebrale flectate- apare .ernia nucleului pulpos- printr-un spaiu creat ,n li(amentul +ertical posterior. Aoriunea .erniat# a nucleului pulpos- ap#s7nd asupra sacului dural sau a r#d#cinilor ner+oase ale cozii de cal- determin# fenomene de iritaie traduse prin semne clinice. Aceste procese patolo(ice stau la baza a!a-ziselor ne+ral(ii sciatice- a crizelor de lomba(o- etc. Cn concluzie- .ernia de disc este un conflict disco-radicular- cu .ernierea intrara.idian# la ni+elul discului inter+ertebral 14-1). K

(.(. E1io!a1o/# i#. >7rsta de predilecie este ,ntre ?&-4& ani. 1a copii se produc mai rar- deoarece discul nu este de(enerat. 4;cepional se obser+# .ernii de disc la copii sub "& ani !i la b#tr7ni. 4ste mai frec+ent# la b#rbai Draport %:"). Apro;imati+ &L din .erniile de disc apar la cei care depun eforturi fizice mari. 8rec+ent unic#- .ernia de disc este localizat# mai ales lombar. Fneori pot e;ista .ernii multiple ,n aceea!i re(iune sau ,n re(iuni diferite ale coloanei +ertebrale D"L). Arezena mai multor .ernii ,n aceea!i re(iune e;plic# persistena durerilor dup# operaie. 'e(iunea lombar# !i mai ales ultimele % discuri lombare prezint# sediul de predilecie al .erniei posterioare de disc din urm#toarele cauze: - !ocurile traumatice sunt transmise mai ales ,n se(mentul lombarB

"E

li(amentul +ertebral dorsal- ,n(ust ,n re(iunea lombar# !i redus la o band# subire situat# pe linia median#- este mai slab dez+oltat la 14-1) !i ,ntr-un contact slab cu corpurile +ertebraleB - discurile lombare au aici ,n#limea ma;im# !i un nucleu pulpos +oluminos- iar fibrele inelului fibros sunt lun(i !i subiriB - coloana +ertebral# prezint# o lordoz# mare !i o mobilitate deosebit#. Aoziia lateral# a .erniei este frec+ent# D$)L)- mai rar medianD??L) !i e;cepional bilateralD%L)- astfel c# se produce ,n re(iunea de mai mic# rezisten# a li(amentului comun posterior comprim7nd r#d#cina subadiacent#- cu dureri +ii prin dere(larea circulaiei +enoase. 3ernia de disc lombar# e mai frec+ent# pe partea st7n(# pentru c# ,n cursul mi!c#rilor obi!nuite - fac fle;iunea coloanei spre dreapta !i traciunile cele mai mari le suport# mu!c.ii +ertebrali !i se(mentul lombar ,n st7n(a. Se distin( trei feluri de factori: 6. fa$1ori !r#di5!o2a 1i: a)anomalii con(enitale Dsacraliz#ri- lombaz#ri- etc.) b)constituia indi+idului Dsunt predispu!i la .ernie de disc obezii- persoane cu +ia# sedentar# !i cele neobi!nuite cu efortul)B c)insuficiena esutului con=uncti+ de susinere. (. fa$1ori fa;ori2a -i: modific#rile fiziolo(ice !i patolo(ice ale discului- .erniile imature- puncia lombar#- sarcina !i na!terea- anumite poziii ocupaionale ale indi+idului. - Sarcina :produce accentuarea lordozei lombare- cu mic!orarea spaiilor +ertebrale lombare ,n partea posterioar# Dtasarea discului)- la care se adau(# factorii predispozani !i factorul determinat Dtraumatisme sau eforturi prelun(ite ,n cursul tra+aliului)- se formeaz# .ernia de disc. ,. fa$1orii d#1#r%i a -i: - traumatismul De;istent ,n antecedente la &L din cazurile bolna+ilor cu .ernie de disc) care poate fi puternic !i aplicat direct pe coloana +ertebral# Dc#dere- ridicarea unei (reut#i mari- eforturi ,n timpul na!terii etc.) sau mai slab- dar repetat Dtuse- str#nuturi sau mi!c#ri (re!ite). :raumatismele mici !i repetate asupra coloanei +ertebrale produc procese de(enerati+e indirecte sau posttraumatice ale disculuiB la un efort ulterior- c.iar ne,nsemnatapare .ernia. *rice traumatism e;ercitat +ertical asupra ra.ismului are drept consecin# e;a(erarea curburilor coloanei. 6e c7te ori se produce o fle;ie sau o e;tensie fiziolo(ic# liber# Dne7nsoit# de o contracie a mu!c.ilor anta(oni!ti)- nucleul se deplaseaz# !i astfel se elibereaz# presiunea corpului situat deasupra lui - =uc7nd rolul lui fiziolo(ic de rulment. 6in punct de +edere mecanic se realizeaz# ade+#rate p7r(.ii- ,n care rezistena se afl# la ni+elul nucleului pulpos- meninut ,ntre pereii ce ,l cuprind !i nu se poate elibera de presiune dec7t .erniind. Astfel intr-o fle;ie e;ercitat# asupra unui ra.ism cu e;tensorii contractai- nucleul tinde s# fie ,mpins ,napoi- iar partea anterioar# a discului se mic!oreaz#. Nucleul- nefiind compresibil- .erniaz# prin pereii care ,l ,ncon=oar# sau ,mpin(e esutul discal ,n canalul ra.idian. * .ernie de disc este de ori(ine traumatic# atunci c7nd- imediat la c7te+a ore sau zile dup# traumatism au ap#rut simptomele clinice ale .erniei de disc iar pe radio(rafii (#sim fra(mente mici de os din mar(inea +ertebrei. 8uncionarea normal# a discului inter+etebral este rezultant# a dou# fore mecanice care se opun reciproc: rezistena aparatului de contenie reprezentat de inelul fibros !i presiunea la care nucleul pulpos este supus ,n inel. Mecanismul aciunii discului mi(rat asupra sacului dural !i asupra r#d#cinilor.

"H

Cn funcie de sediu- .ernia comprim# sacul dural D.ernia median#- care d# dureri locale- lombal(ii)- sau r#d#cina D.ernia posterolateral#- care d# dureri radiculare sciatice). Fltima situaie e cea mai frec+ent#. 3ernia comprim# de obicei o sin(ur# r#d#cin#- rareori dou# r#d#cini ,n acela!i timp D.ernia discului 14-1) comprim# r#d#cina 1) !i mai puin r#d#cina S"). Sub aspectul pro(resiei !i e+oluiei procesului anatomo-patolo(ic ,n leziunile de(enerati+e discale se pot distin(e trei stadii: 6.S1adi.0 $. 1.r/#5$# -4 di5$a04 5a. 51adi.0 d# i 5.fi$i# -4 di5$a04 d.r#roa54" ce are modific#ri fizico - c.imice- la ni+elul cuplului nucleu pulpos - inel fibros. (.S1adi.0 d# !ro1r.2i# di5$a04- e+ideniat radiolo(ic printr-o pensare a disculuiosteofitoz#- condens#ri subcondrale si nere(ularit#ti ale platourilor +ertebrale. ,.H#r ia d# di5$: uneori traumatismele obi!nuite sur+enind pe fond de de(enerescent# discal# pot produce e;pulzia nucleului pulpos pe calea unor fisuri pree;istente ,n inelul fibros sau ,n placa cartila(inoas# +ertebral#. 6iscul +a fi atunci presat cu ,ncetul !i +a fi .ernia ,n e;terior prin fisurile inelului fibros periferic- sau ,n spon(ioasa corpului +ertebral. 6up# modul de se+eritate al conflictului disc-radacin# ner+oas# se descriu trei stadii de .ernie de disc lombar#: -51adi.0 6: cu iritarea r#d#cinii Ddureri pe traiect radicular). -51adi.0 (: compresia r#d#cinii Ddurere !i parestezii pe traict radicular- cu modific#ri ale refle;elor osteotendinoase). -51adi.0 ,: paralizia r#d#cinii Ddureri- parestezii- parez#Jparalizie pe membrul inferior)B Mecanismul compresiunii radiculare depinde de localizarea- +olumul !i consistena .erniei- de un(.iulaia !i situaia r#d#cinii ,n foramen. 8actorul +ascular =oac# un rol eficient ,n mecanismul durerii. 3ernia de disc produce con(estie radicular# duramater !i ,n formaiunile anatomice peridurale- care d# staz# ,n +enele mari epidurale !i perimedulare: comprim# artera radicular# !i astfel se produc tulbur#ri circulatorii pe r#d#cini !i c.iar ,n conul terminal. Cn consecin#durerile radiculare se accentueaz# !i apar simptome neurolo(ice date de suferina teritoriilor care prezint# tulbur#ri +asculare. 6in cauza radiculitei de staz#- durerile sciatice pot persista mult# +reme dup# operaie. 6ac# .ernia de disc e+olueaz# de mult# +reme- se produce ara.noidita traumatic# aseptic#- care accentueaz# durerile !i uneori o face s# de+in# c.iar continu# !i s# persiste dup# operaie. Arocesul con(esti+ dural produce o ,n(ro!are a li(amentului (alben care contribuie la accentuarea durerii- durere ce se datoreaz# modific#rilor locale Dstr7mtarea (#urii de con=u(are) !i se trateaz# medical. 5ntermitena durerilor este dat# de tulbur#ri +asculare- de poziia discului !i de inte(ritatea r#d#cinii senziti+e. 4;ist# un ple; +enos intra !i e;tradural al r#d#cinilor. * .ernie este tolerat# at7ta timp- c7t circulaia arterial# !i +enoas# a r#d#cinii este normal#. Staiunea biped# prelun(it#- fri(ul- umezeala- pot determina o con(estie ,n acele ple;uri +enoase. Con(estia produce un edem ,n disc- care brusc poate pro+oca o !tran(ulare a r#d#cinii. . Modifi$4ri0# a a1o%o!a1o0o/i$# a0# di5$.0.i 5# B%!ar1 B !a1r. fa2#:

&a2a I- dezor(anizarea structurii discului inter+ertebralB &a2a a II a M mi(rarea posterioar# a fra(mentelor nucleului pulpos prin fisurile inelului fibrosB &a2a a III a M produce .ernia de disc ,n canalul +ertebral constituind .ernia de disc posterioar#B

%&

&a2a a IV a M const# dintr-o deteriorare discal# intens#- leziuni de(enerati+e ale platourilor +ertebrale- cu formarea de osteofite. Cn faza 5-insuficiena discal# - c7nd e;ist# fisuri de disc- apar dureri localizate la mi!carea !i presiunea coloanei. Cn faza a 55-a de bloca= se(mentar- fra(mente din nucleu a=un( spre periferia discului prin fisuri- pro+oc7nd o iritaie a fibrelor ner+oase ale discului !i astfel apar dureri +ii- care produc o contractur# muscular# refle;#- ce a(ra+eaz# sau completeaz# bloca=ul- ,nc.ide drumul de ,ntoarcereB spontan sau la o mi!care se poate face brusc o deblocare a fra(mentului de nucleu deplasat !i astfel se poate produce o +indecare rapid#. 6urerile +ii- contractur#poziia antal(ic# !i dispariia lor se e;plic# prin bo(ata iner+aie senziti+# li(amentar# !i a discului !i e;trema sensibilitate dureroas# a esutului fibro-li(amentar la distensiune. Cn faza a 555-a !i a 5>-a- ,n afar# de semnele locale desc.ise- e;ist# tulbur#ri date de suferina r#d#cinilor sau a m#du+ei. Cn producerea acestor simptome contribuie un factor mecanic !i unul con(esti+. *ri(inea osteofitelor este multipl#. Arin deza(re(area nucleului pulpos se pune ,n libertate acid .ialuronic- care a=un(7nd la periferia discului- +ine ,n contact cu celulele con=uncti+e subli(amentare !i e;ercit# asupra acestor celule o aciune stimulant#- a=un(7nd s# formeze osteofite. 1eziunile trunc.iului sciatic- cu etiolo(ie foarte +ariat#- pot fi de cauz# +ertebral# Dcele mai frec+ente .ernii discale- ,ns# !i morb Aott- tumori primiti+e sau matastazice- traumatismede multe ori ,n cadrul sindromului de /coad# de cal0)- lu;aii co;ofemurale sau pot ap#rea ,n urma mane+relor de reducere a lu;aiei- osteoartrite sacroiliace- fracturi ale bazinuluicompresiuni e;ercitate de capul fetal sau de forceps- r#niri directe Dcuit sau (lon)- elon(are Dla sporti+i sau ,n caz de traciune a membrelor inferioare la nou n#scui)- in=ect#ri ,n trunc.iul sciatic al unor substane medicamentoase- unele ne+rite to;ice sau +itotice. C0a5ifi$ar# 1o!o/rafi$4: 6. H#r ia d# di5$ i 1ra5!i a04 e situat# ,n canalul +ertebral !i pro+ine din poriunea median# a discului !i poate ocupa trei poriuni: a. dorso-median# Ddetermin# o compresiune medular# sau a cozii de cal)B b. paramedian# Dproduce o compresiune medular# uni sau bilateral#)B c. dorso-lateral# Dcomprim# m#du+a cu r#d#cinile intraspinal sau pe partea lateral# a lamei +ertebrale uni sau bilateralB este cea mai frec+ent#- deoarece la acest ni+el e;ist# ,n disc un punct slab- li(amentul +ertebral dorsal fiind redus la c7te+a fibre ,n p#rile laterale). (. H#r ia d# di5$ i 1rafora%i a04 pro+ine din poriunea e;tern# a discului !i comprim# r#d#cina corespunz#toare pe procesul articular. ,. H#r ia d# di5$ 0a1#ra04 pro+ine din poriunea cea mai lateral# a discului !i poate pro+oca simptome numai dac# este situat# ,n re(iunea cer+ical# inferioar#- put7nd comprima la acest ni+el artera !i ner+ul +ertebral.

