Sunteți pe pagina 1din 11

PANORAMA LITERATURII AROMANE DEASTAZIl

Lector dr.MARIANA BARA

Poeziagi prozascrisein ultimuldeceniugijumdtatein aromAn5 sunt incd prea putin cunoscute de cercetitori.Pentruoperelescrise p6nd in 1990,Gh. Carageani2 oferdo privirepanoramici9i o abordare teoreticd, cu prilejulunui congresla Universitatea din Trieste.Autorulinventariazi gidescrie partial scriitorii prinprisma literatura armAneascd conceptuluide literaturd de frontierS, literaturd scrisi pe un teritoriusegmentat de mai multefrontiere de stat: ,,a)este o literaturd de frontieri, intrucAtcuprinde scriitori despdrliti de granitele statelor balcanice; b) pentru scriitorii aromAni, dejaimpd(itiin patrustatediferite (sauin cinci,dacd am include gi RomAnia), granita, geograficd frontiera nu reprezintd de obiceio marcd a impd(irii, a separdrii, gi deseon- un impulsc6tre ci este - dimpotrivd unire, spre regdsireaunitdlii etnice, lingvisticegi culturale,amenin[at serios de genocidulculturalla caresuntsupugiaromAnii" (p. 101).Studiul reprezinti o valoroasi contribufie la studiularomAnei literare9i al literaprin recunoagterea turii aromAne, statutului autonomal acesteiliteraturi (p. 99) 9i a unitdtii (p. 101). saletematice Estefirescca aceasti literaturd si fie putincunoscutA in afaracomunitdtiloraromAne, din mai multe motive:caracterul de limbd regionald al aromAnei, accesullimitatla aceastdliteraturd, prejudecata istoricd asupra a ceea ce inseamnd 'dialect'gi asupra limbii literarearom6ne.intr-o
t Textuleste o variantd a comunicdrii cu titlulLimba gi literaturaarom6ni de prezentatd asGizi, in cadrulceleidea-aXIV-aSesiune de comunicdri a Facultdtii de Filolog ie, Universitatea Hyperion, 27-28mai2004. 'Vezi Gh.Caragiani, (macedoromini): ScriitoriaromAni ce fel de literaturi,ce fel de viitor?,in vol.Studii aromdne, Bucuregti, Editura Funda[iei Culturale RomAne, p. 85-1 1999, 14.Au mai scrisdespre literatura armdneascd gregit definitd ca diaspora pentru tocmai spatiile undearmanii suntautohtoni, ofelialchim& Florin-Teodor olariu, Limba9i literaturarom6ni in spatiuletnocultural dacoromdnesc ai in diaspora, lagi2003.Vezi9i Adrian Turculet, Publicatii recente in dialectul arom6n, in ,Revista (21),lagi romind'VV3 p. 20; idem, 2000, Primulfestivalinternational de poezie arom6neascidin Republica Macedonia, in 'Revista romAn' p. 13. W4 (22),la9i, 2000,

