Sunteți pe pagina 1din 12

Jules guiart (1921-1930, Cluj) intemeietorul invatamantului de istorie a medicine in Romania Valeriu Bologa(1930-1962) prof.

f. de istoria medicinii Motto Efectul cel mai pretios al istoriei este entuziasmul pe care-l provoaca (J.W. Goethe Maxime si reflectii) Iuliu Hatieganu primul decan si cel mai important fondator al facultatii de medicina din Cluj - a intemeiat scoala clujana de medicina interna - fondator al parcului central din Cluj - in literatura romaneasca (primul tratat de semiology si patologie medicala) Tratatul Hatieganu-Goia

Pagini din istoria Facultatii de Medicina din Cluj Inceputurile invatamantului superior din Transilvania au fost facute la CLuj, la sfarsitul Evului Mediu si in Renastere. 1775 infiintarea la CLuj- Scoala medico-chirurgicala- preda Ioan Piuariu Molnar(17491815)=celebru oculist(=olftalmolog) 1818 Institut Medico- Chirurgical Facultatea Maghiara de Medicina din Cluj 1872 francz Jozsef universitatea in cadrul careia se intemeiasa facultatea de medicina formandu-se prin dezvoltarea Institutului Medico Chirurgical 1919 incheierea existentei universitare=> si a medicinii Barbieri>Barbieri chirurgi>chirurgic Clinicile la inceputul sec. IX Zsigmond Purjesz(1846-1919)- celebru internist- cel mai valoros medic al universitatii, mentorul lui Iuliu Hatieganu. Unirea Transilvaniei cu Romania=> crearea invatamantului superior romanesc clujean (dupa semnarea tratatului de pace de la Versailles inainde de elaborarea celui de la Trianon) Onisifor Ghibu coordonaeaza universitatea preluata pe 12 mai 1919 de catre autoritatile romane.Acesta era delegate al Consiliului DIrigent al Transilvaniei. 1919 se constituie Comisiunea Univeristara presedinte prof. Sextil Puscariu Iuliu Orient toxicolog Daniel Konradt dermatolog Membrii Sectiunii Medicale a Comisiunii Universitare Prof. Dr. Gheorghe Marinescu - Bucuresti Prof. Dr. Ernes Juvara - Bucuresti Prof. Mihail Manicatide Iasi Iuliu Hatieganu reprezentant al medicinii transilvanene Iuliu Moldovan reprezentant al medicinii transilvanene Victor Babes 16 august 1919 invitat special la Comisiune, fondator al Scolii Romanesti de anatomie patologica si bacteriologie (1854-1926)

Radu Iftimovici- Europeanul Victor Babes Iuliu Hatieganu primul decan si organizator al facultatii romane de medicina din Cluj Catedre: 1. Anatomie Victor Papilian 2. Histologie Ioan Dragoiu, Ioan Scribau, Grigore Benetato 3. Fiziologie Ioan Nitescu 4. Anatomie patologica Victor Babes, Titu Vasiliu 5. Patologie generala si experimentala Constantin Levanditi, Mihai Botez 6. Igiena si igiena sociala Iuliu Moldovan 7. Clinica medicala Iuliu Hatieganu 8. Clinica chirurgicala Iacob Ibonovici, Alexandru Pop 9. Clinica neurologica Ion Minea 10. Clinica psihiatrica Constantin Ureche 11. Obstetrica si ginecologie Cristea Grigoriu 12. Dermatologie si boli venerice Stefan S. Nicolau, Coriolan Tataran 13. Pediatrie Titu Gane 14. Olftalmologie Dumitru Michail 15. Medicina legala Nicolau Minovici, Virgil Ionescu 16. Biochimie Pierre Thomas, Ion Manta 17. Stomatologie Gheorghe Bilascu(doctor de aur), Ioan Aleman 18. Orto-rino-laringologie Ion Metianu, Gheorghe Buzoianu 19. Radiologie Dimitrie Negru Savanti romani de prestigiu international: Victor Babesc, C. Levanditi, St. Ch. Nicolau, Nicolae Minovici