%"

4. H#r ia d# di5$ ;#r1#3ra04 pro+ine din mar(inea +ertebral# !i nu d# simptome. Fneori se combin# dou# sau mai multe tipuri de .ernii de disc. (.,. &or%# $0i i$#: 6. H#r ia d# di5$ $0a5i$4: Apare la t7n#rul s#n#tos- dup# un traumatism al coloanei +ertebrale- imediat sau la scurt inter+al- un lumba(o acut cu contractur# muscular#- para+ertebral#- care dureaz# de la c7te+a ore p7n# la c7te+a zile- cu intensit#i +ariabile. 6urerea depinde de intensitatea traumatismului- !i cedeaz# la repaus- calmantec#ldur# !i infiltraii locale cu no+acain#. C7nd inter+ine un nou factor mecanic sau con(esti+lombal(ia se poate repeta- la inter+ale de luni sau ani- cu intensitate !i durat# din ce ,n ce mai mare. 6e obicei dup# mai multe pusee se adau(# !i o sciatic# care poate ,nsoi toate crizele ,n acela!i membru- bilateral sau alternati+. 6e obicei- dup# mai multe crize- ,n perioada de a!azis# acalmie- persist# o =en# lombar# sau c.iar o durere a membrului inferior. (. H#r ia d# di5$ $. 5$ia1i$4 a01#r a 14 5a. CB 3a5$.04C" prezint# ,n e+oluie crize dureroase de sciatic# alternant#- caracteristice .erniei de disc. ,. H#r ia d# di5$ $. 5$ia1i$4 3i0a1#ra04: la ,nceput este unilateral# !i apoi bilateral#. Se constat# manifest#ri pluriradiculare- bilaterale- uneori cu predominan# de o parte Dse obser+# frec+ent atrofie muscular#- tulbur#ri de sensibilitate- cu modific#ri de refle;e). Sciatica bilateral# sau basculant# denot# o compresiune intrara.idian# !i niciodat# nu este de ori(ine reumatismal#. 4. H#r ia d# di5$ 5.3 rad4$i 4 d# uneori scolioz#- f#r# semne neurolo(ice Drefle;ele miopatice !i sensibilitatea sunt normale) iar uneori nu e;ist# nici m#car o contractur#- durerile domin7nd tabloul clinic. 5. H#r ia d# di5$ $. 5$ia1i$a !ara0i2a 14. Cn cursul bolii se poate instala pareza- care poate fi monoradicular# Dcea mai frec+ent# este a r#d#cinii 1)) sau poate prinde dou# sau c.iar mai multe r#d#cini. Cn aceast# e+entualitate- pareza este mai (ra+#. 7. Para0i2ia i2o0a14 a r4d4$i ii S6- este mai rar#. Se obser+# paralizia mu!c.ilor lo=ei posterioare a (ambei- fle;ia piciorului pe (amba nu poate fi f#cut# sau este limitat#- bolna+ul nu se poate ine pe +7rful piciorului Dsemnul CiraI). 6ac# st# ,n picioare nu poate deta!a c#lc7iul de planul solului- adducia direct# a piciorului !i fle;ia de(etelor sunt imposibile. @. Para0i2ia 3iradi$.0ar4 L5-S6. 8le;ia !i e;tensia piciorului nu sunt posibile. 4;ist# un stepa= complet. Apare de obicei ,n .erniile mediane sau ,n .eniile laterale multiple. A. &or%a !ara!0#/i$4. 6up# o faz# al(ic# iniial#- se instaleaz# uneori o faz# paralitic#- caracterizat# prin paraple(ie- tulbur#ri sfincteriene- anestezice de tip radicular. Cn faza paralitic#- durerile trec pe al doilea plan sau c.iar pot disp#rea. *. H#r ia d# di5$ a5o$ia14 $. a01# af#$-i. i ;#r1#3ro-%#d.0ar#: tumori medularec.isturi .idatice +ertebrale- tumori +ertebrale- an(iomi +ertebrali. (.4. Si%!1o%a1o0o/i#: Si%!1o%#0# 0a di51a -4. 6iscul edemaiat d# tulbur#ri de circulaie ,n r#d#cina respecti+# !i tulbur#ri supraiacente corespunz#toare +aselor comprimate pe r#d#cin#con(estie +enoas# !i isc.emie arterial# ,n partea superioar# a r#d#cinii comprimate ,n se(mentul medular corespunz#tor.Aceasta e;plic# apariia simptomelor respecti+e. Aot s# apar# simptome la distan# prin tulbur#ri +asculare refle;e.

%%

Cor#0a-ii a a1o%i$#. 6iscopatiile de (radul 5 !i 55 dau simptome locale- cele de (radul al 555-lea dau sindrom de compresiune radicular# sau medular#- iar cele de (radul al 5>-lea ,n re(iunea lombar# produc stenoz# de canal ra.idian. 3erniile lombare determin# urm#toarele sindroame: a. compresiunea conului terminal D.ernia discului 1"-1%)B b. compresiunea cozii de cal de la 1? ,n =os D.ernia median# la 1%)B c. compresiunea cozii de cal de la 14 ,n =os D.ernie median# la 1?)B d. compresiunea cozii de cal de la 1) ,n =os D.ernie median# la 14 !i 1))e. lombocrural(ia la 1? sau 14 sau la ambele- prin compresiune la 1% sau 1?B f. lombosciatica unilateral# la S"- prin compresiune la 1).

K (.5. Ta30o. $0i i$-5#% # 5.3i#$1i;# =i o3i#$1i;#: *rice pacient cu .ernie de disc lombar# prezint# clinic cinci sindroame: ".) ra.idian N +ertebral D durere- contractur# muscular# para+ertebral#- tulbur#ri de static# +ertebral# M scolioz#- cifoz#- !i tulbur#ri de dinamic# +ertebral# M limitarea mi!c#rilor de fle;ie- e;tensie - infle;iuni laterale)B %.) radicular N suma semnelor !i simptomelor ce e;prim# suferina a una sau mai multor r#d#cini Ddurere radicular#- tulbur#ri de sensibilitate si neuromotorii)B ?.) dural N semne cu e;presie clinic# rezultate din cresterea presiunii la care este supus lic.idul cefalora.idianB 4.) miofascial Ndureri localizate ,n esutul moale- identificate la palmareB ).) neuropsi.ic N totalitatea modific#rilor comportamentale !i de reacti+itate neuropsi.ic# a bolna+ului. A. S#% # 5.3i#$1i;#: 6. D.r#r#a 0o%3ar4. Cara$1#ri51i$i: a. Fn caracter foarte important al .erniei de disc lombare ,l constituie e+oluia ,n dou# etape a sindromului dureros: lombal(ie !i sciatic# D,n caz de .ernie la 14-1)). :recerea de la lombal(ie la lombosciatic# se poate face ,n c7te+a zile p7n# la c7i+a ani. 6e obicei dup# un efort apare o criz# de lombal(ie- de intensitate +ariabil#- care ine c7te+a zile sau mai mult. 6up# mai multe crize separate prin inter+ale din ce ,n ce mai mici-

%?

,n care durerile au o durat# !i o intensitate din ce ,n ce mai mare- apare dup# un mic efort o nou# criz# de lombal(ie- urmat# imediat sau la c7te+a zile de o sciatic#. Sciatal(ia este durerea iradiat# ,n membrul inferior Dcompresiunea uneia sau mai multor r#d#cini ale sciaticului). 6urerea cre!te de la o zi la alta- ,ntinz7ndu-se ,n =os spre re(iunea fesier#- apoi pe toat# faa posterioar# a membrului inferior p7n# la e;tremitatea lui distal#. Aredomin# ,n re(iunea fesier# !i la coaps#. 6up# aceast# faz# e;tensi+# urmeaz# faza re(resi+#- ,n care durerea se retra(e- fi;7ndu-se ,n teritoriul superior sau inferior al sciaticului. 3. Aoate fi median# sau lateral# D,n re(iunea sacro-lombar# sau lombo-sacro-iliac#). $. 5ntensitatea este +ariabil#: de la simpl# =en# p7n# la dureri insuportabile. d. :raiectul durerii este diferit: Cn .ernia ultimelor dou# discuriD14-1))- durerea iradiaz# ,n re(iunea sacro-iliac#- ,n fes# !i pe faa posterioar# a membrului inferior iar refle;ul a.ilian este diminuat. 6e asemenea- ea se localizeaz# pe partea e;tern# a (ambei- pe re(iunea e;tern# a piciorului !i pe faa dorsal# a acestuia p7n# ,n dreptul primului spaiu interososB

6urerile au o intensitate +ariabil#- !i pot fi: - continue D.ernie mare sau inflamaie important# pe r#d#cin#) - intermitente D.ernie mic# sau inflamaie moderat# pe r#d#cin#). 6urerea intermitent# are caracter de ful(er- iar cea continu# este ,nep#toare. Alteori are caracterul unei senzaii de amoreal# dureroas# proiectat# mai ales ,n plante !i ,n de(ete. Cn timpul crizei- bolna+ul poate percepe o durere surd#- continu#- peste care uneori se suprapun dureri +ii- ,n crize. 8actorii ce pot reactualiza sau accentua durerea sunt: eforturile- tusea- str#nutul. #. 5ntermitena durerilor este un alt caracter al .erniei de disc lombare. C7nd e;ist# numai dureri lombare- fazele de acalmie sunt scurte- crizele dureroase se prelun(esc !i apoi de+in continue. 6eclan!area crizelor nu se poate atribui totdeauna unei sin(ure cauze. Fneori se (#se!te cauza- dar alteori nu se poate pune ,n e+iden#. f. Fn alt caracter al durerii ,n .ernia de disc lombar# este modificarea anumitor poziii ale corpului- ,n faza incipient#. Mersul- staiunea prelun(it#- poziii ca: !ez7nd- decubit dorsal sau +entral- sc.imbarea de poziie accentueaz# durerile- pentru c# se accentueaz# protuzia discului. 6ecubitul lateral ,n 0coco! de pu!c#0 determin# coloana lombar# s# de+in# cifotic# !i s# amelioreze durerea. Staiunea ,n picioare pro+oac# dureri- deoarece ,n aceast# poziie (reutatea corpului se transmite aproape inte(ral ultimelor discuri lombare. Cn .ernia de disc lombar#- aceast# poziie a corpului tinde s# m#reasc# .ernia disculuicomprim7nd !i mai mult r#d#cinile astfel ,nc7t durerea se accentueaz#.

%4

Cn poziie !ez7nd prelun(it#- (reutatea corpului se transmite ,n special asupra ultimelor discuri lombare. C7nd bolna+ul ,ncearc# s# se ridice- el tinde s# pun# coloana lombar# ,n lordoz#- ceea ce duce la accentuarea pens#rii posterioare a discului. 6ecubitul +entral poate da uneori dureri- deoarece ,n aceast# poziie- lordoza lombar# se e;a(ereaz# la ma;imum- fapt ce accentueaz# .ernia discului !i compresiunea pe r#d#cin#. 6urerile ,n raport cu unele mi!c#ri !i cu poziia corpului +ariaz#- ,n funcie de stadiul ,n care se afl# .ernia . (. Par#51#2ii0#: traduc un proces de compresiune radicular# !i constituie un simptom precursor parezei. Apariia lor indic# ur(ena inter+enilor c.irur(icale. B. E<a%# .0 o3i#$1i; i di;id.a0i2#a24 do.4 1i!.ri d# 5i droa%#: a. Si dro%.0 ;#r1#3ra0: 6. D.r#r#a !ro;o$a14. 6urerea poate fi pro+ocat# sau accentuat# prin presiunea !i percuia +ertebral# !i para+ertebral#- prin presiunea sau percuia pe anumite puncte de pe traiectul ner+ului- prin di+erse mane+re pentru alun(irea ner+ului D.iperfle;iunea coloanei +ertebrale sau a membrelor inferioare). (. Li%i1ar#a d.r#roa54 a mi!c#rilor ra.ismului. Mobilizarea coloanei lombosacrate pro+oac# dureri. Mi!c#rile de antefle;ie de .ipere;tensie pro+oac# o durere +ie lombar# sau lombosacrat#. Aceste mi!c#ri e;a(ereaz# compresiunea pe care o e;ercit# .ernia asupra r#d#cinii ,n spaiul interdiscoli(amentar !i astfel accentueaz# durerile. ,. Co 1ra$1.ra %.=$?i0or !ara;#r1#3ra0i asociat# cu limitarea dureroas# a mi!c#rilor ra.isului poate fi uniJsau bilateral. Se e+ideniaz# cel mai bine atunci c7nd bolna+ul ,!i reflecteaz# +entral coloana. 4. D.r#r#a 0o$a0i2a14 0a a!ofi2a 5!i oa54. Aercuia sau presiunea apofizelor spinoase ale +ertebrelor 14-1) pot determina- c7nd masele musculare lombare sunt necontractate- o durere local# sau o durere iradiat# ,n membrul inferior. Fneori- punctele dureroase prin presiune sau percuie sunt localizate ,n re(iunea latero+ertebral#. Alteori- zonele cel mai frec+ent dureroase sunt punctele fesiere- punctele femurale- punctul situat ,napoia capului peronier- punctul a.ilian- punctul medio-plantar Dpunctele >allei;). :eoria elon(aiei ner+ului nu e suficient# pentru a e;plica durerea ,n astfel de cazuricare este pro+ocat# prin urm#torul mecanism: traciunea e;ercitat# asupra r#d#cinii ner+uluica !i imobilizarea sacului dural au r#sunet asupra r#d#cinii comprimate de .ernie. 6in aceast# cauz# fie ca traciunea se face pe partea dureroas# fie se face pe partea s#n#toas#- rezultatul +a fi uneori acela!i. - S#% .0 La5#/.# Dcel mai caracteristic !i folosit): dureri pe traiectul ner+ului sciatic prin ridicarea- de c#tre e;aminator- a membrului inferior cu (enunc.iul ,n e;tensie. a. S#% .0 La5#/.# $o 1ro0a1#ra0. Fneori apare doar ,n re(iunea fesir# sau ,n coapsa de partea bolna+#- prin e;ecutarea mane+rei 1ase(ue- pe partea s#n#toas#. Aceast# mane+r# se ,nt7lne!te ,n .erniile mediane sau ,n .erniile duble sau cele laterale care au dep#!it linia median#. Arezena acestui semn indic# ur(ena operaiei. 3. S#% .0 La5#/.# 3i0a1#ra0. * .ernie de disc poate s# produc# a sciatic# bilateral#. C7nd semnul 1ase(ue este bilateral- c.iar dac# mielo(rafia arat# un defect unilateral trebuie efectuat# o laminectomie !i controlat discul !i partea opus# deoarece adesea se poate (#si o .ernie dubl#. - S#% .0 Bo #1 const# ,n limitarea adduciei coapsei- (amba fiind flectat# pe coaps# Ddurerea apare retrotro.anterian- localizarea ,n re(iunea fesier# sau lombar#). - S#% .0 N#ri Ddureri ,n re(iunea lombar# !i ,n membrul inferior la antefle;ia capului)5#% .0 Naff2i/#r Ddureri lombare ,n membrul inferior la compresiunea =u(ularelor).

