Sunteți pe pagina 1din 45

1

. ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACOPERISURILOR Subansamblul-acoperis este alcatuit dintr-o serie de elemente principale, diferentiate prin functiile pe care le indeplinesc (invelitoarea, termoizolatia, structura de rezisienta ), precum si din elemente accesorii care servesc iluminarii si ventilarii spatiului de sub invelitoare (tabachere, lucarne, luminatoare), eliminarii noxelor sau a vaporilor de apa (deflectoare) sau directionarii si evacuarii apelor pluviale de pe acoperis (jghiaburi. burlane). Elementele accesorii (auxiliare): Tabacherele (fig.3.a)se utilizeaza in vederea aerisirii si iluminarii podurilor precum si pentru accesul la nivelul invelitorii. Sunt alcatuite dintr-un cadru din dulapi peste care se monteaza o rama din lemn sau metalica in care se monteaza geam simplu sau armat. Rama este prinsa de cadru in balamale formand un capac mobil care permit deschiderea tabacherei.

Fig 3

lucarnele (fig.3,c,d,) servesc aceluias scop ca si tabacherele, deosebindu-se de acestea prin faptul ca formeaza volume ce se detaseaza din planul acoperisului. Sunt de diferite forme si au in compunere ferestre sau ochiuri mobile pentru aerisire. Luminatoarele servesc la iluminarea naturala a interiorului halelor industriale, au forme variate (). Defectoarele sunt elemente amplasate in punctele cele mai inalte ale acoperistirilor si servesc pentru evacuarea noxelor, a aerului cald sau a aburului din interiorul halelor industriale (fig.3.e). Deflectoarele pot fi inchise la nevoie cu jaluzele mobile Jghiaburile () au rolul de a colecta apele pluviale de la nivelul invelitorii si a le orienta catre burlane. Sunt confectionate din tabla zincata sau, mai rar, din tabla de plumb sau cupru. Sunt sustinute de carlige prinse de capriorii sarpantei sau de dibluri special introduse in peretii de beton

INVELITORI Invelitoarea este elementul de acoperis asezat la partea superioara a acestuia, cu rol de izolare a cladirii impotriva agentilor atmosferici. Invelitorile trebuie sa asigure o buna etanseitate, sa fie durabile, rezistente la foc, sa necesite cheltuieli minime de investitie si de intretinere in exploatare, sa asigure un aspect arhitectural placut Materialele din care se executa invelitorile se prezinta intr-o gama larga: invelitori organice (paie. trestie, lemn, materiale bituminoase); invelitori din piatra naturala (ardezie), invelitori din piatra artificiala arsa (ceramice); invelitori din piatra artificiala nearsa (azbociment, mortar sau beton); invelitori metalice (tabla din otel, zinc, aluminiu, plumb ,cupru.) invelitori din sticla simpla sau armata; invelitori din materiale plastice. Se disting din punct de vedere al modului de asigurare a etanseitatii: invelitori continue, fara rosturi, impermeabile la aer, apa si vapori ( exemplu: invelitorile bituminoase); invelitori din elemente discontinue, impermeabile la actiunea apei, dar permeabile la aer si vapori de apa (exemplu. invelitorile din placi ceramice, azbocimentul plan sau ondulat, tabla plana, ondulata sau cutata etc.): in acest caz pe suprafata acoperisului apar rosturi.

Invelitori din paie, stuf sau trestie. Aceste invelitori sunt discontinue si permit realizarea unor acoperisuri usoare, ventilate, igienice si economice, cu aspect rustic. Sunt invelitori traditionale in zonele de campie si in zone cu balti..Paiele sau stuful se leaga in snopi care se aseaza incepand de la streasina spre creasta, pe suport din sipci, de care se leaga cu sarma galvanizata . Invelitori din lemn. (fig.) Sunt invelitori discontinue realizate din scanduri geluite, sindrila (dranita) sau sita. Invelitorile din sindrila sunt estetice si se intalnesc frecvent in localitatile de munte. Sindrila se fixeaza in cuie pe suport din sipci in doua sau mai multe straturi sau pe suport de astereala si carton bitumat care asigura o protectie sporita la infiltratii dar se mareste consumul de material lemnos si pericolul putrezirii lemnului In cazul invelitorilor bitumate in mai multe straturi, in alternanta cu cartonul bitumat se poate folosi panza bitumata. Straturile de carton sau de panza bitumate se lipesc intre ele cu mastic bituminos.

Fig 4 Invelitoare din tigla solzi

. Invelitori din tigla. Tiglele sunt produse din argila arsa. Ele pot fi obisnuite, colorate sau smaltuite si se prezinta sub forma de tigle solzi (fig.4) sau tigle profilate (obtinute prin presare sau trase) (fig 5). Tiglele se monteaza pe sipci sau pe sipci asezate pe astereala acoperita cu carton bitumat sau folie din plastic, in functie de regimul de precipitatii al zonei si de importanta cladirii. Tiglele au in alcatuirea lor unul sau doua ciocuri de agatare cu care se fixeaza pe sipci, iar in regiuni cu vanturi puternice se ancoreaza suplimentar cu cleme metalice sau cu sarma galvanizata. Coamele se acopera cu elemente de coama asemanatoare olanelor, asezate cu concavitatea in jos pe un pat de mortar. Racordarea la dolii, calcane, cosuri de fum se face cu tabla zincata.

