Sunteți pe pagina 1din 3

Inventarul de ostilitate

Arnold H. Buss & Ann Durkee Ostil = care manifesta intentii agresive, potrivnice. Agresivitatea (ostilitatea) reprezinta un comportament distructiv si violent, orientat spre persoane, o iecte sau spre sine (!.!."eveanu, pp.#$%#&). !utem vor i de doua tipuri de agresiune' una iologic%adaptativa, cauzata de comportarea altcuiva care ne lezeaza moral sau fizic si una spontana, iologic%nonadaptativa, maligna ((romm, )., pp.$&*%$&#). +n legatura cu originea tendintelor agresive, s%au evidentiat mai multe teorii' a) ,eoria impulsului nativ, conform careia agresiunea are la aza un instinct innascut, asa cum sustinea (reud vor ind de instinctul mortii. ) ,eoria frustratiei, sustinuta in special de -. Dollard, e.plica mecanismul agresiunii prin aparitia unei frustrari (stare de tensiune nervoasa, creata prin aparitia unui o stacol in calea realizarii dorintelor unei persoane). "u orice frustrare duce la agresiuni, insa. +n legatura cu acest punct de vedere, dupa Alfred Adler, oamenii avand sentimentul unei inferioritati pot a/unge c0iar la un comple. de inferioritate care ii face foarte suscepti ili, reactionand e.agerat. c) ,eoria sociala a invatarii (reprezentata de A.Bandura) sustine ca agresiunea se invata ca toate celelalte comportamente, in special prin o servarea unor modele. A. Bandura a realizat un e.periment (Derlega, 1., -anda, 2., pp.34*%34#)' intr%o gradinita, o parte din prescolari a asistat la un spectacol dat de un actor care se comporta violent, agresand o papusa din plastic. O servandu%se copiii in zilele urmatoare, s%a constatat ca acestia se comportau mult mai agresiv cu /ucariile si papusile lor, in comparatie cu cei care nu asistasera la spectacolul respectiv. Dupa opt luni, $56 din lotul e.perimental imita acte agresive din categoria celor vazute in spectacol. 7ezulta rolul important /ucat de e.emplu celor din /ur. d) ).ista si un alt punct de vedere, contrar celui sustinut de Bandura, teoria cat0arsis%ului care sustine ca, atunci cand asista la spectacole violente, privitorul isi consuma in plan imaginar energia agresiva8 prin urmare, vizionarea scenelor rutale ar duce la diminuarea agresivitatii si nu la intensificarea ei. !e langa acest e.periment, s%au facut si alte e.perimente minutios pregatite, care arata cum impulsul agresiv asupra unei persoane scade numai daca acea persoana este agresata, pedepsita de altcineva. 9impla asistenta la agresarea altora nu are niciun efect asupra impulsului specific, referitor la persoana. +n concluzie, la orice om normal e.ista o structura anatomo%fiziologica implicata in declansarea unor acte agresive. +n mod normal, se pun in miscare doar in cazul incalcarii a uzive si rutale a unor drepturi. (rustrarea are, fireste, un rol. 1iolenta replicilor si modul de manifestare sunt in functie de influentele sociale si de educatie. +n ceea ce priveste violenta maligna, ne/ustificata prin situatie, aceasta este de origine patologica, avand la aza dereglari fiziologice (A.:osmovici, pp. *5;%*5<).

INVENTARUL DE OSTILITATE Ave=i mai /os ;; de afirma=ii. 1> rug>m s> 0ot>r?=i care dintre ele este adev>rat> sau fals>, prin referire la persoana dumneavoastr>. 2e citi=i pe r?nd @i, pentru a r>spunde, scrie=i A (pentru Aadev>ratB) sau ((pentru AfalsB) pe foaia de r>spuns ane.at>.

1. 2. 3. 4. . ". %. '. (. 1*. 11. 12. 13. 14. 1 . 1". 1%. 1'. 1(. 2*. 21. 22. 23. 24. 2 . 2". 2%. 2'. 2(. 3*. 31. 32. 33. 34. 3 . 3". 3%. 3'. 3(. 4*. 41. 42. 43. 44. 4 . 4". 4%. 4'. 4(. *. 1.