%)

5. A1i1.di #a a 1a0/i$4 e manifestarea comun# a tuturor articulaiilor bolna+e- a+7nd +aloarea unei poziii de ap#rare contra durerilor- dar !i a unui mecanism fiziopatolo(ic cu caracter (eneral !i propriu artopaiilor. 7. Cifo2a 0o%3ar4 a 1a0/i$4. Ae l7n(# modific#rile ra.ismului ,n sens trans+ersale;ist# modofic#ri ale curburilor ,n sens antero-posterior. 1ordoza lombar# se poate !ter(efiind ,nlocuit# cu un spate drept !i uneori cu o cifoz# lombar#. Oter(erea lordozei diminueaz# presiunea e;ercitat# pe partea posterioar# a discului !i are ca rezultat decomprimarea r#d#cinii prin m#rirea defileului interdisco-li(amentar. Aceste atitudini se ,nsoesc des de contractur# para+ertebral#- simptom destul de frec+ent ,nt7lnit ,n .erniile lombare- asociate ,n limitarea dureroas# a mi!c#rilor ra.isului. Cn antefle;ie- aceast# contractur# iese bine ,n e+iden#. Contractura para+ertebral# poate fi uniJsau bilateral#. 'edoarea coloanei lombare este important#- deoarece constituie un factor de in+aliditate. 'edoarea- ca !i scolioza dispare de obicei dup# e;tinderea .erniei. @. A1i1.di #a =o0d.0.i. 6in cauza .ipotoniei musculaturii pel+itro.anteriene- !oldul poate prezenta uneori atitudini particulare- p#r7nd mai proieminent de partea bolna+#- ceea ce accentueaz# tulbur#rile de mers ale bolna+ilor. 3. Si dro%.0 radi$.0ar: 6.T.03.r4ri d# 5# 5i3i0i1a1# =iD5a. !ar#51#2ii !#r%a # 1# 5a. i 1#r%i1# 1# ,n teritoriul de distribuie a r#d#cinii afectate. :opo(rafia lor distal# d# indicaii asupra localiz#rii .erniei. 3ernia la 14-1) d# tulbur#ri la ni+elul .alucelui. :ulburari de sensibilitate superficial#: - .iperestezie- mai frec+ent# ,n formele .iperal(ice. - .ipoestezie- interes7nd mai mult sensibilitatea tactil# !i dureroas#- mai rar termic#. Sensibilitatea profund# nu este afectat#. Fneori este prezent# o .iperal(ezie a tendonului lui A.ile. (. T.03.r4ri %o1orii: se ,nt7lnesc ,n proporie de ?4L din cazuri sub form# de pareze- paralizii- .ipotonii !i atrofii musculare- cu instalarea pro(resi+#- mai rar brutal# c7nd nu au pro(nostic nefa+orabil. Arezena unei pareze sau paralizii are +aloare dia(nostic# topo(rafic#. ,.T.03.rari d# r#f0#<#. 'efle;ul a.ilian poate fi diminuat ,n cazul .erniei D14-1)). 4.T.03.rari 5fi $1#ri# # =i 5#<.a0#. 8rec+ena lor este apreciat# ,ntre 4-"%Lap#r7nd uneori ca !i retenie urinar#- determinat# uneori de iritarea r#d#cinilor- sau incontinen#- datorat# ,ntreruperii radiculare. Concomitent- se asociaz# !i tulbur#ri se;uale. 5.T.03.r4ri0# ;#/#1a1i;# !o1 fi: a. +asomotorii Dpaloare- cianoz#- ro!ea#). b. termice D.ipotermie cutanat#)- ,n domeniul membrului respecti+ !i mai ales la e;tremitatea distal#. Aielea poate fi lucioas#- ,ntins#- uscat# sau umed#. 3ipotermia poate fi produs# de un refle; +asoconstrictor superficial- dat de durere. Se mai pot obser+a crampe dureroase ,n mu!c.ii (ambei !i coapsei- prin iritaia mecanic# a r#d#cinii motorii- comprimat# de .ernia de disc. (.7. Dia/ o51i$.0 !ara$0i i$. Aentru a se putea institui un tratament- trebuie s# a+em certitudinea c# dia(nosticul pus este corect. Cn acest scop se +or face mai multe e;amene paraclinice !i de laborator : 6. E<a%# .0 radio0o/i$: Se +or face radio(rafii simple din fa# !i din profil- a ,ntre(ii coloane +ertebrale lombare- pentru a elimina unele afeciuni ale coloanei !i pentru a confirma dia(nosticul.

%$

5dentificarea +ertebrelor !i a discurilor se face lu7nd ,n consideraie e+entualele anomalii +ertebrale Dsacralizarea +ertebrei 1)- lombalizarea primei +ertebre sacrate- e;istena coastei a P555-a- care pot face s# se considere- din (re!eal# prima +ertebr# lombar# drept a P55toracal#). Astfel f#c7ndu-se o localizare (re!it#- .ernia afl7ndu-se mai sus sau mai =os. 4;amenul radiolo(ic simplu arat# modific#rile ce indic# o .ernie de disc- astfelscolioza- dispariia curburii lombare !i pensarea (lobal# a discului inter+ertebral constituie 1riada Barr" care ,n forma complet# se ,nt7lne!te mai rar Dma;im ")L). Cn aceast# e+entualitate- dia(nosticul radiolo(ic de .ernie este aproape si(ur. 6e obicei- semnele care alc#tuiesc triada se ,nt7lnesc fie izolate- fie asociate c7te dou#. 1a aceast# triad# trebuie s# se adau(e !i modific#rile reacti+e osoase +ertebrale adiacente .erniei. 6emineralizarea spon(ioasei !i atrofia un(.iului posterior al +ertebrelor adiacente- discul .erniat pot fi puse ,n e+iden# radio(rafic. Aensarea discului inter+ertebral este foarte frec+ent#. 6e cele mai multe ori e (lobal#uneori este numai unilateral# Dde partea .erniei)- din cauza scoliozei. Alteori e;ist# pens#ri multiple cu o .erniere unic#- iar rareori se constat# numai pens#ri multiple ale discurilor +ecine- spaiul inter+ertebral de la ni+elul .erniei de disc fiind normal. >ertebrele adiacente pot ap#rea normale sau modificate ,n ceea ce pri+e!te conturul. Aensarea discului poate fi ,nsoit# !i de: - osteofite pe mar(inea dorsal# a +ertebrelor- mar(ini nere(ulate ale interliniei articulare datorit# unei rupturi pro+ocate de .ernie. - fractur# parial# a mar(inii dorsale a +ertebrei cu un fra(ment osos ,mpins ,n canalul +ertebral !i calcific#ri ale .erniei. pensarea discului inter+ertebral poate fi asociat# cu ima(inile caracteristice ale nodulilor Sc.morl. Absena pens#rii discului nu e;clude .ernia de disc. 4;amenul radiolo(ic simplu poate ar#ta di+erse modific#ri +ertebrale care din (re!eal#- pot face s# se e;clud# o .ernie de disc. Modific#ri ce apar: - sacralizarea uni J sau bilateral# Duneori cea unilateral# este de partea opus# .erniei)B - osteofite ale feei dorsale ale mar(inilor +ertebraleB - modific#ri ,n cadrul reumatismului +ertebralB - artrite !i artrozeB - conuri nere(ulate ale mar(inilor +ertebrale Dprin ruptura pro+ocat# de .ernie)B - spina bifid#B - lombalizareaB - fracturi +ertebrale Dfractura parial# a mar(inii dorsale a +ertebrei cu un fra(ment osos ,mpins ,n canalul +ertebral- ,n .erniile ,nsoite de fractura corpului +ertebral)B - .ernii intraspon(ioase- .ernii calcificateB - pseudospondilolistezisB Aceste modific#ri asociate se ,nt7lnesc ,n E&L din cazuri. (. Di5$o/rafia: 6ate mai multe pri+ind sediul .erniei !i dimensiunea ei sunt oferite de %i#0o/rafia $. 5.351a -4 d# $o 1ra51. Aceasta se efectueaz# prin introducerea ,n canalul +ertebral a unor substane .idrosolubile pe baza de iod care +or opacifia conturul canalului. >om putea obser+a cum substana de contrast se opre!te la ni+elul la care discul prolabeaz# ,n canal ,n cazul unei .ernii masi+e- sau cum aceasta ocole!te nodulul .erniar- c7nd .ernia este mai mic#. 6iscul inter+ertebral afectat poate fi in+esti(at !i direct- prin in=ectarea c.iar ,n el a substanei de contrast.Acest tip de in+esti(aie- mult mai pretenioas#- poart# numele de di5$o/rafi#.

* .ernie poate pro+oca o oprire total#- parial#- ima(ini lacunare !i amputaii radiculare ale substanei opace. *prirea total# se face la ni+elul discului .erniat !i denot# o .ernie mare !i median#deosebit# de stopul dat de o tumoare medular#- dup# sediul opririi !i dup# forma ima(inii . *prirea parial# se ,nt7lne!te ,n .erniile care nu obtureaz# complet spaiul subara.noidian. 5ma(inile lacunare sunt aspectele cele mai caracteristice ,nt7lnite ,n .ernia de disc. Mar(inile substanei opace delimiteaz# mar(inile .erniei de disc. Aceste ima(ini lacunare +ariaz# dup# sediul .erniei Dlombar#- median#- bilateral#- sau multipl#)- dup# re(iunea ,n care se afl# !i dup# dimensiunile .erniei. 3ernia de disc ,n re(iunea lombar# d# ima(ini caracteristice. - H#r ii0# 0o%3ar# 0a1#ra0# produc un defect de umplere a sacului dural. 6efectul este cu at7t mai mare- cu c7t .ernia este mai +oluminoas#. Cntr-o .ernie mare lipiodolul mi(reaz# numai pe latura canalului ra.idian opusa .eniei- lu7nd un aspect filiform. Cu c7t .ernia este mai mic#- cu at7t defectul este mai mic- iar banda de lipiodol apare mai lat#- apropiindu-se de dimensiunile normale. Mi(rarea poate fi normal#- c7nd .ernia este lateral# !i canalul +ertebral este lar(. - E ?#r ii0# d# di5$ 0o%3ar# %#dia #- aspectul substanei de contrast depinde de m#rimea .erniei: stop total D.ernie mare)- ,n ceas de nisip sau butonier# D.ernie mai mic#). - E ?#r ii0# 0o%3ar# 3i0a1#ra0# se obine o ima(ine0 ,n m#t#nii0. Ae radio(rafiile din profil,n .erniile cu diferite sedii se poate obser+a oprirea complet# a substanei opace sau deplasarea dorsal# la ni+elul discului .erniat. - A%!.1a-ia radi$.0ar4. 'adio(rafia poate e+idenia .erniile foarte laterale care scap# metodelor mielo(rafice obi!nuite. * .ernie de disc- oric7t de mic#- comprim7nd r#d#cina produce o amputaie- pe radio(rafie sau o deplasare a r#d#cinii. 6ac# pe l7n(# amputaia r#d#cinii e;ist# o ima(ine lacunar# dia(nosticul de .ernie de disc e indiscutabil. ,. To%o/rafia $o%!.1#ri2a14>CT:" a c7!ti(at un loc primordial. 4a e+ideniaz# .ernia- sediul s#u !i e+entual patolo(ia asociat#- d# indicaii particulare pri+itoare la e+oluia stenozei canalelor spinale !i proceselor articulare- iar prin in=ectarea substanelor de contrast ,n sacul dural- permite aprecierea modific#rilor patolo(ice din interiorul canalului ra.idian. 4. R#2o a -a %a/ #1i$4 .$0#ar4>RMN:" permite obser+area ,n condiii optime a structurii coloanei +ertebrale- a .erniilor !i deform#rilor posterioare ale discurilor. 5. E<a%# .0 0i$?id.0.i $#fa0o-ra?idia " arat# o usoar# .iperproteinemie. Cn caz c# +alorile sunt mai mari trebuie eliminat# posibilitatea e;istenei unei neoformaii. :otu!i e;ist# cazuri de .ernii mari care dau un bloc subara.noidian ,n care proteinemia poate dep#si " (ram la mie. 7. A #51#2i#r#a 5#0#$1i;4 a unei r#d#cini ner+oase- const# ,n in=ectarea unei substane anesteziante la ni+elul r#d#cinilor unor ner+i- pentru a se determina care este r#d#cina ner+oas#afectat#. @. E0#$1ro%io/ra%a" dia(nostic.eaz# afectarea r#d#cinilor ner+oase sau a mu!c.ilor !i se efectueaz# ,n cazurile cu localizare topo(rafic# incert# a 36 sau c7nd durerea are traiect atipic. Celelalte e;amene paraclinice de laborator- sunt utile pentru e;cluderea sau confirmarea unei .ernii secundare D>S3- .emoleuco(rama- calcemia- calciuria- electroforezafosfataza alcalin#- fosfataza acid#- determinarea a(entului 31A-B% -etc.) si eliminarea unei alte etiolo(ii a lombosciatal(iei. (.@. E;o0.-i# =i !ro/ o51i$ :