Invelitori din olane (fig.6) Olanele sunt produse din argila arsa sub forma de jgheaburi tronconice care se monteaza pe doua randuri suprapuse. Invelitorile din olane au aspect placut si sunt foarte durabile. Prezinta dezavantajul unei greutati mari si un grad de discontinuitate al invelitorii ridicat, motiv pentru care ele se monteaza pe o astereala peste care s-a asternut in prealabil un strat de carton bitumat. Initial se monteaza olanele de la baza cu concavitatea in sus, incepand de la streasina spre coama, in randuri paralele cu streasina. Olanele din amonte sunt petrecute peste cele din aval cu cel putin 6 cm. Peste crestele olanelor de la baza se aseaza mortar de ciment si var in care se fixeaza randul superior de olane cu concavitatea in jos. La coama se folosesc olane normale sau speciale pentru coama, pozate cu concavitatea in jos pe un pat de mortar. Doliile, calcanele si zonele din vecinatatea cosurilor de fum se acopera cu pazii din tabla

Fig 6 Invelitori din olane


1-astereala;2-folie;3-4 olane

8 4

6 5

1-cosoroaba;2-caprior;3-clesti 4-pana;5-izolatie termica 6-folie;7-sipci;8-tigla

1. arpante Se caracterizeaz prin greutate redusa si sunt realizate din bare subtiri din lemn, metal sau beton. Se ntlnesc urmtoarele tipuri constructive - arpante pe scaune; - arpante pe ferme. a) arpantele din lemn pe scaune (arpante dulgheresti) (fig.. Se utilizeaz cu precdere la construcii de locuine dar si la cldiri social culturale cu deschideri mici (scoli, grdinie, spitale), precum si la magazii, depozite etc Elementele componente ale unei arpante pe scaune sunt: astereala alctuita din scnduri negeluite, din placi de fibre din lemn (PFL),OSB sau din placi aglomerate din lemn (PAL) ; sipcile inlocuiesc astereala in cazul utilizrii invelitorilor din placi mici (sita, indrila, igle, azbociment plan etc.); cpriorii se realizeaz din lemn rotund sau ecarisat si se dispun la distante de 70... 110 cm. unul de altul, dup linia de cea mai mare panta (perpendicular pe coama). Cpriorii din acelai plan transversal cu popii poarta numele de cpriori de scaun iar ceilali se numesc cpriori cureni,

panele se executa din lemn ecarisat si se dispun paral cu coama la distante de 2,50...4,00 m. In funcie de poziia pe care o ocupa in ansamblul acoperiului se ntlnesc: pane de coama si pane intermediare, - cosoroabe sunt elemente care se dispun la nivelul streinii pe centurile pereilor exteriori ai cldirii; - popii sunt elemente verticale ale arpantei realizai din lemn rotund sau ecarisat si au rolul de a repartiza incarcariie concentrate - moazele (cletii) sunt elemente de solidarizare pentru popi si cpriori; se confecioneaz din scnduri, dulapi sau lemn semirotund; contravntuirile (contrafise) se monteaz in general intre pane si popi, sunt alctuite din lemn rotund sau ecarisat si au rolul de a rigidiza ansamblul arpantei in sans longitudinal. Prin scaun se nelege ansamblul de rezistenta plan, indeformabil alcatuil din popi si cpriorii dispui in planul popilor (cpriori de scaun) solidarizai prin cleti

arpante pe ferme din lemn. Se folosesc la construcii cu deschideri mari (9,00...30,00 m) fr reazeme intermediare. Fermele pot avea in elevaie forme triunghiulare, dreptunghiulare, poligonale sau pot fi cu talpa superioara curba (fig..2)

Sarpanta din lemn cu scaune


1.scaun (element de sustinere) 2.pana (coama) 3.pana 4.pana(cosoroaba) 5.caprior 6.pop(montant) 7.talpa 8.arbaletrier 9.cleste 10.contrafise 11.astereala 12.invelitoare(carton bituminat)

Sarpanta din lemn

ipoteze de ncrcare: -ncrcarea permanent + zpad -ncrcarea permanent + vnt (cu presiune) +1/2 zpad -ncrcarea permanent + ncrcarea util (greutatea unui om cu tot cu scule care repar acoperiul -ncrcare permanent + vnt (cu suciune); la aceast ipotez se verific ancorarea arpantei de ziduri.

Calculul elementelor componente la arpante pe scaun ipcile i astreala se calculeaz ca grinzi simplu rezemate avnd deschiderea egal cu distana dintre cpriori. Cpriorii se dimensioneaz ca grinzi simplu rezemate avnd deschiderea decalcul egal cu distana dintre pane. Cpriorii pot fi calculai ca grinzi nclinate i ca grinzi orizontale. ncrcarea din vnt este normal pe el iar greutatea proprie i din zpad sunt verticale. Panele se calculeaz ca grinzi simplu rezemate avnd deschiderea de calcul egal cu distana dintre scaune (sau ferme). O pan preia ncrcarea corespunztoare nvelitorii pe distana dintre dou pene alturate. Penele sunt solicitate le ncovoiere oblic Popii se dimensioneaz la compresiune cu flambaj, prinderea la capete fiind n mod obinuit articulaia

Calculul fermelor (grinzi cu zbrele). Pentru ca o grind cu zbrele s lucreze eficient este necesar ca ncrcrile s fie transmise n noduri. Dac ncrcrile sunt transmise n noduri, barele vor fi solicitate numai la compresiune sau ntindere. Dac ncrcrile se transmit pe bare, ntre noduri, barele vor fi solicitate i la momente ncovoietoare i grinda cu zbrele se va rupe mai uor. Mai nti se determin ncrcrile transmise de pene n nodurile grinzii cu zbrele. Din echilibrul grinzii cu zbrele se determin reaciunile grinzii n reazeme. Se parcurg nodurile pe rnd, se taie barele i se face echilibrul fiecrui nod.