Sunteți pe pagina 1din 7

Student- Vlasie Petronela An I BIM-Grupa 5

Tehnici de separare- Extractia cu solventi


Extractia este un proces fizic de separare a componentelor unui amestec omogen pe baza diferentei de solubilitate intr-un solvent selectiv . Separarea se poate realiza dintr-un amestec omogen lichid , utilizand un solvent lichid, atunci avem de-a face cu extractia l-l, sau separarea unei componente dintr-o substanta solida utilizand un dizolvant lichid,cand are loc o extractie s-l.

Extracia lichid-lichid. ME A!ISM"# SI $ES%AS"&A&E A E'T&A TIEI #I (I$-#I (I$ Procesul de extractie se bazeaza pe proprietatea pe care o au substantele cu concentratii diferite de a difuza una in alta cand sunt puse in contact. In vederea separarii prin extractie a unui component dintr-un amestec lichid omogen (continand doi sau mai multi componenti), se pune acest amestec in contact intens cu un dizolvant selectiv, insolubil sau solubil in amestecul initial, realizndu-se astfel un sistem format din doua faze lichide, nemiscibile. pera!ia este cea mai des aplicat", #n laborator $i industrie, #n scopul separ"rii $i concentr"rii unor componen!i din faza ini!ial", unde ace$tia se aflau al"turi de impurit"!i. %ceast" opera!ie are la baz" diferen!a de solubilitate a componentului extras #n unul sau mai mul!i solven!i nemiscibili sau par!ial miscibili #ntre ei. &aza care con!ine ini!ial componen!ii interesa!i se nume$te faz" de extras, iar faza cu care aceasta se aduce #n contact poart" numele de faz" extractoare sau solvent. 'a terminarea extrac!iei, faza care a preluat componen!ii se nume$te extract iar faza r"mas" rafinat.

Schematic, procesul de extractie poate fi redat astfel( ) A * B+ * S , - E)extract+ . A * S / &)ra0inat +. B %- componenta de extras )-restul componentelor din amestecul omogen initial S-solventul selectiv, cu proprietatea de a dizolva componenta % ,formand cu ea un amestec omogen, nemiscibil cu ). Extractul si &afinatul sunt doua faze lichide nemiscibile. In func!ie de procedeul experimental, extrac!iile lichid-lichid pot fi( - si1ple, efectuate #n una sau mai multe etape (extrac!ii repetate)* atunci cnd randamentul de extrac!ie este mic, faza #n care se g"sesc anali!ii de interes este supus" unei noi opera!ii de extrac!ie, #n final cumulndu-se volumele de extractant* - co1plexe, prin care extrac!ia este combinat" cu alte opera!ii analitice, cum ar fi distilarea, vaporizarea, centrifugarea* de asemenea, membranele lichide se bazeaz", #n principiu, pe trei faze lichide nemiscibile* unele procedee de derivatizare chimic" sunt bazate pe reac!ii chimice care au loc la interfa!a dintre cele dou" straturi nemiscibile* - e0ectuate 2n varianta static3 sau dina1ic3 (#n care fazele sunt #n mi$care, ce poate fi #n aceia$i direc!ie sau #n contra-curent)* - 4a5ate pe un volu1 de extractant de la ordinul sutelor de m' pn" la extrac!ii #ntro singur" pic"tur" de extractant (micro-extrac!ie), suspendat" de cap"tul acului unei seringi. %legerea unui solvent bun pentru extrac!ie, nu se face #ntmpl"tor, impunndu-se urm"toarele condi!ii( - s" solubilizeze foarte bine substan!a de extras* - s" fie, pe ct posibil, nemiscibil cu solventul din care substan!a trebuie extras"* - s" extrag" ct mai pu!ine impurit"!i* - s" fie u$or de eliminat dup" terminarea extrac!iei* - s" nu reac!ioneze cu substan!a ce trebuie extras"* - s" fie accesibil $i la un pre! de cost ct mai redus. Pentru o extrac!ie ct mai eficient" se recomand" se recomand" efectuarea mai multor extrac!ii succesive cu por!iuni mici din cantitatea total" de solvent de extrac!ie. +n laboratoare extrac!iile se efectueaz" prin agitarea solu!iei cu solventul de extrac!ie #n plnii de separare, care datorit" formei specifice ofer" o suprafa!" de separa!ie mare se fac prin agitarea solu!iei cu solventul de extrac!ie. ,ste recomandat ca umplerea cu lichid a plniei de separare s" nu se fac" mai mult de - din volumul s"u. Pentru o extrac!ie eficient" este necesar" asigurarea unui contact optim #ntre cele dou" faze este necesar" agitarea intens" a plniei timp de .-/ minute, dup" care aceasta se las" #n repaus pn" la separarea complet" a celor dou" faze. +n cazul apari!iei de emulsii nu mai este recomandat" agitarea, ci #n acest caz este suficient" efectuarea unor mi$c"ri circulare #n plan orizontal. 0in timp #n timp este necesar" efectuarea aerisirii, prin inversarea pozi!iei plniei $i deschiderea temporar" a robinetului. %ceast" opera!ie este absolut necesar" mai ales #n cazul solven!ilor extrem de volatili (eter etilic, eter de petrol etc.). 0up" separarea complet" a celor dou" faze, se scoate dopul de la partea superioar" a plniei $i faza inferioar" este separat" cu gri1" #ntr-un flacon ,rlenme2er. 3hiar dac" numai una din faze prezint" interes, dup" terminarea separ"rii vor fi p"strate ambele faze pn" cnd avem dovezi certe c" substan!a vizat" se g"se$te acolo unde trebuie. &aza apoas" poate fi u$or deosebit" de faza organic" nemiscibil" pe baza densit"!ilor celor dou" faze (faza cu densitatea cea mai mare va constitui faza inferioar"), sau $i mai simplu prin efectuarea unui simplu test de laborator, prin ad"ugarea ctorva mililitri de ap" #ntr-o eprubet" $i colectarea ctorva pic"turi din faza inferioar", astfel faza apoas" va forma o solu!ie omogen" , iar faza organic" un sistem bifazic.

