Sunteți pe pagina 1din 19

Testarea pulpei dentare: o recenzie

Eugene Chen si Paul V. Abbott Testarea pulpei dentare este un ajutor de diagnosticare folositor si esential pentru endodontie. Testele de sensibilitate ale pulpei dentare includ teste termice si electrice, care extrapoleaza sanatatea pulpei de la raspunsul senzorial. Desi testele de sensibilitate ale pulpei sunt cele mai frec ent utilizate in practica clinica, ele nu sunt fara limite si deficiente. Testele de italitate ale pulpei incearca sa cerceteze prezenta fluxului de sange al pulpei, astfel acest lucru este pri it ca o masura mai buna a sanatatii ade arate decat sensibilitatea. !aser Doppler "lo#metr$ %aparat pentru masurarea itezei fluidului cu ajutorul efectului Doppler in radiatie laser a particulelor de marcare& si Pulsoximetrul sunt exemple de teste de italitate. Desi perspecti a este promitatoare, inca exista multe aspecte practice care au ne oie sa fie abordate inainte ca testele de italitate sa poate inlocui testele de sensibilitate ca test standard de diagnostic clinic al pulpei. Cu toate testele de pulpa, rezultatele trebuie sa fie atent interpretate si analizate indeaproape deoarece rezultatele false pot duce la diagnosticarea gresita care poate duce la un tratament inutil, incorect sau necorespunzator. 1. Introducere Testele pulpei dentare sunt cercetari'anchete care furnizeaza medicului dentist un diagnostic aloros si informatii despre planificarea tratamentului. Daca pathosis %(a disease condition& este prezenta, testarea pulpei impreuna cu informatiiile luate din istoria pacientului, examinare, si alte in estigatii precum radiografiile, conduc la diagnosticarea bolii care sta la baza, la care se poate ajunge relati usor. De la sfarsitul anilor )*+, pana in anii )**,, aplicarea testelor de pulpa in diferite domenii ale stomatologiei a intalnit diferite grade de succes. Acest lucru poate fi interpretat ca, pana in prezent, notiunea de test de diagnosticare ideal, inca nu s-a realizat. Din punct de edere tehnic, toate testele actuale de pulpa au deficiente, in special pri itor la acuratete, fiabilitate, si reproductibilitate intr-o pro ocare de diagnostic dat. .n plus, este importanta aplicarea corecta a testului de pulpa intr-o situatie clinica adec ata, deoarece nu toti agentii de testare a pulpei sunt potri iti pentru toate situatiile clinice. /copul acestei lucrari a fost de a re izui literatura de specialitate pri itoare la testarea pulpei dintilor. .n scopul de a identifica articole

rele ante, o cercetare Pub0eD'0edline a fost efectuata folosind urmatoarele cu inte cheie1 testarea pulpei dentare, testare de sensibilitate, test de italitate. "iecare cu ant cheie a fost ulterior cautat folosind functia 2A3D4 cu fiecare din urmatoarele cu inte cheie1 diagnostic, termic, electric, laser Doppler flo#metr$ si pulsoximetrie. 5rmatoarea cautare a fost facuta folosind listele de referinta in articolele identificate. 2. Obiectivele diagnosticarii testarii pulpei Ca o in estigatie, testarea pulpei poate a ea mai multe obiecti e1 2.1 Evaluarea sanatatii pulpei bazata pe calitatea acesteia 6aspunsul senzorial. E aluarea sanatatii pulpei bazata pe raspunsul sau senzorial calitati se face de obicei1 %i& inainte de procedurile ortodontice, endodontice si de restaurare %ii& ca urmare si pentru monitorizarea pulpei dupa traumatismele la ni elul dintilor %iii& in diagnostice diferentiale, cum ar fi excluderea %periapical pathosis& de origine pulpara. Cel mai precis mod de e aluare a starii pulpei este prin examinarea sectiunilor histologice ale mostrei de tesut implicate pentru a e alua intinderea inflamatiei'gradul de inflamatie sau prezenta necrozei ca un mijloc de masurare a sanatatii pulpei. Din pacate, in scenariul clinic acestea sunt nepractice si nu se pot realiza7 prin urmare clinicienii trebuie sa foloseasca in estigatii cum ar fi testele de pulpa pentru a furniza informatii suplimentare de diagnostic. 2.1.1 Testarea vitalitatii pulpei, testarea sensibilitatii pulpei, si sensibilitatea pulpei Testarea italitatii pulpei1 e aluarea alimentarii cu sange a pulpei. Tesutul pulpei poate a ea o alimentare asculara adec ata, dar nu este neaparat cu ner i. Prin urmare, cele mai multe dintre modalitatile de testare actuale ale pulpei nu e alueaza in mod direct ascularitatea pulpei si acest lucru este exemplificat prin obser atii clinice incat dintii traumatizati nu pot a ea reun raspuns la un stimul %cum ar fi rece&, pentru o perioada de timp dupa leziune. Testarea sensibilitatii pulpei1 e aluarea raspunsului senzorial al pulpei. /ensibilitatea este definita ca fiind capacitatea de a raspunde la un stimul, si prin urmare este un termen precis si adec at pentru testele clinice de pulpa tipice si obisnute cum ar fi testele termice si electric,e dat fiind faptul ca acestea nu detecteaza si nici nu masoara alimentarea cu sange a pulpei dentare. /ensibilitatea pulpei1 starea pulpei de a fi foarte sensibila la un stimul. Testele termice si electrice ale pulpei nu sunt teste de sensibilitate desi pot fi
8

utilizate ca teste de sensibilitate atunci cand se incearca diagnosticarea unui dinte cu pulpita, deoarece dintii sunt mai sensibili decat ar fi in mod normal. Clinicienii, efectuand teste de sensibilitate a pulpei folosesc rezultatele care sunt in esential manifestari senzoriale calitati e, pentru a extrapola si a estima 2 italitatea4 si starea de sanatate a pulpei. Daca pulpa raspunde la un stimul %indicand ca acolo exista o iner are&, atunci clinicienii presupun in general ca pulpa are o apro izionare de sange iabila si ca este ori sanatoasa ori inflamata, in functie de natura raspunsului %cu pri ire la durere, durata, si asa mai departe&, istoria, si alte constatari. Cele trei tipuri de raspunsuri pot fi rezumate dupa cum urmeaza1 %i& pulpa este considerata normala atunci cand exista un raspuns la stimulul furnizat de testul de sensibilitate si acest raspuns nu este pronuntat sau exagerat, si nu persista. %ii& pulpita este prezenta atunci cand exista un raspuns exagerat care produce durere7 pulpita poate fi considerata re ersibila sau ire ersibila, in functie de se eritatea durerii si daca durerea persista sau nu7 de obicei durerea usoara de durata mica este luata in considerare pentru a indica pulpita re ersibila, in timp ce durerea se era care persista indica pulpita ire ersibila. %iii& absenta raspunsurilor la testele de sensibilitate este de obicei asociata cu probabilitatea necrozei de pulpa, dintele este fara pulpa, sau a a ut terapie anterioara la canalul radicular. A fost demonstrat ca exista o anumita asociere intre manifestarile senzoriale calitati e si aspectul histologic al pulpei. Cu toate acestea, este bine demonstrat faptul ca acceasta relatie este slaba si inconsistenta in cel mai bun caz, cu raspunsuri false limitand extrapolarea directa a sensibilitatii pulpei la sanatatea pulpei si boala. 2.2 Replicarea simptomelor si declansarilor pentru scopurile de diagnosticare a durerii. 6eplicarea simptomelor si declansarilor pentru scopurile de diagnosticare a durerii este de obicei efectuata1 %i& pentru a localiza sursa durerii %ii& ca un ajutor in excluderea durerii orofaciale nonodontogenice. in cazurile in care o pulpa inflamata este suspectata a fi sursa de durere cu pacientul care acuza dureri de debut si de agra are de declansari termice specifice, agentii de testare a pulpei sunt folositori in identificarea dintelui contra enient. .n cazul in care prezentarea durerii este inconsistenta si atipica cu posibilitatea de a face referire la durere nonodontogenica, testarea pulpei poate ajuta la diagnosticarea corecta printr-un proces de confirmare sau eliminare.