Momente din istoria anatomiei Omul primitive avea cunostiinte rudimentare de anatomie picturi rupestre in sudul Frantei, nordul Spaniei, reprezentari de animale, de exemplu:bizoni( zona precordiala- punct rosu), statuete Venus din Willendorf, reprezentari feminine(trasaturile faciale foarte putin reprezentate, obezitate pe torace, abdomen, fese=> reprezentari datorate unor barbate misogini; un anumit tip de femei(particular); simbol de fertilitate. Practicarea trepanatiilor craniene: LOC: zona parietala frecvent, uneori temporala FORMA: rotunda sau ovala DIMENSIUNEA: diamentru 1-1,5 cm N.R.: 1 sau 2 EVOLUTIA: favorabila(tesutul osos de neoformatie micsoreaza zona pierderilor de substanta) sau nefavorabila(lezarea sinusurilor venoase epidurale) CAUZE: cefalee, meningoencefalite(inflamatii), trauma(hematom)

Anatomia din Antichitate


Primele denumiri anatomice: Azteci ritualuri de sacrificare, animale, oameni Babilonienii cunoasterea ficatului de oaie(prognostic) Disectia: India antica tratatul Susruta Samhita1000 i.Hr Indicatii primitive de tehnica a disectiei Descrieri de structure anatomice: oase, muschi, ligament, vase, stomac, duoden, colon,colecist, rinichi Manuscris din Athar-Veda China antica Interzicerea disectiei cadavrelor Structura corpului omenesc dedusa din cosmologie o ex: nr.oase=nr. Articulatii=nr.muschi=nr. Zile ale anului; o nr. Orificii ale inimii= nr. astrelor carului mare Greseli: vezica urinara comunica cu intestinal Au alcatuit zone de acupunctura Egiptul antic Papirusurile medicale Alte scrieri Relatarile unor istorici antici 1. Papirusul Ebers- descoperit de egiptologul german George Ebers in 1873 in ruinele TEBA.Contine retete pentru bolile de ochi si date pentru evisceratia din imbalsamarea mumiilor Scoaterea creierului prin narine Spalarea corpului cu vin si apa din Nil Eviscerare cu exceptia inimii(centrul gandirii si a sentimentelor- necesare vietii urmatoare) 40 de zile in sare Infasurat cu benzi de 7 ori printe care se pun amulete protectoare- ochiul lui Horus 2. Papirusul Smith (1600 i.Hr.)- descoperit de Edwin Smith in 1862. Contine descrierile unor operatii chirurgicale, diagnosticul si tratamentul ranilor, descrieri anatomice(creier, inima, vase, plamani, colecist, stomac, uter, rinichi) 3. Papirusul Brugschi(berlinez)- descoperit de egiptologul german Emil Brugsch in 1909 in ruinele orasului Memfis. COntine prescriptii pentru diverse boli Grecia antica Perioada prehipocratica: Alcmeon din Crotona, Homer, Aristotel Perioada hipocratica: Hipocrate Perioada posthipocratica(alexandrina): Scoala din Alexandria: Herofil, Erasistrate din Cos

I.

Scoala metodica: Soran din Efes

II.

III.

IV.

Alcmeon din Crotona - A scris primul tratat de anatomie din lume - A descries: nervul optic, tuba faringiana, creierul - A efectuat primele disectii pe animale - A diferentiat in inima atriul de ventricul(in premiera mondiala) Homer rapsod popular orb - Apar cunostiinte anatomice in Eliada si Odiseea - Termini anatomici: clavicula, astragal, intestine, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic - Vasele mari pleaca de la inima spre cap Aristotel parintele anatomiei comparate - A descries dentitia la diverse animale si la om - Eronat: nr. Dintilor la barbat> femeie; dintii continua sa creasca toata durata vietii Hipocrate din Cos - Corpusul hipocratic= colectie de scrieri dupa moartea lui Hipocrate(+scrieri ale altor autori).Elemente de anatomie din Corpusul Hipocratic: Osteology: dezvoltare, bazata pe traumatology, tratat despre articulatii Descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere Anatomia si fiziologia erau bazele medicinii: nu se efectuau disectii, nu se cunoastea interrelatia dintre vene si artere, nu se facea distinctive intre nervi si tendoane

Hipocrate- fondatorul examenului la patul bolnavului, creatorul observatiei evolutiei bolii, a aratat ca: Boala este dezechlibrul organismului Febra este un fenomen necesar- autorul<<teoria umorilor>>: sange, flegma, bila galbena, bila neagra(secretie cu produse patologice) Este intemeietorul primei doctrine medicale: 1. Fapte de observant 2. Rationament riguros 3. Teoria umorilor(evolutia brusca- criza, evolutia lenta- liza) 4. Toate bolile au cause reale, cunosctute: alimentatie gresita, apa poluata, aer poluat,paraziti 5. Nu toate organismele reactioneaza la fel Doua semen clinice: -degetele hipocratice(semn de ceasornic) -fasciesul hipocratic(diagnostic grav) Bolile descrise de Hipocrate: pneumonia, pleurezia, apoplexia(boala vaselor cerebrale)

V.