%tunci cnd limita de separa!ie dintre cele dou" faze se apropie de robinet, se reduce mult viteza de separa!ie. 'a final, pentru a se evita o eventual" impurificare, faza superioar" se toarn" prin gura plniei #ntr-un alt flacon, faza organic" se usuc" utiliznd un agent de deshidratare convenabil (4a5S 6 anh., 3a3l5 anh., 7gS 6 anh. etc.), iar ulterior se #ndep"rteaz" solventul prin distilare.

Extracia solid 6 lichid


,xtrac!ia solid-lichid urm"re$te separarea unei substan!e organice #ntr-un anumit solvent #n care componentul este solubil. 8n solvent bun pentru extrac!ie trebuie s" #ndeplineasc" urm"toarele condi!ii( - s" solubilizeze cu u$urin!" substan!a de extras* - s" fie selectiv* - s" nu reac!ioneze cu substan!a de separat* - s" asigure o #ndep"rtare facil" dup" extrac!ie* - s" fie ieftin $i disponibil comercial. Se cunosc diverse procedee de extrac!ie a solidelor cu solven!i. ,xtrac!ia din substan!e solide cu a1utorul solven!ilor se realizeaz" cu a1utorul mai multor tipuri de opera!ii(

Macerarea 7i di8erarea
Macerarea este cel mai simplu procedeu de extrac!ie ce const" #n amestecarea fazei solide cu solventul urmat" de filtrarea solu!iei ob!inute. %cest procedeu necesit" o dispersare ct mai accentuat" a substan!ei solide prin ad"ugare repetat" de solvent $i agitare continu". $i8erarea este de fapt macerarea la cald. %mbele opera!ii pot fi realizate cu u$urin!" deoarece nu necesit" aparatur" complicat", avnd nevoie doar de un pahar )erzelius #n care se face extrac!ia $i plnie )9chner $i flacon ,rlenme2er de vid pentru realizarea filtr"rii. 3ele dou" procedee sunt des folosite #n extrac!ia substan!elor organice din plante sau organele animale.

Procedeul Soxhlet

Pe scar" larg" se aplic" extrac!ia continu" #n aparatur" special" (extractoare Soxhlet) #n care, de obicei, solventul proasp"t este furnizat prin fierberea extractului. ,xtractorul Soxhlet se compune dintr-un balon, un corp de extrac!ie $i un refrigerent ascendent , legate #ntre ele. 7aterialul solid, m"run!it #n prealabil pentru ca solventul s" vin" #n contact cu o suprafa!" ct mai mare, se a$eaz" #n spa!iul de extrac!ie, fie introdus #ntr-un cartu$ special de hrtie de filtru, fie v"rsat direct #n spa!iul de extrac!ie prev"zut cu un fund de sticl" poroas". &aza extractoare (solventul) din balonul de fierbere distil" printr-un tub lateral, prev"zut eventual cu o izola!ie termic", iar vaporii condensa!i #n refrigerentul de reflux picur" peste materialul din cartu$. 3nd spa!iul de extrac!ie se umple pn" la #n"l!imea stratului de preaplin, solu!ia cu extract trece prin sifonare #n balonul de fierbere $i procesul se repet". 8neori sunt suficiente cteva ore pentru extrac!ia complet", #ns" la substan!ele care trec mai greu #n solu!ie sunt necesare chiar cteva zile.

