Sunteți pe pagina 1din 12

CURS III VIAA DIN SOL (continuare) Morfologia i taxonomia algelor Clasa Cyanophyceae constituie un grup distinct al algelor

r procariote (alge albastre), iind autotro e, unicelulare sau ila!entoase, con"in#nd pig!en"i otosinteti$an"i% De ase!enea !ai con"in &i glicogen, ca substan"' de re$er(' &i se )n!ul"esc prin sci$iparitate% Deoarece Algologia pre$int' nu!eroase )ncerc'ri de clasi icare, care di er' at#t cu pri(ire la ba$a de clasi icare, c#t &i ca ordonare )n grupe, nee*ist#nd nici !'car o graduare constant', ierar+ic' )n )ncreng'turi, clase, a!ilii etc%, ec+i(alen"' )ntre clasi ic'ri, a! pre erat clasi icarea pre$entat' de ,edoro( (-./0)% Ast el, din clasa Cyanophyceae ac parte a!iliile1 -% ,a!ilia Chroococcaceae cuprinde !ai !ulte genuri de alge albastre !onocelulare, cu !e!bran' groas' strati icat'% Adesea, celulele iice r'!#n cuprinse c#te dou' sau patru )n aceast' !e!bran', care se rupe uneori inco!plet% Aceste Chroococcaceae, de$(olt#ndu2se )n cantitate !are pe solul u!ed, or!ea$' o pelicul' neagr'2alb'struie% 3% ,a!ilia Oscillatoriaceae pre$int' or!e ila!entoase, or!ate dintr2un &ir de celule )ncon4urate de !e!brane sub"iri% Celulele apar pig!entate uni or! )n albastru2(er$ui% In stratul e*terior al protoplas!ei este di$ol(at un pig!ent (erde (cloro ila), un pig!ent albastru ( itocianina), uneori &i un pig!ent portocaliu (carotenul) &i un pig!ent ro&u ( icoeritrina)% 5% ,a!ilia Scitonemaceae cuprinde alge ila!entoase, care parc' se ra!i ic'% 6n ti!pul cre&terii, la locul ruperii ila!entului se or!ea$' un el de ra!i ica"ie als'% La capetele ila!entului se di eren"ia$' celule ter!inale de cre&tere, care se pot di(ide or!#nd pere"i desp'r"itori% 7% ,a!ilia Nostocaceae este or!at' din alge ila!entoase, care or!ea$' colonii s erice, put#nd atinge di!ensiunea unei prune% 6n iecare ila!ent e*ist' celule speciale, !arginale (+eterociste), de di!ensiuni !ai !ari% Alte celule ale ila!entului se trans or!' )n celule ale ila!entului de repaus, o(ale% Algele acestei a!ilii sunt r'sp#ndite !ult )n solul ore$'riilor &i pot i*a a$otul !olecular din at!os er'% /% ,a!ilia Rivulariaceae% Repre$entan"ii acestei a!ilii sunt pluricelulari% Coloniile au o or!' de perini"', )n interiorul c'reia ila!entele sunt a&e$ate radiar, a(#nd o l'"i!e di erit', la capete )ngust#ndu2se sub or!' de con% Algele eucariote le pre$ent'! )n clasi icarea adoptat' de 89ller (-.0:)% Nici pentru aceste alge nu e*ist' un siste! de clasi icare unani! recunoscut% ,oarte r'sp#ndit este siste!ul lui ;asc+er (-.5-), care )!parte algele "in)nd sea!a de treptele ilogenetice de de$(oltare, caracteri$ate &i prin trepte de organi$are% <rupul Chrysophyta cuprinde algele brune2g'lbui &i (er$i2g'lbui% =le apar )n colonii sau ila!ente% 6n !e!brana lor celulo$ic' se poate depune silice, uneori c+iar calcar% 6n!ul"irea se ace se*uat &i ase*uat% >oate speciile pot i clasi icate )n 5 clase bine di eren"iate !or ologic1 Chrysophyceae, Bacillariophyceae &i Xanthophyceae% Speciile clasei Chrysophyceae au cro!ato ori galbeni sau bruni alc'tui"i din cloro il', caroten &i uco*antin'% Aceast' clas' cuprinde ur!'toarele genuri care au repre$entan"i )n sol1 Chromulina, Dinobrion, Chrysamoeba, Chrysocapsa, Chrysophyxis &i Synura% Clasa Bacillariophyceae (Diatomeae) cuprinde alge unicelulare cu perete silicios, alc'tuit din dou' 4u!'t'"i, care se )nc+id ca o cutie cu capac% =le posed' nucleu bine -

di eren"iat &i se )n!ul"esc ase*uat, prin scisiparitate &i se*uat, prin $igospori% ;ig!en"ii cro!ato orilor sunt1 cloro ila, carotenul, *anto ila &i substan"e )nrudite cu uco*antina% 8ulte diato!ee tr'iesc )n pelicula de ap' de pe &i dintre particulele de sol% Din aceast' clas' se g'sesc )n sol, repre$entan"ii genurilor1 Penium, Pleurotaenium, Pleurosigma, Navicola, Diatoma, Fragilaria, Pinnularia, Cymbella, Gomphonema, Ennotia &i Cylin rocystis% Clasa Xanthophyceae se caracteri$ea$' prin cro!ato ori (er$i &i $oospori cu lageli dispu&i )n di erite eluri% 6n sol, se g'sesc alge din genurile1 Botryococcus, Botry ium, Chloramoeba, !ribonema, Chlorobotrys, Chlorocloster, Chlorosacens, Pleurochloris, Ophiocytium &i Geosyphora% <rupul Chlorophyta (alge (er$i) reune &te alge uni2 &i pluricelulare cu cro!ato ori de tip cloroplast, ca la plantele superioare% Ca produs de asi!ilare apare a!idonul% 8e!brana celular' este celulo$ic'% Se )n!ul"esc ase*uat &i se*uat% Aceste alge se g'sesc rec(ent )n ape &i )ntr2o !ic' !'sur' &i )n sol% Cei !ai !ul"i repre$entan"i ai algelor (er$i din sol apar"in clasei Chlorophyceae% Rolul algelor )n sol, )n co!para"ie cu al bacteriilor, actino!icetelor sau al ciupercilor, este !ult !ai redus pri(ind trans or!'rile necesare pentru ertilitatea solului% Un rol !ai )nse!nat )l au algele din solul ore$'riilor, care prin o*igenul produs de alge )!bun't'"e&te condi"iile respiratorii ale ore$ului% Ciano iceele i*atoare de a$ot !olecular contribuie la nutri"ia a$otat' a plantelor de ore$% Ast el se e*plic' de ce ore$'riile per!anente din Orientul 6ndep'rtat, 'r' )ngr'&'!inte a$otate, dau )nc' produc"ii bune% Morfologia i activitatea fagilor In anul -.