TERASAMENTE 1. SCOP 1.1.

Procedura are drept scop stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare pentru executarea lucrarilor de terasamente, verificarile ce trebuie efectuate inainte, in timpul si dupa executie. 2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Procedura se aplica la executia lucrarilor de terasamente 3. DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. Conform Manualului Calitatii 3.2. Ampriza - fasie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului in sectiune transversala, masurata in proiectie orizontala. 3.3. Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate de marginile partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe. 3.4. Banda de circulatie - subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu prin marcaje rutiere, necesara pentru circulatia unui singur sir de vehicule. 3.5. Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua incarcarile din trafic, in conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile. 3.6. Cilindrare - operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede. 3.7. Compactare - operatie de indesare a pamintului sau a materialului din straturile rutiere cu mijloace mecanice, pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii aparente. 3.8. Complex rutier - ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor. 3.9. Consolidarea patului drumului - actiune de imbunatatire a capacitatii portante a teresamentelor la nivelul patului drumului. 3.10. Corpul drumului - totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei la rambleu si ale santurilor la debleu. 3.11. Cota de executie - diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota terenului natural in axa drumului. 3.12. Debleu - sapatura avind forme regulate, executata pentru realizarea platformei drumului, sub nivelul terenului natural. 3.13. Decapare - operatie de taiere sau sapare a unui strat de la suprafata terenului natural sau din corpul drumului. 3.14. Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa drumului) fata de orizontala. 3.15. Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii data de un vehicul. 3.16. Drenajul drumului - sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie in scopul asanarii corpului drumului. 3.17. Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamintului in stare uscata sau a altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima obtinuta in conditii standard de laborator. 3.18. Groapa de imprumut - sapatura de forma regulata, executata in afara amprizei drumului in vederea obtinerii pamantului necesar executiei terasamentelor in umpluturi. 3.19. Infrastructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura drumului si transmit terenului incarcari din trafic. 3.20. Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii carosabile si a acostamentelor. 3.21. Patul drumului - suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere. 3.22. Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si dupa caz trotuare, piste pentru ciclisti. 3.23. Rambleu - umplutura compactata de pamant sau de materiale locale, avand forme regulate, destinate sa sustina suprastructura drumului. 3.24. Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de rezistenta a drumului.

3.25. Stabilizare - tratarea mecanica sau cu lianti a pamantului sau a agregatelor naturale utilizate in straturile rutiere in scopul maririi capacitatii portante si a rezistentei in timp a acestora. 3.26. Strat de forma - strat superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. 3.27. Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si amenejarea acostamentelor. 3.28. Terasamente - totalitatea lucrarilor de pamint executate in scopul realizarii infracstructurii drumului. 3.29. Zona activa a terasamentelor - adancimea pina la care se mai resimte influenta incarcarilor provenite din trafic. 3.30. Zona de siguranta - fasie de teren situata de o parte si alta a amprizei drumului, destinata semnalizarii rutiere, plantatiilor, altor scopuri in exploatarea drumului.

4. DOCUMENTE DE REFERINA 4.1. STAS 4032/1 1990 Lucrari de drumuri Terminologie. 4.2. STAS 2914 1984 Lucrari de drumuri Terasamente Conditii tehnice generale de calitate. 4.3. C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor. 4.4. STAS 1243 / 88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. 5. RESPONSABILITATI 5.1. Seful de santier 5.1.1. Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea, respectarea cerintelor de calitate, instruirea personalului tehnic, productiv). 5.1.2. Asigura documentele tehnice de executie (proiect de executie, caiet de sarcini, STAS-uri si Normative tehnice in vigoare) 5.1.3. Instruieste periodic personalul din subordine privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor. 5.1.4. Asigura personal calificat si autorizat. 5.1.5. Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de executie 5.1.6. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia lucrarilor. 5.1.7. Verifica insusirea cunostintelor tehnice si aplicarea lor in procesul de executie.

5.2. Sef punct lucru 5.2.1. Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice din proiect, norme si normative in vigoare. 5.2.2. Anunta seful de santier imediat ce constata situatii in care nu sunt realizate prescriptiile tehnice. 5.2.3. Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor, tehnicienilor si a formatiilor de muncitori din subordine. 5.3. Inginerul geodez 5.3.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor. 5.3.2. Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier, asistat de seful de santier sau inginerul constructor-conducator de lucrari. 5.3.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completeaza fomularelor specifice. 5.4. C.Q. Santier 5.4.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.