'a unele aparate Soxhlet, de construc!ie imperfect", se #ntmpl" ca, dup" umplerea tubului de preaplin, solu!ia cu extract s" nu se scurg" dintr-o dat", ci numai #n pic"turi, #n ritmul #n care picur" dizolvantul din refrigerentul de reflux. %cela$i defect apare $i atunci cnd cartu$ul de extrac!ie este greu permeabil, sau dac" este lipit de gura sifonului. %cest defect #nr"ut"!e$te extrac!ia. ,l se poate #nl"tura suflnd #n refrigerent. Principalii factori care influen!eaz" o extrac!ie solid : lichid sunt( - solubilitatea solidului #n solvent* - viteza de transfer a solidului #n faz" lichid". Solubilitatea solidului #n solvent poate fi influen!at" din exterior prin alegerea unor solven!i adecva!i. ;iteza de transfer a solidului #n faza lichid" depinde de mai multe fenomene $i m"rimi fizice, ca de exemplu m"rimea granulelor solidului, sistemul cristalin, viteza de p"trundere a solventului #n solid, difuzia substan!ei solide #n lichid, etc. ,xtrac!iile uzuale de laborator vizeaz" influen!area, #n sens favorabil, a trecerii solidului #n solvent, de exemplu prin m"rirea suprafe!ei solide, prin extrac!ie continu" cu ,xtractor Soxhlet solvent proasp"t, prin agitare viguroas". <idicarea temperaturii m"re$te att solubilitatea compusului (fenomen termodinamic), ct $i viteza sa de transfer #n faza lichid" (fenomen cinetic). ,xtrac!ia alcaloizilor din frunze, a substan!elor aromate din semin!e, a esen!elor de parfum din flori, a zah"rului din trestia de zah"r se constituie drept exemple de extrac!ii solid : lichid, utilizate #n industria chimic" organic" pentru separarea $i izolarea substan!elor din amestecuri naturale. Solven!ii utiliza!i #n mod frecvent sunt( 3=53l5, 3=3l., 3S5, 3=.3 3=., alcooli, apa. <andamentul de extrac!ie este estimat pe amestecuri sau probe sintetice (cu matricea ct mai apropiat" de cea a probei de analizat), #n care se cunoa$te cantitatea de analit ad"ugat", manalit(proba). 0up" determinarea cantit"!ii de analit din solventul utilizat #n extrac!ie, manalit(solvent), randamentului de extrac!ie este dat de rela!ia simpl"(

,xtrac!ia Soxhlet se aplic", de regul", probelor solide sau >semisolide>. Probe de analizat, precum plante sau p"r!i din ele, !esuturi animale, sol, c"rbune $i $isturi sunt mai #nti m"run!ite $i aduse #ntr-o form" de pulbere foarte fin" pentru a m"ri suprafa!a de contact #n procesul de extrac!ie. %nali!ii extra$i se vor concentra #n balonul #n care se afl" solventul de extrac!ie. 0ou" inconveniente principale pot totu$i interveni #n cadrul tehnicii de extrac!ie Soxhlet. Primul se refer" la faptul c" extractul este expus pe tot parcursul procesului la temperatura de fierbere a solventului, care dac" este foarte ridicat", poate afecta unii anali!i din prob", labili din punct de vedere termic. %l doilea inconvenient #l constituie ?6 concentra!ia mic" #n final datorit" cantit"!ii mari de solvent utilizat"* o parte din solvent concentra!ia mic" #n final datorit" cantit"!ii mari de solvent utilizat"* o parte din solvent ar putea fi #nl"turat" prin antrenare cu un curent de gaz inert, dar acesta poate antrena pe lng" solvent $i o parte din anali!ii extra$i #n el. 8tilizarea de solven!i cu puncte de fierbere foarte 1oase poate #nl"tura aceste dou" inconveniente.

Solventii cei 1ai 0recventi intre4uientati in operatiile de extractie Soxhlet sunt9 @ apa, @ alcoolul etilic, @ acetona, @ benzenul, @ tetraclorura de carbon A3ateva exemple de aplicatii analitice ale extractiei Soxhlet

Extracia accelerat3 cu solvent


,xtrac!ia accelerat" cu solvent (%S, : Baccelerated solvent extractionC) este o metod" nou" de extrac!ie, bazat" pe utilizarea temperaturii $i presiunii #nalte pentru a accelera cinetica dizolv"rii $i a desface leg"turile de interac!ie analit-matrice. 0in acest motiv, aceast" metod" mai este numit" $i extrac!ie presurizat" cu lichid (solvent). In plus, prin cre$terea temperaturii scade viscozitatea solventului, ceea ce face ca acesta s" penetreze mai u$or matricea solid" a probei. In felul acesta, timpul de extrac!ie se reduce de la zeci de minute la maximum cteva minute, iar probele de extras pot fi #n cantit"!i mici. %ceast" metod" este o alternativ" la extrac!ia Soxhlet sau la extrac!ia cu fluide supercritice.

)ibliografie( http(DDteclu.chem.uaic.roDmangalagiuDfilesD5EF.DE.Dextractia.pdf http(DDcachescan.bcub.roD5EE?GE/G5?DcapG/GpaginiG?5G?H.pdf http(DDcadredidactice.ub.roDgavrilalucianDfilesD5EF5DFEDE6.pdf III.IiJipedia.ro 3himie analitica-7aria Stan, 7arcel &lorin 7ustea" )iochimie analitica-'avinia Kofan, 'aura )ulgariu, vidiu Koma