-/, >?ort a obser(at la culturile de sta ilococi, c' unele se li$ea$' &i c' iltratele culturilor li$ate, li$ea$' la r#ndul lor alte culturi de coci% @Arelle a constatat, )n acela&i an, un eno!en si!ilar c#nd a iltrat dilu"ii de ecale de la bolna(ii de di$enterie &i acest iltrat a li$at culturi de bacili di$enterici% Agentul cau$al al li$ei bacteriene a ost denu!it de @Arelle Bbacterio agC% In literatura !ai nou', denu!irea a ost scurtat' la B agC% Nu!ai c#nd se dore&te a no!inali$a ce el de ag, denu!irea (a include &i denu!irea !icroorganis!ului li$at1 ri$obio ag, coli ag, actino ag, !ico ag, !i*o ag sau ciano ag% ,agii sunt (irusuri% =i sunt !ai !ici dec#t bacteriile, iind (i$ibili la !icroscopul electronic% Di!ensiunile agilor sunt de ordinul $ecilor &i sutelor de !ili!icroni, deci de $eci &i sute de ori !ai !ici dec#t bacteriile, ceea ce ace ca ei s' treac' prin iltrele care re"in bacteriile% ,agii nu au structur' celular', nu sunt !icroorganis!e, sunt considera"i obiecte (entit'"i) biotice, ultra iltrabile% ,agii con"in nu!ai ARN sau ADN, )n opo$i"ie cu celelalte iin"e !icroscopice care posed' a!bele tipuri de aci$i nucleici% ,agii sunt lipsi"i de un !etabolis! propriu &i sunt incapabili s' se di(id' &i s' se )n!ul"easc'% =i sunt reprodu&i de c'tre celula ga$d', care, )n loc s'2&i sinteti$e$e propria substan"' celular', este obligat' s' sinteti$e$e agi% ,agii, iind (irusuri, sunt alc'tui"i dintr2un acid nucleic (geno! (iral) &i unul sau dou' )n(eli&uri proteice, care )ncon4oar' acidul nucleic% ,agul poate e*ista )n 3 st'ri1 ag (egetati( (care este !ultiplicat )n celula ga$d') &i pro ag (geno!ul (iral este integrat )n geno!ul celulei ga$d')% ,agii sunt alc'tui"i dintr2un cap poliedric &i o coad'% La coli agi se di eren"ia$' di erite tipuri !or ologice, cu coad' contractil' sau necontractil', coad' scurt' sau lung', capul poliedric cu )n(eli& capso!er (subunit'"i structurale proteice) sau 'r' ast el de )n(eli&% ,agii celorlalte bacterii &i actino agii apar"in tipului !or ologic D (coada 3

necontractil', lung' &i sub"ire, 'r' capso!ere)% ,agii !icoplas!elor au or!a poliedric' sau bacilar'% Ciano agii au cap &i coad'% 8ico agii sunt particule poliedrice alungite% @erriot (-./-) citat de Eiss, e*a!in#nd la !icroscopul electronic suspensii de agi con"in#nd agi >3 &i celule de =sc+eric+ia coli, a constatat c' agii adsorbi"i prin coad' pe supra a"a bacteriei nu !ai arat' opacitatea capului, a&a cu! arat' capul agilor neadsorbi"i de bacterii% =*plica"ia dat' a ost1 substan"a ADN, care deter!in' opacitatea capului, a p'truns )n celula bacteriei, l's#nd )n ur!' agul B anto!'B, adic' )n(eli&ul proteic% Cercet'rile au ar'tat c' agii atac', )n !od speci ic, !icroorganis!ul ga$d'% S2au identi icat ast el, )n sol, agi speci ici pentru Enterobacter, "grobacterium, "rthrobacter, "#otobacter, Pseu omonas, Rhi#obium, Nocar ia &i Streptomyces% Cei !ai i!portan"i pentru agricultur' sunt )ns' ri$obio agii, sau agii anti2R+i$obiu! &i anti2DradFr+i$obiu!% Ace&tia pot $'d'rnici e ectul trata!entului cu Nitragin (sau al altor biopreparate de acela&i tip) pentru plantele legu!inoase, prin distrugerea bacteriilor de nodo$it'"i, si!biotice, i*atoare de a$ot !olecular (din at!os er'), )n ti!pul or!'rii nodo$it'"ii sau c+iar )n ti!pul abric'rii biopreparatelor% Generaliti despre micro- i mezofaun Organis!ele !onocelulare constituente ale regnului ani!al )n sol ( auna solului sau auna eda ic') or!ea$', datorit' di!ensiunilor !icroscopice ale corpului lor, grupul denu!it !icro aun'% Lu#nd drept criteriu pri!iti(is!ul organi$'rii celulare, au pri!it &i nu!ele de ;roto$oare &i ac parte din subregnul Proto#oa% Dup' cu! a ir!' cercet'torul ro!#n Lep&i (-.0/), )nc' nu se &tie care dintre cele apro*i!ati( 3GG de specii de proto$oare, g'site )n sol, au un rol se!ni icati( )n tro is!ul biosului eda ic% Doar la 3 ri$opode (Naegloria$gruberi &i %artmannella$hyalin), 5 !astigo ore (Cereomonas$crassicau a, Oicomonas$termo &i %eteromita) &i la ciliatul Colpo a$cucullus s2 au do(edit str#nse interdependen"e calitati(e &i cantitati(e cu bacteriile din sol% 8ulte ani!ale sunt nu!ai geo ile, adic' )&i caut' )n sol +rana &i locuri de reproducere, dar )l p'r'sesc la apari"ia condi"iilor ne a(orabile de (ia"'% 6n "ara noastr', C+iri"escu2Ar(a (-.5-) s2a ocupat cel dint#i de proto$oarele tericole &i a publicat o list' a speciilor g'site% 6n ri$os era gr#ului culti(at, )n Ungaria, s2au g'sit 3: de specii de lagelate, 75 de ri$opode &i 7/ de ciliate, deci, o aun' e*tre! de bogat' )n specii% = ectul po$iti( al ri$os erei asupra proto$oarelor a ost e(iden"iat prin co!para"ie cu nu!'rul celor din 4urul r'd'cinilor din !iri&tea gr#ului% La alte plante (&entha$longi'olia), e*udatele radiculare ar a(ea e ect in+ibitor% 6n ri$os er', )n general, )n cel !ai !are nu!'r se a l' testaceele, dup' care ur!ea$' ciliatele &i a!ibele nude, care sunt )n nu!'r ne)nse!nat a"' de celelalte% Ar'turile reduc nu!'rul proto$oarelor% Dup' Varga (-./:), reputat specialist !ag+iar, citat de Lep&i (-.0/), proto$oarele sunt atrase )n ri$os er', unde bacteriile sunt o +ran' bogat', u!iditatea este !ai constant' &i o*igenul su icient% Varga consider' c' (e$icula pulsatil' a proto$oarelor eli!in' substan"e ureice, )!bog'"ind ast el cu a$ot solu"iile apoase din prea4!a r'd'cinilor% Cercet'rile lui Lep&i, pri(ind e ectul iriga"iei cu ap' din r#ul Dega, arat' c' proto$oarele eda ice )nc+istate de(in acti(e, iar cele ac(atice de(in inacti(e &i c+iar dispar% ;roto$oarele bacteri(ore nu pot consu!a bacterii pig!entate% ;ig!en"ii e*tra&i din Serratia $ marcescens, Chromobacterium $ violaceum &i dintr2o bacterie cu pig!ent ro&u (neidenti icat') sau do(edit to*ici pentru a!oebe% ;rodusele !etabolice de Bacterium $ 5