2.2.1 Mecanismul pulpei de receptare a durerii. Teoria hidrodinamica a lui :r;annstr;om a propus ca durerea pulpei este un rezultat al receptorilor de durere acti ati de miscarea lichidului cu alti iritanti posibili prin bre etul tubilor dentinari. "ibrele mielinizate A< rapid conducatoare sunt cunoscute a fi responsabile de 2durerea ascutita %de tragere'impuscare&4 acuta, in timp ce fibrele C nemielinizate mai slab conducatoare sunt atribuite durerii 2arzatoare ' care arde4 cu debut mai lent. De multe ori, o obser atie anecdotica, folosind pulpita care rezulta din carii care progreseaza rapid, ca exemplu, este aceea ca se pare ca exista probabilitatea de a a ea dureri deoarece pulpa dentara are mai putin timp la dispozitie pentru a reactiona si a se proteja prin inchiderea' astuparea tubilor dentari. Aceasta constatare explica partial cum durerea asociata cu pulpita difera foarte mult in calitate, gra itate, durata, debut, si declansare. De asemenea, explica cum pot fi de multe ori localizate slab %prost&. =data cu progresia cariei in dentina, numarul tubilor dentinari care sunt permeabili este un determinant major al gradului de durere. Durerea perceputa de asemenea sufera o modulare fiziologica, cu reglare inalta sau joasa de catre mediatorii inflamatori care pot fi de origine ori endogena, ori exogena. 0odificarile in presiunea intrapulpara are un efect profund asupra ner ilor senzoriali de diametre diferite, cu cresterea presiunii blocand selecti fibre A< de diametre mai mari si si acti and fibrele C mai mici. .n timp ce pulpa sufera degenerarea de catre boala de baza, fibrele C ar putea functiona in continuare intrucat acestea sunt mai rezistente la hipoxie. =data ce exista o lipsa totala de raspuns la un stimul, este probabil ca necroza pulpei sa fie destul de a ansata. De asemenea, ar trebui remarcat fapul ca este deseori dificil de a constata clar o istorie precisa de simptome clinice datorita naturii subiecti e a durerii, diferentele indi iduale in pragul de durere, si mecanismele modularii durerii. .n plus fata de problema este dificultatea psihologica pentru pacient in diferentierea si comunicarea durerii catre clinician ca si fiziopatologia complexa care afecteaza conductanta ner oasa, nefiind pe deplin inteleasa de profesie. 3. Tehnicile testarii de pulpa si eficienta 3.1 Testarea sensibilitatii pulpei 3.1.1 Testele termice. Aplicarea de agenti, dintilor, pentru a mari sau micsora temperatura si pentru a stimula raspunsurile senzoriale ale pulpei prin conductia termica a fost cea mai frec ent utilizata metoda pentru testarea pulpei. .n timp ce unele tehnici au fost descrise ca fiind 2brute4 in multe moduri, utilitatea lor ca ajutor de diagnostic nu poate fi negata.

>

A. Testele de/ la rece. Clorura de etil si gheata au fost populare in trecut, dar gheata C=8 si alti agenti frigorifici cum ar fi diclordifluormetanul %DD0& s-au do edit a fi efecti i si superiori ghetii si clorurii de etil. %i& G eata. Aceasta este, probabil, cel mai simplu agent de testare la rece, care necesita , costuri pentru preparare si poate fi facuta intrun congelator standard de uz casnic. 5n mod obisnuit de a face gheata in dimensiuni utile implica inghetarea apei in cartuse goale de anestezic local. Cu toate acestea, manipularea clinica, problemele de control al infectiei, si aplicarea directa a ghetei pot fi dificile si problematice. .zolarea cu baraj de cauciuc poate fi de ajutor pentru a e ita stimularea termica a mai multor dinti. %ii& !pra"#ul re$rigerent. Datorita usurintei de stocare, costurilor relati ieftine si a tehnicii de aplicare simpla, spra$-ul refrigerent este utilizat pe scara larga in setarile clinice. Agenti mai eficienti cum ar fi DD0 au inlocuit refrigerentii traditionali cum ar fi clorura de etil. Cu toate acestea, DD0, fiind un clorofluorocarbon, a scazut in popularitate si in disponibilitatea pe piata datorita problemelor de mediu ale epuizarii stratului de ozon atmosferic. Prin urmare, producatorii au inlocuit DD0 cu alte gaze, inclusi tetrafluoretan %T"E& sau un amestec de gaz propan' butan' izobutan stocat intr-un bidon sub presiune %Endo "rost, 6oe?o, !angenau, @ermania&. Aplicarea spra$-ului refrigerent necesita un transportator cum ar fi o tableta de bumbac saturata cu o substanta inainte contactului direct cu dintii, cum este descris de catre Aones. Tablete mai mari, cum ar fi de dimensiunea 8, au suprafete mai mari decat tabletele de bumbac mai mici, permitand astfel sa aiba loc o mai buna conductie termica intre transportator si dintele care este testat. 0ugurii de bumbac cu manere de lemn si granule mici de bumbac au suprafete disponibile mai mici pentru contact si sunt, prin urmare, mai putin eficace in conductia termica. 6ulourile de bumbac nu sunt recomandate in general deoarece portiunea cu fibre uscate ser este ca un fitil extragand toti refrigerentii disponibili din structura dintelui. %iii& %apada de dio&id de carbon '()2*, zapada de C=8, sau gheata carbonica, este preparata dintr-un cilindru de C=8 lichid sub presiune folosind un aparat disponibil in comert cunoscut ca =dontotest %"ricar A.@. Burich, /#itzerland&. Acest lucru implica fortarea C=8-ului lichid printr-un orificiu mic astfel incat atunci cand ine sub presiune atmosferica, cea mai mare parte din lichid a fi con ertita in gheata uscata. C=8-ul este colectat transportator detasabil gol, in elit cu un tub subtire de plexiglas. @heata uscata este colectata intr-o forma de 2creion stic?4 care poate fi aplicata la cate un dinte, pe rand, cu ajutorul pistonului %sondei& furnizat.
C

