Sunteți pe pagina 1din 3

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi a contribuit in cea mai mare masura in emanciparea lirismului romanesc de sub influenta epigonismului posteminescian. Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva. Aparitia volumului Cuvinte potrivite !"#$%&, a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: 'on (arbu, Lucian (laga, )ugen 'onescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind o lipsita de idee, construita dezagrabila. )lita criticii romanesti prin )ugen Lovinescu, *eorge Calinescu si +erban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare poet dupa )minescu. Sursele inovatiei argheziene: ".& ,n contact cu totul nou cu creatia populara. -ata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingri.ita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica. $.& / atitudine activa fata de materialul lingvistic . Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor. 0.& )xperienta monahala. Anii petrecuti in manastire l au influentat pe viitorul poet: i au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i au imbogatit lexicul poetic printr un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana. 1.& Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu i interesul pentru experientele moderniste. 2e numele lui Arghezi se leaga estetica uratului. Pentru prima data Arghezi valorifica cuvinte, expresii considerate pina la el ca fiind nepoetice. /btinerea frumosului din elemente urate, dezagreabile, este marturisita progmatic in poezia Testament: Din bube mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. 'n lirica argheziana nu se poate vorbi de o succesiune a temelor, pentru ca poetul a cultivat simultan lirica erotica, filozofica, sociala etc. Temele lirici argheziene: ". Arta poetica: Testament, Ruga de seara, Portret, Plugule

referat.clopotel.ro

"

$. Poezia framintarilor metafizice: Psalmi, Duhovniceasa, Intre doua nopti, Doua stepe, Nehotarare 0. Lirica sociogonica: Cintarea omului 1. Lirica sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, 1 !". Pei#a$e 3. Lirica erotica: in toate volumele; %irele, %ireasa, Cantec tacut Lirica universului mic: Carticica de seara, Cartea cu $ucarii, Ce-ai cu mine vantule Poezia Testament Poezia Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica,alaturi de Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian (laga si Joc secund de 'on (arbu. Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite!"#$%&, si are rol de program !manifest& literar,realizat insa cu mi.loace poetice. Arta poetica este o creatie in versuri prin care autorul isi exprima prin mi.loace artistice specifice operei literare,conceptia despre creatie sau despre menirea creatorului. Poezia Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica,deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara,despre menirea literaturii si despre rolul artistului in societate. )ste o arta poetica moderna,deoarece in cadrul ei apare o tripla problematica,specifica liricii moderne:transfigurarea socialului in estetic,estetica uratului,raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. TITLUL poeziei are o dubla acceptie: una denotativa si alta conotativa.'n sens propriu!denotativ&,cuvantul titlu desemneaza un act .uridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a i fi indeplinite dupa moarte,in legatura cu transmiterea averii sale.'n sens figurat!conotativ&,cuvantul face trimitere la cele doua mari parti ale i!liei:"#T# si $#T# in care sunt concentrate invataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii.Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor cititori sau viitorilor truditori ai condeiului. TE%A poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,creatie lasata mostenire unui fiu spiritual.Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mostenire 4cartea5,metonimie care desemneaza opera literara. 2iscursul liric avand un caracter adresat, lirismul su!iectiv se realizeaza prin atitudinea poetica,transmisa in mod direct si la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii!marci lexico gramaticale prin care se evidentiaza eul liric&:pronume personal la pers. ' sg.5eu5; vb.la pers. ' si a '' a sg.5am ivit5, 4sa urci5; ad..posesive la pers. ' sg.5cartea mea4,5strabunii mei4, alternand spre diferentiere cu pers. a ''' a,topica afectiva!inversiuni si dislocari sintactice&.'n poezie eul liric apare in diferite ipostaze:eu6noi;eu6tatal fiul etc.. Textul poetic este structurat in 7 strofe cu nr.inegal de versuri,cu metrica si ritmul variabile.2iscursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat6dialog imaginar intre tata si fiu,intre strabuni si urmasi,intre rob si 2omn,tot atatea ipostaze pt.eul liric. I$CI&ITUL,conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual,contine ideea mostenirii spirituale,5un nume adunat pe-o carte&'care devine simbol al identitatii obtinute prin

referat.clopotel.ro

cuvant. Conditia poetului este concentrata in versul:5decat un nume adunat pe-o carte&,iar poezia apare ca bun spiritual si peren:5Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte(&. 8etafora 4seara ra#vratita& face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor,care se leaga de generatiile viitoare,prin 4carte&. )numeratia 4rapi si gropi adanci&'ca si versul urmator 4)uite de batranii mei pe branci&,sugereaza drumul dificil al conoasterii,si al acumularilor strabatut de inaintasi. -ormula de adresare,vocativul 4fiule& ,desemneaza un potential cititor,poetul identificandu se,in mod simbolic,cu un tata,ca un mentor al generatiilor viitoare. 'n stro'a a doua'&cartea&,creatie elaborata cu truda de poet,este numita *hrisovul vostru cel dintai&,cartea de capatai a urmasilor.&Cartea&-&hrisov& are pt.generatiile viitoare valoarea unui document fundamental,asemeni (ibliei.8etafora *carte& ,are un loc central in aceasta arta poetica,fiind un element de recurenta# 'deea centrala din cea de(a treia stro'a este transformarea poeziei intr o lume obiectuala.Astfel *sapa&,unealta folosita pt.a lucra pamantul,devine*condei&,unealta de scris,iar *bra#da& devine *calimara&,poetul aplicand asupra cuvintelor aceeasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul.Poetul este,prin urmare,un nascocitor care transforma *graiul lor cundemnuri pt.vite&,in *cuvinte potrivite&,metafora ce desemneaza poezia ca mestesug,ca truda,si nu ca inspiratie divina. Stro'a a patra debuteaza cu o confesiune lirica:*+m luat ocara si torcand usure,+m pus-o cand sa-mbie'cand sa-n$ure&.Poetul poate face ca versurile sale sa exprime imagini sensibile,dar si sa stigmatizeze raul din .ur -*sa-n$ure&.,arta avand functie cathartica,dar si moralizatoare.'n stro'a a cincea apare ideea trans'igurarii socialului in estetic,prin faptul ca durerea,revolta sociala sunt concentrate in poezie,simbolizata prin *vioara&'instrument mul mai reprezentativ pt.popor decat clasica lira: *Durerea noastra surda si amara,/gramadii pe-o singura vioara.&Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului,concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles (audelaire0&Din bube'mucegaiuri si noroi,Iscat-am frumuseti si preturi noi&. Poezia reprezinta pt.Arghezi si un mi.loc de razbunare a suferintei inaintasilor:*1iciul rabdat sentoarce in cuvinte,)i i#baveste-ncet pedepsitor,/drasla vie-a crimei tuturor&. Ultima stro'a evidentiaza faptul ca muza,arta contemplativa, *Domnita&,&pierde& in favoarea mestesugului poetic: *Intinsa lenesa pe canapea',Domnita sufera in cartea mea&.Poezia este atat rezultatul inspiratiei,al harului divin 4slova de foc5,cat si al mestesugului,al trudei poetice 4slova faurita5: *)lova de foc si slova faurita,Imperecheate-n carte se marita&.Conditia poetului este redata in versul *Robul a scris-o'Domnul o citeste& ; artistul este un 4rob&'un truditor al condeiului si se afla in slu.ba cititorului, *Domnul&. 'n concluzie putem afirma ca poezia Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica,datorita afirmatiilor prezentate mai sus,dar si pt.ca poetul devine un nascocitor,iar poezia presupune mestesugul,truda creatorului.

referat.clopotel.ro