%E

6intre posibilit#ile de e+oluie anatomoclinic# ale .erniei de disc- se citeaz# faptul c# unele sunt reductibile spontan sau cu ocazia unor mi!c#ri sub influena repausului !i terapiei medicamentose. 1a altele e;ist# resorbia fra(mentului .erniat prin reacii inflamatorii locale. Cn cazurile celor localizate anterior !i lateral- care nu comprim# elementele ner+oaseci numai li(amentul lon(itudinal anterior- se constat# intercalarea lor ,n zona interli(amentar# discomar(inal#- cu determinarea unei reacii proliferati+e con=uncti+e !i osoase. 6urata unui puseu de sciatal(ie ,n urma unei .ernii discale este +ariat#. Fneori- puseul acut trece ,n una- dou# sau trei luni- ,n urma unui tratament fizioterapic !i mai ales ,n urma unui repaus prelun(it care fa+orizeaz# reducerea .erniei. Alteori .ernia de+ine ireductibil#durerile persist# f#r# nici o tendin# de ameliorare- necesit7nd o inter+enie c.irur(ical#. Cn sf7r!it- ,n alte cazuri- durerile se calmeaz# p7n# la urm#- uneori dup# luni !i ani de zile- l#s7nd dup# ele o atrofie definiti+# a mu!c.ilor (ambei !i o parez# distal#- de cele mai multe ori ,n domeniul sciaticului popliteu e;tern. 4;ist# de multe ori o tendin# de +indecare spontan# a .erniei discale. 6upa c7te+a remisiuni durerea nu mai re+ine. >indec#rile spontane pot fi datorate +asculariz#rii masei .erniate. B: No-i. i d#5!r# 1ra1a%# 1.0 3o0ii: O3i#$1i;#0# 1ra1a%# 1.0.i ?#r i#i d# di5$ sunt urm#toarele: - ,ndep#rtarea durerii- a sl#biciunii musculare- a amorelii de la ni+elul piciorului- cauzat# de lezarea anumitor r#d#cini ner+oase. - re+enirea pacientului la acti+it#ile zilnice !i reinseria socio-profesional# . - pre+enirea recurenei afect#rii coloanei !i reducerea dizabilit#ii date de durere. 6eoarece inflamaia se +indec# lent- circa )&L din pacienii suferinzi de .ernie de disc ,!i re+in ,n decurs de o lun#- dup# $ luni ma=oritatea fiind ref#cui ,n ,ntre(ime. 6oar "&L din pacienii suferinzi de .ernie de disc prezint# simptome se+ere !i dup# $ luni- astfel ,ncat la ace!tia s# fie necesar# inter+enia c.irur(ical#. 6. Profi0a$1i$ : Combaterea factorilor de risc este necesar# ,nc# din perioada adolescenei- +iz7nd profila;ia primar# a .erniei- c7t !i a cauzelor de ,ntreinere sau pro+ocare a noilor recidi+ea+7nd drept obiecti+ profila;ia secundar#- ceea ce se poate realiza printr-o sc.em# terapeutic# bine pus# la punct- !i printr-o educaie sanitar# adec+at#. Cn acest scop se recomand# e;erciii de 2ineto-profila;ie care +izeaz# meninerea forei musculare Dla ni+elul trunc.iului superior !i inferior) !i e;ercitii de con!tientizare a poziiilor corecte ale coloanei !i bazinului- cu adaptarea de poziii corectoare- e+itarea eforturilor mari !i ridicarea de (reut#i la persoanele cu risc D+7rstnici-bolna+i cu spondiloz#). (. Tra1a%# 1.0 $o 5#r;a1or: a: R#!a.5.0- ca form a terapiei de cruare- este necesar datorit durerilor i impotenei funcionale. 6e!i necesar !i benefic ,n multe situaii- repausul sistemic trebuie limitat ,n timp- fiind cunoscute efectele sale ne(ati+e asupra structurilor !i funciilor neuromusculare- osteo-articulare- cardio-+asculare- respiratorii !.a. Cn acela!i timp- repausul la pat trebuie ,nsoit de aplicarea sistematic# a unor mobiliz#ri acti+e !i e;erciii adec+ate ale se(mentelor neafectate !i unele postur#ri. Modalitatea !i durata repausului depind ,n mare m#sur# de natura !i se+eritatea simptomelor.

%H

6ac# durerea lombar# =oas# este moderat# se poate recomanda limitarea acti+it#ii fizice- adic# e+itarea ridic#rii (reut#ilor- a poziiilor fi;e prelun(ite de antefle;ie a trunc.iului- a c#l#toriilor ,ndelun(ate cu ma!ina. Cn faza urm#toare se elimin# poziia !ezut prelun(it#- mersul pe =os pe distane mariurcatul sc#rilor. 6ac# un astfel de pro(ram nu aduce ameliorarea fenomenelor al(ice- se recomand# repausul la pat.. 6ecubitul dorsal ,n e;tensie nu este eficient de obicei- deoarece menine lordo za lombar#. 4ste necesar un (rad de fle;ie lombar#- care se realizeaz# prin ridicarea capului patului la ?& de (rade !i u!oar# ,ndoire a (enunc.ilor. 'epausul ,n decubit dorsal este =ustificat de dou# aspecte: simptomatic- pacienii relateaz# sc#derea durerilor !i a discomfortului odat# cu repausul- iar studiul presiunilor intradiscale a do+edit c# acestea sunt minime ,n poziie de decubit dorsal. 'epausul se face ,n posturi antal(ice- pe saltea tare: - decubit dorsal- cu capul !i umerii ridcai pe o pern#- (enunc.ii flectai cu un sul sub eipicioarele se spri=in# pe t#lpiB - decubit lateral- ,n poziia <coco! de pu!c#0B - decubit dorsal- cu !oldurile !i (enunc.ii la H& de (rade- (ambele spri=inindu-se pe un sc#unel sau o cutieB 6e!i repausul la pat aduce o u!urare a durerii- durata acestuia trebuie sa fie scurt#adic# nu mai mult de %-? zile. Arelun(irea repausului la pat se ,nsoeste de efecte ne(ati+e ,n plan psi.olo(ic Dperceperea unei afeciuni se+ere)- economic Dabsenteism)- decondiionare muscular# Datrofie) !i cardio-pulmonar#- complicaii acute Dtromboembolism - pierderi de mas# mineral# osoas#- .ipercalcemie). 6ep#!irea episodului dureros las# loc pro(ramului de 2inetoprofila;ie secundar#- adic# de pre+enire a recidi+elor. Cn cadrul acestui pro(ram- cunoscut sub denumirea de F=$oa0a 5!a1#0.iC sunt curinse te.nici de posturare ce urm#resc reducerea lordozei lombare: - decubit dorsal cu (enunc.ii flectai !i umerii u!or ridicaiB - decubit lateral cu coapsele !i (enunc.ii u!or flectaiB - ortostatism- cu pantofi f#r# tocuri !iJsau cu un picior pe un sc#unel D")-%& cm)- scurtarea distanei pube-;ifoid- presarea lombei pe un zid- urm#rirea din profil ,n faa o(linzii- a retra(erii peretelui abdominal !i delordoz#rii lombeiB - !ez7nd- linia (enunc.ilor deasupra liniei !oldurilor cu E-"&cm- picior peste picior- lipirea spatelui de sp#tar. - tra(erea ,nspre +olan a scaunului !oferului- etc. 3: E<i514 5i1.a-ii B $ar# 5# r#$o%a d4 !.r1ar#a . #i or1#2# 0o%3ar#. Aceasta se face ori de c7te ori este ne+oie de: - limitarea misc#rilor lombareB - corectarea posturilorB - reducerea stresului mecanic pe se(mentele lombare inferioare. 4;ist# dou# moduri de a realiza aceste deziderate: -a. corsetul simplu. -b. corsetul ri(id. 6iferena dintre ele const# ,n faptul ca acesta din urm# are elemente ri(ide orizontale. a. A+anta=ele corsetului ri(id fa# de corsetul simplu: - limiteaz# mi!c#rile ,ntr-o m#sur# mai mareB - permite control postural lombar mai bunB - limiteaz# mi!c#rile de lateralitate !i rotaie. b. A+anta=ele corsetului simplu: - este mai u!or de acceptat din punct de +edere esteticB - pacienii +7rstnici ,l accept# mai u!orB

?&

- asi(ur# un control postural mai bun dac# pacientul este obezB - este mai usor dec7t corsetul ri(idB - se pare c# scade ,ntr-o m#sur# mai mic# tonusul muscular prin folosire ,ndelun(at#B - asi(ur# o compresie abdominal# mai bun#.) ,. M45.ri di#1#1i$# : 'e(imul alimentar trebuie s# fie moderat .iposodat- c7nd bona+ului i se prescrie o medicaie antiinflamatorie. 4. M#di$a%# 1o5 : 5nclude o palet# bo(at# de substane ce se pot administra sin(ure sau ,n asociere: - A 1ii f0a%a1oar#0# #51#roidi# # >AINS:" cu efecte pe inflamatia periradiculara sunt cel mai frec+ent utilizate ,n administrarea oral#- ,n supozitoare sau in=ecii- cu toate m#surile de pre+enire a reaciior ad+erse- ,ndeosebi cele di(esti+e Dulcer- .emora(ii) uneori (ra+e- pe care le pot pro+oca. - A a0/#2i$#0# !.r# 5a. o!ioid# Dmai ales c7nd A5NS sunt contraindicate- sau ,n asociere cu acestea) pot ameliora notabil suferina bolna+ului: Aaracetamol- Metamizol DAl(ocalminNo+ocalmin) ,n comprimate- supozitoare sau fiole- :ramadol D5raminal) ,n capsule sau supozitoare. - 90.$o$or1i$oi2ii de tip: 3idrocotizon acetat- :riamcinolon- Acetonid D>olon- 9etal(on) Betametazon D6iprop.os- Celeston) asociate cu Pilin# "L- ,n infiltraii locale para+ertebrale sau ,n (#urile sacrate posterioare- epidural- peridural sau ,n punctele >allei; au efecte fa+orabile- mai ales ,n formele influenate nesatisf#c#tor de medicamentele precedente. Cn administrarea oral#- (lucocorticoizii sunt rezer+ai mai mult pentru formele se+ere.iperal(ice- radiculone+ritice- paretice- care nu r#spund la un tratament medical corect aplicat!i care sunt la limita inter+eniei c.irur(icale. - Mior#0a<a 1#0# $# 1ra0#- de tip: :olperison DMIdocalm)- sunt folosite ca medicaie ad=u+ant# pentru combaterea contracturii musculare lombare- mai ales ,n faza acut#. - S#da1i;#0#" utile ca ad=u+ant ,n anumite situaii- au unele: un efect tranc.ilizant !i miorela;ant D6iazepam)- iar altele- efecte .ipnotice D8enobarbital) ori neuroleptice D1e+omepromazin)- ,ndeosebi ,n formele .iperal(ice cu bloca= lombar la bolna+ii an;io!i- sau depresi+i. 5. Or1o!#di$o-$?ir.r/i$a0 : I di$a-ia o!#ra1ori# ,n .ernia de disc dup# noile date din literatura medical#- +izeaz# dou# tipuri de factori: - a. poziti+i Dprooperatorii). - b. ne(ati+i Dcontraoperatorii). 'ecomand#rile operatorii ,n discopatia cu radiculit# se pot rezuma astfel: - durerea cu a(ra+are pro(resi+#. - a(ra+area pro(resi+# a deficitului neurolo(ic. - recurena dureroas#- imposibil de e+itat !i de tratat. - sindromul0cozii de cal0. I di$a-ii a35o0.1#: sunt formele .iperal(ice radiculone+ritice- care timp de trei luni nu r#spund la un tratament conser+ator corect Dreprezent7nd mai putin de "L)-c7t !i lombosciaticele paretice- paralizante !i cele la care se suspecteaz# o etiolo(ie tumoral#. Metode: - La%i #$1o%ia d#$o%!r#5i;4 -c.irur(ia desc.is#- are drept scop decomprimarea r#d#cinii prin ,ndep#rtarea nucleului pulpos.

?"

- C?i%io .$0#o0i2a" const# ,n in=ectarea intradiscal# sub anestezie- !i control radiolo(ic de c.imiopapain#- care dizol+# o parte din nucleul pulpos inclusi+ cel .erniat. Metoda d# reacii aler(ice uneori p7n# la !oc anafilactic !i tulbur#ri neurolo(ice. - N.$0#o$1o%ia percutant# este o te.nic# mai recent#- care realizeaz# prin microaspiraie decompresiunea intern# a discului- prin e+acuarea mecanic# a unei mici cantit#i de material discal. Se obin rezultate fa+orabile la )&L dintre cei operati !i nu implic# o laminectomie. - Mi$rodi5#$1o%ia- constituie o metod# c.irur(ical# mai puin traumatizant#- prin faptul c# dup# parile moi- laminectomie sau .emilaminectomie mic#- se efectueaz# disectonomia sub microscop- cu traumatism c.irur(ical redus si period# de reabilitare postoperatorie mai scurt#. Co 1rai di$a-ii: nu se opereaz# .erniile de disc cu leziuni anatomice +ec.iire+ersibile- deficit motor- atrofie muscular#- tulbur#ri sfincteriene. M#1od# #<!#ri%# 1a0#: - #.ro1o%ia !ri radiofr#$;# -4" folose!te un instrument special Dfluoroscop) pentru a plasa un electrod sub form# de ac ,n apropierea ner+ului afectat. Fn curent cu frec+en# ,nalt# +a distru(e ner+ul !i astfel +a ,nceta transmiterea de semnale prin acel ner+. - 1#ra!ia #0#$1ro1#r%i$4 i 1radi5$a04" folose!te de asemenea fluoroscopul pentru plasarea unui ac la ni+elul discului .erniat. Fn tub subire- fle;ibil Dcateter) inserat prin interiorul acului pentru ca ,n final prin cateter sa fie introdus un element termic care se plaseaz# ,n apropierea discului. C#ldura este aplicat# pentru o perioada scurt# de timp Dde obicei c7te+a minute)- dup# care instrumentele sunt e;trase. Aplicarea de c#ldur# +a inc.ide leziunile minore si +a sc#dea sensibilitatea terminaiilor ner+oase la durere. 4;ist# studii care raporteaz# ameliorarea durerii prin aceasta metod#. - di5$#$1o%ia $. 0a5#r folose!te o raz# de lumin# pentru dizol+area discului .erniat. Cu toate c# aceast# te.nic# a fost folosit# de muli c.irur(i pe parcursul anilor- nu e;ist# studii concludente care s# arate beneficiile sau riscurile procedurii. *rice tip de inter+enie trebuie precedat# de precizarea prin diferite metode D'MNmielo(rafie) a sediului .erniei discale !i a unor alte e+entuale leziuni locale.