71

perspective limba literari aromAndeste prezentata ingustd 9i reductivd, 'varianta limbii literare aromAn'gi subordonatd a dialectului literard ca literard'. Or, se gtie romAni care este numitdcurent'limba dacoromAne, pe ci limba romAni literards-a formatexclusiv baza dacoromAnei 9i mai muntenesc. exactpe bazagraiului plan,aromAna pe acelagi au fiecare De aceea,-aflate 9i dacoromdna3 - populard proprie, gi culturd- distinctd, o expresieliterardgi o literaturd cu caracteristici aparte ce nu pot fi trecute cu vederea de dragul intr-unconceptcomun. simplificdrii 9i inglobdrii scriitorii armdnicontempoDupdcum vom vedeain cele ce urmeazd, rani se recunoscai se revendicdde la o traditie literardarmdneascd, urmeazd linii tematice constituite9i definitoriiprin operele clasicilor Se poatevorbi de tipare, caracteristice. armdni,continudtraseestilistice gi de un orizontde agteptare de normede compozitie de modeleliterare, pentruun publiccititoreducat. in carese inscriunoiiscriitori, distingemtrei mari paradigmetematice literatura armAneascd in de stil, de atitudine:cea constitutive ale traditieisale mediteraneene, - ilustraticu for[5azi de Gh. Vrana9i de SpiruFuchi,cea solardtragicd azi de Gola Fuduleasau VictorCeara,9i cea nosfa/grbd ifustratd strdlucit - in care gdsimmultenume.Acesteparadigme uneori. se intrepdtrund in ultimi instanld a-ti inventalumeagi sunt poeti A filosofainseamnd armAni de azi care reugesc acest act de crealie. Evocarearealitdtii pierdute,metaforele corpuluiinteriorgi exterioril scufunddpe cititorin de bunici, gi imaginat amintit,pentrucd la inceputa fost povestit universul care au triit exodul.Avantajulacestuiunivers de pdrinti,de generatiile este cd nu poate fi prozaic,pentru cd e construitin vis, intangibil9i oricdrui copil. adiugat cu imaginatia sacralizat, ditu limb6./ ayalmecu gdndul:,Mi-avinard Gh. Vranaosculpteazd / Ni / lo undzeamu ca unu caluagiunu. Limbaundzea ca un6 padiveardi, 'ntruxiti/ Shi un6 mari di adrupatsdi / tufechi,/ Teali avigljitori dispdrtsa izgonirea din Paradis, (Singuritati). este puternic: Planulconotativ fAcrinj" pajigtea ingrdditd de sdrmdghimpatd verdeinterzisd, 9i pdzitdcu armele. Spiru Fuchis intre in lumea oragului,cu metaforenoi gi cu gust pentru scend, cu atentiaspre cititor ca spectator, iar lumea lui poeticd stabilegteo relafie moderndintre corp, limbaj 9i percepfie.Existenta
3 Pentruistoria pentru problemei vezi evolutia limbii, sale practice 9i implicatiile romane, Bara,Le lexiquelatin h6rit6en aroumaindans une perspective Mariana p. 189-1 91. 2004, Europa Verlag, MUnchen, Lincom o Gheorghe 1995. Bucuregti, Vrana, Avigl'itorlu di zboarS, 'Spiru Fuchi, 1997; 19969i Soari disicat,Bucureqti, Soarlidisicat,Constanta, 2004. Tirana, Cdntitibarbari, citatestedinvolumul fragmentul

72

pericoldin spune poetul,nu de conventionalul umane este amenintatd, afard, ci de sufocareaviefii interioare: ,,Ma mini nu pot s-mi ar6dd; / cu cicioarlidi heru/ Nu veaglii yegtil'ita s-caddvictimi/ Ma Maramanga / Ji crep bubuchili/ dizbiterea a dzamilor/ li si alin di ahdndusimi (Maramanga hartea al'ei dapoea ,, [pangu). $-asparg Kira lorgoveanu Mantsuoaduce parfumulEgeeigi picturacoloratd a timpului mitic: ,,Voi / Vrutili-a meali, hrisusitili-ameali I ZboarAl I mei ligdnat tu yisi!/ Gioclu-nj di minig-tusomnu[...] Ficiuriflji-a HAidipsiti (Ahapsilingvisticl\. g-cutrimburari / Nj-adusi!" cu voi/ Daimaharaud pe poemearmAnegti Gh. GodiTpoartdcu sine,cAntdgi construiegte strdzifeNew Yorkului:,,Mi hdrnescucu zboarA/ Seara sh-tahina,/ Ti prdndzu shi deadoard / Sh-nj-u foami di zboard" (Foamea di zboart). Avem aici o referintdbiblici fundamentali.Pe de o parte este cuvAntul recunoscut ca semn al firii alese a care hrinegte, cuvdntulconstitutiv, cregtind, poetului. multiplicat ca in parabola Pe de altd parteestecuvAntul gi ii cronometreazd existenla. in viatd o lume caretine singurul poeli arm6nicontemporani. Am numit aici pe cei mai reprezentativi poeticd, cheie cu obsesie,expresie, este temd La toti, zborlu (cuv6ntul) depdgegte Meditalia lor asupracuvintelor care deschidpoartauniversului. gi mesianismul programaticd afirmaliilordespre limbd 9i revendicarea misiuneapoetuluide a o cultivagi a o salva,care este pentrumulti alti limbii. poefiunicatemd.Ei au trecutde mirarea descoperirii Pentrufiecaredintre ei o abordareaparteva fi obiectulunui studiu viitor, scopul acestui text fiind doar acela de a creiona spatiul literar sale, cu actorii gi temele armAnesc,cu variantele 9i componentele specifice. Este limpedecd o trecerein revistda acesteiliteraturinu poate fi nici sub raportulnumelorde autori,nici sub acela al titlurilor, exhaustivd, prezentdrii de fald. in dimensiunile in limba exprimat O apropiere de acest universartisticbine conturat, aromdndaga cum este ea vorbitdastdziin ldrile spatiuluibalcanicAi in adresatdacestuipubliccititornu poatefi dec6t o diasporadin Romdnia, incercare dificild.
0 Kiralorgoveanu-Mantu, 1997. Ahapsilingvistici,Bucuregti 'Gh. Godia publicat di Litiratur6 Dorurishi Mirichi, in ,,Rivista ciclulde versuri 2003,p. 67-92; esteautor Arm6ni" an 10,nr. 2, tom XXV,Sumedru shi Studii [RLSA], pe CD,2 volume, C6mbana publicate casete, de versuri 9i autoral imnului 9i muzicd Europiljei.