pyocianeum au e ect to*ic asupra a!ibelor, lagelatelor &i ciliatelor tericole% Uneori, se constat' c' )n culturile !i*te de bacterii nepig!entate &i proto$oare, bacteriile de(in acti(e, de&i proto$oarele consu!au bacterii% Se crede c' proto$oarele consu!' celulele bacteriene )!b'tr#nite, !en"in#nd constant' nu!eric, o popula"ie t#n'r', !ai acti('% 8or ologic, proto$oarele sunt organis!e !icroscopice !onocelulare% ;roto$oarele eda ice au ost clasi icate )n 3 )ncreng'turi1 Flagellata &i Rhi#opo a% 6ncreng'tura Flagellata$ cuprinde organis!e oarte (ariate !or ologic, structural &i i$iologic% Li!itele )ntre regnul ani!al &i (egetal sunt oarte esto!pate% Unele dintre ele se +r'nesc ca ani!alele (+olo$oic), altele ca plantele (+olo itic)% ;ri!ele sunt incolore, celelalte con"in pig!en"i% In sol se )nt#lnesc !ai ales organis!e cu nutri"ie +olo$oic'% La gruparea lor, dup' criterii !or ologice, se iau )n considera"ie, printre altele, or!a &i nu!'rul lagelilor &i !odul de deplasare, or!a corpului &i pre$en"a (acuolelor contractile &i a unei pete oculare% La lagelate e*ist' at#t )n!ul"ire (egetati(' c#t &i se*uat'% Dup' !ai !ulte di(i$iuni, ur!ea$' )nc+istarea% ,lagelatele eda ice sunt !ai !ici (3G2/G !icroni)% Dac' pelicula de ap' de pe &i dintre granulele de sol nu per!ite )notul, unele specii )&i pot pierde lagelii &i se pot deplasa pe supra a"a granulelor de sol, printr2o !i&care de scurgere, caracteristic' ri$opodelor% La un gra! de sol s2au nu!'rat )ntre -%GGG &i -GG%GGG de proto$oare, depin$#nd de sursa de nutri"ie &i de u!iditatea solului% De&i )ncreng'tura Flagellata este )!p'r"it' )n -G ordine, (or i pre$entate nu!ai acelea care sunt repre$entati(e pentru sol% Ordinul Euglenoi ina este repre$entat de lagelate !ari, cu organi$are superioar'% Ordinul Protomona ina are !ul"i repre$entan"i )n sol, unii iind para$i"i, per or#nd prada &i sug#ndu2i con"inutul% Speciile ordinului Rhi#omona ina au un corp celular instabil, cu unul sau !ai !ul"i lageli% Acestea )noat', sau se deplasea$' pe substratul uscat cu a4utorul pseudopodelor% =le constituie or!a de tran$i"ie )ntre lagelate &i ri$opode% 6ncreng 'tura Rhi#opo a reune&te organis!e cu corp celular )n or!' stabil'% =le e!it pseudopode te!porare care ser(esc pentru deplasare &i pentru )nglobarea +ranei% R+i$opodele sunt de talie !ic' (: 2 -G !icroni)% =*ist' )n sol repre$entan"ii claselor1 -% "moebina, r'sp#ndit' )n soluri de p'dure, pa4i&ti &i sol culti(at% 3% %elio#oa, r'sp#ndit' )n soluri cu substan"' +u!ic' sau (ie (!icroorganis!e)% @rana care plute&te )n pelicula de ap' este i*at' cu pseudopodele &i apoi ingerat' &i digerat'% Aceste organis!e sunt s erice, iar ri$opodele lor )ncon4oar' corpul ca ni&te ra$e% =le au ost i$olate din sta"iuni u!ede% 6ncreng'tura Cilliata este caracteri$at' prin lipsa lagelilor &i a pseudopodelor, prin pre$en"a cililor &i a unor nuclei (!acro2 &i !icronuclei)% 6n!ul"irea se*uat' este o con4ugare, nu o cuplare% Ciliatele (in u$orii) sunt !onocelulare, cu cea !ai !are di eren"iere !or ologic' &i i$iologic'% Ciliatele au supra a"a corpului par"ial sau total cu cili% =le au cel pu"in 3 nuclei, di eri"i, nu nu!ai ca aspect, ci &i unc"ional% Corpul este subdi(i$at )n 3 4u!'t'"i, di erite ca aspect% Uneori se pot distinge o parte (entral' &i una dorsal'% Aceste organis!e au un citosto!% La ciliatele tericole, !e!brana este elastic', ceea ce u&urea$' deplasarea printre agregatele de sol% @rana ciliatelor este (ariat'1 substan"e +u!ice, bacterii, !icro!icete, alge, precu! &i alte proto$oare% S2a putut pune )n e(iden"' &i o capacitate pronun"at' de a selec"iona +rana% Un alt subregn al aunei eda ice este cel al !e$o aunei (ani!ale pluricelulare), denu!ite )n clasi icarea siste!atic' &eta#oare% Subregnul &eta#oa, !arc+ea$' progresul 7

ilogenetic a"' de Proto#oa% Corpul acestor ani!ale este alc'tuit din asocierea unui nu!'r !are de celule, reunite )n "esuturi, cu grade di erite de speciali$are !or ologic' &i unc"ional'% Se deosebesc celule so!atice sau de constitu"ie &i celule ger!inale sau de )n!ul"ire, di eren"iate la r#ndul lor, )n celule e!ele (o(ule) &i !ascule (sper!atii)% 6ntruc#t !eta$oarele sunt e*tre! de di(erse, clasi icate )n clase nu!eroase, de di erite co!ple*it'"i anato!ice, cu detalii care treptat a4ung s' dep'&easc' $ona la care se adresea$' !icrobiologia, ne (o! re eri nu!ai la !eta$oarele in erioare (!e$o auna in erioar') &i la un ni(el de generalitate, care s' asigure, nu at#t cunoa&terea $oologic' a lor, c#t !ai ales rolul lor )n procesele eda ice, care concurea$' la con erirea )nsu&irii de ertilitate a solului% -% Clasa !urbellaria cuprinde (ier!ii pla"i ()ncreng'tura ;lat+el!int+es) turti"i dorso2(entral% Unele specii au ori iciul bucal sub or!' de tro!p', cu care pot prinde &i suge prada ( or!at' din alte