?%

CAPITOL'L III No-i. i d#5!r# 1ra1a%# 1.0 d# r#$.!#rar# a0 3o0ii. Aentru tratamentul fizical-2inetic al 361 14-1) este util# o clasificare care s# permit# sintetizarea mi=loacelor de tratament ,n c7te+a sc.eme cu +aloare orientati+#. 6. Arin !#rioada a$.14" ,nele(em stadiul de e+oluie al bolii ,n care durerile lombo -sacrate Dcu sau f#r# iradiere) sunt intense- nu se calmeaz# nici ,n decubit- e;ist# contractur# muscular# para+ertebral# cu sau f#r# blocad#. (. 5n !#rioada 5.3a$.14- durerile au disp#rut- pacientul se poate mi!ca ,n pat f#r# prea mari dureri- poate sta pe scaun un timp limitat !i se poate deplasa cu condiia de a nu-!i mobiliza coloana lombo-sacrat# !i a nu-!i pro+oca astfel e;acerbarea durerilor. ,. P#rioada $ro i$4" permite bolna+ului s#-!i mobilizeze coloana- aceste mobiliz#ri declan!7nd durere moderat#- suportabil#. Cn ortostatism !i mers- durerile apar dup# un inter+al mare de timp- pot persista contracturi ale musculaturii para+ertebrale lombare. 4. P#rioada d# r#%i5i. # $o%!0#14" este perioada dintre episoadele al(ice- ,n care pacientul este asimptomatic !i predispus astfel la repetarea acelora!i (re!eli ce duc la recidi+#. 8actorul esential care poate asi(ura o reu!it# terapeutic# pe termen mediu !i lun(- reducerea real# a riscului de recidi+#- const# ,n adaptarea ri(uroas# a unui pro(ram de fizio2inetoterapie la elementele etiopato(enice (enereatoare de suferin#. D#fi i-i#: Balneofizioterapia DB.8.:.) este o ramur# a medicinei (enerale care folose!te ,n scop terapeutic a(eni fizici- naturali !i artificiali. Marea +arietate !i modul lor diferit de aplicare a f#cut de-a lun(ul timpului s# se desprind# o serie de ramuri- care ,n di+erse perioade au a+ut o dezoltare intens# diferit#. Pri $i!ii0# =i o3i#$1i;#0# 1ra1a%# 1.0.i B.&.T : - 'educerea dureriiB - 'educerea iritaiei radiculareB - 'educerea contracturilor musculareB I. Tra1a%# 1.0 3a0 #ar: E for%#0# a$.1# cura balnear# este contraindicat#. Curele balneare pot fi recomandate de la sf,r!itul perioadei subacute- c7nd au rolul de a continua tratamentul ,nceput ,n spital si mai ales in stadiile croniceJsec.elare.. 'olul esenial al curelor balneare este acela de pre+enire a recidi+elor. Cn acest sens se recomand# "-% cure balneare pe an- ,n staiuni ,n care este posibil# .idro2inetoterapia ,n bazine cu apa termal#- al#turi de aplicaia de n#mol D,n sindrom dureros lombosciatic- c7nd semnul 1ase(ue este Q $) de (rade). Staiunile recomandate ,n discopatiile lombare sunt: B#ile 3erculane- B#ile 8eli;Calim#ne!ti- :ec.ir(.iol- Man(alia- 4forie-Nord- Amara- Aucioasa- etc. II.Tra1a%# 1 fi2i$a0: 6. E0#$1ro1#ra!ia: Cn .erniile de disc lombare- electroterapia are doar efect ad=u+ant pentru combaterea durerii si contracturii musculare. Arincipalele efecte ale diferitelor forme de cureni electrici ,n discopatiile lombare sunt: - antial(ic.

??

- antiinflamator. - decontracturant. - C.r# -ii diadi a%i$i >CDD:: folosii ,n aplicaii trans+ersale lombare- cu sc.imbare de polaritate- cu polul poziti+ pe locul dureros. - C.r# 1.0 /a0;a i$" cu efecte sale: anal(etice- sedati+e- +asomotorii- trofice !i de stimulare a e;citabilit#i musculare- are a+anta=ul c# se poate aplica ,n orice stadiu de e+oluie a bolii. 4ste foarte mult folosit ,n sciatal(ii sub forma (al+aniz#rilor simple lon(itudinale sau a iono(al+aniz#rilor cu CaCl% cu polul poziti+ paralombar !i polul ne(ati+ pe laba piciorului. Cn formele cu tulbur#ri de sensibilitate e;ist# risc de arsur# local#. Sub forma b#ilor (al+anice bi-celulare sau 4-celulare- curentul (al+anic este eficient ,n suferinele radiculare reziduale sau c7nd e;ist# coafect#ri de tipul: 3:A- ne+roz#- tulbur#ri +asomotorii. - T#ra!ia $. $.r# -i d# Goa54 fr#$;# -4 a) Curentul :rRbert- aplicat cu polul ne(ati+ pe punctul dureros- are un efect antial(ic comparabil cu cel al curenilor diadinamici. b) Curentul :ens- ce are- de asemenea- un pronunat efect antial(ic. - C.r# -ii i 1#rf#r# -ia0i >CI&:: cu frec+enta de E&-"&& 3z-aplicaii ,n stadiul acut,n care se urm#re!te efectul anal(etic. - '01ra5. #1.0 se folose!te ,n formele subacute sau cronice recidi+ante- cu suferine musculotendinoase- miofasciale sau cu manifest#ri +asculo-+e(etati+e. Se indic# ultrasunet cu .idrocortizon para+ertebral lombar &-4-&-$ GJcm%- 4-$ minute. Alte clase de medicamente care pot fi folosite: +itaminele din (rupul Btranc.ilizantele- antidepresi+ele- etc. - ' d#0# 5$.r1#: 6atorit# faptului c# principalul efect fiziolo(ic este cel caloric remanent- efectele terapeutice +or fi: anal(etic- miorela;ant- trofic. - C.r# -ii #<!o # -ia0i- se folosesc pentru stimularea musculaturii total sau parial dener+ate- ,n .erniile de disc operate cu deficit motor sec.elelar. (. Ma5aG.0 1#ra!#.1i$: Cn .erniile de disc- ,n stadiul subacut- se e;ecut# un masa= sedati+- deci un masa= care nu include tapotamentul. Ca te.nici se +or folosi netezirea !i +ibraia. Cn formele .iperal(ice este contraindicat# folosirea te.nicilor de masa=. Masa=ul trofic este rezer+at formelor cu .ipotrofii !i tulbur#ri +asculo-+e(etati+e. ,. HidroHi #1o1#ra!ia: B4i0# 0a 3a2i " ,nsoite de di+erse sc.eme 2inetoterapeutice- se recomand# ,n 51adi.0 $ro i$ f#r# deficite senziti+e sau +e(etati+e. 4. T#r%o1#ra!ia: :rebuie s# inem cont de riscul pe care ,l prezint# folosirea procedurilor de termoterapie ,n .erniile de disc recente- c7nd edemul perilezional este r#spunz#tor de o mare parte din simptomatolo(ie. *rice aplicaie de c#ldur# pe re(iunea lombar#- c.iar metodele empirice- nu +or face dec7t s# accentueze acest edem perilezional- put7nd transforma o .ernie de disc perfect curabil# prin metode conser+atoare- ,ntr-o form# compresi+#- cu indicaie c.irur(ical#. Aractic- ori de c,te ori bolna+ii acuz#: -durere lombar# la tuse !i str#nut-semnul 1ase(ue este poziti+ la +alori mici-

?4

-durere lombar# la fle;ia coloanei cer+icale Dsemnul Neri)- termoterapia este contraindicat#. III. Ii #1o1#ra!ia: O3i#$1i;#0# !# $ar# 1r#3.i# 54 =i 0# !ro!. 4 ori$# !ro/ra% d# Hi #1o1#ra!i# 5. 1: combaterea durerii lombare !iJsau sciatice - rela;area musculaturii contracturate !i asuplizarea trunc.iului inferior. Aentru rela;area musculaturii lombare cu reducerea concomitent# a lombo-sacral(iei Sben(.e recomand# aplicarea e;ercitiului .old-rela;- modificat - cu rezisten# moderat# spre minim#. Contracia unui (rup muscular este urmat# de rela;area mu!c.ilor acti+ai !i ciclul se repet#. Abordarea (rupelor musculare se face de la distan# spre zona afectat#. Se utilizeaz# poziiile finale ale dia(onalelor 9abat pentru membre- ,n scopul influen#rii musculaturii trunc.iului. 6ia(onalele membrelor superioare +or influena musculatura abdominal# superioar# !i cea e;etensoar# superioar# a trunc.iului. 6ia(onalele membrelor inferioare +or influena musculatura abdominal# inferioar# !i pe cea a trunc.iului. Arincipalele obiecti+e ale 2inetoterapiei s7nt diferite ,n funcie de stadiul suferinei: acut- subacut- cronic sau de remisiune complet#. E 51adi.0 a$.1 se aplic# metode de rela;are (eneral# !i de rela;are a musculaturii lombare prin te.nici de facilitare neuro-propriocepti+#. E 5.3a$.1 ,ncepe ade+ar#tul pro(ram de 2inetoterapie- cel mai folosit fiind !ro/ra%.0 Ji00ia%5. Ae l,n(# te.nicile de rela;are- acum se +or aplica !i te.nici de asuplizare a trunc.iului inferior. E 51adi.0 $ro i$ se poate ,ncepe !i tonifierea musculaturii slabe. >oi reda ,n continuare- pe scurt- e;erciiile care alc#tuiesc pro(ramul Gilliamse;erciii care se e;ecut# difereniat- pe trei faze- ,n funcie de e+oluia afeciunii: &a2a I: E<#r$i-i.0 6. 6ecubit dorsal: se flecteaz# !i se e;tind (enunc.ii. E<#r$i-i.0 (. 6ecubit dorsal: se tra(e un (enunc.i cu am,ndou# m7inile la piept- ,ncerc7nd atin(erea lui cu fruntea. Se procedeaz# apoi la fel cu cel#lalt. E<#r$i-i.0 ,. Ca la e;ercitiul %- dar concomitent cu ambii (enunc.i. E<#r$i-i.0 4. 6ecubit dorsal- cu m7inile sub cap: se tra(e un (enunc.i la piept c7t mai multapoi celalalt- apoi ambii. E<#r$i-i.0 5. 6ecubit dorsal cu braele ridicate pe l7n(# cap ,n sus- (enunc.ii flectai la H& de (rade- t#lpile pe pat- se ,mpin(e lomba spre pat- se contract# abdominalii- se salt# u!or sacrul de pe pat. Se re+ine- apoi se repet#. E<#r$i-i.0 7. Cn sez7nd pe scaun- cu (enunc.ii mult dep#rtai: se apleac# mult ,nainte- astfel ,nc7t s# atin(# cu m7inile solul de sub scaun. Se menine aceast# poziie 4-) secunde- se re+ine- apoi se repet#. S 8iecare e;erciiu al fazei 5 se e;ecut# de ?-) ori- repet7ndu-se de %-? ori pe zi. 6 S up# dou# sapt#m7ni- acestor e;erciii li se adau(# cele din faza a 55-a. &a2a a II-a: E<#r$i-i.0 @. 6ecubit dorsal- cu (enunc.ii flectai- t#lpile pe pat: se apleac# ambii (enunc.i spre dreapta- apoi 5pre st7n(a- p7n# atin( patul. E<#r$i-i.0 A. 6ecubit dorsal: c#lc7iul drept se aseaz# pe (enunc.iul st7n(B se e;ecut# o abducie c7t mai intern# a =oldului drept- p#n# se atin(e cu (enunc.iul drept planul patuluiapoi se in+erseaz#. E<#r$i-i.0 *. 6ecubit dorsal: se ridic# alternati+ c7t mai sus c7te un membru inferior e;tins.

?)

E<#r$i-i.0 6). Cn ortostatism: (enufle;i cu m7inile ,n spri=in pe sp#tarul scaunului- spatele perfect drept- calc7iele r#m7n7nd pe sol. E<#r$i-i.0 66. Aoziia de /ca+aler ser+ant0- corpul aplecat pe coapsa ridicat# la H& de (radese ,ntinde (enunc.iul de spri=in- e;ecut7nd !i o balansare care trebuie s# ,ntind# psoas- iliacul.

