Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea Dimitrie Cantemir

Leonardo da Vinci

Profesori: Prof.univ.dr. Aurel Nirestean Asist.univ.drd. Manuela Gyorgy

Realizat de: Orban Csaba Daniel

Viaa i opera
Leonardo da Vinci s-a nscut pe 15 aprilie 1452, noaptea, la ora 22:00 ntr-o smbt, ntr-o cas, nu departe de Florena, n mica localitate Vinci (Anchiano). Exist ndoieli referitoare la originea i la profesia prinilor lui. Unele surse spun c tatl su, Don Ser Piero, era moier,altele c era notar. Iar despre mama lui, Caterina, unele surse spun c era fie servitoare sau fat de rani sraci,fie sclav arab. Din cauza faptului c starea social a prinilor lui Leonardo era att de diferit, ei nu s-au putut cstori unul cu cellalt. Ser Piero s-a cstorit cu o anumit Albiera cnd Leonardo avea cam un an, iar Caterina la rndul ei s-a cstorit cu altcineva. Mama vitreg, Albiera, moare la 28 de ani, n 1464, fr s aib copii i a fost nmormntat la San Biaggio. Tatl lui Leonardo,Piero, se recstorete de trei ori avnd ase fii de la cea de a treia soie i ali ase de la a patra soie. Aadar Leonardo a avut doisprezece frai i surori cu care nu a avut multe legturi, dar care i-au creat probleme la moartea tatlui su, n legtur cu mprirea motenirii. Se crede c Leonardo a rmas n casa bunicului su, unde a primit o educaie mai degrab dezordonat, discontinu, neregulat, de educaia sa ocupndu-se bunicul Antonio, unchiul Francesco i preotul Piero (cel care l botezase). A nvat s scrie cu mna stng, de la dreapta la stnga, iar Vasari a spus c biatul cnd studia, ncepea mai multe lucruri pe care la abandona pe parcurs. Neavnd posibilitatea s-l ajute s nceapa o carier juridic, tatl su decide ca Leonardo s nvee s foloseasc abacul. Leonardo a fost ngrijit se pare vreo doi-trei ani de mama sa, mai apoi fiind ngrijit de familia bunicului dinspre tat, Antonio. Fratele mai mic al lui Piero, Francesco, se pare c s -a ocupat de Leonardo, nvndu-l agricultura. Leonardo nvase acas s citeasc i s scrie italiana i n oarecare msur latina, avea cunotine de matematic i muzic (nvase s cnte la lir), dar dat fiind faptul c era copil nelegitim (aceti copii din flori purtau numele popular de bastard, fapt ce va influena viaa lui Leonardo), era mpotriva legii s mearg la o universitate.

nceputurile carierei la Florena


ntr-o zi un stean a dorit ca tatl su, Piero, s-i decoreze un scut pentru a-l vinde la Florena. Acesta i-a dat fiului su s l decoreze, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, ce prea a iei din desen. Tatl su a amuit n faa picturii biatului i i-a dat steanului alt scut, iar lucrarea fiului su i-a artat-o lui Andrea del Verrocchio, proprietarul unui atelier renumit. Cnd a vzut lucrarea, acesta a dorit s-l cunoasc imediat pe Leonardo. Astfel a debutat Leonardo, la numai 14 ani. n 1468 la nouzeci i ase de ani bunicul moare. Anul urmtor familia tatlui devenit notar la Florena,mpreun cu cea a unchiului Francesco rezultau ocupanii unei case n Florena,cas ce a fost demolat n anii cincisute,n actuala via Gondi,lng Piazza della Signoria. n faa evidentului interes a lui Leonardo pentru desen ,tatl l trimite n perioada 1469-1470 la atelierul lui Andrea del Verrocchio, care n acei ani era unul dintre cele mai importante ,de unde plecau mari talente a acelor vremuri.Printre elevi erau nume care vor deveni mari maetri ai generaiei succesive ca Sandro Botticelli,Pietro Perugino,Domenico Ghirlandaio i Lorenzo di Credi. Atelierul efectua o activitate poliedr de la pictur la variate tehnici de sculptur, dar stimula practica desenului,purtnd toi colaboratorii la un limbaj aproape comun,datorit acestui fapt ,chiar i n zilele noastre este dificil atribuirea unei anumite opere unui anumit elev .