ani!ale !ici)% Vier!ii pla"i sunt +er!a rodi"i% Se deplasea$' prin t#r#re sau )not, circul#nd nu!ai prin spa"iile goale de4a e*istente )n sol% Se )nc+istea$', at#t la o u!iditate sc'$ut', c#t &i la una prea !are% 3% Clasa Rotatoria (Roti'eri) cuprinde (ier!ii din )ncreng'tura Nemathelminthes, (ier!i cilindrici, al c'ror +abitat este solul% De !'ri!e !icroscopic' (/G2-GG !icroni), roti erii au un corp care ar putea i )!p'r"it )n1 cap, trunc+i &i picior% Se +r'nesc cu a4utorul unor cili a&e$a"i )n a"' &i )n dosul gurii, 'c#nd (#rte4uri de ap', prin care diri4ea$' +rana spre interiorul gurii% Roti erii tr'iesc )n soluri u!ede (ogoare &i #ne"e), ating#nd densit'"i )n 4ur de 5GG%GGG de indi(i$iH!3, )n stratul de sol de la G la / c! ad#nci!e% Re$ist' la usc'ciune, ca ou' sau c+i&ti% 5% Clasa Nematho es ((ier!ii ila!ento &i) ac parte tot din )ncreng'tura Nemathelminthes% Corpul lor este cilindric &i )n piele pre$int' o structur' !uscular' cu care se deplasea$' &erpuind% Ori iciul bucal este pre('$ut de din"i c+itino&i% Se )nc+istea$' la condi"ii ne a(orabile de (ia"'% Dup' !odul de nutri"ie, ne!atodele pot i clasi icate )n1 sapro ite, se!ipara$ite pe r'd'cini &i para$ite, care produc !ari daune la cultura s eclei, carto ului &i o('$ului% Ne!ato$ii sunt, la r#ndul lor, (icti!e ale !icro!icetelor predatoare din sol1 Dactylella &i "rthrobotrys, cu !ai !ulte specii, apoi !ri entaria$implicans, !richothecium $ cystosporium, precu! &i speciile genului Di ymo#oophaga% 8ai sunt cunoscute &i dro4dii, ale c'ror spori cu spini p'trund )n pielea ne!ato$ilor, in(ad#nd prin )n!ul"ire tot corpul &i o!or#nd ga$da% >rebuie re"inut c', dup' proto$oare, ne!atodele sunt cele !ai nu!eroase !icroorganis!e ani!ale din sol% Au ost g'site, )n ogor, pe ad#nci!ea G 2 5 c!, -,0 !ilioane de ne!ato$i, 5 2 -G c!, -,I !ilioane &i -G 2 -I c!, un !ilionH!3% <rupa de )ncreng'turi "rticulata, din care ac parte a!iliile Enchytrei ae &i (umbrici e (r#!e), pre$int' o i!portan"' deosebit' )n procesele de soli icare, dar &i )n cele de e(olu"ie a st'rii de ertilitate% =nc+itreidele sunt ni&te r#!e !ici (G,/ 2 -,/ c!), de culoare alb2g'lbuie% Sunt descrise peste 3/ de specii apar"in#d solului% =le populea$' biotopuri bogate )n !aterii organice, u!iditate &i cu o structur' glo!erular' bun', ca s' asigure si!ultan o aera"ie &i o circula"ie u&oar'% Rareori coboar' sub 3G c! )n sol% Se )n!ul"esc oarte rapid, prin ou' &i consu!' resturi (egetale% @rana aleas' este )n!uiat' cu sucuri digesti(e, puternic alcaline, secretate de glandele sali(are% =le reu&esc s' disting' )ntre !ateria organic', care a su erit o deteriorare !icrobian' &i cea neatacat', pe care nu o consu!'% S2a constatat c' speciile /

genului ,ridericea, cu talie !ic', populea$' solurile !ai pu"in ertile, iar cele cu talia !are se g'sesc )n soluri cu ertilitate ridicat'% Jegen (-.3G) considera c' nu!'rul enc+itreidelor poate constitui un criteriu de apreciere a ni(elului de ertilitate a solului% =nc+itreidele o!oar' ne!atodele para$ite pe r'd'cinile plantelor &i le consu!' dup' o prealabil' !acerare% Dar, dac' atacul ne!atodelor a ost prea a(ansat &i a produs necro$e pe r'd'cini, atunci aceste r#!e consu!' din "esuturile necro$ate ale r'd'cinii, contribuind la !oartea plantei% Lu!bricidele, r#!e ade('rate, sunt recunoscute pentru rolul lor bene ic asupra solului ertil, )nc' din (re!ea lui @ansen (-:33) &i Dar?in (-::-)% Ori$onturile !ai ad#nci ale solului nu sunt locuite, )n general, dec#t de speciile Allolobop+ora calliginosa, Allolobop+ora rosea, Allolobop+ora terestris longa &i de Lu!bricus terrestris% <aleriile s'pate de pri!ele dou' specii ating - ! )n ad#nci!e% Ulti!ele dou' specii citate sap' galerii )n sol, cu dia!etrul de aproape -,3 c!, cobor#nd peste 3 !% R#!ele sap' &i canale ori$ontale, )n ori$ontul cu +u!us &i r'd'cini% Solurile cu ertilitate sc'$ut' sunt populate cu r#!e pu"ine% R#!ele, p'trun$#nd )n sol, )n!oaie cu sali(' p'!#ntul din a"a gurii, )l ingerea$' &i )naintea$', s'p#nd ast el galeria% R#!ele sunt sensibile la ger% =le !or la 2-KC sau 23 G C% De aceea, ele !igrea$' )n pro un$i!ea solului, )nainte de r'cirea solului% S2a 'cut un calcul, din care re$ult', c' )n curs de c#te(a decenii, )ntregul strat arabil este trecut prin intestinul r#!elor% 6ngr'&area c+i!ic' a solului, repetat' !ai !ul"i ani, duce la dispari"ia r#!elor% 3. Procese microbiene i enzimatice In sol, !icroorganis!ele des '&oar' di erite acti(it'"i, pe care le nu!i! cu ter!enul general de procese% ;rin unele procese, !icroorganis!ele )&i ob"in, din !ediile )n care tr'iesc, energia necesar' (ie"ii lor, iar prin alte tipuri de procese, )&i ob"in +rana pentru construc"ia &i de$(oltarea bio!asei proprii% Dacteriile, care2 &i ob"in energia necesar' (ie"ii lor o*id#nd substan"e !inerale din !ediul )ncon4ur'tor, sunt clasi icate )n grupa bacteriilor c+i!io2litotro e, iar cele care ob"in energia o*id#nd substan"e organice, din !ediul )n care tr'iesc, sunt denu!ite c+i!io2 organotro e% Din aceast' grup' ac parte &i !icro!icetele% 3.1. Surse energetice i de nutriie cu carbon Bacteriile chimio-litho-autotrofe ob"in energia necesar' (ie"ii ca ur!are a o*id'rii unor substan"e !inerale &i olosesc CO3 ca surs' de carbon% >ot din surse !inerale asi!ilea$' &i celelalte ele!ente necesare pentru sinte$a substan"elor lor celulare (bio!asei)% Se cunosc !ai !ulte tipuri de bacterii c+i!io2lit+o2autotro e1 bacterii nitri icatoare, sul obacterii nepig!entate, erobacterii, +idrogenbacterii &i cele care o*idea$' o*idul de carbon (CO)% Aceast' grup' de bacterii repre$int' o surs' pri!ar' de acu!ulare de !aterie organic' )n procesele ini"iale de gene$' a solurilor, nedepin$#nd de energia lu!inoas' (solar')% Acest tip de bacterii este i!portant c+iar &i )n solurile e(oluate% Microflora chimio-organo-autotrof % Aceste bacterii olosesc substan"e organice ca surs' de energie &i asi!ilea$' carbonul din CO3% Ast el, o*id#nd acidul o*alic sau acidul or!ic la CO3 &i @3O, ob"in energia cu care asi!ilea$' carbonul din CO3% Acest proces se asea!'n' cu !ecanis!ul c+i!io2lito2autotro iei, dar energia este ob"inut' prin o*idarea !ateriei organice% Acest !od de a ob"ine energie &i carbonul pentru construc"ia celular' este i!portant )n sol, c#nd di erite !aterii organice sunt desco!puse, )n condi"ii anaerobe, )n substan"e organice inter!ediare (cu! sunt aci$ii organici), care )n sol !'resc gradul de acidi iere% ;rocesul descris su!ar, !ai sus, conduce, )n inal, la dio*id de carbon &i ap', 0

dispar aci$ii organici, iar dio*idul de carbon, care ar or!a cu apa, acidul carbonic (co!pus !ineral) este asi!ilat )n bio!asa bacterian' &i ast el dispare, par"ial &i acidul carbonic din !ediu% Acela&i tip de proces )l )ndeplinesc, )n solul poluat cu petrol, bacteriile care o*idea$' +idrocarburile ali atice &i aro!atice (de e*e!plu, &ethanomonas $ methanica), care prin o*idarea !etanului la CO3 &i @3O asi!ilea$' carbonul din produ&ii inter!ediari ai o*id'rii !etanului1 C@7 (!etan) ) C@5O@ (!etanol) ) @C@O ( or!alde+id') ) @COO@ (acid or!ic) ) CO3 L @3O L energie% 8icro lora c+i!io2organo2+eterotro ' este cunoscut' sub nu!ele clasic de bacterii +eterotro e% Acestea olosesc substan"e organice, din !ediul )ncon4ur'tor, ca surs' de carbon &i de energie sauH&i ca actori de cre&tere% Unele specii de bacterii sau !icro!icete olosesc surse li!itate de substan"' organic' (cu! ar i cele care desco!pun celulo$a, gluco$a &i alte c#te(a $a+aruri)% 8a4oritatea +eterotro elor olosesc un nu!'r !are de substan"e organice% =ste i!portant de !en"ionat c' datorit' acestor specii ale !icro lorei solului, !ulte substan"e organice, to*ice pentru organis!ele superioare, pot i desco!puse% Capacitatea de sinte$' a constituen"ilor celulari di er' de la bacterii la !icro!icete% 8a4oritatea bacteriilor din sol &i din ri$os era plantelor )&i pot sinteti$a to"i constituen"ii celulari (bio!asa), olosind o surs' organic' de energie &i carbon (de e*e!plu, gluco$'), s'ruri !inerale &i ap'% Alte bacterii, dar &i !icro!icetele au ne(oie, pe l#ng' sursa organic' &i s'rurile !inerale, )n plus &i de actori de cre&tere% >otu&i, asco!icetele sunt !ai pu"in dependente de actori de cre&tere% Eiss (-.I3) red', dup' Snell (-./-), de ini"ia actorilor de cre&tere, ast el1 B actorii de cre&tere sunt substan"e organice absolut necesare pentru cre&tere, dar pe care bacteria dat' nu le poate sinteti$a &i, ast el, le necesit' din !ediuC% Con or! acestei de ini"ii, nu toate substan"ele care sti!ulea$' cre&terea bacteriilor pot i considerate actori de cre&tere% 8icroele!entele, de&i pot i sti!ulatoare de cre&tere, ne iind substan"e organice, nu pot i considerate actori de cre&tere% Nu pot i considerate actori de cre&tere nici substan"ele, care introduse )n !ediu, )nl'tur' e ectul to*ic al altor substan"e (a&a cu! ar i c'rbunele acti(, care adsoarbe substan"ele to*ice, care apar )n !ediul nutriti( ca ur!are a !etabolis!ului)% ,actorii de cre&tere sunt de dou' tipuri1 aH% ,actori de cre&tere a(#nd unc"ie de coen$i!', acestea iind (ita!inele &i bH% ,actori de cre&tere ne(ita!inici1 a!inoaci$ii, glutationul, putresceina, ba$ele purinice &i piri!idinice, c#"i(a aci$i organici, colina &i sterolii%

3.1.1. !es"iraia microorganismelor Respira"ia este procesul prin care se reali$ea$' totalitatea reac"iilor bioc+i!ice de o*idoreducere asupra surselor de energie, pro(enite din !ediul )ncon4ur'tor, eliber#nd )n interiorul celulei, energia necesar' (ie"ii% Se deosebesc 5 tipuri de respira"ii1 respira"ia aerob', respira"ia anaerob' &i er!enta"ia% 2 6n respira"ia aerob' (o*ibiotic'), acceptorul inal de +idrogen este o*igenul !olecular% De e*e!plu, din gluco$' (o*idat' co!plet) re$ult'1 CO3, @3O &i energie (0I7 calorii), iar din gluco$' (o*idat' inco!plet) re$ult'1 acid o*alic, ap' &i 370,/ calorii% 2 6n er!enta"ia alcoolic', gluco$a este donatorul, iar alde+ida acetic' este acceptorul de +idrogen% In acest e*e!plu, din gluco$' re$ult' alcool etilic L CO3 L 3I calorii% Dac' acceptorul de +idrogen este acidul piru(ic, se produce o er!enta"ie lactic', re$ult#nd acid lactic L -: calorii% Obser(#nd cantitatea de energie, care se dega4ea$' )n di eritele tipuri de procese de respira"ie, se constat' c' )n respira"ia aerob' se dega4ea$' cea !ai !ult' energie (0I7 calorii)% 8icroorganis!ele aerobe (care olosesc ca acceptor inal de +idrogen, o*igenul !olecular), reali$#nd cea !ai !are energie din o*idarea +ranei, sinteti$ea$' &i cea !ai !ult' bio!as' (substan"' celular' proprie), prin co!para"ie cu celelalte tipuri de respira"ie% 3.1.