1a acest pro(ram se pot asocia o serie de e;ercii la !palier din pozitia at7rnat - ,n funcie de posibilit#ile fizice ale bolna+ului. - cu spatele la !palier- m7inile deasupra capului- priza cu ambele m7ini pe aceea!i bar# se e;ecut#: ". ridic#ri ale (enunc.ilor la pieptB %. rotarea trunc.iului st7n(aJdreapta cu (enunc.ii flectaiB ?. bascularea st7n(aJdreapta a membrelor inferioare ,ntinseB 4. semisuspendare D!oldurile !i (enunc.ii flectai la H& de (rade- spi=in !i pe picioare)- se fac bascul#ri ,nainte- ,napoi !i ,n lateral ale bazinului. - cu faa la !palier- m7inile f#c7nd priz# pe aceea!i bar# se e;ecut#: ". redresarea bazinuluiB %. pendularea bazinului. &a2a a III-a: Cn perioada cronic# se continu# 2inetoterapia prin consolidarea asupliz#rii coloanei +erterbrale lombare - dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunc.iului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale !i a celei e;tensoare lombare este - ca !i ,n poziia de ortostatism - trunc.iul inferior s# realizeze o poziie neutr# a pel+isului !i s# creeze o presiune abdominal# care sa fie capabil# s# preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile inter+ertebrale. Aro(ram de e;erciii: E<#r$i-i.0 6(. 6in decubit dorsal cu (enunc.ii flectai la H& de (rade - t#lpile pe pat. Se ,ncearc# ,mpin(erea cu fora a (enunc.ilor ,n sus ,n timp ce 2inetoterapeutul se opune mi!c#rii- tot timpul partea lombar# r#m7n7nd ,n contact cu patulB E<#r$i-i.0 6,. Aceea!i poziie de plecare - pacientul ridic# capul- umerii !i trunc.iul braele ,ntinse anterior - p7n# c7nd palmele a=un( deasupra (enunc.ilor. Se re+ine !i se repet#.

?$

E<#r$i-i.0 64. 6in poziie de c+adrupedie pentru corectarea lordozei lombare- se su(e puternic abdomnenul !i se menine. Se rela;eaz# !i se repet#. E<#r$i-i.0 65. 6ecubit dorsal- (enunc.ii flectai la H& de (rade- lipii unul de altulpacientul ,ncearc# s# ,i duc# lateral spre panul patului. E<#r$i-i.0 67. Aceea!i poziie de plecare- bolna+ul ,!i tra(e cu fora (enunc.ii la piept- iar terapeutul se opuneB E<#r$i-i.0 6@. 6ecubit dorsal cu membrele inferioare ,ntinse. :erapeutul ,ncearc# s# ridice ambele membre- dar pacientul se opuneB E<#r$i1i.0 6A. 6in decubit lateral cu coapsele usor flectate. :erapeutul ,mpin(e cu o m7n# pel+isul pacientului ,nainte !i cu a doua m7n# tra(e ,napoi de um#rul acestuia. Bolna+ul se opune acestor fore. E<#r$i-i.0 6*. 4;ecutarea podului din decubit dorsal cu (enunc.ii u!or flectai- spri=in pe umeri-spate !i picioare- se ridic# bazinul !i zona lombar#.. :erapeutul se opune ap#s7nd pe crestele iliaceB E<#r$i-i.0 (). 6in poziia pod - bolna+ul ,ncearc# o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezisten# spre sf7r!itul cursei mi!c#rii. Se alterneaz# st7n(aJdreapta. E<#r$i-i.0 (6. 6in ortostatism l7n(# o mas#- pacientul se spri=in# u!or de ea !i face o u!oar# fle;ie din !olduri mein7nd coloana lombar# delordozat#B 2inetoterapeutul se opune mi!c#rii - a+7nd o m7n# pe scapul# !i cealalt# anterior- pe cresta iliac# opus# . Bolna+ul se opune acestor fore. E 51adi.0 d# r#%i5i. # $o%!0#14- pro(ramul de 2inetoterapie urm#re!te: - pre+enirea recidi+elor- urm#rind con!tientizarea poziiei corecte a coloanei lombare !i bazinului. - ,nsu!irea unor metode de prote=are a coloanei lombare ,n timpul efortului fizic- ,n special cu ridicare de (reut#i.

CAPITOL'L IV S1.dii d# $a2.

CAK CLINIC Nr.6. Aacientul R.I. ,n +7rst# de )E de ani- a(ricultor- se interneaz# pentru recuperare la 3otelul 1i+adia din *l#ne!ti cu dia(nosticul de: S$ia1i$4 L5 dr#a!14 >!o5i3i0 HDL L4-L5:. Mo1i;#0# !r#2# 14rii : Aacientul s-a prezentat cu: durere moderat# lombo-sacrat# !i pe membrul pel+in dreptcu caracter predominent mecanic- cu debut ,n urm# cu ) ani !i e+oluie recidi+ant#- declan!at# !i a(ra+at# dup# eforturi fizice. Actuala prezentare se datoreaz# ineficienei tratamentului medical Mconser+ator !i indicaiei medicului reumatolo(- care cosider# c# asocierea unui tratament recuperator balneo-fizioterapic ar putea a+ea beneficii suplimentare. A 1#$#d# 1# %#di$a0#: - .eredo-colaterale: f#r# importan#. - personale fiziolo(ice: fum#tor- consumator moderat de alcool. - patolo(ice: -multiple microtraumatisme lombare f#r# tratament. -3:A !i C5C6 ,n tratament de $ ani. I51ori$.0 3o0ii: Arezint# de mai muli ani dureri moderate lombare cu iradiere pe membrul pel+in drept. 1a fiecare puseu dureros a p#strat repaus Drelati+) !i a efectuat tratament medical- dar a prezentat recidi+e practic ,n fiecare an- la eforturi din ce ,n ce mai reduse. Actualul puseu dureros s-a declan!at ,n urm# cu 4 s#pt#m7ni- practic f#r# cauz# !i se menine de atunci mai ales pe membrul inferior- de!i urmeaz# constant diferite tratamente antial(ice !i antiinflamatoare. A fost consultat de medicul reumatolo( !i a efectuat radio(rafia de coloan# lombar#- care prezint# o ima(ine su(esti+# pentru artroz# interapofizar# posterioar# !i sciatal(ie prin compresiune intraforaminal# secundar#- posibil prin 361 14-1). E<a%# $0i i$ E<a%# fi2i$ /# #ra0: @reutatea: E% 9( B :alia: " ) cm :e(umente !i mucoase: palide Stare de nutriie: normoponderal# Aparat respirator: f#r# modific#ri Aparat cardio+ascular: - normal - :A: ")&JH&mm3( - A>: ) b#tJmin - ritm cardiac: re(ulat Sistem urinar: - ")&& mlJ%4. ?E

Sistem ner+os: - r#spunsul la stimuli: este prezent - orientarea temporo-spaial#: normal#. Pa$i# 1.0 !r#2i 14: - durere la ni+elul M.5. drept pe traiectul dermatomului 1) Dp7n# la ni+elul .alucelui). - redoare la ni+elul coloanei lombare. - impoten# funcional# la mers !i ortostatism prelun(it- mai ales la ni+elul membrului inferior drept. E;a0.ar#a !r#1#ra!#.1i$4: - 4>A E - :este de mobilitate: Sc.ober N ?B 5.6.S. N %E cm - 1ase(ue N 4& (rd. st7n(a E<a%# # d# 0a3ora1or: - >S3 ") mm - 3b "%-) (L- 3t ?HL - 1eucocite $.&&& - @licemie "&% m(L - Creatinina &-H m(L - :@A ?" F5Jl Tra1a%# 1 %#di$a%# 1o5 r#$o%a da1: - AA'AC4:AM*1 "cp P ?Jzi - MT6*CA1M "cp P ?Jzi - Medicaia personal# pentru afeciunile asociate. O3i#$1i;#0# 1#ra!#.1i$# .r%4ri1#: - Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar. - Combaterea contracturii musculare lombare. Tra1a%# 1.0 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1: 6. Parafi 4 0o%3ar: - Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata !edinei- !i efectele urm#rite. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am inspectat te(umentul din zona pe care urma s# se aplice procedura- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte escoriaiipl#(i-etc - Aarafina a fost topit# la apro;imati+ ) de (rade !i a fost turnat# ,ntr-o ta+# de ino; de forma dreptun(.iular#- ,ntr-un strat cu o (rosime de "-) cm.- fiind l#sat# s# se r#ceasc# p7n# la apro;imati+ 4& de (rade. - Am aplicat o plac# de parafin# pe re(iunea lombar#- dup# care am acoperit pacientul cu un cearceaf !i o p#tur#- pun7ndu-i !i o compres# rece pe frunte.

?H

- Arocedura a durat ?& de minute- timp ,n care am supra+e(.eat starea pacientului-,ntrebandu-l asupra senzaiilor percepute- fiind pre(#tit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acestuia. - 6up# e;pirarea timpului am ,nl#turat p#tura- cearceaful !i placa de parafin# de pe suprafaa tratat#. - 1a desfacerea parafinei s-a e+ideniat .iperemia produs# de aceasta. - 6up# terminarea !edinei am aplicat o procedur# de r#cire- !ter(7nd te(umentele cu a=utorul unor comprese sterile- umezite ,n ap# la %&-%% de (rade- pentru a ,nc.ide porii te(umentului care s-au dilatat ,n timpul procedurii. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi. (. C.r# -i i 1#rf#r# -ia0i 0o%3ar L5-S6 dr.: - Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniepl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata sedinei- senzaiile percepute !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M %" pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie funcional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii- materialul de protecie .idrofil s# depa!easc# suprafaa electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaa stratului de protecie .idrofil al electrozilor- c# au o (rosime corespunz#toare !i au fost dezinfectate ,n prealabil. - Am folosit 4 electrozi de tip plac#- ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul .idrofil- peste care am aplicat compresele umezite ,n ap# cald# !i stoarse. - Am aplicat electrozii ,ncruci!at- astfel ,nc7t zona de interferent# a curenilor s# cuprind# re(iunea lombar# 1) dreapt#. M Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culei cu nisip- dup# care am acoperit zona tratat# cu un cearceaf curat. - Am stabilit parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: C58. - durata procedurii: ") minute. - frec+ena: Manual "&& 3z "& minute U Spectru H&-"&& 3z ) minute. - intensitatea am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaia de +ibraie bine tolerat#nedureroas#. - Am supra+e(.eat pacientul pe toat# durata tratamentului ,ntreb7ndu-l asupra senzaiilor percepute- fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acestuia. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat.

4&

- 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral- am ,ndep#rtat electrozii !i compresele- am +erificat reacia de .iperemie cutanat#- !i am sters te(umentele cu un prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi ,. Io o/a0;a i2ar# 0o /i1.di a04 !# %#%3r.0 i f#rior dr#!1: 5ono(al+anizarea reprezint# procedeul prin care se introduc substane medicamentoase ,n or(anism- prin intermediul curentului electric ce le transport# prin te(umente !i mucoase. - Am in+itat pacientul ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat ca starea (eneral# a pacientului- ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniepl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata sedinei- senzaiile percepute !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M "" pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie funcional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii- materialul de protecie .idrofil s# dep#!easc# suprafaa electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaa stratului de protecie .idrofil al electrozilor- c# au o (rosime corespunz#toare !i au fost dezinfectate ,n prealabil. - Am folosit % electrozi de tip plac# de m#rimi diferite- ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul de protecie .idrofil- peste care am aplicat compresele ,mbibate cu soluie de ;ilin# "L- aplic7nd polul poziti+ mai mare para+ertebral lombar 1) drept- iar polul ne(ati+ plantar st7n(. M Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culei cu nisip- dup# care am acoperit pacientul cu un cearceaf curat. - Am stabilit parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: iono(al+anizare. - durata procedurii: %) de mninute. - intensitatea: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaia de +ibraie bine tolerat#nedureroas#. - Am supra+e(.eat pacientul ,n timpul !edinei- ,ntreb7ndu-l asupra senzaiilor perceputefiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acestuia. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral- am ,ndep#rtat electrozii !i compresele- am +erificat reacia de .iperemie cutanat#- !i am !ters te(umentele cu un prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edint# J zi. - O35#r;a-ii: 3idrotermoterapia la bazin ar fi fost util# ,n acest caz- dar din moti+e te.nice- ,n aceast# perioad# a anului b#ile minerale sunt ,nc.ise.

4"

4. Ii #1o1#ra!ia i di;id.a0i2a14" 0a 5a04: Am respectat prescripia medical#- pacientul e;ecut7nd urm#toarele tipuri de e;erciii: - 4;erciii de rela;are lombar# !i (eneral#. - 4;erciii izometrice lombare !i ale mu!c.ilor abdominali. - 4;erciii cu rezisten# pro(resi+# pe acelea!i (rupe de mu!c.i. - Mobiliz#ri acti+e f#r# rezisten# lombare. - :e.nici de stretc.in( pentru isc.io-(ambieri. - :e.nici de corectare a posturii Jreeducare 2inestezic# cu control +izual. - Aro(ramul Gilliams. - Arofila;ie secundar# DV!coala spateluiW) 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultate- pacientul cooper7nd cu asistentul C8M. O3i#$1i;#0# .r%4ri1# !ri !ro/ra%.0 IT: - Combaterea sindromului dureros radicular. - Combaterea contracturilor musculare lombare. - Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#. - Meninerea forei musculare lombare. - :onifierea musculaturii abdominale !i fesiere. -5 nstruirea bolna+ului pentru pre+enirea recidi+elor. O35#r;a-ii: Aro(ramul Gilliams- ,n special fazele a-55-a !i a-555-a sunt foarte utile ,n acest caz- fiind indicate e;erciiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombare- bascul#ri de bazin,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului. Acest pro(ram fiind urmat de e;erciiile care fac parte din <!coala spatelui0. E;a0.ar#a !o511#ra!#.1i$4 Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto): 4>A N ?-4. :este de mobilitate: Sc.ober N 4B 5.6.S. N %& cm. 1ase(ue st(. N )) (rd. O35#r;a-ii: 4+oluia a fost bun# at7t ,n planul durerii c7t !i al recuper#rii mobilit#ii lombare. Aacientul +a continua recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edin# la % zile- dup# care +a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al Aoliclinicii =udetene.