Rata de scadere a temperaturii si viteza de raspuns a pulpei. Temperaturile inregistrate in itro pentru DD0 %DC,EC&, Endo "rost %DC,EC&, si T"E %D8FEC& sunt toate mai mari decat C=8 %D+GEC&. Cu toate acestea, C=8 nu este la fel de rece atunci cand este utilizat clinic, caz in care a fost raportat a fi DCFEC. similar cu DD0 care este cunoscut sa aiba temperatura de DC,EC. temperatura in i o pentru Endo "rostT0 este de aproximati D8GEC, in timp ce T"E are D)G.CEC. 5nele studii in itro au aratat ca C=8 produce o usoara mai mare scadere a temperaturii intr-o perioada scurta de timp, in special cu restaurari metalice %cum ar fi restaurarile de amalgam si de aur& care permite o mai buna conductie termica. Alt studiu in itro a raportat ca refrigerentii cum ar fi scaderea de temperatura a T"E-ului %sau ce a asemanator& cu )-8EC mai mult decat C=8 intr-un inter al de timp de ), secunde. .n acelasi studiu s-a constatat ca dintii restaurati cu coroane metalice %cum ar fi aurul sau portelanul topit pentru coroane metalice& au a ut rate de scadere a temperaturii mai rapide cand au fost testate fie cu spra$ refrigerent fie cu C=8, comparati cu dintii restaurati cu coroane complet din ceramica facute. /-a demonstrat de asemenea ca spra$-ul refrigerent e oca raspunsuri mai rapide ale pulpei de la ) la 9 secunde in itro fara diferente de precizie. Acest lucru poate fi atribuit suprafetelor mai mari ale refrigerentului care sunt in contact cu dintele datorita dimensiunii tabletei de bumbac transportatoare folosite. Daca rata mai mare de schimbare a temperaturii de )-8EC in )-9 secunde este rele ant clinic, este indoielnica. !a testarea mai multor dinti , cum ar fi intreaga arcada dentara, C=8 este mai con enabil deoarece rata de disipare %imprastiere& este mult mai mica decat orice alti refrigerenti. +roblemele de siguranta ale testelor la rece. Au fost ridicate in trecut probleme despre posibilele efecte daunatoare ale agentilor de testare la rece cu referire in special la C=8 a and in edere temperatura sa masura in laborator de D+GEC. Ehrmann a descris 2fenomenul lui !eidenfrost4 care apare cand o cantitate mica de zapada C=8 intra in ca itatea bucala si nu cauzeaza reun rau in ciuda contactului sau fizic cu mucoasa bucala. Acest lucru se datoreaza unui strat izolator de C=8 gazos care inconjoara masa de topire in timp ce 2pelicula fierbe4 a ghetei uscate in timpul sublimarii astfel incat nu exista suficient timp sa apara arsuri ale tesaturilor moi. !utz si altii au constatat ca fisurile se pot forma pe suprafetele %enarmel& din contactul direct cu zapada de C=8. 5lterior, pentru a aborda aceasta problema, o serie de studii de 9 parti au fost relatate de Peters si altii. .n plus, au fost e aluate efectele expunerii la la temperaturi joase ale pulpei si la structura dintelui, atat in itro cat si in i o. Prima parte a studiului a fost un experiment in itro unde zapada de C=8 a fost aplicata timp de 8
F

minute la )C dinti de om. * din cei )C dinti au fost notati ca a and fisuri si'ori linii pre-existente. Doar unul dintre cei * dinti a a ut o fisura de marime mai mare dupa aplicarea zapezii de C=8. A doua parte a studiului a fost un studiu in i o efectuat de dinti canini cu zapada de C=8 care a fost aplicata fiecarui dinte pana la 8 minute. Animalele au fost sacrificate ulterior. Aumatate din dinti au fost testati cu zapada de C=8 inainte de sacrificarea animalelor cu 8 zile, si cealalta jumatate a fost testata cu C) de zile inainte de sacrificare. /esctiuni histologice ale pulpei si e aluarea /E0 %scanare microscopica de electroni& a exemplarelor de testut dentar postmortem nu a prezentat semne de deteriorare in nici o proba. A treia parte a studiului a fost similar dar a fost efectuat pe oameni. = aplicare de 8 minute de zapada de C=8 a fost efectuata pe ), dinti umani programati pentru extragere. 6ezultatele au fost similare studiului pe animale, si e aluarea /E0 a replicilor'impresiilor exemplarelor nu au aratat daune fizice. "uss si altii au dirijat de asemenea studii in itro si in i o combinate de plasare a zapezii C=8 pe dinti programati pentru extragere. 6ezultatele au fost similare studiilor lui Peters si ale celorlalti. Portiunea in itro a studiului a aratat de asemenea ca zapada de C=8 doar a scazut temperatura pulpei cu mai putin de 8EC dupa C secunde de aplicare H o schimbare care nu este suficienta pentru a deteriora pulpa, cum a estimat "ran? si altii ca tesutul pulpei este deteriorat doar ire ersibil dupa ce a fost inghetat la D*EC. .n itro, masura conductiei termice interproximale dintre dintii naturali a aratat ca mai putin de ,.8CEC se transfera in acest mod. Acest lucru este de asemenea nesemnificati si nu este o problema de siguranta. ,. Teste de caldura. 0etodele tipice folosite includ %gutta percha& sau material compus incalzit la temperatura de topire si aplicat direct dintelui, fiind testat cu librifiant pentru a facilita indepartarea materialului. .nstrumentele din metal cu o bila incalzita la capat, amplasate in apropierea dintelui %dar fara sa atinga suprafata dintelui&, instrumente de incalzire pe baza de baterii cum ar fi Touch nI Jeat si baia in apa fierbinte cu dintele izolat cu un baraj de cauciuc, sunt celelalte metode alternati e. +roblemele de siguranta ale testelor de caldura. Temperatura de topire de %gutta percha& folosita in testarea pulpei este de aproximati +GEC dar s-a raportat a fi pana la )C,EC. Bach si altii au remarcat faptul ca cresterea de ))EC care apare in timpul procedurilor de restaurare fara o racire adec ata pot dauna pulpei. Prin urmare, contactul prelungit cu caldura reprezinta o problema de siguranta. .n portiunea in itro a studiului lui "uss si al altora, s-a demonstrat ca testele de caldura care utilizeaza %gutta percha&
+