#. !andamentul res"iraiei microflorei solului 8icroorganis!ele care populea$' solurile de$(olt' procese (itale &i bioc+i!ice cu i!plica"ii )n e(olu"ia solurilor% =le )&i e*trag energia &i +rana din !ediul )ncon4ur'tor, trans or!#nd !ateria !ineral' &i pe cea organic', care constituie solul &i at!os era din el% =nergia necesar' proceselor (itale (!etabolis!ului) se ob"ine )n interiorul celulei, prin reac"ii bioc+i!ice de o*idoreducere asupra surselor energetice% =nergia care se dega4ea$' )n procesul de respira"ie este olosit' )n propor"ie de -27GM ()n unc"ie de tipul de respira"ie1 aerob2 anaerob, autotro sau +eterotro )% Cea !ai !are parte a energiei se pierde )n !ediul )ncon4ur'tor sub or!' de c'ldur', care )n econo!ia asi!ila"iei, a sinte$ei corpului celular, repre$int' o pierdere% Coe icientul de utili$are a energiei (coe icientul Rubner) este o !'sur' a randa!entului cu care acti(ea$' !icroorganis!ele% Coe icientul Rubner (E) e*pri!', )n procente, raportul dintre (aloarea caloric' a substan"elor celulare (C-) &i (aloarea caloric' a substan"elor utili$ate din !ediu de c'tre bacterii (C3)N ast el, E OC-1C3% La bacteriile aerobe +eterotro e, E este -G25GM, restul de IG2.G M se pierde sub or!' de c'ldur'% 8icro!icetele ( ungii, !ucegaiurile) sunt +eterotro e &i )n !a4oritate, aerobe% Coe icientul lor de utili$are a energiei este ridicat (/G20GM)% La bacteriile autotro e, E O /2-M, (e*cep "ie ace genul de bacterii %y rogenomonas, la care E O 3G27GM)% La bacteriile anaerobe, E este )n 4ur de -M% I!plicarea !icro lorei )n circuitul ele!entelor c+i!ice din sol &i at!os er' se e*plic' prin procesele de ob"inere a energiei, care presupun o*idarea substan"elor1 CO, CO3, @3O, @NO5, @3SO7, @3, C@7, s'rurile de ier, !angan, seleniul !etalic, selenurile, seleni"ii &i arseni"ii &i nu nu!ai at#t1 )n a ar' de procesele respiratorii, e*ist' &i procese de asi!ilare a :

!ineralelor ca !ateriale plastice (de construc"ie), cu care se reali$ea$' &i se !ultiplic' corpul !icrobian% Ast el, se poate (orbi de biotrans or!'rile a$otului !olecular, ale os orului, ale carbonului organic etc% 3.#. Surse de nutriie cu azot ;e l#ng' sursele de energie (carbon, +idrogen &i o*igen), bacteriile 2 ca &i celelalte (ie"uitoare 2 au ne(oie &i de a$ot% A$otul, poate i considerat ca al doilea ele!ent indispensabil (ie"ii% =l intr' )n structura c+i!ic' a proteinelor, aci$ilor nucleici &i a altor co!pu&i organici, care constituie corpul (ie"uitoarelor% 8a4oritatea !icroorganis!elor asi!ilea$' a$otul din s'ruri !inerale sau din co!pu&i organici (a!inoaci$i, peptone, proteine etc%)% =*ist' &i !icroorganis!e care asi!ilea$' a$otul !olecular (dia$otul) printr2un proces de i*are (liber' sau si!biotic')% 3.#.1. $similarea azotului molecular ;entru pri!a dat', Dert+elot, )n -::/, a descoperit &i a do(edit natura biologic' a i*'rii a$otului !olecular )n sol% >otu&i, abia )n -:./, PinogradsQF a i$olat pri!ul !icroorganis! i*ator de a$ot, o bacterie sporogen', anaerob', pe care a denu!it2o Clostridiu! pasteurianu!, )n cinstea lui ;asteur% In anul -.G-, Dei4erincQ (&i Delden, -.G3) a i$olat pri!ele bacterii nesporogene, aerobe, i*atoare de a$ot, pe care le2a nu!it1 "#otobacter $ chroococcum &i "#otobacter$agile% Din punct de (edere nutri"ional, bacteriile i*atoare de a$ot, care tr'iesc liber )n sol, apar"in grupelor1 c+i!io2+eterotro e (aerobe1 "#otobacter$chroococcum, "#otomonas, Bei*erinc+ia, Derxia, "#ospirillum etcN acultati( anaerobe1 ,lebsiella, Bacillus etc% &i anaerobe1 Clostri ium $ pasteurianum, Desul'ovibrio etc%)N c+i!io2autotro e (!hiobacillus)N oto2organo2autotro e (Chromatium-$Ectothiorho ospira-$Chlorobium)% Nutri"ia speciilor de "#otobacter se ace cu carbon energetic &i plastic din gluco$' &i ructo$' (!ono$a+aride), $a+aro$' &i !alto$' (di$a+aride), aci$ii piru(ic &i lactic (aci$i organici) &i aci$i +u!ici, care )n cantit'"i !ici sti!ulea$' cre&terea acestor specii% "#otobacter $ chroococcum o*idea$' substan"ele celulare &i capsulare% Sursa cea !ai i!portant' de a$ot o or!ea$' at!os era (a$ot !olecular, dia$ot)% Cianobacteriile, dup' denu!irea lor !ai (ec+e 2 alge albastre 2 i*ea$' a$ot !olecular )n cantit'"i i!portante, trans er#nd )n !ediul de cre&tere -/2/GM din acesta% Aceste bacterii contribuie, )n !'sur' i!portant', la nutri"ia cu a$ot a plantelor )n ore$'rii% Descoperirea lui Dert+elot (-::/), c' e*ist' posibilitatea ca solul s' i*e$e a$otul !olecular pe cale biologic', a dat un i!puls nou cercet'rilor, care a(eau la ba$' obser(a"iile oarte (ec+i, c' &i plantele legu!inoase asi!ilea$' a$otul din aer% Legu!inoasele nu sunt dependente de a$otul co!binat, din sol, (de&i )l pot asi!ila), ci ele pot s' asi!ile$e dia$otul at!os eric, cu a4utorul bacteriilor care or!ea$' nodo$it'"i pe r'd'cinile lor &i )n care se )n!ul"esc% ,i*area nesi!biotic' a a$otului apar"ine, )n principal, bacteriei "#otobacter $ chroococcum, dar aceasta !etaboli$ea$' /G g de glucide pentru a i*a - g de a$ot !olecular% 6n natur', i*area nesi!biotic' a dia$otului at!os eric, la scar' terestr', se produce )n !'sur' (aproape absolut'), uneori, si!ultan cu cea si!biotic'% ,i*area nesi!biotic' (liber') a .