73

Trebuiespus din capul loculuici limbain care creeazd toli scriitorii in toate comunititile arm6ni este cunoscuti gi inteleasdfdrd dificultdti geograficd, armdnegti, in ciuda faptuluicd existd o mare dispersare in ciuda faptuluicd armdniiinvald la gcolilede stat din toate tdrile unde trdiescalte limbidecAtaromAna. De aici decurgeun fapt interesant: limba matemd,limba vorbiti in casd 9i cu sora (neamurile) este perceputd ca primul cerc al identitdtii. Limbafiind in pericolde stingere, cu intregulpatrimoniu culturalal cdrui vehicul este, identitateainsdgi este periclitatd.De aceea, eforturilescriiarmAnegti indreptate torilor9i ale organizatiilor culturale suntprimordial spre salvarea limbii.Din perspectivd sociolingivisticd, se constatd cd generaliile raportul lingvistic, iar limbamaterni nu tinere,sub 35 de ani, au schimbat mai este aceeagi cu limbamaternd a pdrintilor. Ei gtiucd sunt armdnisau vlahi,dar un procent ridicat nu maivorbegte limbaarmdneascds. ln Rom6nia,emigrali in numdr de peste 30.OOO de persoanein perioada1926-1938, cu motivalie economicd fundamentalSe, coloratdde ideologiatimpului cu note nationale,patrioticegi de salvare a limbii, armAniidin RomAniaau fost constant educati in spiritul 'blestemului pdrintesc'al lui Belimace, indemnatisub amenintarea cu chinuriingrozitoare- morale,dar gi fizice -, sd nu-gi lase limba. Mitul limbii este impletitcu cel al distrugerii oragelorGramostegi Moscopole, iar ideea rezistenteiprin limbd este astfel transmis5fiecirei generatii.Daci la sfArgitul secoluluial XIX-leaBelimaceputeain[elegein contextulepocii prin 'limbd' limba romdnd de la Bucuregti, care se preda in gcolile gi Epir,este paradoxal romAnegti din Macedonia din localitifilearmAnegti cum mesajul lui a devenit unul in favoareaaromdneichiar in context De aici pornescdispute gi confuziide planuri,atunci cAnd romAnesc. descrierea lingvisticd tradilionald numegte simplu'dialect' aromdna. Mirturie pentru acest ax inconfundabilal ideii armAnegtieste congtientizarea salvdriilimbiila toti scriitorii armAni, din toate 9i asumarea generatiile, de la constituirea literaturii armdneculte,artistice, in secolulal
I Constatarea nu estenoud, o gdsimla N. Batzaria, O mirturisiredureroasi,in 'DimAndarea', limbd an l, nr. 1,1937,p.9-10:,,aceastd dufieglmugafd esteacumo amintire a unuitrecut inghitit de infinitatea timpului", sau,mai exact, treptata ,,evolutia gribegte denaturare ce suferd, acestproces de disparilie"; el constat6 hibrid de ,,graiul frumusete cristalind astdzi" de limb5" ce se vorbea cu jumitatede ,,acea 9i deplAnge in urmd. secol eVezi NicolaeCu9a,Otilia Pacea,Macedo-aromAnii dobrogeni,Constanta, p. 4'1g.u. Ex Ponto, 2004,