La 5 august 1473 este datat prima sa oper cert Paesaggio con Fiume,care se gsete astzi la Gabinetto dei Disegni e delle Stampe degli Uffizi.Atenia spre o descriere autentic a lumii naturale a fost o caracteristic constant a lui Leonardo evident sopratut n perioada tinereii. Acest fapt i atribuie contribuia la cteva opere ieite din atelierul lui Verrocchio,ca Arcangelo Raffaele e Tobiolo(Londra,National Gallery) n care modul att de real n care sunt pictai petele i celul au fost propuse ca detalii ale stilului lui Leonardo,chiar dac se trateaz de detalii care nu sunt universal condivize.La fel peisajul din Madonna col Bambino e angeli (Londra) care amintete Paesaggio con fiume .La fel n Battesimo di Cristo,pictat de mai multe mini,prerea lui Giorgio Vasari,confirmat mai trziu de critica modern este c ngerul n primul plan la stnga i peisajul din fundal sunt pictate de Leonardo. n aceast oper se noteaz cteva trsturi din stilul lui Leonardo: atenia acordat elementelor vegetale sau expresivitatea chipurilor deseori reprezentate cu sursuri ambigue,primele sugesti a unui stil "sfumato". Primele opere independente ale lui Leonardo vin datate astzi ntre anul 1469 i nceputul anilor aptezeci nainte de Battesimo di Cristo. Tabloul "Bunavestire" (L'Annunciazione) (1473-1475) - n prezent n Galeria Uffizi din Florena - este o alt lucrare de nceput a lui Leonardo, iar anul 1478 este acela al realizrii a dou Madone, dintre care una se crede c ar fi "Madonna Benois", aflat n muzeul Ermitage din St. Petersburg. n martie 1481, clugrii mnstirii San Donato din Scoperto i-au comandat o compoziie avnd ca tem "nchinarea magilor" (Adorazione dei Magi), lucrare care nu a fost terminat, din ea nu a rmas dect schia, care prezint interes pentru felul gruprii personajelor i pentru caracterul original al tehnicii legate n istoria picturii de numele lui Leonardo: sfumato i jocul "clarobscurului". Rdcina acestei tehnici rezid n concepia artistului c "orice corp situat n aria luminoas umple cu imaginile sale prile infinite ale aerului din jurul su, cci niciun corp nu este terminat n sine (non in s terminato)".

Viaa intim
n anul 1476 a fost denunat anonim (mpreun cu ali trei) de relaii sodomice cu un biat de aptesprezece ani, Jacopo Saltarelli, un prostituat cunoscut.Chiar dac la acea vreme la Florena homosexualitatea era destul de tolerat, pedeapsa era grav: castrarea pentru aduli i amputarea unei mini sau unui picior pentru tineri. n pofida acuzaiilor, a fost achitat din lips de martori. Dar Leonardo i ceilali trei acuzai au rmas supravegheai de "Ofierii Nopii" din Florena, un fel de poliie a moravurilor din timpul Renaterii. Nu exist nici o dovad s fi avut relaii intime sau strnse prietenii cu femei. Toat viaa el s-a nconjurat cu biei frumoi, fapt reflectat i n arta sa. Criticii de art contemporani ct i cei moderni au presupus c era homosexual. Una din relaiile sale de mai lung durat a fost cu Gian Giacomo Caprotti da Oreno (poreclit Salai, Drcuor). Gian a fost angajat de Leonardo n 1488 pe la vrsta de zece ani, devenind att servitor ct i asistent. Cealalt mare prietenie a lui a fost cea cu contele Francesco Melzi, biat de cincisprezece ani la ntlnirea lor n 1506, fiul unui aristocrat lombard care l gzduia pe Leonardo n acele timpuri. Contele Melzi, nsui, ntr-o scrisoare, a descris sentimentele lui Leonardo ctre el precum un "sviscerato et ardentissimo amore". Melzi a devenit cel mai apropiat elev i asistent, ct i motenitorul su, trind mpreun cu Leonardo pn la moartea artistului.

Anii la Milano (14821500)


n 1482, Leonardo intr n slujba ducelui Lodovico Sforza, supranumit Il Moro (Maurul), din Milano. Motivul hotrtor l constituia atracia deosebit pe care o prezentau pentru el marile lucrri de irigaie aflate n perspectiv. O alta variant a deciziei lui Leonardo de a se stabili la Milano este c Lodovico Sforza era un fiu nelegitim (bastard), la fel ca Leonardo, un mare handicap din punct de vedere social n aceea perioad pentru toi copiii nscui n afara cstoriei. Exemplul ambiios al ducelui Il Moro era un atu in plus pentru Leonardo de a-l sluji pe ducele milanez. Aa se face c n scrisoarea adresat lui Lodovico Sforza, n care i oferea serviciile, Leonardo sublinia, n primul rnd, aptitudinile sale tehnice i de-abia la urm meniona ceva despre talentul su artistic. La Milano s-a instalat n aceeai locuin cu pictorul Ambrogio de Predis, mpreun cu care n aprilie 1483 a semnat un contract pentru pictarea unor lucrri destinate bisericii San Francesco Grande din Milano. Aa s-a nscut lucrarea "Madona din grota cu stnci" (Vergine delle rocce), pentru care exist dou versiuni, cea de la muzeul Luvru din Paris fiind socotit autentic. ntre anii 1490 i 1493 termin lucrarea "Cartea despre lumin i umbr", coninnd teoria perspectivei aeriene i a culorilor, lucreaz la probleme de hidraulic, de geometrie, de optic, contribuie la ntreprinderile militare ale ducelui Sforza n calitate de inginer i arhitect. n acelai timp l sprijin pe matematicianul Fra Luca Bartolomeo de Pacioli (zis i Paciolo) (1446/71517) n redactarea lucrrii de teorie a artei, "De Divina Proportione", (scris la Milano n 149698, publicat la Veneia in 1509). n perioada 1495-1498 realizeaz o mare compoziie mural, "Cina cea de Tain". Aceasta a fost realizat n fosta sal de mese a mnstirii dominicane "Santa Maria delle Grazie" din Milano, atingnd culmea miestriei sale artistice. Spre deosebire de ali pictori care, n redarea acestui subiect, nfiau clipa n care Iisus anun c va muri n curnd, Leonardo reprezint desfurarea dramatic ce urmeaz rostirii cuvintelor "Unul dintre voi m va vinde", moment n care Apostolii, ce i-au revenit din surpriza primei clipe, i exprim n mod diferit revolta lor sufleteasc, iar Iuda cuprins de panic schieaz un gest de aprare.