5.4.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. 6. PROCEDURA 6.1. Lucrari pregatitoare : Asigurarea resurselor necesare: utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, excavator, autobasculante, incarcator frontal, cisterna pentru apa, cilindru compactor, cisterna pentru motorina, unelte; personal calificat si instruit. Asigurarea documentatiei de lucru necesare: proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, specificatii tehnice), procedura de lucru, formulare pentru inregistrari - anexele planului calitatii. fisa tehnologica. 6.2. Pichetajul lucrarilor : Pichetajul axei traseului cu materializarea pe teren a tuturor punctelor importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate 2 reperi / Km. Pichetarea profilelor transversale se face la o distanta maxima de 25 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axele constructiei, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axei constructiei ; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza) ; inclinarea taluzurilor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-i reamplasa daca este necesar. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora. 6.3. Pregatirea zonei de lucru : Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni se face pe intreaga suprafata a obiectivului ; decaparea pe 20 cm, in cazul drumurilor prin culturi, si depozitarea pamantului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei drumului, asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata si adancime. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrarii, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei. Nu se va trece la executia terasamentelor inainte ca Beneficiarul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare. Aceasta acceptare se va mentiona in Registrul de santier. 6.4. Miscarea pamantului Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri va proveni din gropi de imprumut. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile standardului 1243/88, tabel 1a si 1b, Seful de santier va informa Inginerul si-i va supune aprobarii propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.

Prezentarea rezultatelor din rapoartele de incercari, Inginerului si geotehnicianului pentru stabilirea masurilor. 6.5. Materiale utilizate la executia lucrarilor de terasamente Pamanturile utilizate la executia terasamentelor la drumuri se clasifica conform STAS 1243 / 1988. Pentru fiecare sursa de pamant se efectueaza natura pamantului, pentru stabilirea categoriei de pamant si caracteristicile optime de compactare incercarea Proctor Normal. (frecventa incercarilor este de o proba la 5000 mc pentru fiecare tip de pamant). Pamanturile clasificate ca foarte rele (4 e si 4 f) sau cele cu o densitate sub 1,5 g/cm3 se vor inlocui pe o adancime de 50 cm. Inlocuirea se va face cu avizul Inginerului . Nu se vor utiliza la executia terasamentelor pamanturi organice, maluri, namoluri, pamanturi turboase si vegetale, pamanturi cu consistenta redusa. Exploatarea gropilor de imprumut si crearea depozitelor La exploatarea gropilor de imprumut se vor respecta urmatoarele reguli: pamantul vegetal se va indeparta si depozita in zone aprobate si va fi refolosit in etapa de refacere, varfurile taluzurilor gropilor de imprumut vor fi la o departare mai mare de 10 m de limitele constructiei, sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in deblee sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu ; fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1 3 % spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor, Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate, fie la mai mult de 10 m de varful taluzurilor de debleu ale drumului in executie sau a drumurilor existente si in afara zonelor de scurgere a apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului. 6.6. Executia rambleelor : Rambleele se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. La punerea in opera a pamantului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var sau lianti hidraulici pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea pamantului de sub ramblee pana la o adancime de minim 30 cm conform prevederilor din anexa la prezenta procedura. Solicitarea laboratorului pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee. Inainte de inceperea lucrarilor, se va realiza cate un tronson de proba de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, se va realiza o noua plansa de proba, dupa ce seful de santier va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului de compactare folosit. Obtinerea avizului Inginerului pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental. Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care sa permita compactarea stratului pana la sfarsitul schimbului de lucru. Pamantul se va imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia executarii pistei experimentale si se va compacta cu utilajele si prin realizarea numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si va avea o panta transversala de 3 5 % catre exterior. La compactare se va tine seama de urmatoarele: trecerile succesive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota superioara,

suprapunerea intre trecerile succesive va fi de minim 20 cm sau din latimea pneului, pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa terminarea compactarii (umplutura in adaos), mentinerea umiditatii optime de compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare, urmarirea numarului de treceri astfel incat in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa fie constant. Solicitarea laboratorului pentru verificarea gradului de compactare la nivelul fiecarui strat intermediar depus si a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat. Frecventa incercarilor de laborator la realizarea umpluturilor este prezentata in anexa. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nemaifiind posibila. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Verificarea cotelor si geometriei stratului. Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse. Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma: 3 cm, platforma cu strat de forma: 5 cm, taluz neacoperit: 10 cm, Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata, este de +50 cm. Receptia stratului executat si obtinerea acceptului Beneficiarului pentru continuarea lucrarilor. Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente: se interzice executia lucrarilor daca pamantul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate mult peste umiditatea optima (> 4 %), lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub 10C. 6.8 Executia santurilor si rigolelor Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Inainte de receptia lucrarilor, rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in : - verificarea trasarii axelor si a tuturor celorlalti reperi de trasare : toleranta este de 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general ; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu) : natura si starea solului se vor testa la min. 2000 m3 de umplutura; - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi (granulozitate, limitte de plasticitate, densitatea uscata maxima, coeficientul de neuniformitate, caracteristicile de compactare, umflare libera, sensibilitate la inghet-dezghet, umiditate, in functie de prevederile caietului de sarcini si ANEXA 2); - verificarea grosimii straturilor asternute ; - verificarea compactarii umpluturilor (determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera); - controlul caracteristicilor patului drumului (se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului suport) 7. INREGISTRARI 7.1 Rapoarte de incercari cu rezultatele determinarilor de laborator. 7.2. Proces Verbal de Receptie a terenului de fundare 7.3. Proces Verbal de verificare a cotei de fundare 7.4. Procese Verbale de lucrari ascunse / receptie calitativa.