74

gi p|ni astizi. Este incontestabil XIX-lea,trecAndprin opereleclasicilor lingvistice, are multereflexein planulpoliticii nalionald faptulcd ideologia face iar ceea ce s-a intdmplatcu aromdnagi din aceastdperspectivd cercetdrilo. unei alte obiectul traumade evenimente marcate din Romania, Toatd istoriaarmanilor comuniste populatie inchisorile 1940, din de schimbul tizante:emigrarea, au ficut ca aproapefiecarearmAnsi treaci prin gi domiciliul obligatoriu, detinutpolitic)' (emigrant, deportat, trei ipostaze de expresiea stimulatpe intelecDe aceea,dupi 1989, libertatea din tot spatiullocuitde armAni, tualiiarmfini,elitaarmdneasciin general, statutul cu nuanle gi accentediferitede la lari la tard, s5 reconsidere armaneasca. culturalS limbiiaromine 9i construclia la dezbaterilor a fost obiectul limbiiliterarearmAnegti Standardizarea care gi armflneascd, limbd culturi de internationale mai multe congrese de culturd de oamenii considerat ortografic sistemului au dus la adoptarea fundastudii Au fost dedicate 1997. ca cel mai adecvat,la Bitolia in la sfArgitul de armdni, folositede scriitorii ortografice mentatesistemelor ortoa sistemului alXVlll-lea pAndin prezent". Esteo adaptare secolului gramatici primei armAnegti, autorul graficfolositla 1813de MihailBoiagi, tipdritdcu alfabetlatinla Viena. scrisain RomAnia, armAneascd Literatura $i cea de ieri,dar mai ales cititorilorrom6ni.Scriitorii necunoscute total sunt aproape azi, de cea pe piald cdrtile,ci le nu scot care publicd armanegti, la edituri armdni
,oln comunicarea la and Ethnicldentitype caream prezentat-o ArmdnCultural Hariman Institutul la pentru Nationalititilor Studiul Asocialiei a Anuali a 9-aConvenlie aprilie2004, am abordatproblema New York, '15-17 University, de la Columbia ideologiei privind in contextul aromAna, politicii gi lingvistice a culturale identitetii p. 17-24 2OO4' l, nr. 3, Skopje, in 'Dokumenti', Pa(ial,textula fost publicat nalionafe. On the integrald (Elementsof Armdn / Vlach cultural identity). Pentruverciunea Armin Culturaland Ethnicldentity,veziRLSAan 12, nr' 1, tom XXIX,April2005, Arom6n6'2005. Editura Cartea nr.42 al RLSA, ca 9i extrasul 'p. 15'l-178, 11 Refleclii asupra sistemelor ortograficecu litere Carageani, Vezi Gheorghe clujin Studi linguisticisull'aromeno, in 1990-1991), latine in arom6ni (publicat sistemede scrierea Nicolae saramandu, clusium Editura Napoca, , 2002p.201-240; Ex Constanta, in 2000),in studii aromine gi meglenorom6ne, aromdnei(publicat cu egald istorice optiunile suntobiectivi Dacdlingvigtii 2003,p. 83-88. Ponto, 9i descriu este extremde iritat 9i scrie HristuCAndroveanu poetulgi publicistul distantare, de la luiBoiagi sistemul eronat atribuind virulent, pagini cu limbaj de pamflet numeioase '1813 El limbii. pe careii acuzd de stricarea Cunia, 9i instrdinarea luiV. Barba 9i Tiberiu literare. al dacoromAnei ortografic cu sistemul sd scriearomAna continud