in maniera descrisa mai sus, temperatura pulpei a crescut cu mai putin de 8EC in mai putin de C secunde de la aplicare H o schimbare a temperaturii care este putin probabila sa cauzeze daune pulpei. +recizia testelor termice. 0umford a comparat testele de sensibilitate ale pulpei la rece si la caldura folosind clorura de etil si %gutta percha& incalzita pe dinti anteriori si premolari care au a ut pulpe sanatoase clinic si la adulti si la copii. /-a constata ca atat cu clorura de etil cat si cu %gutta percha& incalzita majoritatea premolarilor nu au reactionat %raspuns&, in special la adulti. Prin urmare, testarea la rece s-a do edit a fi mai precisa decat la caldura in cadrul aceluiasi experiment. Dummer si altii au a ut rezultate comparabile cu testarea termica a pulpelor sanatoase din punct de edere clinic, dar au constatat ca in dintii diagnosticati cu pulpita ire ersibila %gutta percha& incalzita nu a fost mai eficace decat clorura de etil. Chiar si cu eficacitatea demonstrata a C=8-ului si a spra$-ului refrigerent, raspunsurile false sunt totusi posibile. 6aspunsurile fals-poziti e au fost constatate cu testele la rece aplicate pe dintii tratat endodotic, si acest lucru a fost atribuit acestor dinti in particular, care au fost restaurati cu mulaje de coroane metalice, astfel incat transferul de frig intens ar putea stimula ori %gingi ae& ori dintii adiacenti, ori ambele. Au fost cazuri in care nu a fost remarcata nici o reactie in dintii cu pulpa sanatoasa la pacientii arstnici, si in dintii cu antecedente de trauma. .n toate aceste situatii, ar fi de asteptat ca dintii sa aiba o marime redusa a camerei pulpare din cauza depozitului in plus de dentina care apare, chiar daca acest lucru este de natura fiziologica, reactionara sau reparatorie. 3.1.2 Testele electrice ale pulpei. Testele electrice ale pulpei %EPT& merg pe premiza conform careia stimulii electrici cauzeaza un schimb ionic'de ioni peste membrana neuronala, inducand astfel o actiune potentiala cu o actiune saritoare rapida la nodurile ner ilor nemielinizati 6an ier. Calea pentru curentul electric este considerata a fi de la arful sondei a dispoziti ului de testare la dinte, de-a lungul liniilor prismelor smaltului si tubilor dentinei, si apoi prin tesutul pulpei. 2Circuitul4 este terminat prin pacientul care poarta un cleste de buza sau prin atingerea manerului sondei cu mana lui'ei7 alternati , operatorul poate a ea o mana 2fara manusa4 care atinge pielea pacientului. = senzatie de 2furnicatura4 a fi simtita de pacient odata ce oltajul in crestere atinge pragul de durere, dar acest ni el de prag ariaza intre pacienti si dinti, si este afectata de factori cum ar fi arsta indi iduala, perceptia durerii, conductia suprafetei dintelui, si rezistenta. Tehnica corecta pentru utilizarea testerului electric de pulpa este de asemenea important pentru raspunsurile precise. Pentru a se asigura ca este urmata calea actual corespunzatoare, plasarea corecta al arfului plat al
G

sondei EPT spre aria de contact, si a and un mediu de conductie cum ar fi pasta de dinti intre arful sondei si suprafata dintelui este esentiala. Aacobson a gasit intr-un experiment itro care implica incisi i si premolari, ca plasand arful sondei labial in cadrul 8'9 incizal sau ocluzal a coroanei, da rezultate mai consistente. Probleme de siguranta a EPT. .n manualele de utilizare EPT, au fost facute a ertizari ca curentul produs de dispoziti ul de testare poate fi un pericol pentru pacientii care au stimulatoare cardiace, cu riscul precipitarii aritmiei cardiace prin interferentele stimulatorului cardiac. Aceasta preocupare este bazata pe un studiu unic animal, unde EPT a interferat cu stimulatorul cardiac al unui caine. !a momentul acelui studiu %inceputul anilor )*+,&, stimulatoarele cardiace erau primiti e, dar cum acestea au fost echipate cu o ecranare mai buna, studii mai recente nu au aratat reo interferenta de la EPT sau de la reun dispoziti dentar electric similar. +recizia E+-#ului. Testele electrice de pulpa sunt cunoscute ca fiind nesigure in multe cazuri, dand raspunsuri false in sanatatea dintilor imaturi cu radacini incomplet formate care pot erupe intrucat acesti dinti pot a ea ne oie pana la C ani inainte ca numarul maxim de fibre mielinizate sa atinga marginea pulpa-dentina la plexul 6ash?o#. Este de asemenea atunci cand are loc maturizarea radacinii apicale. Dintii cu canalul pulpei calcificat %PPC& si pacientii care sufera de hipertiroidism primar au un prag de raspuns senzorial crescut la EPT. .n caz de PPC, raspunsul senzorial poate fi complet blocat, intrucat hipercalcemia de hipertiroidism poate solicita de doua ori mai mult curent decat e ne oie in mod normal pentru a obtine un raspuns de la o pulpa normala din punct de edere clinic. 6ezultatele false sunt de asemenea posibile la dintii cu pulpa sanatoasa care primesc tratament ortodontic deoarece elementele senzoriale ale pulpei pot fi perturbate pana la * luni. .n mod similar, dintii traumatizati recent cu pulpa in curs de tratare pot a ea rezultate false si prin urmare nu pot raspunde la EPT. !a oameni, multe obser atii clinice de la studiile traumatismelor dentare au indicat ca ii poate lua pulpei minim >-F saptamani dupa trauma pentru recuperare suficienta de senzatie pentru a obtine rezultate alide la testarea pulpei. Teoriile propuse de =; hman pentru aceasta pierdere a sensibilitatii pulpei includ presiunea sau tensiunea pe fibrele ner oase, ruptura aselor de sange, si leziunile ischemice. Apoi se presupune ca aceste efecte erau re ersibile in cazurile in care senzaia pulpei a fost recuperata. Pileggi si altii au aratat in descoperiri ca sunt necesare ),-)8 zile pentru componenta senzoriala a pulpei sa inceapa sa raspunda cu EPT din nou pe masura ce leziunea se indeca. A fost de asemenea obser at faptul ca
*