VI.

Perioada alexandrina: - Primele disectii pe cadavre - Primele disectii pe condamnati (vivisectii) - Deosebiere intre tendoane, nervi si vase sanguine Herofil din Chalcedon - Vascularizatia meningelui teascul lui Herofil - Plexul coroid - Ochiul - Pancreasul - Duodenul - Nervi (cranieni si spinali) - Ventriculii cerebrali (ventriculii IV) Erasistrate - Distinctia dintre principalele segmente ale encefalului - Descrierea valvelor cardiac - Descrierea conexiunilor dintre artere si vene

Medicina Greco-romana din Antichitate Incepand din sec. I d. Hr. civilizatia a trecut din Egipt si Grecia in Italia Reprezentanti: Cl. Galen si Cornelius Celsus Galen o o o o o o o o

Medic grec Medical gladiatorilor la Roma A redesteptat interesl pentru medicina hipocratica Autor a 43 de carti de medicina dintre care 2 erau de anatormie A descris oasele lunigi si scurte Introduce termenii: apofiza, epifiza, condil Sectioneaza maduva spinarii=> distributia nervilor spinali A descris: originea nervilor spinali si distributia nervilor cranieni; sistemul nervos simpatico; organele de simt; structura inimii raportata la functie; m. buccinator, mic pectoral,popliteu; structura anatomica a arterelor, venelor; anastomozele arteriovenoase; anomalii(uter bicorn, vezica dubla o 1500 ani-descrieri=dogme(inclusive descrierile incorecte) o Contributii si in medicina interna o articulatii- miscari limitate Celsus medic roman din sec. I d.Hr. fondatorul plastiei cutanate prin alunecare a protestat impotriva vivisectiilor consecinta: completa abandonarea disectiilor

a descries 4 semne ale inflamatiei, denumite ulterior celsiene: rubor (roseata), tumor (tumefactie=umflare), calor (caldura), dolor (durere) impotento functionale- al 5-lea semn al inflamatiei Consectintele abandonarii disectiilor: anatomia in Europa a fost oprita pt cca 1500 ani, fiziologia nu s-a putut constitui ca stinta, anatomia patologia a stagnat Dezvoltarea cunoasterii de anatomie a revenit arabilor in Evul Mediu

Anatomia araba medievala Dupa moartea profetului Mohamed (632 d.H.), care a fost intemeietorul Islamismului, arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642), incendierea bibliotecii din Brucchion 6 luni volumele au fost utilizate pt bailor publice La scurt timp cuceririle au devenit propagatorii stiintei Fondatorul Univ. din Bagdad La inceput medicina araba medieval nu a fost originala??, ci theoretic si analitic Traducere in lb. araba a lucrarilor lui Hipocrate, Galen, Dioscoride Extensie in totalitatea cuceririlor: Asia Mica, Sudul Mediteranei, Spania Medicina araba- 3 perioade: 1) febra traducerilor (sec. VII- VIII) compilarea anticilor -adoptarea medicinei grecesti si siriene, la civiliz. Islamica din perioada de aur a Califatului din Bagdad 2) medicii arabi celebri (VIII XIII invazia mongola) -scrierea unor studii originale - descoperiri remar cabile de anatomie si chirurgie

3) propagarea cunostiintelor arabe in Occident prin traducerile facute in manastirile benedictare si in scoala lui Sabino (domninate in sec XI de origine tunisiana Constantin Africanul)

Avecinno (960-1037) printul medicinii arabe Medic de tip hipocratic, scriitor complex, om de stat Canonul medicinii- compliatie a medicinii grecesti si arabe Cateva date anatomice: insertia m. globului ocular Considerente proprii asupra unor moduri de diagnostic, unor procedee

Jesus Haly (sec X) A realizat prima descriere completa a anatomiei ochilor: umori, nerv, m. gl. Ocular

Abulcasis (sec XI) albucasis

Maestrul chriurgiei arabe Medic, alchemist Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat =Malpraxis

Medicina de la sf. Ev. Mediu din Europa de Est Mondeno dei Luzzi (sec XIV) A scris o carte de anatomie