dia$otului at!os eric este un eno!en care se des '&oar', e!ina!ente, )n sol, pe c#nd cea si!biotic' se reali$ea$' )n interiorul plantei, c+iar &i dac' planta ar cre&te +idroponic% Diologia solului ne asigur', )n plus, c' acolo unde se i*ea$' si!biotic dia$otul (te!porar, )n ti!pul (egeta"iei acti(e a plantelor legu!inoase, se i*ea$' si!uiltan &i dia$ot nesi!biotic, dar o perioad' !ult !ai lung', cu di erite poten"iale, deter!inate, )n special, de te!peratura &i u!iditatea din sol% 3.3. Procese "edoenzimatice %nzimele sau fermenii sunt co!ponen"i c+i!ici care catali$ea$' reac"iile de sinte$' &i degradare din substan"a (ie% ;entru c' sunt produse de celulele (ii &i pentru c' accelerea$' reac"ii c+i!ice (a&a cu! ac &i catali$atorii c+i!ici), en$i!ele au pri!it &i denu!irea de biocatali$atori% Studiul en$i!elor a )nceput )n -:-/, c#nd Eirc+o a do(edit c' e*tractul de !al" are proprietatea s' trans or!e a!idonul )ntr2o substan"' !ult !ai dulce, )n gluco$'% ;aFen &i ;erso$ (-:55) au reu&it s' separe substan"a acti(' din !al" sub or!a unei pulberi albe, a!or e, solubil' )n ap' &i care la 0/GC poate $a+ari ica o cantitate de ecul' (a!idon) de carto i, de 3GGG de ori !ai !are dec#t greutatea sa% Acestei substan"e, ei i2au dat nu!ele de Bdiasta$'B%Unele en$i!e, dup' ce s2au or!at )n celula (ie, di u$ea$' )n !ediul e*tern &i pot ac"iona asupra unor anu!ite substan"e (denu!ite cu ter!enul general de Bsubstrat enzimatic s"ecificC% Aceste en$i!e sunt e*oen$i!e% 8odul cu! e*oen$i!ele pot ie&i din celula (ie nu este )nc' l'!urit% =*ist' 5 ipote$e1 a)% =*oen$i!ele se or!ea$' pe supra a"a e*tern' a !e!branei citoplas!atice, la bacteriile <ra!2negati(e% A(#nd !olecule le*ibile, ele pot di u$a, )n e*terior, prin porii peretelui celular% b)% =*oen$i!ele se or!ea$' )n interiorul !e!branei citoplas!atice% Sunt secretate )n e*terior prin "inocitoz invers ()nsu&ire special' a unei !olecule de a se sub"ia )n !o!entul c#nd tra(ersea$' un por al peretelui celular &i de a re(eni la or!a ini"ial' dup' ce a trecut prin por)% c)% 6n popula"ia !icrobian', unele celule !or% =n$i!ele se eliberea$' )n ur!a autoli$ei acestor celule &i acti(ea$' )n !ediul e*terior% =*oen$i!ele sunt )n !a4oritatea lor, hidrolaze, adic' posed' capacitatea de a desco!pune !oleculele speci ice ale substratului en$i!atic (proteine, a!idon, celulo$' etc%) cu !olecul' !are, care nu pot i absorbite )n celul'% Alte en$i!e nu pot i eli!inate, )n !od acti(, din celul'% Acestea au ost denu!ite endoenzime% Acestea ac"ionea$' )n celula (ie &i sunt denu!ite, dup' procesele c+i!ice pe care le accelerea$'1 o*idoreducta$e, lia$e, i$o!era$e, liga$e &i nu!eroase trans era$e &i +idrola$e% =*oen$i!ele &i endoen$i!ele, eliberate din celulele (ie"uitoarelor &i a4unse )n sol, se pot adsorbi pe particulele !inerale &i organice din sol% 6n stare adsorbit', en$i!ele sunt re$istente la desco!punerea !icrobian' &i pot ac"iona asupra substraturilor speci ice din sol, gu(ern#nd desco!puneri &i sinte$e, contribuind la !etabolis!ul solului% De aceea, aceste en$i!e sunt considerate ca enzimele solului sau "edoenzime% 6n leg'tur' cu sinte$a en$i!elor, unele sunt enzime constitutive, care sunt elaborate )n !od constant )n celulele (ii, altele sunt enzime ada"tative sau induse sau inductibile% Acestea sunt sinteti$ate de celula (ie nu!ai )n pre$en"a unei substan"e inductoare, care poate p'trunde )n celul' sau r'!#ne )n !ediul e*tern, dar este util' celulei% -G

6n proble!a originii pedoen$i!elor, crede! c' sursa cea !ai i!portant' de en$i!e o constituie !icropopula"ia solului, care prin dina!ica succed'rii di eritelor co!ponente ale ei, prin !ultiplicare &i !oarte, asigur' acu!ularea pedoen$i!elor, indi erent de aptul c' unele ar i constituti(e &i altele induse% Se !ai adaug' peri&orii radicelari, r'd'cinile, buruienile co!b'tute )n stare de (egeta"ie, alte resturi (egetale, ani!ale care tr'iesc )n sol, gunoaiele &i )ngr'&'!intele (er$i etc%, toate eliber#nd ga!a de en$i!e, prin autoli$a &i desco!punerea "esuturilor &i celulelor lor% ;entru a se )n"elege corect rolul &i acti(itatea pedoen$i!elor pentru procesele de soli icare &i e(olu"ie a solului, asupra c'ruia se aplic' di erite agrote+nologii, trebuie preci$ate unele propriet'"i generale ale en$i!elor1 2 en$i!ele !odi ic' (ite$a de reac"ie, 'r' ca ele )nsele s' se consu!eN 2 cantit'"i !ini!e de en$i!' pot produce trans or!area unor cantit'"i oarte !ari de substratN 2 ac"iunea en$i!elor este re(ersibil'% De ase!enea, trebuie s' !en"ion'! &i c#te(a caracteristici speciale ale en$i!elor, care deri(' din structura lor coloidal', ca s' se )n"eleag' !ai bine, c#nd, cu! &i