hiperemia si'sau decompresia ner oasa tranzitorie poate fi responsabila pentru pierderea senzoriala temporara. /e stie ca apar raspunsuri inexacte cu EPT cand curentul este condus la dintii adiacenti, de exemplu, cand doi dinti adiacenti au restauratii metalice proximale care se contacta. Tesuturile parodontale, produsele degradarii ale pulpei in curs de necrozare, si resturile tesuturilor inflamate ale pulpei pot cauza de asemenea stimularea senzoriala, conducand la raspunsuri false. 3.1.3 Testul cavitatii. Pregatirea unui test de ca itate a fost sugerat ca o ultima solutie la un dinte pentru care nu exista alte mijloace care sa constate starea pulpei. Taiarea in dentina folosind un ghimpe de iteza mare sau mica fara anestezie locala poate da unele indicatii daca elementul senzorial al pulpei inca functioneaza desi este putin probabil ca aceasta procedura sa furnizeze mai multe informatii decat testele de sensibilitate termice si electrice ale pulpei. .n timp ce defectiunea facuta in dinte poate fi reparata cu materiale dentare restaurati e, aceasta metoda este considerata in azi a si ire ersibila. Trebuie facuta o considerare pentru pacientul temator, deoarece este posibil ca el'ea sa reactioneze ner os si sa confunde raspunsul. Prin urmare, testele ca itatii nu sunt recomandate in general ca mijloace de testare a sensibilitatii pulpei. 4. Testarea vitalitatii pulpei ..1 /aser -oppler 0lo1metr" '/-0* %(aparat pentru masurarea itezei fluidului cu ajutorul efectului Doppler in radiatie laser a particulelor de marcare&. Cercetarea pri ind aplicarea de !D" la dintii traumatizati a fost asta. Alte cereri au fost raportate in stomatologia pediatrica, ca un ajutor in diagnosticul diferential in pathosis %boala& periapicala nonodontogenica si pentru e aluarea fluxului de sange al pulpei. /copul acestei tehnici este de a masura obiecti italitatea 2ade arata4 a pulpei %de exemplu, mai degraba fluxul de sange al pulpei decat functia sa senzoriala& fara proceduri in azi e cum ar fi microscopia intra itala si desaturarea de gaze. Tehnica !D" a fost prima descrisa in literatura de specialitate %dentara& in )*GF& de catre @azelius si altii. Aceasta tehnica electro-optica foloseste o sursa laser care este menita pentru pulpa, si lumina laser se deplaseaza la pulpa folosind tubii dentinali drept ghizi. !umina reflectata care este imprastiata din spate de celulele rosii care circula este mutarea Doppler si are o frec enta diferita la tesuturile statice inconjuratoare. !umina imprastiata total din spate este procesata pentru a produce un semnal de iesire. /emnalul este de obicei inregistrat ca si concentratia si iteza %fluxul& celulelor folosind un termen arbitrar 2unitati de perfuzie4 %P5&, unde 8.C olts a fluxului sanguin este echi alent cu 8C, P5. Pentru a inregistra
),

mutarea Doppler a celulelor rosii, atat sonda cat si dintele trebuie sa stea nemiscati. Prin urmare, este folosita de obicei o atela pentru stabilizare facuta din siloxan poli inil %PV/& sau acrilic. (onsideratiile te nice ale /-0#ului. Di erse studii au fost efectuate pentru a in estiga parametrii de testare preferati pentru !D". 6aza laser produsa este o raza de mica putere care ariaza de la )-8 mK. !asere de diferite lungimi pot fi produse de diferite surse1 F99nm prin prin laser de heliu-neon, sau +G, si G), nm de lasere dioda semiconductoare. /tudiul initial al lui @azelius si al celorlalti, a constatat ca un lase de +C, nm a penetrat mai adanc, dar a fost asociat cu contaminarea semnalului de origine non-pulpara de la tesuturile inconjuratoare. =dor si altii au constatat ca sursele de lumina laser cu lungimi de unda mai mari au o sensibilitate mai buna la deplasarea celulelor rosii datorita penetrarii mai adanci in ascularizatia pulpei. Cu toate acestea, studiile aparute mai tarziu au remarcat ca imprastierea extinsa a luminii cu lungime de laser mai lunga contribuie la problema contaminarii semnalului. .nter ale' game diferite ale latimei de banda pot fi setate pentru a filtra semnalul reflectat, cu o frec enta mai mare care este mai sensibila la miscarea celulelor rosii de sange cu o gama de iteza mai larga. Eoretic, o latime de banda mai mare, cum ar fi )C ?Jz, este de preferat dar exista unele do ezi ca latimile de banda 9 ?Jz mai inguste pot fi latimi de banda de filtru mai ideale penru testarea pulpei. Capatul sondei !D" care intra in contact cu dintele contine fibre opice si de trimitere si de primire, una dintre configuratii fiind o sursa si doua detectoare intr-un aranjament triunghiular la capatul sondei. Calibrarea sondei este importanta pentru asigurarea unor lecturi precise. Cu cat este mai mare distanta de separare a fibrelor optice pe sonde, cu atat mai mare este semnalul de iesire deoarece este acoperita o suprafata mai mare, si de asemenea o potentiala sansa mai mare a contaminarii fluxului sanguin de la sursele non-pulpare. Pana in prezent, distantele de separare de ,,C mm sau ,.8C mm par a fi preferate in experimente. A and in edere natura pulsanda' pulsatila a fluxului sanguin, multe studii au obser at faptul ca inregistrarile !D" in dintii cu flux sanguin intact au fluctuatii ritmice sau oscilatii. Au fost gasite sincronizatii atat cu interpretarile batailor inimii cat si cu ale electrocardiogramei %EC@& cand sunt facute simultan. Cu toate acestea, in dintii fara flux sanguin pot fi obser ata doar fluctuatii iregulare in contrast cu interpretarile EC@ concurente. /imitarile /0-#ului. Din pacate, din cauza imprastierii din spate a luminii din tesuturile parodontale, 2zgomotul4 contaminarii este in prezent
))

imposibil de eliminat in !D", chiar daca este aplicat un in elis cum ar fi o atela de PV/. /-a obser at ca cu cat este mai aproape pozitionata sonda de marginea gingi ala, cu atat mai mare a fi semnalul de iesire %datorita olumulu mai mare a tesutului pulpei& dar contaminarea gingi ala potentiala este de asemenea mai mare. /tudiile sugereaza ca pozitia ideala pentru arful sondei este la 8-9 mm de marginea gingi ala, si creeaza un echilibru intre minimalizarea zgomotului si a and semnalul olumului de recunoscut. .n ciuda celor de mai sus, /oo-Ampon si altii au constatat ca pana la G,L din semnalul de iesire !D" in incisi ii umani ar putea fi de origine non-pulpara daca nu se fac ncercari de izolare al dintelui. Acesti autori au obser at ca oamenii au un raport mai mic de pulpa-camera-la-coroana, si prin urmare exista o proportie relati mare de semnal non-pulpar in comparatie cu interpretarile !D" prele ate de la animale cum ar fi porci si pisici. Polat si altii au comparat dinti care au fost supusi unei pulpectomii cu pulpe contralaterale sanatoase pentru erificare. Ei au mai constatat de asemenea ca +,M din interpretarile !D" de la dintii pulpa scoasa, au fost de origine non-pulpara. .ntr-un alt studiu, Polat si altii au examinat imprastierea si penetrarea proprietatilor laserului folosit in !D" folosind un aparat de filmat'fotografiat cu obloane de iteza mica. Ei au demonstrat ca laserul poate penetra dens pana la > mmin profunzime si mai putin dens pana la )9 mm. Acest lucru sugereaza, de asemenea, ca chiar si izolarea corespunzatoare a dintelui, contaminarea semnalului de la parodontiu este ine itabila. Ei au mai demonstrat de asemenea ca fara izolare, lumina laser se poate imprastia de la baza dintelui la intreaga ca itate bucala, ceea ce poate contribui de asemenea la contaminarea semnalului. Este imposibila calibrarea fluxului sanguin in unitati absolute cu tehnicile !D" din moment ce produsul nu este liniar legat de fluxul sanguin. Adica atunci cand semnalul de iesire creste cu ),,L , fluxul sanguin s-ar putea sa nu creasca cu ),,L. .n consecinta, alorile !D" inregistrate trebuie sa fie interpretate cu grija. =rice obstructie si'sau interferenta din calea luminii poate face !D" inutil H ca exemplu, restaurari, in special daca sunt coroane de acoperire completa. .n unele grupuri etnice, dintii pot a ea pigmenti diferiti in structura dntelui care poate de asemenea sa afecteze imprastierea si filtrarea luminii. Proprietatile optice ale dintilor ale caror radacini au fost tratate pot diferi de la dinti cu pulpa intacta. Jeithersa$ si Jirsch au relatat un caz in care un incisi superior central superior traumatizat a fost patat dupa trauma si apoi a re enit la culoarea normala. /-a obser at ca interpretarile !D" nu au existat cat timp dintele era decolorat de produsele din sange, dar
)8