Anatomia Renasterii Leonardo da Vinci (1452-1519) Nu a fost medic A facut 30 autopsii, mulaje anatomice, a injectat ceara in ventriculii cerebrali A realizat 750 de schite anatomice, 1500 de desene pe care le pregatea pt un tratat de anatomie pe care incepuse sa il scris in colaborare cu anatomistul Marc Antonio dello Torre. Decesul lui dello Torre (1511) opreste finalizarea cartii. Rezultatele studiilor lui da Vinci au fost consemnate sub forma unor caiete de notite care au fost publicate doar la inceputul sec XX

Albert Durer (1471-1528) A scris primul Tratat de anatomie plastic pt pictori in care a prezentat proportiile corpului uman (cartea a devenit reperul de baza pt pictori si sculptori)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564) Sculptor, pictor, architect, poet, inginer A facut disectii in casa lui din Florenta

Andreas Vesal (1514-1564) Intemeietorul anatomiei umane modern Diseca iepuri si rate- copilarie Prof de anatomie la Padova (1537) Metoda sa: anatomia comparata A scris: tabulae anatomicae (1538), de corpis humani fabrica (1542) Ilustratii calcar (elev al lui Tizian) A enumerate 200 de greseli ale lui Galen A realizat prima descrierea anatomiei inimii, venelor, cartilajelor articulare (laringe), sternului, osului sacru A dat o noua explicatie curburii femurului si humerusului A studiat putin organele interne: splina Greseli: cristalinul- centrul ochiului; vena cava- se form in ficat

Conceptii: anato e rationala, structura se coreleaza cu functia intelepciunea fortei divine care a creat morfologia

Curs 6 Istoria Fiziologiei Termenul de fiziologie a fost creat in Renastere in 1554 de Jean Francois Fernel (1497-1558). Denumirea fiziologie proevine de la cuvintele grecesti physis adica natura, logos adica cuvant sau stiinta. Incepand cu celebrul anatomist Vesal (1514-1564) anatomia unor organe umane (ex inima) a fost corelata cu functia acestora. Corelatia anatomiei cu fizio a fost evidentiata sugestiv de catre filozoful Albercht von Haller (1708-1777) care a considerat ca fizio e anato in miscare. Astfel a explicat necesitatea cunoasterii anatomiei pt intelegerea functiilor diverselor org si sist. Din sec XIX fizio a devenit o stiinta de sine statatoare (fara sa fie rupta de alte specialitati medicale). Fizio s-a dezvoltat: s-au realizat metode proprii de studii, ?????unor descoperiri importante (ex gr sangvine, factorul Rh). Precursorii fizio au activat in antichitate, ev mediu si renastere. Precursorii fizio in Grecia Antica Hipocrate din Cos (460-337) A descries 4 umori existente in organism : sangele, flegma, bila galbena, bila neagra

Aristotel (384-322) A admis existenta spiritului vital A dem ca materia primara era caracterizata prin 4 principii: uscaciune, umiditate, caldura si raceala A considerat inima cel mai imp organ si pulsul ca fiind rezultator batailor inimii A recunoscut modif pulsului in diverse stari: frica, agonie, etc Puls filiform- ajunge sa fie insensibil

Herofil din Calcedon (355-280) Primul care a masurat frecv. pulsului cu ajutorul unei clepsidre cu apa A elaborat teoria respiratiei, pe care a corelat-o cu pulsul

Erasistrate din Cos??? (340-257) A contribuit la studiul: circ. Sangelui, rolul stomacului in digestive

Precursori ai fizio in Roma Antica Galen (129-201) A studiat functia creierului si a nervilor A aratat ca sectionarea maduvei spinarii deasuprea C1 produce moarte subita A dem rolul muschilor intercostali in resp A evidentiat rolul SN in res psi in motilitate A aderat la doctrina celor 4 umori a lui Hipocrate A elaborate teoria comp umane in f de preponderenta unei umor: o Domina sangele: temp. sangvin o Domina bila neagra: melancholic o Exces de flegma: temp flegmatic o Surplus de bila galbena: coleric A emis teoria celor 3 tipuri de pneumonii: vitala, naturala, psihica A studiat conc sangelui si a aratat ca: o Inima e cauza misc sangvine o Pulsatia arteriala se dat prop contractile a unei str din peretele arterial Nu a facut disectii umane Contrinbuita in anato a fost apreciata ca maxim al posib de cunoastere in anato pana in Renastere, notiunile despre functiile organelor au ramas foarte neclare peste 1300 de ani