Pina ce nu sunt rugat(a) frumos nu fac ceea ce vrea altul. Nu-mi dau seama ce mi se intimpla. Uneori birfesc oamenii care nu imi plac. Nu ma pot abtine uneori de a-i leza pe altii. !tiu ca oamenii tind sa vorbeasca despre mine in spatele meu. #mi pierd usor firea$ dar imi revin repede. &ind dezaprob purtarea prietenilor mei$ ii fac sa stie aceasta. &ind cineva da o regula cu care nu sunt de acord$ sunt tentat sa o incalc. )amenii par sa se distreze tot timpul. Niciodata nu-mi ies din fire astfel incit sa arunc cu obiecte. Nu cred ca e+ista vreun motiv pentru a lovi pe cineva. ,ind sa fiu prudent(a) cu oamenii care sunt mai prietenosi decit ma astept. !unt totdeauna rabdator cu altii. -desea simt ca sunt in dezacord cu oamenii. &ind cineva comanda$ fac invers decit cere el. &ind ma gindesc retrospectiv la ce mi s-a intimplat mie$ am senzatia unor usoare resentimente fata de trecut. &ind imi pierd firea trintesc usile. &ind cineva ma .igneste$ fac si eu la fel. /+ista un numar de oameni care par sa nu ma ing0ita de loc. !unt mult mai iritat(a) decit isi dau oamenii seama. Nu insist cu argumente cind cineva este in dezacord cu mine. &ind oamenii comanda$ nu ezit sa le arat ca am inteles ca-mi comanda. -proape in fiecare saptamina vad pe cineva care imi displace. Nu .oc niciodata .ocuri de noroc. &ine ma insulta sau imi insulta familia cauta scandal. /+ista un numar de oameni care par sa fie gelosi pe mine. &locoteste singele in mine cind cineva ride de persoana mea. &er ca oamenii sa respecte drepturile mele. Uneori$ cind ma enerveaza cineva$ ii aplic un 1tratament calm1. 2esi nu arat$ ma roade uneori gelozia. &ind sunt suparat(a)$ uneori bombanesc. )amenii care te deran.eaza continuu cer un pumn in nas. Uneori am sentimentul ca oamenii rid de mine. 2aca cineva nu ma trateaza corect$ nu ma las enervat(a) de asta. &0iar daca ma enervez$ nu folosesc un 1limba. dur1. Nu stiu vreun om pe care sa-l urasc deplin. Uneori fac mutre daca nu pot face cum vreau eu. 3areori lupt pe la spate daca cineva ma .igneste. 2eviza mea este 1N#&#)2-,- !- NU -# #N&3/2/3/ #N !,3-#N#1. Uneori oamenii ma deran.eaza doar pentru ca sunt in prea.ma mea. &ind cineva ma enerveaza$ sunt capabil(a) sa-i spun ceea ce gindesc despre el. 2aca i-as lasa pe oameni sa vada ceea ce simt eu$ as fi considerat(a) o persoana dificila. 2e la zece ani nu mi-am pierdut firea. &ind intr-adevar imi pierd firea$ sunt in stare sa palmuiesc pe cineva. &ind o persoana se poarta sau face ceva dragut pentru mine$ ma gindesc ce motive ascunse are. -desea ma simt ca un butoi de pulbere gata sa e+plodeze. &ind oamenii tipa la mine$ tip si eu la ei. Uneori simt ca am luat din viata partea ei cruda. Nu tin minte sa fi avut o stare de enervare asa de mare incit sa iau un lucru de linga mine si sa-l sparg. #ntru in dispute tot atit de des ca si cei din .urul meu. )bisnuiam sa cred ca ma.oritatea oamenilor spun adevarul$ dar acum stiu ca nu este asa.

2. 3. 4. . ". %. '. (. "*. "1. "2. "3. "4. " . "".

-desea imi asum raspunderi mari. &ind imi pierd firea$ spun lucruri antipatice$ amenintatoare. Uneori imi arat supararea batind in masa. 2aca trebuie sa recurg la violenta fizica pentru a-mi apara drepturile$ o fac. Nu am dusmani care sa ma lezeze. 4i-e greu sa nu fiu putin grosolan(a) cu oamenii care nu-mi plac. Nu as putea sa pun pe cineva la locul lui c0iar daca ar merita asta. !tiu oameni care m-au impins atit de departe incit am a.uns la bataie. 3areori simt ca oamenii incearca sa ma enerveza sau sa ma insulte. Nu las ca lucrurile neimportante sa ma irite. -desea amenint fara ca realmente sa pun in practica acele amenintari. #n ultima vreme am fost iritat(a)$ nemultumit(a). &ind aduc argumente$ tind sa ridic vocea. #n general imi ascund parerea proasta despre altii. Prefer sa cedez decit sa apelez la argumente despre un lucru.