interpretarile !D" au re enit mai tarziu cand pata dinelui a disparut. = obser atie similara a fost facuta in cadrul aceluiasi studiu cu un pacient diferit care a a ut o anataie sub unghie. +recizia /-0#ului ca un test al pulpei. Au existat diferite opinii cu pri ire la precizia testarii pulpei folosind !D", a and in edere rezultatele care sugereaza ca nu e posibil nici un flux sanguin cand calea laserului este interferata sau obstructionata. De asemenea, cantitatea contaminarii semnalului de la sursele non-pulpare, in primul rand parodontiul, pot conduce la interpretari gresite sugerand prezenta fluxului sanguin al pulpei. Cateodata, interactiunea dintre acesti factori pot conduce la rezultate interesante. Ing olfsson si altii au observat ca doi dinti diagnosticati clinic cu necroza de pulpa au dat interpretari LDF mai mari decat pulpa normala a dintilor de control. Diagnosticele clinice au fost confirmate in timpul tratamentului endodontic ulterior. Ambii dinti au avut cantitati crescute de dentina in coroana, unul avand calcifiere radiografica completa a spatiului pulpei, in timp ce celalalt a avut un spatiu in camera pulpara semnificativ mai mic cand a fost comparat cu ceilalti dinti ai pacientului. A fost presupus de catre autori faptul ca semnalele de iesire mai mari au fost rezultatul dintilor cu proprietati optice alteratesi conductia luminii catre vasele de sange in ligaminetele parodontale. Pentru a e amina diferentele intraindividuale, !amsa" si altii au facut interpretari repetate ale flu ului sanguin al pulpei a #$ incisivi superiori centrali in acelasi loc pe parcursul a % sesiuni diferite, la un interval de apro imativ & saptamani si cu & seturi de interpretari pentru fiecare dinte pe sesiune. '(a constatat ca variatiile intre sesiuni a inregistrarilor au fost minore dar diferentele intre sesiuni au fost semnificative din punct de vedere statistic. Acest lucru a fost similar cu studiului lui )azelius si al celorlalti, care au gasit o variatie intraindividuala de &*(#%* cand sesiunile de testare au fost la interval de & luni. Avand in vedere conditiile e perimentale, a fost postulat ca inconsecventa s(a datorat variatiilor intrinseci ale flu ului sanguin pulpar si inabilitatea de a plasa sonda in e act aceeasi pozitie la fiecare sesiune de testare, in ciuda folosirii atelelor acrilice facute la comanda pentru toti subiectii. +orer si altii au investigat atat caracteristicile flu ului sanguin pulpar interindividual cat si intraindividual pentru diferite tipuri de dinti ai ma ilarului in $ sesiuni la interval de , zile, dar doar o interpretare a fost facuta la fiecare sesiune pentru fiecare dinte. Diferentele intraindividuale dintre sesiuni s(au dovedit a fi mici, in contrast cu rezultatele !amse" si ale celorlalti si ale lui )azelius si ale celorlalti. A e istat o e ceptie cu primul molar unde au fost gasite diferente intraindividuale, si acest lucru a fost
)9

atribuit unor dificultati legate de te-nica de aliniere cu sonda in ceea ce priveste atat locatia dintelui cat si anatomia camerei pulpare. Interpretarea starii pulpei folosind LDF. .ste obisnuit pentru starea pulpei unui dinte in cauza sa fie determinata prin masurarea valorilor flu ului si comparandu(le cu un dinte de control care are o descriere. /u toate acestea, avand in vedere problemele cu contaminarea semnalului, diferentierea flu ului sanguin pulpar intact sau lipsa acestuia, devine o provocare. 0n dinte contralateral de la subiecti separati sau dintr(o zona neafectata de interventie1testare a fost recomandat drept un control adecvat pentru LDF. /u e ceptia insivilor centrali ma ilari, diferentele interindividuale ale LDF(ului au fost semnificative in studiul lui +orer si al celorlalti. 2 medie a interpretarilor flu ului sanguin pulpar pentru identificarea unei pulpe sanatoase este prin urmare, nepractica, daca nu imposibil de realizat. Diferentele intraindividuale sunt mai probabil mai putine, cum ar fi faptul ca interpretarile simultane LDF pot fi realizate la acelasi pacient atat dintr(un dinte suspect cat si dintr(un dinte cu o pulpa stiuta sanatoasa, folosind de preferat un dinte de acelasi tip morfologic cum ar fi dintele contralateral. !oebuc3 si altii au cercetat ## sunete de dinti 4controale contralaterale5 si ## dinti fara pulpa si sisteme de canal de radacina infectate folosind LDF. 6oti cei && dinti au fost dinti anteriori ma ilari de la ## subiecti a caror varste au fost cuprinse intre 7 si #8 ani. Ambele surse de laser de 8$$ nm si ,9: nm au fost folosite cu frecvente de filtru diferite si cu variate sonde cu capat de fibra optica de separare a distantelor. Atelele P;' au fost folosite si si sondele au fost plasate la &($ mm de marginea gingivala. In general, dintii fara pulpa s(au dovedit a avea in medie cu $,.$* mai putine semnale de iesire decat sunetul dintilor. Ing olfsson si altii au cercetat && dinti intr(o maniera asemanatoare similara cu cea a lui !oebuc3 si a celorlalti. 7 pacienti cu varste cuprinse intre intre ##($, ani au fost testati, si doar o sursa laser de 8$$ nm a fost folosita. 'emnalul de iesire global pentru dintii fara pulpa s(a dovedit a fi in medie cu %&.,* mai mic decat sunetul dintilor, care nu a fost diferit rezultatelor lui !oebuc3 si a celorlalti. Prin urmare, in timp ce fondul comun de date din cele doua studii este destul de mic si parametrii de testare difera usor, se pare ca un dinte cu cel putin %:* mai putin semnal de iesire LDF 44flu ul unei pulpe bolnave1flu ul unei pulpe sanatoase5 < sau = :.85 poate >ustifica mai departe investigatii radiografice sau clinice cu privire la starea pulpei. 'oft?are(ul a asistat la transformari Fourier rapide care au fost de asemenea pledate ca un au iliar pentru identificarea flu ul sanguin pulpar, si acest lucru este realizat
)>