c#t de e icient ac"ionea$' )n solul agricol1 2e*o2 &i endoen$i!ele eliberate din celulele !icrobiene, ale ani!alelor sau ale (egetalelor superioare li$ate )n sol se pot adsorbi pe particulele !inerale &i organice ale solului% 6n stare adsorbit', en$i!ele sunt re$istente la desco!punerea lor !icrobian'N 2 au o oarte !are speci icitate a"' de substan"a pe care o atac'N 2 au o !are sensibilitate a"' de (aria"iile de te!peratur'N 2 au o !are sensibilitate a"' de p@, )n !ediul )n care ac"ionea$'N 2 sunt oarte sensibile a"' de electrolite, )n general (!ustul solului este un !ediu cu )nc'rc'turi (ariabile de electrolite, oarte concentrat )n solurile s'r'turate)% Clasi icarea en$i!elor se ace dup' tipul de reac"ie c+i!ic' pe care o catali$ea$' &i substratul asupra c'ruia lucrea$'% Ast el, en$i!ele au ost clasi icate )n1 &idrolaze, care catali$ea$' reac"iile de scindare a !oleculei unui substrat a lat )n solu"ie apoas', cu i*area conco!itent' a co!ponentelor apei (@ &i O@) la produsele de scindare% 'esmolaze sau redoxaze, care catali$ea$' scindarea lan"ului carbonic al !oleculelor printr2un !ecanis! de o*idoreducere% =le lucrea$', )n general, asupra !oleculelor re$ultate dintr2o des acere +idrolitic' prealabil' &i ac"iunea lor poate duce la produsele inite ale degrad'rii (CO3 &i @3O)% &idrolazele -% %sterazele care produc +idroli$a esterilor acidului os oric, dintre care !en"ion'! os ata$ele, care sunt cele !ai i!portante pentru solurile agricole, reali$#nd nutri"ia cu os or a plantelor &i !icropopula"iei, prin eliberarea orto os atului din !olecula organic' (esteri cu os or1 os o!onoesteri, os odiesteri &i nuclea$e) sau din co!pu&ii !inerali1 piro os a"i &i !eta os a"iN 3% (arbohidrazele, care catali$ea$' +idroli$a $a+arurilor, +e*o$ida$e ($a+ara$a, !alta$a) sau poli$a+aridelor, polia$e (a!ida$a, celula$a, pectina$a), o erind !icropopula"iei solului $a+arurile si!ple necesare pentru ob"inerea energiei &i a carbonului pentru constuc"ia celular'% --

5% $midazele1 urea$a, gluta!ina$a &i asparagina$a +idroli$ea$' leg'tura a!idic'% Ast el, urea$a scindea$' ureea )n a!oniac &i CO3, asparagina$a scindea$' asparagina )n acid aspartic &i a!oniac, gluta!ina$a scindea$' gluta!ina )n acid gluta!ic &i CO 3 &i argina$a scindea$' arginina, re$ult#nd a!oniac &i ornitin'% >oate aceste en$i!e au ost identi icate )n sol% Ac"iunea urea$ei este oarte e(ident' c#nd solul este )ngr'&at cu uree, pro(oc#nd pierderi )nse!nate de a!oniac prin (olatili$are% ;e aceast' cale se sti!ulea$' &i nitri icarea a!oniului, dac' sunt create condi"iile necesare )n sol (a #nare &i p@O R 0)% 7% Proteazele, care +idroli$ea$' proteinele1 gelatina$a &i tripsina% /% )ransferazele sunt oliga$e care au ac"iune +idrolitic' &i o ac"iune de trans er% Acti(itatea +idrolitic' a acestor en$i!e poate i considerat' ca un ca$ aparte al acti(it'"ii de trans er% In acest ca$, acceptorul restului de !ono$a+arid trans erat de pe $a+'rul donator este apa% Dintre trans era$e, a ost pus' )n e(iden"' )n sol le(ansucra$a, care din !olecule de ructo$' sinteti$ea$' poli$a+aridele nu!ite le(ane (Eiss &i ;eter i, -./.), cu rol de agregare a particulelor de sol )n agregate structurale% 0% 'ecarboxilazele, din care s2a e(iden"iat decarbo*ilarea acidului aspartic cu producerea alaninei% **. 'esmolazele +oxidoreductaze sau redoxaze, 6n acest tip de en$i!e intr'1 -% Dehidrazele (de+idrogena$e), sunt en$i!e care acti(ea$' +idrogenul de pe substrat, 'c#ndu2l !obil% ;a(lo(sc+i &i <ro$a (-.7I), trat#nd probe de soluri cu +idroc+inon' au ob"inut di erite (alori ale acti(it'"ii de+idrogena$ice% De+idrogena$a gluco$ei a ost olosit' de Casida (-.07), ca test pentru e(aluarea poten"ialului de respira"ie a solului% 3% Oxidazele au rolul de a catali$a transportul +idrogenului direct pe !olecula de o*igen, care de(ine acceptor% O*ida$ele nu pot lua +idrogenul direct de pe substrat, ci prin inter!ediul de+idrogena$elor% Dup' !etalul pe care2l con"in )n !olecul', se cunosc1 a)% ier2en$i!e, dintre care sunt olosite pentru testarea (italit '"ii solului1 catala$a &i pero*ida$aN b)% cupru2en$i!e, dintre care pre$int' interes pentru procesele de +u!i icare1 !ono2 &i poli enolo*ida$a% Cunoa&terea acti(it'"ii pedoen$i!atice este deosebit de i!portant' pentru de$(oltarea &tiin"ei solului &i agriculturii% ;edoen$i!ologia poate i considerat' ca repre$ent#nd bioc+i!ia solului &i c' )!preun' cu !icrobiologia solului constituie do!eniul Diologiei solului, care per!ite cunoa&terea (ie"ii &i e(olu"iei solului, nu nu!ai de la stadiul de roc' 'r#!i"at' p#n' la stadiul de sol producti(, ci &i a e(olu"iei sale sub in luen"a agriculturii%

-3