8. ASPECTE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII 8.1. SCOP Prezenta procedura stabileste care sunt cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de excavatii si terasamente realizate in santier. 8.2. DOMENIU Domeniul de aplicare a procedurii cuprinde toate lucrarile care expun lucrtorii la riscul de a fi ngropai sub alunecri de teren, loviti / striviti pe timpul functionarii echipamentelor de munca ori de a cdea de la nlime: excavaii, terasamente. 8.3. DOCUMENTE DE REFERIN Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitii si sntii n munc H.G. nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Hotararea de guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotararea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotararea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 8.4. CONDIII PREALABILE Prezenta procedura va fi nsuit de tot personalul care organizeaza, supravegheaza si realizeaza lucrari de de excavatii si terasamente in santier 8.5. ATRIBUII I RESPONSABILITI Personalul care organizeaza, supravegheaza si realizeaza lucrari de de excavatii si terasamente in santierul va duce la indeplinire prevederile prezentei proceduri. 8.6. PROCEDURA PROPRIU-ZIS 8.6.1. Inainte de inceperea lucrarilor de se vor obtine precizari asupra naturii straturilor, asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant. 8.6.2. In cazul in care in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane care nu s-au evacuat dinainte, se intrerup imediat lucrarile si se evacueaza lucratorii. Lucrarile vor putea continua numai dupa identificarea, stabilirea si convocarea proprietarului, impreuna cu care se vor lua masuri corespunzatoare de securitate. 8.6.3. Gropile de imprumut si santurile care se executa in apropierea cailor de circulatie vor fi imprejmuite si vor fi semnalizate prin indicatoare de avertizare, iar noaptea, prin lumini de marcaj. 8.6.4. La lucrarile de sapaturi in terenuri cu umiditate naturala, in cazul in care nu exista ape freatice, adancimea pana la care sapaturile pot fi executate cu pereti verticali, se va stabili prin procesul de executie. 8.6.5. Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate. 8.6.6. La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta. 8.6.7. In tot timpul cat sapaturile raman descoperite, conducatorul lucrarii trebuie sa urmareasca starea taluzurilor. In cazul in care se observa aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara se vor lua masuri de consolidare pentru evitarea surparii. 8.6.8. Executarea unor lucrari pe timp de noapte se va face numai cu luarea urmatoarelor masuri: -iluminarea corespunzatoare care sa asigure o buna vizibilitate pe intreaga suprafata a zonei de lucru; -dotarea personalului cu echipamentul de avertizare; -zonele de lucru vor fi semnalizate optic pe timpul noptii; -locurile de depozitare a materialelor si a elementelor de constructii care se manipuleaza vor fi iluminate separate; -caile de acces vor fi iluminate corespunzator. 8.6.9. Efecturea lucrarilor de sapaturi care s-au executat in taluz si au fost supuse modificarii dupa executare partiala, este permisa cu accesul proiectantului care va stabili masuri

suplimentare de protectie. 8.6.10. Daca in timpul sapaturii se produc acumulari de apa, se vor lua, masuri de evacuare a acesteia. 8.6.11. Cand se ajunge la stratul de apa subterana se vor consolida malurile cu sprijiniri, fiind interzisa continuarea sapaturilor pe sub apa, fara a se sprijini in prealabil malurile si a se efectua epuismente. 8.6.12. Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluz, cu un unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect. 8.6.13. Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii in cazul cand in apropiere se gasesc utilaje care produc vibratii in timpul lucrului. 8.6.14. Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropierea de locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt premise numai la o distanta egala cu de doua ori adancimea sapaturii. 8.6.15. In cazul sapaturilor executate langa alte constructii, masurile necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie. 8.6.16. Caile de circulatie pietonala sa nu se suprapuna cu caile de circulatie a masinilor si utilajelor care lucreaza in santier; 8.6.17. Zonele de intersectie inerente sa fie marcate cu indicatoare de avertizare executarea manevrelor cu un grad mare de risc se va face numai in prezenta unei persoane care sa coordoneze aceste activitati. Persoana trebuie sa fie dotata cu echipament de atentionare (vesta avertizoare) si sa cunoasca manevrele pe care trebuie sa le execute utilajul; 8.6.18. Toate zonele de circulatie trebuie sa fie bine nivelate astfel incat sa nu apar pericolul de impiedicare; 8.6.19. Santurile sau gropile trebuie marcate cu banda de semnalizare sau parapeti; 8.6.20. Asigurarea mentenantei utilajelor precum si interventiile tehnice sunt permise numai in locurile stabilite de personalul tehnic de executie din santier. 8.6.21. Intregul personal, va utiliza echipamentul individual de protectie, corespunzator evaluarii de risc.