matematic prin potrivirea frecventei semnalului de iesire LDF la referinte cum ar fi bataia inimii si1ori undele lente ale vasomotricitatii. 4.2Pulsoximetria. /omparativ cu LDF, pulso imetrele sunt proceduri relativ ieftine si folosite in mod obisnuit in procedurile de anestezie generala. 6ermenul de o imetrie este definit ca determinarea procenta>ului de saturatie de o igen din sangele arterial circulant. @emoglobina o igenata si -emoglobina dezo igenata sunt diferite la culoare si prin urmare absorb cantitati diferite de lumina rosie si infrarosie. Prin urmare, pulso imetrul utilizeaza sonde care emit o lumina rosie si una infrarosie pentru a transilumina zona vasculara tinta, care permite fotodetectorului sa identifice varfuri absorbante datorita circulatiei sangelui puland, si prin urmare se calculeaza rata1masura pulsului si nivelul saturatiei de o igen. 0n studiu in vitro realizat de +oblett si altii a comparat pulso imetria cu saturatia de gaz a sangelui intr(un model de flu sanguin pulpar simulat si au avut rezultate promitatoare. Initial, in studiile in vivo ale pulso imetriei pe #: adulti, realizate de Aa-an si altii, s(au constatat rezultate sarace cu o imetrul prototip incapabil sa obtina interpretari corecte pentru pulpe sanatoase din punct de vedere clinic. /u toate acestea, un studiu pilot realizat de )o-o a constat ca %9 de dinti permanenti si dinti care tindeau sa cada aveau 'a2& in medie, in intervalul de 7$*(7%* in comparatie cu 'a2& luat din degetele aratatoare, care este de apro imativ 7,*. !ad-a3ris-nan si altii au raportat inregistrarea de 'a2& a #:: de dinti permanenti de copii in 9:* din regiune. .ste interesant de remarcat faptul ca ambele studii au avut #: dinti cu radacina umpluta pentru control, care au inregistrat toti :* de 'a2&. /ea mai mica cantitate de 'a2& si discrepantele de valori obtinute din cele doua studii au fost atribuite proprietatilor optice diferite ale dintilor deoarece lumina infrarosie sufera o difractie cand trece prin dinti si imprastie razele de lumina pe masura ce ce acestea trec prin gingie. 4.3Alte teste experimentale neinvazive 4a5 4P-otoplet-"smograp-"5 este o analiza a proprietatii optice a unui tesut selectat. A fost dezvoltata pentru testarea pulpei in incercarea de a imbunatati pulso imetria, prin adaugarea unei lumini cu o lungime de unda mai scurta. !ezultatele, desi promitatoare, au fost totusi ec-ivoce. 4b5 'pectrofometria, folosind lumini cu lungimi de unda duale in efortul de a stabili continutul unor spatii inc-ise cum ar fi camera pulpara, a fost testata cu optimism, dar numai initial, rezultate e perimentale. %c& !umina laser transmisa %T!!& este o ariatie experimentala catre'pentru !D", menita sa elimine semnalele non-pulpare. T!! utilizeaza

)C

sonde de trimitere'primire similare cu !D"-ul con entional, dar sondele sunt separate. Desi raza laser este trecuta prin partea labiala sau bucala a dintelui la sonda receptor care e situata pe partea palatinala sau linguala a dintelui. !imitarile cu T!! sunt aceleasi ca si cu orice tehnologie laser unde obstructia si'sau interferenta din cadrul structurii dintelui or afecta rezultatele. %d& Transiluminarea foloseste o sursa puternica de lumina care identifica schimbarile de culoare care ar putea indica boala pulpei. Aceasta tehnica s-ar putea sa nu fie utila in dinti posteirori mari si in special in dinti cu restaurari mari. Cu toate acestea, este un auxiliar util la testele con entionale ale pulpei si poate ajuta la identificarea fisurilor in dinti. %e& "otografia luminii ultra iolet analizeaza modele diferite de fluorescenta care pot permite contrast suplimentar, de altfel schimbari izibile mai greu de obser at. Are limitari similare transiluminarii, si este doar un auxiliar la testele con entionale ale pulpei, in cel mai bun caz. %f& 0asurarea temperaturii de suprafata nu si-a gasit utilizarea practica clinica in testele pulpei, desi s-a raportat ca o diferenta masurabila de temperatura poate fi gasita de-a lungul timpului in dintii cu pulpa sanatoasa, in contrast cu dintii cu pulpa bolna a. Potentialii factori de interferenta, cum ar fi respiratia pacientului precum si timpul lung necesar acestei tehnici sunt deza antajele majore. 5. Studii co parative ale testarii pulpei 2.1 (omparatii intre E+T si ()2. "uss si altii au comparat precizia EPT-ului cu agentii de testare la rece, inclusi DD0, C=8, clorura de etil si gheata. *F de incisi i centrali maxilari de la 8> pacienti au fost toti diagnosticati cu pulpe sanatoase clinic. Aumatate din pacienti erau adulti si ceilalti erau copii mai mici de )9 ani. .n general, DD0 si Co8 au a ut precizii de aproape ),,L , iar EPT de aproape *,L cu nici o diferenta statistica ntre aceste 9 modalitati de testare. Aceste 9 teste au operat'efectuat %P N .,)& mai bine decat gheata si clorura de etil, ambele a and precizii mai mici de C,L. 6ezultatele pentru cei )8 adulti au aratat pe de alta parte precizia apropiata de ),,L de EPT iar DD0 si C=8 s-au apropiat amandoua *CL, dar nu au existat diferenta semnificati e statistic intre cele 9 modalitati de testare. /-a constatat ca, in cazul participantilor-copii, precizia C=8 si DD0 s-a apropiat de ),,L , cdeea ce a fost similar rezultatelor generale. Cu toate acestea, precizia C=8-ului si DD0-ului la copii a fost semnificati mai mare %P N .,C& decat EPT, care a obtinut doar +CL aproximati . Aceste constatari au fost consec ente cu obser atiile facute de "ulling si Andreasen care au gasit ca acolo sunt mai multe rezultate fals-negati e cu
)F