75

distribuiein comunitate,revistelearmanegtinu apar la standurilede presd.Alte manifestdri dedicate literaturii armdnegti nu existd.in aceastd vard - o exceptie, o zi de poezie armdneascdin cadrul Zitetor cuttuii aromdne de la Constanla. Este o literaturd de catacombd? Este o literaturd desuetd?Nu cred. o probi sunt 9i textelecompusepentrua fi cdntate,care fac parte din repertoriul formaliilor de muzici armdneascd, cu publicalii de cD, casete, cu un publiccare consumdgi care se intrunegte lunar,de pestedouizeci de ani, in serate armanegtiin Bucuregtisau in alte orage. Aceastd componentd a literaturii armanede azi va fi studiatdseparat. Este oricum o literaturd invdluitdin mister,pentrucd e necunoscutd mareluipublicai pentrucd multdlume se intreabi dacd existd.Ea comunici insd perfect, prin autoriiei, cu literatura arm6neascd scrisdin afaraRomdniei. scriitorii se cunosc,se citesc,se ?ntdlnesc, discutdproblemele de limbi, de stil, dezvoltd teme comune9i intrdintr-oparadigm6 stilistici. Este momentulsd dezviluim c6te ceva din aceastd tena incognita. Ea existddin cel putindoud motive:autoriinu pot hdi f6rd sd o scrie,iar cititorii- chiardacd nu foartenumerogi- sunt mereucuriogisd audd c6 a mai iegit o carte armaneascd. cei care o citesc sunt rdsplitili pentru osteneald,pentru cd din comoditate mulli nu citesc, invocd dificultdlile scrierii,ca 9i cum ar fi cu adevdrat de nesurmontat. cei care exerseazd, descoperd insd o lumeveche,uitatd,care de aceeadevinenoud,iar prin prismalimbiio nou6 aranjarea lumii,o noui expunere a sentimentelor gi o alti cale de cunoagtere a sineluigi a istoriei: ti priimnji tu hSryiitu ,,canda und gdrdind cu njurizmi diturliish turliidi lilicish poami, tiaplucusescu, ti njird, tianv6rlisescu, aua s-parimiru,aua limonji,aua trandafild. M6run6di pulj njits, minuts,ascumtsdtu lumdki pi sumupoamiaroshi, kirkireadzd, v6zdiescu hdrsits. Meariaroshi, cireashi aroshi, limonjdin sirund, trandafili, tutiva li afli tu aesticSntitsi, meash bujanlu atseludi yinu. calea ti dutsi la und poartdapitrusitd di frdndzdaroshish galbinipi arapanidi poami aroshi,mpadi suntu cddzutialti, kisati,stulcinati. cara s-tindzd mdna,va s-acatsund p6nds-dadi locu. D!. c_ara tricushi pitu poartd, hii tu und lumi yii, sh deatithea,sh fantasticS. Di anvdrligaunu gardu arudzinatu sh cdliceacdti und cas6 alb6. niheama pisuprd aruvuitS, cu cirnidz, iu s-ang6rlimd alti ierghi, s-higupitu gemuri,pitu ushi,s-acats6 pitu cripituri, di balconi, silighescu und muscuvulseari di canelS.

76

Easticasalarg6,kiskinS, mplinS di soari,f6rd kindimati, arhundeascd paplu, sh cu tuti uidiili, ditucarifudzivdhi tu caribdn6MarcuBeza,acloiu eta XIX adii ninga.Und casd armdneascd iu ningas-tindupeturiti piti sh s-aprindialoatluti t6rhdn6. di asearasuntu yisilidi azd". "Lilicili Njurizmili ti anv6rlisescu: vasileaclu... Nu-ari tsiva mansusudi cdtu lipseashti.Stiznjiliumti cu azvestri, keatrdmpadi,kilinjspdstriti. Muzicatsi disfatsi tuti fr5ndz5li di suflitu"l2 gi plimba parfumuri grddind cum te-ai in zori intr-o cu feluritede [,,ca flori gi fructe,te coplegesc, te distrag,te ametesc,acum pare mir, acum lim6ie, acum trandafir.Mulfime de pdsdri mici, mdrunte,ascunse in ramuripiuie,pe subfructelerogii,concerteazi fericite. Mere rogii,ciregerogii,lSmAi de Salonic,trandafiri, de toate gisegti in acestecdntece, dar 9i vasulcu vin. Drumulce duce la o poarti nipiditd de frunze rogii 9i galbenepe ciorchinide fructe rogii,altelesunt cdzutepe jos, strivite, zdrobite.Dacd intinzimAna, o sd prinziincddere unul. Dupd ce ai trecut prin poartd, egti intr-o lume vie, deopotrivd gi fantasticd. adevdratd jur De imprejurun gard ruginit9i potecaspreo casdalbd,putinintr-o rdnd,acoperitd cu olane,undese caldrdalte plante,pdtrundprinferestre, prin ugi,se agatdde balcon, princrdpdturi, parfum elibereazd un de vanilie. Este casaampli, curatd, insoritd, fird podoabe, nobilS 9i confortabilS, din care poatea plecatbunicul, in carea trdit MarcuBeza,acoloundesecolul XIX respirdincd. O casd armdneasciundeincd se intind foi de pldcintd gi se prepardaluatulpentrutrahana. ,Floile de iei suntviselede azf'. Miresmele te invdluie: busuiocul... Nimic nu este superfluu.Peretiivdruiti, podeauapietruitd,kilimuri curate.Muzicace-!ideschide toatecdmdrile sufletului." Care sunt teritoriileliteraturii armdne?Este limpedecd nu numai pe internet. zonascrisuluitrebuie analizatd, ci gicea a comunicdrii Scriitoriarmdni pot fi considerati 9i cei de originearm6nS,armdni care scriuin alte limbidecdtarmdna? La aceasti intrebarede principiunu avem un singur rdspuns.(i) Dacd rdspundem afirmativ, inseamndcd limbanu este un criteriufundamental pentru a defini un scriitorsau o literaturd. Rdspunsular trebui
12 MarianaBara,text de prezentare a CDlui cu muzicdarmAneascidin Klissoura, Grecia,publicatin ianuarie2006 pe armanamea@yahoo.group).