CAK CLINIC NR. (. Aacienta P.L. ,n +7rst# de )) de ani- camerist#- se interneaz# pentru recuperare la 3otelul 1i+adia din *l#ne!ti cu dia(nosticul de: 0o%3o5$ia1a0/i# 51L /4 !ri HDL L4-L5. Mo1i;#0# !r#2# 14rii : Aacienta s-a prezentat cu: durere lombar# !i pe membrul inferior st7n(- cu caracter predominent mecanic- cu debut ,n urm# cu luni !i e+oluie recidi+ant#- declan!at# !i a(ra+at# de eforturi fizice. A urmat tratament medical-conser+ator- iar prezentarea la tratamentul de recuperare i-a fost recomandat de catre medicul neurolo(. A 1#$#d# 1# %#di$a0#:

4%

- .eredo-colaterale: f#r# importan#. - personale fiziolo(ice: f#r# importan#. - patolo(ice: -un traumatism lombar prin c#dere ,n urm# cu " an- f#r# tratament . I51ori$.0 3o0ii: Boala a debutat cu luni ,n urm#- dup# un efort fizic mai intens. Aacienta acuz# brusc apariia durerii la ni+elul coloanei lombare- apoi dureri cu caracter predominent mecanic intensificate ,n ortostatism prelun(it- fle;ia coloanei lombare- calmate fiind de repaus ,n pozitii antal(ice. 'adio(rafia coloanei lombare a e+ideniat: pensarea spaiului 14-1) !i puni osoase dorsale. A urmat tratament cu anal(ezice- decontracturante !i infiltraii cu <6iprop.os0. 4;amenul neurolo(ic a fost efectuat dupa $ luni de e+oluie cu recidi+e !i a rezultat dia(nosticul de sciatal(ie prin 361. E<a%# $0i i$: 4;amen fizic (eneral: @reutatea: H& 2(- :alia: "$& cm :e(umente !i mucoase: normal colorate Stare de nutriie: supraponderal#. Aparat respirator: f#r# modific#ri patolo(ice. Aparat cardio+ascular: - :A: "$&J"&&mm3( - A>:E& b#tJmin - ritm cardiac re(ulat Sistem urinar: - diurezaJ%4 ore ")&& mlJ%4. Sistem ner+os: - r#spunsul la stimuli este prezent. - f#r# semne de deficit senziti+ sau motor la ni+elul M5. Pa$i# 1a !r#2i 14: - puncte sensibile dureroase la palparea coloanei lombare !i a re(iunii para+ertebrale. - durere la ni+elul M.5. st7n( pe traiectul dermatomului 1) Dp7n# la ni+elul .alucelui). - redoare la ni+elul coloanei lombare. - discret# scolioz# compensat# lombar#. E;a0.ar#a !r#1#ra!#.1i$4: - 4>A $ - :este de mobilitate S.ober N ?B 5.6.S. N % cm - 1ase(ue N 4& (rd. 6reapt E<a%# # d# 0a3ora1or: - >S3 "E mm - 3b "4 (L- 3t 4& L - 1eucocite )E&& - @licemie "&4 m(L - Creatinin# &-H m(L - :@A ?& F5Jl

4?

Tra1a%# 1 %#di$a%# 1o5 r#$o%a da1: - :A6*' "cp P ?Jzi - C1*'X*PAX*N "cp P ?Jzi O3i#$1i;#0# 1#ra!#.1i$# .r%4ri1#: - Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar. - Combaterea contracturii musculare lombare. Tra1a%# 1.0 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1: 6. C.r# -i diadi a%i$i >CDD: 0o%3ar: Arincipalele efecte terapeutice ale C66 : anal(etice- .iperemiante !i dinamo(ene. - Am in+itat pacienta ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat ca starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacienta s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniepl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata sedinei- senzaiile percepute !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la intrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M "" pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie funcional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii- materialul de protecie .idrofil s# dep#!easc# suprafaa electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma sa le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaa stratului de protecie .idrofil al electrozilor- c# au o (rosime corespunzatoare !i au fost dezinfectate ,n prealabil. - Am aplicat electrozii para+ertebral lombar. - Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culei cu nisip- dup# care am acoperit zona tratat# cu un cearceaf curat. - Am fi;at parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent C66: 68 pentru ? minuteU A1 pentru ? minute. - durata sedinei $ minute. - intensitatea curentului: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaia de +ibraie bine to lerat#- nedureroas#B - Am supra+e(.eat pacienta ,n timpul !edinei- ,ntreband-o asupra senzaiilor percepute- fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acesteia. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral- am ,ndep#rtat electrozii !i compresele- am +erificat reacia de .iperemie cutanat#- !i am sters te(umentele cu un prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edint# J zi (.C.r# 1i TrM3#r1 0o%3ar

44

Sunt cureni dreptun(.iulari cu efect anal(etic ma=or si .iperemiant. - Am in+itat pacienta ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacienta s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniepl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata sedinei !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M "" pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie funcional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii- materialul de protecie .idrofil s# dep#!easc# suprafaa electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# depa!easc# suprafaa stratului de protecie .idrofil al electrozilor- c# au o (rosime corespunz#toare !i au fost dezinfectate. - Am aplicat electrozii para+ertebral lombar. - Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culei cu nisip- dup# care am acoperit zona tratat# cu un cearceaf curat. - Am fi;at parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: :rabert. -durata !edinei:") minute. - intensitatea curentului: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaia de +ibraie bine tolerat#- nedureroas#B - Am supra+e(.eat pacienta ,n timpul !edinei- ,ntreb7nd-o asupra senzaiilor percepute- fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul ,n care ar fi inter+enit modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acesteia - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral- am ,ndep#rtat electrozii !i compresele- am +erificat reacia de .iperemie cutanat#- !i am sters te(umentele cu un prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edint# J zi. ,.' d# 5$.r1# 0o%3ar: Curentul de ,nalt# frec+ent# cu lun(imi de und# cuprinse ,ntre "& si "&& m si frec+ent# cuprins# ,ntre "& M3z - "&& M3z reprezint# undele scurte. 4fectele fiziolo(ice ale curentilor de ,nalt# frec+ent# utile in tratamentul lombosciaticii: - nu au aciune electrolitic# !i electroc.imic# Dnu produc fenomene de polarizare) B - nu pro+oac# e;citaie neuromuscular#B - efecte calorice de profunzime f#r# a produce leziuni cutanateB - efecte asupra circulaiei: .iperemie acti+#- +asodilataie local#- efecte musculare: scad tonusul muscular pe musculatura .iperton#- efect terapeutic de+iat din actiunea c#ldurii: - .iperemizant- anal(etic- miorela;ant- acti+area metabolismului local.

4)

- Am in+itat pacienta ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacienta s# se a!eze pe patul confecionat din lemn- ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte alunie- pl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata !edinei- senzaia perceput# !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M %& pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie functional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- am +erificat aparatul cu a=utorul unui tub cu neon introdus ,n interiorul c7mpului condensator (enerat de cei % electrizi ri(izi. - Am cuplat electrozii fle;ibili la aparat- dup# care i-am aplicat para+ertebral lombar. - Am fi;at electrozii cu a=utorul unui sacule cu nisip- dup# care am acoperit zona tratat# cu un cearceaf curat. - Am fi;at parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: continuu. - durata !edinei: %& de minute. - doza a-55-aDoli(otermic#). - Am supra+e(.eat pacienta ,n timpul !edinei- ,ntreb7nd-o asupra senzaiilor percepute- fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul ,n care ar fi inter+enit modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acesteia. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral !i am indepartat electrozii. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edint# J zi. 4. Ii #1o1#ra!ia i di;id.a0i2a14" 0a 5a04: Am respectat prescripia medical#- pacienta e;ecut7nd pro(ramul Gilliams- ,n special fazele a-55-a !i a-555-a- fiind indicate e;erciiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombarebascul#ri de bazin- ,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului. Acest pro(ram a fost urmat de e;erciiile care fac parte din <!coala spatelui0. 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultatepacienta cooper7nd cu asistentul C8M. O3i#$1i;#0# .r%4ri1# !ri 1ra1a%# 1.0 IT: - Combaterea sindromului dureros radicular. - Combaterea contracturilor musculare lombare. - Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#. - Meninerea forei musculare lombare. - :onifierea musculaturii abdominale !i fesiere. - 5nstruirea bolna+ei pentru pre+enirea recidi+elor. E;a0.ar#a !o511#ra!#.1i$4 Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto): - 4>A N ?. - :este de mobilitate: Sc.ober N )B 5.6.S. N "H cm.

4$

- 1ase(ue N )$ (rd. dreapta . O35#r;a-ii: 4+oluia a fost bun# at7t ,n planul durerii c7t !i al recuper#rii mobilit#ii lombare. Aacienta +a continua recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edin# la % zile- dup# care +a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al Aoliclinicii =udetene. CAK CLINIC Nr.,.

Aacientul D.M.- ,n +7rst# de & de ani- fost contabil- se interneaz# pentru recuperare la 3otelul 1i+adia din *lane!ti cu dia(nosticul de: 5$ia1i$4 3i0a1#ra04. Mo1i;#0# !r#2# 14rii: Aacientul s-a prezentat cu: durere lombo-sacrat# !i pe ambele membre inferioare- cu caracter predominent mecanic- cu debut ,n urm# cu % ani !i e+oluie recidi+ant#- declan!at# !i a(ra+at# de mi!c#ri bru!te !i la eforturi fizice prelun(ite. A 1#$#d# 1# %#di$a0#: - .eredo-colaterale: f#r# importan#. - personale fiziolo(ice: fum#tor. - patolo(ice: 3:A . I51ori$.0 3o0ii: Arezint# de apro;imati+ % ani dureri lombo-sacrate- cu debut unilateral iar dup# un timp cu iradiere pe ambele membre inferioare predominent pe traiectul r#d#cinii 14. 6urerea iradiaz# ,n re(iunea sacro-iliac#- ,n fes#- pe faa anterioara a copsei !i pe cresta tibiei bilateral. 6e asemenea- prezint# parestezii pe partea e;tern# a (ambelor- pe re(iunea e;tern# a picioarelor !i pe faa dorsal# a acestora- p7n# ,n dreptul primului spaiu interosos. 1a fiecare puseu dureros a pastrat repaus !i a efectuat tratament medical- dar a prezentat recidi+e. Actualul puseu dureros s-a declan!at ,n urm# cu $ s#pt#m7ni !i se menine de atunci de!i urmeaz# constant diferite tratamente antial(ice !i antiinflamatoare. A fost consultat de medicul reumatolo( !i a efectuat radio(rafia de coloan# lombar#- care prezint# o pensare a spaiilor inter+ertebrale 1?-14 si 14-1)B e;amenul a fost completat cu 'MN lombar- care a e+identiat mai multe .ernii discale mediane- din care cea mai +oluminoasa era la ni+el 14-1). E<a%# $0i i$ E<a%# fi2i$ /# #ra0: - @reutatea H) 2(- :alia: " "m. - :e(umente !i mucoase: normal colorate - Stare de nutriie: normoponderal#. Aparat respirator: f#r# modific#ri. Aparat cardio+ascular: - normal. - :A: "4&JE& mm3(. - A>: E b#tJmin. - ritm cardiac re(ulat. - oscilometrie M5 cu indice oscilometric % distal- bilateral. 4

Sistem urinar: - diurezaJ%4 ore "%&& mlJ%4.. Sistem ner+os: - r#spunsul la stimuli este prezent - orientarea temporo-spaial#: normal# - f#r# semne de deficit motor !i senziti+ la ni+elul M5. - f#r# semne de neurolo(ice de sindrom de /coad# de cal0. Pa$i# 1.0 !r#2i 14: - durere la ni+elul membrelor inferioare pe traiectul dermatomului 14 Dp7n# la ni+elul crestei tibiale bilateral- predominent st7n(a). - redoare la ni+elul coloanei lombare. - impotent# funcional# la mers !i ortostatism prelun(it. E;a0.ar#a !r#1#ra!#.1i$4: - 4>A . - :este de mobilitate: Sc.ober N 4B 5.6.S. N %H cm. - 1ase(ue N ?& (rd. bilateral . E<a%# # d# 0a3ora1or: - >S3 "H mmJ" or#. - 3b "%-) (L. - 3t ?HL. - 1eucocite $.&&&. - @licemie "&& m(L. - Creatinin# &-H m(L. - :@A ?" F5Jl. Tra1a%# 1 %#di$a%# 1o5 r#$o%a da1: - C414B'4P "cp P %Jzi. - MT6*CA1M "cp P ?Jzi. - Medicaia personal# pentru afeciunea asociat#. O3i#$1i;#0# 1#ra!#.1i$# .r%4ri1#: - Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar. - Combaterea contracturii musculare lombare. Tra1a%# 1.0 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1: 6. Parafi 4 0o%3o-5a$ra1 =i =o0d.ri: - Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata !edinei- !i efectele urm#rite. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am inspectat te(umentul din zona pe care urma s# se aplice procedura- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte escoriaiipl#(i-etc - Aarafina a fost topit# la apro;imati+ ) de (rade !i a fost turnat# ,ntr-o ta+# de ino; de forma dreptun(.iular#- ,ntr-un strat cu o (rosime de "-) cm.- fiind l#sat# s# se r#ceasc# p7n# la apro;imati+ 4& de (rade.