EPT in eruptia dintilor'radacinile incomplet formate pana la inchiderea foramenului apical. Acest lucru este in contrast cu mai multe rezultate consec ente date de C=8 in studiul realizat de "ulling si Andreasen. Ei au mentionat, de asemenea, faptul ca C=8 a fost mai sigur %demn de incredere& la dintii traumatizati. 2.1.1 (omparatie intre raspunsurile $alse ale E+T#ului si ()2#ului. Peters si altii au in estigat )>GG de dinti posteriori si anteriori la F, de pacienti adulti cu pulpe sanatoase sau bolna e si tesuturi periapicale. 6aspunsurile poziti e si lipsa de raspunsuri la testele de senisibilitate au fost analizate folosind C=8 si EPT. 5n accent deosebit a fost pus in raspunsul tesutului gingi al'al mucoasei ca un control atunci cand este utilizat EPT din moment ce fals-poziti ele erau probabile cand ni elul de tensiune EPT era necesar sa e oce ca un raspuns de la un dinte suspect a fost mai mica decat era necesar sa stimuleze tesutul gingi al. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost cazul dintotdeauna precum s-a obser at ca dintele fara o pulpa sanatoasa ar putea raspunde la ni eluri mai mici decat tesutul mucoasei. Peters si altii au raportat de asemenea ca daca un dinrte nu raspunde nici la C=8 si nici la EPT, plus ca nu a a ut antecedente de trauma, atunci starea pulpei este aproape sigur a fi bolna a. Daca dintele nu raspunde la C=8 dar raspunde la EPT la o aloare mai mare decat raspunsul tesutului mucoasei, atunci era posibila o pulpa bolna a, si mai departe sunt recomandate in estigatii clinice si radiografice. Daca dintele a raspuns la C=8 sar nu a raspuns la EPT, atunci rezultatul EPT-ului a fost defect, mai probabil. 2.2 (ompararea Gutta perc a#ei incalzite, a clorurii de etil si a E+T# ului. Peterson si altii au e aluat testele de caldura si frig precum si EPT-ul prin calzularea sensibilitatii rele ante, specificitatii, alorii predicti e poziti e, alorii predcti e negati e, si precizia pentru fiecare test cu o pre alenta a bolii date. 6aspunsurile au fost masurate pe +C de dinti anteriori si posteriori cu pulpe sanatoase si bolna e de la FC de pacienti a caror arste erau cuprinse intre 8) si +* de ani. Acesti dinti au fost in estigati in conformitate cu fie daca au fost nagati e ade arate'false %T3, "3 unde 2negati 4 a fost definit ca fiind absenta bolii&, fie daca au fost poziti e false'ade arate %TP, "P unde 2poziti 4 a fost definit ca fiind orezenta bolii&. Atunci cand se discuta despre studii pri ind testarea pulpei, sensibilitatea unui test al pulpei poate fi definit ca abilitatea sa de a identifica dintii fara pulpa sau cu pulpa bolna a %/ensibilitate ( TP'%TP O "3&&, si acest lucru nu ar trebui confundat cu sensibilitatea pulpei, cum a fost descrisa mai de reme. /pecificitatea unui test al pulpei este abilitatea sa de a identifica pulpele fara boala %/pecificitate ( T3'%T3 O "P&&. Valoarea
)+

predicti a poziti a este probabilitatea ca ca un rezultat 2poziti 4 sa reprezinte cu ade arat un dinte cu o pulpa bolna a sau fara pulpa %Valoarea predicti a poziti a ( TP'%TP O "P&& si al7oarea predicti a negati a este probabilitatea ca un rezultat 2negati 4 sa reprezinte cu ade arat o pulpa fara boala %Val7oarea predicti a negati a ( T3'%T3 O "3&&. /ub aceeasi definitie, rata globala a acordului %intelegerii& asupra rezultatelor testului a sanatatii pulpei poate fi exprimat cu precizie %Precizie ( %TP O T3&'%TP O T3 O "P O "3&&. 6ezultatele testelor de la Peterson si ceilalti sunt rezumate in Tabelul ). TA:E!)1 6ezultatele testului pulpei din studiul lui Peterson si al celorlalti. Pre alenta bolii in acest studii a fost de 9*L . 3ota1 testul de caldura cu gutta percha a inregistrat un numar mai mare de de rezultate fals poziti e comparati cu clorura de etil si EPT. Clorura de @utta percha EPT etil incalzita /ensibilitate ,.G9 ,.GF ,.+8 /pecificitate ,.*9 ,.>) ,.*9 Valoarea predicti a poziti a ,.G* ,.>G ,.GG Valoarea preficti a negati a ,.*, ,.G9 ,.G> Precizie ,.GF ,.+) ,.G) 2.3 (ompararea /-0#ului, clorurii de etil, si E+T#ului. E ans si altii au examinat F+ de dinti anteriori traumatizati care au a ut fie pulpe necrozate, fie era fara pulpa si sistemele de canal a radacinii infectate, la CC de pacienti a caror arste erau cuprinse intre G-9> de ani, si G> de dinti cu cu pulpe sanatoase la G> de pacienti a caror arste erau cuprinse intre +-9> de ani, folosind !D", EPT, si clorura de etil. Testul !D"-ul a utilizat o sursa laser de F99 nm, latime de banda filtru de > ?Jz, si o atela PV/ pentru a stabiliza sonda care a ea o separare de fibra optica de ,.C mm. /onda a fost plasata la 8-9 mm de marginea gingi ala. 6ezultatele lor sunt rezumate in Tabelul 8. TA:E! 81 6ezultatele testului pulpei al studiului lui E ans si al celorlalti. Pre alenta bolii in acest studiu a fost de >>L. Clorura de !D" EPT etil /ensibilitate %aproximati & ,.*, ).,, ,.GC /pecificitate %aproximati & ,.GG ).,, ,.*C

)G

!D" a a ut cea mai mare sensibilitate si specificitate in acest studiu, comparati cu alte teste pulpare. .nterpretarea !D" a fost facuta prin compararea mediei si gamei de flux precum si diferentele procentuale relati e esxprimate in raporturi. Cu toate acestea, autorii au comentat faptul ca testul !D" a fost foarte sensibil din punct de edere al tehnicii si a fost consumator de timp. 2.3.1 3aliditatea compararii studiului incrucisate. .nterpretarea incrucisata intre studii care sa compare performanta testelor de pulpa are ne oie sa fie abordata cu prudenta. Este important de notat faptul ca rezultatele pot doar direct comparate cu un alt set de date unde pre alenta bolii este aceeasi. Peterson si altii au remarcat de asemenea ca design-ul studiului aria1 "uss si altii au analizat atat sensibilitatea cat si specificitatea, in timp de Peters si altii au examinat doar sensibilitatea, si nci un studiu nu a analizat alorile predicti e poziti e sau negati e. Toare aceste studii au a ut ariatii in arsta participantilor si in dinti, cu E ans si altii si "uss si altii analizand dinti anteriori la copii si adulti in timp ce Petersson si altii si Peters si altii au analizat dinti anteriori si posteriori doar la adulti. Acesti factori pot explica partial ariatiile obser ate in rezultatele lor. !. "ezu at Testarea sensibilitatii pulpei, chiar si limitarile sale, a fost si inca ramane un ajutor foarte util in diagnosticul endodontic. .ncercarile de masurare ale fluxului sanguin pulpar ade arat a a ut din punct de edere clinic un succes amestecat, cu !D" fiind una dintre tehnicile populare aplicate in traumatologia dentara. .n prezent, nici un test de italitate nu s-a do edit a fi superior in toate aspectele comparati cu testele de sensibilitate pulpara. /unt necesare cercetari ulterioare pentru a imbunatati fiabilitatea si precizia testelor de diagnosticare a pulpei dentare. "ecunoastere # confir are Autorul este foarte recunoscator "undatiei de Cercetare Dentara Australiana pentru sprijinul lor in aceasta munca prin intermediul :ursei Colin Cormie.

)*