77

formulat astfel: scriitorarmAn de limbd / expresiex (cum procedeazd critica literard francezd in cazul lui Julien Green, definit ca scriitor americande expresiefrancezi). Aici se are in vedere pur gi simplu x, pentrucd este nationalitatea scriitorului. Operaluieste partea literaturii negativ, inseamndci apreciem cd scrisdin limbax. (ii) Dacd rdspundem pentru includerea unei opere limba, expresiaeste elementuldefinitoriu este,in acestcaz: scriitorx de origine intr-o anumeliteraturi.Rdspunsul lui Cioranpentruoperain limbafrancezi). armAni (vezidefinirea in este dacd literatura scrisdde acegtia O altd intrebarede principiu armdndsau nu? alte limbidec6tarmina este literaturd in virtuteaprincipiului national de clasificare a literaturilor, Traditional, o limbd = o literaturd,rdspunsulla a doua intrebarear trebui sd fie negativ. intrebindu-nedaci un scriitor Putemcomplica9i mai mult problema vine din de limbi x poate sd apartind la doui literaturi.Dificultatea nationale, univocdce se stabilegte in mod definirea literaturii din legdtura gi operd. intre expresie traditional practice Rdspunsurile suntde mai multetipuri.Avemastfel: . O limbd = o literaturd(ex. literaturaromAnd,bulgard,chinezd, germand, rusdetc.) . O limbi = mai multe literaturi(ex. spaniola gi literaturilesudfrancezagi literaturile canadiand, americane; belgiand,elvetiand; englezd, nord-americand, australiand); englezagi literaturile r Mai multe limbi = o literaturd(ex. literaturaelvetiand, evreiasci, belgiani). ei Literatura armdndare soartadrumului, care e una din metaforele negociere de fdcut, o e o sursd fundamentale: are un scop,o exprimare; De aceeanu de cunoagtere, o modalitate de depdgire, de transgresiune. mai Acelea restrictive, intri cu totul in claselede sus. sunt traditionale, fdcutepentruuzulmanualelor. Este limpedecd se aplicdin acesteaborddri criteriul national, coroUn caz aparteestecel al literaturii boratcu cel alstatului9i al limbiioficiale. gi expresiile in caresuntacceptate in altelimbidecAt ebraica. evreiegti, gi limbape Subiacent, tensiunea existi intre nafionalitatea scriitorului pentru pare a scrie. Se cd nationalitatea scriitorului nu care el o alege pentruapartenenta este definitorie opereila o anumeliteraturi. Probabil cd putemafirmacd operaapa(ine gi culturii, in sens larg,la la care care apartinescriitorul, dar ea se pare cd face partedin literatura acestaa aderatprinexpresie.