4E

- Am aplicat o plac# de parafin# pe re(iunea lombo-sacrat# !i a rticulaiilor co;o-femuraledup# care am acoperit pacientul cu un cearceaf !i o p#tur#- pun7ndu-i !i o compres# rece pe frunte. - Arocedura a durat ?& de minute- timp ,n care am supra+e(.eat starea pacientului- ,ntrebandul asupra senzaiilor percepute- fiind pre(#tit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acestuia. - 6up# e;pirarea timpului am ,nl#turat p#tura- cearceaful !i placa de parafin# de pe suprafaa tratat#. - 1a desfacerea parafinei s-a e+ideniat .iperemia produs# de aceasta. - 6up# terminarea !edinei am aplicat o procedur# de r#cire- !ter(7nd te(umentele cu a=utorul unor comprese sterile- umezite ,n ap# la %&-%% de (rade- pentru a ,nc.ide porii te(umentului care s-au dilatat ,n timpul procedurii. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edint# J zi. (. '01ra5. #1 0o%3o-5a$ra1 : 4ste o procedur# ale c#rei efecte sunt: anal(etice- antiinflamatorii- fibrolitice-etc. - Am in+itat pacientul ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului- ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata !edinei !i efectele urm#rite. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe patul confecionat din lemn ,n decubit +entral- !i am inspectat te(umentul din zona pe care urma s# se aplice procedura- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte escoriaii- pl#(i- etc - Am cuplat aparatul de tip M5S*N5C "% pe care urma s# e;ecut procedura- la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul- a+,nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare !i anume: priza s# fie cu ,mp#m7ntare- cablul dintre traductor !i aparat s# nu aib# ,ntreruperi. Am +erificat traductorul cu pic#tura de ulei de parafin#. - Am folosit forma de cupla= direct- folosind traductorul mare. - Am fi;at parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: continuu. - durata !edinei: ) minute. - frec+ena: &-E GJcm %. - Am utilizat un un(uent cu efect antiinflamatorD 65C1*84NAC)- pe care l-am aplicat pe suprafaa de tratat. - Am f#cut aplicaia ,n re(iunea para+ertebral# lombo-sacrat#- mane+r7nd traductorul f#r# presiune mare- cu mi!c#ri lente- ,n ritm constant- ,n form#: circular#- liniar# sau ,n spiral#. - 5n timpul procedurii am respectat indicaia de a nu ridica capul traductorului de pe zona tratat# precum !i m#surile de protecie a muncii- printre care purtarea de m#nu!i din material te;til. - 6e asemenea ,n timpul aplicaiei am ridicat traductorul ,n momentul ,n care e;ecutam trecerea peste coloana +ertebral#- e+it7nd astfel propa(area undelor ultrasonice la ni+elul m#du+ei spin#rii. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - Am oprit aparatul de la butonul de alimentare (eneral. - 6up# terminarea !edinei am !ters cu un prosop curat zona tratat#. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi.

4H

,. C.r# -i i 1#rf#r# -ia0i 0o%3o-5ar$a1: - Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# de confort termic. - Am citit fi!a de tratament- ,nsu!indu-mi prescripia medical#. - M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii. - Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat#- a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniepl#(i- escoriaii. - 5-am e;plicat ,n ce const# procedura- durata sedinei- senzaiile percepute !i efectele urm#rite. - Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral. - Am +erificat aparatul de tip A:M %" pe care urma s# e;ecut procedura- a+7nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcionare- !i anume: - priza s# fie funcional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii- materialul de protecie .idrofil s# depa!easc# suprafaa electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri-compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaa stratului de protecie .idrofil al electrozilor- c# au o (rosime corespunz#toare !i au fost dezinfectate ,n prealabil. - Am folosit 4 electrozi de tip plac#- ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul .idrofil- peste care am aplicat compresele umezite ,n ap# cald# !i stoarse. - Am aplicat electrozii ,ncruci!at- astfel ,nc7t zona de interferent# a curenilor s# cuprind# re(iunea lombo-sacrat#. - Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culei cu nisip- dup# care am acoperit zona tratat# cu un cearceaf curat. - Am stabilit parametrii de funcionare ai aparatului- !i anume: - forma de curent: C58. - durata procedurii: ") minute. - frec+ena: 8 &? )minute cu rotaie de +ectori "& minute. - intensitatea am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaia de +ibraie bine tolerat#nedureroas#. - Am supra+e(.eat pacientul pe toat# durata tratamentului ,ntreb7ndu-l asupra senzaiilor percepute- fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ii acestuia. - 1a e;pirarea timpului fi;at- intensitatea curentului s-a redus la & automat. - 6up# terminarea !edinei- am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral- am ,ndep#rtat electrozii !i compresele- am +erificat reacia de .iperemie cutanat#- !i am sters te(umentele cu un prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi 4. Ii #1o1#ra!ia i di;id.a0i2a14" 0a 5a04: Am respectat prescriptia medicala- pacientul e;ecutand urmatoarele tipuri de e;ercitii: - 4;erciii de rela;are lombar# !i (eneral#. - 4;erciii izometrice lombare !i ale mu!c.ilor abdominali. - 4;erciii cu rezisten# pro(resi+# pe acelea!i (rupe de mu!c.i. - Mobiliz#ri acti+e f#r# rezisten# lombare. - :e.nici de stretc.in( pentru isc.io-(ambieri.

)&

- :e.nici de corectare a posturii Jreeducare 2inestezic# cu control +izual. - Aro(ramul Gilliams !i mai ales fazele a-55-a !i a-555-a sunt foarte utile ,n acest caz- fiind indicate e;erciiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombare- bascul#ri de bazin,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului. - Arofila;ie secundar# DV!coala spateluiW): 4;emple: a. ridicare de (reut#i: prin ,ndoirea (enunc.ilor D(enufle;iune)- doar p7n# la ni+elul pieptuluibaza c7t mai lar(# de susinere Ddep#rt7nd picioarele)B b. transport de (reut#i: - se in aproape de corp- se folosesc braeleB - purtate la ni+elul talieiB - obiectele (rele +or fi trase !i nu ,mpinse- cu spatele lipit de obiect !i nu cu faa - trunc.iul blocatB - cump#r#turile sunt plasate pe banc.eta din spate a auto+e.iculului- nu ,n portba(a= . c. poziia !i comportamentul corect la +olan: - scaunul tras c7t mai aproape de pedale D(enunc.ii s# fie cel puin la acela!i ni+el cu !oldurile)B - sp#tarul scaunului ,nclinat ,napoi !i suficient de ,nalt Ds# spri=ine toracele superior !i umerii)B - suporturi laterale pentru trunc.i !i feseB - pern# semicilindru la ni+el lombarB ambele m7ini pe +olanB se e+ita socurile datorate deplasarii pe teren accidentat- etc 6urata tratamentului a fost de "& zile- cu o !edin# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultatepacientul cooper7nd cu asistentul C8M. O3i#$1i;#0# .r%4ri1# !ri !ro/ra%.0 IT: - Combaterea sindromului dureros radicular. - Combaterea contracturilor musculare lombare. - Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#. - Meninerea forei musculare lombare. - :onifierea musculaturii abdominale !i fesiere. - 5nstruirea bolna+ului pentru pre+enirea recidi+elor. E;a0.ar#a !o511#ra!#.1i$4 Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto): - 4>A N ? - :este de mobilitate: Sc.ober N )B 5.6.S. N %% cm - 1ase(ueN 4& (rd bilateral O35#r;a-ii: 4+oluia a fost relati+ bun# at7t ,n planul durerii c#t !i al recuper#rii mobilit#ii lombare. Aacientul continuand recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edin# la % zile- dup# care +a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al Aoliclinicii =udetene.

)"

CAPITOL'L V A: R#2.01a1# =i $o $0.2ii !# %ar/i #a $a2.ri0or 51.dia1# : Aentru a urm#ri e+oluia afeciunii e;puse ,n lucrarea de fa#- am luat ,n studiu trei cazuri. 1a acestea am urm#rit procesul terapeutic aplicat ,n unitatea noastr# de tratament cu profil balneofizioterapic !i recuperare medical# . :erapia ,n urma c#reia ,n toate cele trei cazuri s-au obinut rezultate bune const# ,n factori: fizicali- balneari !i 2inetoterapeutici. Scopul acestor factori a fost de a obine : - ameliorarea al(iilor B - ameliorarea mobilit#ii articulaieiJcoloanei !i centurilorB - decontracturarea muscular#B 1a sf7r!itul tratamentului- la toi pacienii ale c#ror cazuri clinice le-am redat- am constatat c# : - simptomatolo(ia clinic# s-a ameliorat e+ident- cu diminuarea durerilor !i ,mbun#t#irea mobilit#ii- ceea ce a demonstrat utilitatea aplic#rii factorilor terapeutici din staiunea noastr# : - cureni diadinamici B - cureni interfereniali B - ultrasunet B - ioniz#ri B - lampa Sollu; B - parafin# B - C8M plus 9:B Cn timpul tratamentului balneofizioterapeutic nu s-a folosit nici un fel de medicaie antiinflamatoare- decontracturant#- etc. 1a plecare pacienilor li s-au recomandat: - cure balneare repetate la $ M "% luni - e+itarea fri(ului-umezelii - odi.na pe pat tare. B: O35#r;a-ii0# !#r5o a0# B $.r5.0 a!0i$4rii !ro$#d.rii =i i di$a-ii 5.!0i%# 1ar#: Nu am ,nt7mpinat nici un fel de dificult#i- starea s#n#t#ii pacienilor permit7ndu-le acestora aplicarea procedurilor. Celor ? pacienti li s-a recomandat e+itarea eforturilor fizice mari- a mersului !i ortostatismului prelun(it- continuarea e;erciiilor C.8.M. ,n+#ate- precum si respectarea masurilor curati+o - profilactice DY!coala spateluiY). 6e asemenea- pacientei de la cazul clinic nr. % i s-a recomandat: -sc#dere ponderal#B -pentru acti+it#i casnice -(ospod#re!ti curente- obiectele asupra c#rora se acioneaz# s# fie aduse la ,n#limea membrelor superioare- bolna+a p#str7nd poziia ortostatic# sau !ez7nd#.. - e+itarea purt#rii tocurilor ,nalte.

CONCL'KIILE 9ENERALE 34'N5A 64 65SC 14-1)- reprezint# o problem# de lar( interes prin frec+ena !i implicatiile sale medicale. 4;amenul clinic medical efectuat la timp at7t de medicul de

)%

familie- c7t !i de cel de specialitate- pune un dia(nostic corect !i stabileste dac# este ne+oie doar de recuperare sau bolna+ul trebuie s# a=un(# la operaie !i apoi la recuperare. Cns#- ,n ambele cazuri- factorul esenial care poate asi(ura at7t o reu!it# terapeutic# pe termen mediu !i lun( c7t !i reducerea real# a riscurilor de recidi+# sunt date de adaptarea ri(uroas# a unui pro(ram de recuperare- pro(ram ce trebuie stabilit ,n funcie de elementele (eneratoare de suferint# ale bolna+ului. Balneofizioterapia ocup# un loc important ,n cadrul terapiei comple;e a .erniei de disc lombare- deoarece se adreseaz# or(anismului uman cu acei factori care- ,n procesul dez+olt#rii e+oluti+e- au a+ut o influen# fa+orabil# asupra acestuia- condiionat# de intensitatea lor !i de caracterul mecanismelor de adaptare. Cn acest proiect de dilplom# am e;pus 34'N5A 64 65SC 14-1) ca afeciune- pun7nd accentul pe tratamentul fizical- 2inetic. :ratamentul 34'N545 64 65SC 14-1) este comple;- utilizand mi=loace combinate medicale-ortopedice-fizicale-2inetice si balneare- el adres7ndu-se di+erselor stadii de e+oluie ale bolii. Cn aplicarea tratamentului fizical-2inetic al acestei afectiuni trebuie parcurse mai multe etape: -prima etapa a tratamentului o reprezint# c7!ti(area ,ncrederii pacientului ,n forele sale !i ,n rezultatele ce se +or obine !i abia apoi se trece la pro(ramul de recuperare propriuzis. - procedurile de electroterapie DC66- C58- :rabert- FSS- FS) se aplic# datorit# efectelor lor: anal(etice- +asculotrope- miorela;ante- decontracturante- etc - 2inetoterapia Dprin di+ersele tipuri de e;erciii !i te.nici )- instituit# precoce !i sistematic- conform unui pro(ram de recuperare medical# este de bun au(ur. - corectarea factorilor care inter+in ,n mod secundar ,n pato(enia 36 de ordin static Dcorectarea posturii- ine(alit#ii membrelor inferioare- etc.) !i continuarea la domiciu a recomand#rilor cuprinse ,n <!coala spatelui0- reprezint# o etap# obli(atorie de profila;ie secundar# !i tertiar#- care se ,ncepe ,nc# din perioada de tratament pe care am e;pus-o. - utilizarea factorilor terapeutici naturali din staiune Db#ile minerale) adau(# un plus de eficacitate tratamentului. Am obser+at de asemenea- c# ,n urma tratamentelor de recuperare medical# aplicatema=oritatea bolna+ilor de 34'N54 64 65SC 1*MBA'Z 14-1) s-au putut re7ntoarce la acti+it#ile cotidiene.

Bi30io/rafi#
Nica Adriana Sara.B Compendiu de medicin# fizic# !i recuperareB 4ditura uni+ersitar# /Carol 6a+illa0- Bucure!tiB "HEE Marcu >asile- 6an Mirela !i colab.B 9inetoterapieB 4ditura Fni+ersit#ii din *radea- %&&$ '#dulescu AndreiB 4lectroterapie: 4ditura Medical#B Bucure!ti-"HH?. S. :udorB 9inetolo(ie profilactic# !i de recuperareB 4ditura Medical#- Bucure!ti-"HE . S. :udorB 'ecuperarea medical# a sec.elelor posttraumatice de membreB 4ditura Medical#-

)?

Bucure!ti- "HE". Stroiescu 5onB 'ecuperarea funcional# ,n practica reumatolo(ic#B 4ditura Medical#- Bucure!ti "H H. Curs 9inetoterapie-'eumatolo(ieB OC*A1A SAN5:A'Z A*S:15C4A1Z <CA'*1 6A>51A0B Aite!ti- %&&E-%&&H N. :ele2i- 1. MunteanuB Cura balneo-climateric# ,n 'om7niaB 4d. Sport-:urismB "HE4 @.*. :ac.e- M. BeuranB @.id de medicin# fizic# !i recuperare medical#B 4d. ScriptaB %&&" *nose @elu B'ecuperare- Medicin# fizic# !i Balneoclimatolo(ie- +ol."B 4d. Medical#B %&&E Cristea C#lin Otefan- Ciobanu 6oriana 5oana- S#b#du! 5rinaB 4lectroterapieB 4d. Fni+ersit#ii din *radeaB %&&% Niculescu :.. Cezar- >oiculescu Bo(dan !i colaboratoriiB Anatomia !i fiziolo(ia omuluiCompendiuB 4d. CorintB Bucure!tiB %&&

)4