Precursori ai fizio in Evul Mediu medicina medievala: Avicenna (980-1037) a apare in cursul 5 Avenzoar- rolul mediastinului Averroes- rolul retinei in vedere Annafis- a descries pt prima data circ pulmonara Precursori ai fizio in Renastere Fizio din Renastere a cuprins multe teorii speculative care dominau la vremea resp stiintele. Fizio a preceput cunostiintele din lucrarile lui Aristotel, Galen si a unor importanti medici arabi medievali. Jean Fernel (1497-1558) Anatomist si fiziolog, creaza denumirea de fizio

Leonardo da Vinci (1452-1519) A comparat nutritia animala cu arderea unei lumanari

Alessandro Achileni (1463-1512) A studiat fiziologia auzului

Paracelsus (1493-1541) Elaboreaza conceptia ca org functioneaza pe baza proceselor chimice A evidentiat presenta NaCl in dif organe

Andreas Versal A pus bazele anato stiintifice A facut corelatii intre str anatomica si functionala ??? Studiaza in detaliu anatomia si fizio: oaselor, muschilor, articulatiilor, nervi periferici Pe animale de humani corporis fabrico Artere, vene, inima, plamani

Miguel Servet A descris circ pulm

Andrea Cesalpino A descris circ pulm, relatia dintre contractile inimi si dilatarea arterelor, rolul valvelor (impiedica refularea sangvina) Anatomia microscopica- s-a conturat in sec XVII dupa: inventarea miscroscopului monocular, acumularea si aprofundarea cun anatomice. Are la baza: dezv anatomiei de carte Galileo Galiei (1564-1642) si Johannes Kepler (1571-1630), inventarea lunetelor pe baza unor lentile maritoare. Dpdv al evolutiei tehnicii: lentila maritoare a fost descoperita (sec XIV) si sta la baza fauririi lupei ceea ce a permis extinderea cunostiintelor anato despre organe. Cuplarea a 2 lentile (ocular si obiectiv) a avut loc in sec XVII si a fost atribuita lui: Galileo Galilei sau lunetierilor olandezi Hans Jansen si fiului sau Zacharie Jansen (1580-1638)

Francois Xavier Marie Bichat (1771-1802) Consid intemeietorul histologiei ca stiinta deoarece: o A desc tesuturile o A creat denumirea de tesut

o Le-a clasificat in 21 de tipuri: osos, cartilaginous, fibros, mucos, seros, synovial, etc. o In conceptia sa- sediul proceselor patologice este in tesuturi El a fost clinician, prof de anato si chirurgie A descris tesutul adipos al obrazului denumit in onoarea lui bula lui Bichat A studiat membranele sinoviale si foitele meningelui A scris in 1800 traite des membranes

Robert Hooke (1635-1705) A construit cateva microscoape A facut studii de microscopie pe plante Primul care a introdus denumirea de celula A scris cartea micrografia (1665)

Antony von Leuwenhock (1632-1723) Comerciant si slefuitor de lentil A constuit lentil si microscoape care mareau de 200 de ori imaginea A trimis Societatii Regale de stiinte din Londra 112 scrisori continand descrierile sale incepand cu aripa de albina, aparatul de intepat, intepat/supt, de la purice si tantar, firul de par la animale, etc. A descris la om: hematiile din sange, firul de par, cristalin, neurofibrile, f musc striate, spermatozoizi

Microscoapele faurite de Swammerdam si Campani

Johan Conrad Brunner (1653-1727) Anatomist A descoperit glandele mucose din duoden (1686) care au primit numele lui

Marcello Malpighy (1628-1694) A construit cateva microscoape A descoperit capilarele studiind circulatia sangvina din plamanul de broasca A descris str microscopice: ale pielii (epidermul; stratul spinos- denumit in onoarea sa stratul Malpighy), ale limbii(papilele gustative-numele sau) , plamanilor (alveolele pulm= saci cu aer) si ale splinei (tecile limfoide din pulpa alba= tecile Malpighy), rinichilor (glomerulul renal= glomerul Malpighy si tubii urinary din piramidele renale= piramide Malpighy) si ficatului

Regnier de Graaf (1641-1673) A descris foliculul tertiar din ovar

A descries tubii tescticulari eferenti

Johan Nathanael Lieberkuhn (1714-1765) A descris glandele din mucoasa intestinala, numite dupa moarte

Robert Brown (1773-1858) A fost botanist A descris nucleul celulelor (1831)

Ian Evangelisto Purkinje (1787-1869) A descries neuronii din stratul intermediar al cortexului cerebelos neuroni Purkinje A descris fibrele din reteaua miocardica- reteaua Purkinje

Alfred Wilhem Volkman (1801-1877) Fiziolog si histolog A descris canalele care fac legatura dintre canalele Havers situate in compacta oaselor lungi