78

in cele din urmi, unghiulde abordareeste cel care decide cum poate gi operele.Dacdne referimla scriitori, clasificdm scriitorii demersul fi intemeiatpe nationalitate, dacd ne referimla opere,pornimde cele mai multe ori de la expresie.Operain sine este desprinsd de nafionalitatea este autonomd. scriitorului, De aceea,vorbinddesprescriitoriarmAniputemsd ne referimgi la cei care au scris in alte limbi decdt arm6na,cum ar fi lrina Nicolaucu gi altii din Grecia,Dimu Tarusha9i Dhori Haide, brel, Riga Velestinlis Falodin Albania, sau Nicolae Cuga9i SpiruZechiu din Romdnia. Dumitru Perceliscrie in limba rom6ni. memoriidin anii de inchisoare comunisti. sau explicdmodulde a fi al armdnilor. Uneoriciteazi expresiiarmdnegti El vrea sd lase un document9i este uneoriatdt de exaltat,incdt stilul devinebombastic. Cdnd aborddm,de aceea,9i literatura armdneascd din perspectiva textului, suntem constrdngide mijloculde expresie,de materialitatea insigi a opereisi ne oprimla textein armAnegte. Degi argumentelesund limpede,totugi un anume sentimentde frustraredomindacest discurs.El se nagtedin clivajulautor/ operd,din Alegerea limbii semnaleazi aerul de inexorabilal alegerii lingvistice. identitarigi axiologicd totodatdoptiuneaexistenfiald, a scriitorului, dar 9i limitelesale de exprimare, cunoagterea limbiiin care hotdrSgte sd scrie sau firi de care nu poatesi scrie. * Astizi se scrie literaturi armdneasci.Este un exercifiuneintrerupt doud secole. de aproape (a) cea geograficd (pe Prezentarea ar puteaurmamai multescheme: generatiilor (c) pe (b) cea a de scriitori; cea clasicd, aproximativ tAri); genuri,care nu va fi luatd in discutiein cele ce urmeazi, dar va face obiectul unei cercetdri viitoare, datd fiind complexitatea demersului. poezie- prozd mi se pare, la fel, cd necesitdo discutie Departajarea ulterioard. C6t despretextuldramatic, aici lucrurile sunt simple,pentruci nu autoriicontemporani scriu astfel de texte, cu excepliatraduceriidin Caragiale, cu adaptarela contextul vietii de familiearmAnesc, efectuatd de Toma Enache,poet gi regizor. Spectacolul dupd ConuLeonidaa avut giin Romdnia, giin Balcani. succes (a) Abordareageografici pune in lumindanumiterealitdtiinteresante de vedereal identitSlii etnicegi culturale. De exemplu, daci in 9i din punctul cu mult pestenumdrul Greciatrdiesccei mai mulli armAni, celordin afara

79

Nu numai Greciei,aici gisim extrem de putind literaturi in armAnegte. pentru trecute. Exceptiiinsd astdzi, dar nicipentruepocile existd: G. Platarigio l-rowdrrlg]13, intreagi Tzimd,Giann6kis D6ndos ca operi de [Nr6vroE, prin cele gi de valorificare conservare a patrimoniului culturalarm6nesc, peste 90 de societdtivlahe de culturd,care se intAlnescvari de vard, de peste20 de ani,intr-unfestival de dans,cdntec Aiport. in acelagi timp, in Albania existd o frumoasdevolulie in ultimul llia deceniu,cu posibilititide viitor,a literaturii de expresiearmAneascd: Colonia, Spiro Fuchi,Spiro Poci,Andon Kristo,Manol Bash, Enceleda Kristo, Nikolla Mullisi, Kozma Mitro. ln Romdniaavemcea mai marediversitate de stilurigi opere:Hristu MatildaCaragiuMarioteanu, llie Ceara,VictorCeara,NicoCdndroveanu, lae Garatana,Dumitru Garofil,Vasile Todi, Cola Fudulea,Kira lorgoveanu, GheorgheVrana, Mariana Bara, Clarisa Cavachi,Sirma Guci, Aura Pa9a,Toma Enache. ln R. Macedonia,in ciuda numdrului relativmic de arm6nicare igi literaturii declardidentitatea etnici armdneascila recensdmdnt. inflorirea gi prin recunoagterea este deosebitd,explicabild minoritdtiiarmdne in gi prin accesulla media gi la invdtimdnt in limba maternd: Constitufie Dina Cuvata,VangheaMihanj Steryu,autori cu operd insemnatdgi cu publicisticd, Vera Bujarosca, VanghiuDzega,BraneStefanoski, activitate AnitaSteryu-Dragovici, SantaDjika,TsatseTugear. Interesanteste cazul armAnilor din Bulgaria, cei mai pu[ini (circa 5.000 persoane),unde creatia poetici este incurajati de publicatiile centrului de culturi armAneasci de la Sofia: Costa Bicov, Nicolai Kiurkciev, Yoryialu Huleanu. in diaspora vest-europeand9i nord-americani, rezultati din emigratie, mai ales din RomAnia, sunt activiKiraMantsu,Gheorghe Godi, MihaiPrefti. (b) Abordareape generatiipoatefi simplificaticonsiderdnd generavdrstnicd(MatildaCaragiu liile astfel:pestegaizecide ani sau generatia Marioleanu,H. Cdndroveanu, llie Ceara, Victor Ceara, N. Caratand, Yoryi alu Huleanu), intre 40 9i 60 de ani sau generatia G. Platari-Tzimi, maturd(Kira Mantsu,Dina Cuvata, VangheaMihanjSteryu,CostaBicov, GheorgheVrana, Mariana Bara), sub 40 de ani sau generatiatAndri (SpiruFuchi,Aura Paga,SirmaGuci,Clarisa Toma Enache). Cavachi,
13Giann6kis Ddndos,H gawconxfl oA40ero. Ali0ia fantastikiaska,Belsorlvo 1990 Appovtipea BeAeorivo 1992. 9i idem, [Arm6namea],

80

Trecereacitre scriitoriitineri o fac scriitorii care continudsau care debuteazd in limbaarmAneascd dupd 1990. Zahu Pani (R. Macedonia1921 - SUA 2001) este unul dintre ei. Publicd Tnrevista'cuvantul Romanesc'din ontarioo pagind armdneascd, poeziiin fimbaromdndin volumulPoeziidin inchisoare 1gg2 gi cu acut pe sdpun,ambelein Canada,iar dupd 1990 in Romdnia, in volumul Aghndnghipsin adund 23 de poeziiin aromdnd,republicate de Tiberiu Cunia in 'Rivistadi LitiraturA shi StudiiArm6ni'[RLSA], tom XXVI,an 11, nr. 1, April 2004,p.96-120,cu informatii biografice semnate de editor. La Zahu Pani constatdm cd cele trei paradigme tematicesunt egal prezente. M-agopri la textulPimuveara,care incepeca un pastelmontanplin de animatie,un decupaj cu perspectiva copildriei(ajun de pagte) gi sfArgegte ca o fabuld,cu o moraldin context.Dar poeziae o metaford a deruldrii vielii: agteptare,rdbdare, moarte. Este o legendd, printr-o existentd obscurd, a vietiiingeldtoare. Ce ascundetoleranla, ce ascunde veselia,nepdsarea? Ce e dincolode aerul de agteptare fericitd?Care este semnificatia sacrificiului? Dupd post gi chiar post negru (trimirlu), femeile se pregdtescsd frdmdntepdinea cu susan (simiti),agitalia e sustinutd sonorde fognetul vegetal9i de cdntecul pdsdrilor, e o nerdbdare tensionatd in aer. Un miel sare neastdmpdrat, cuprinsde frenezie.Doar cAinefe e pasiv in tot tabloul('nu s-min6'),dezabuzat, pentruel postule viatacu gust de otet (puscd).Dar cdinelegtiece urmeazdgi e ingdduitor cu mielulnegtiutor, naiv9i exagerat de zburdalnic ('tutampatur6,): 's-toamd sh-candangrdneashti: 1...1 'Tsi-a ti pat6, ldi mdnte, Va-tsmdc oasiti, tiPashti!' Poezia lui Zahu Pand ilustreazi filosofia de viald armdneascd, cuprinsd gi in zicala: 'Nu ti anviina anviinate, nu ti hflrsea hdrsite,,pe care cititorul o descifreazd aici pentrucd o recunoagte. pe tema Meditalia zdddrniciei apare la G. Belimace,in Eta ar6s6,care comenteazd sensul viefii celui ce'alagd ca s-amintaa loclui v6s6tii/ shi nu shtiim6rattu.c6 hohotilituti/ Sunt yisiminciunoasishialincii chiruti'. Nota finald: dupd dataincheierii studiului de fati, in aromdnd au fost publicatestudii,cdrfi, revistenoi, CD.uri.Acesteavor face obiectulunui studiuviitor.

81

S-ar putea să vă placă și