Anii de peregrinri
Din anul 1499, Leonardo i ncepe seria peregrinrilor n diferite orae ale Italiei. Trece prin Mantova (1499) unde se afl Isabella d'Este, creia i execut portretul. La Veneia rmne cteva luni, apoi se ntoarce n 1501 la Florena, unde expune cartonul viitoarei compoziii "Sfnta Ana, Madonna, Pruncul i San Giovannino" (Sant'Anna, la Madonna, il Bambino e San Giovannino), trezind admiraia tuturor. n martie 1503 Leonardo a nceput s lucreze celebrul portret cunoscut sub numele de Gioconda sau Mona Lisa. Leonardo era foarte ataat de acest tablou, purtndu-l mereu cu sine. Pictorul i istoricul de art Lomazzo scrie c "Leonardo nu l-a terminat pentru c nu tia niciodat dac nu mai avea ceva de spus... mereu se ntorcea s lucreze la el, niciodat nu i se prea c l-a terminat". Trsturile fine ale femeii reprezentate redau o mobilitate permanent, o curgere nentrerupt a strilor sufleteti de o mare diversitate, cu un zmbet misterios care oricnd te atepi s se accentueze, s se atenueze sau poate chiar s dispar. Se spune c Leonardo, pentru a ntreine

n timpul lucrului fugitivul zmbet al modelului, punea s i se cnte o muzic de o deosebit suavitate. n octombrie 1503, Senioria Florenei l nsrcineaz pe Leonardo s picteze, pe peretele slii Salone dei Cinquecento al Palazzo Vecchio , "Btlia de la Anghiari" (Battaglia di Anghiari). Ea trebuia s redea desfurarea luptei date la 29 iunie 1441, printr-o nirare a episoadelor principale i anume, comandantul milanez cu clreii si naintea btliei, pregtirile florentinilor, apoi diferitele faze ale luptei ncoronate prin victoria florentinilor. Printr-o generalizare artistic genial, Leonardo sintetizeaz ntr-un singur tablou tematica propus. Pentru aceasta a realizat un mare numr de schie, pstrate n biblioteca castelului din Windsor (Marea Britanie). Pictura mural propriu-zis nu s-a pstrat, pentru c Leonardo a ncercat din nou un procedeu tehnic al fixrii culorilor care a dat gre, i este cunoscut astzi dup cpii executate - printre alii de Rubens - pe baza schielor lui Leonardo i a unei descrieri amnunite fcute de Giorgio Vasari. Din aceast epoc dateaz opera "Neptun - zeul apelor", de la care nu s-a pstrat dect o schi n cret. n anii 1506-1507, apoi i ntre 1508-1513, Leonardo se afl din nou la Milano, unde locuiete la familia Melzi, dnd lecii de art tnrului Francesco, un biat de cincisprezece ani. Cei doi se ndrgostesc reciproc, i vor rmne mpreun pn la moartea maestrului. ncepe n acest timp s-i pun n ordine notiele tiinifice. Cunoate pe Piero di Baccio Martelli, un celebru erudit, vestit prin lucrrile sale de matematic, cu ajutorul cruia i dezvolt cunotinele de matematic. Se crede c tot n aceast perioad ar fi lucrat la portretul lui "Ioan Boteztorul", aflat astzi la muzeul Louvre din Paris. Din 1514 pn n 1516, Leonardo se gsete n Roma, chemat de Papa Leon al X-lea. Aici locuiete n palatul Belvedere, particip la organizarea grdinii botanice din parcul palatului, ntocmete planuri pentru asanarea mlatinilor pontice, noteaz entuziast ziua i ora cnd a rezolvat o problem de geometrie, plngndu-se totodat c papa i-a interzis disecarea cadavrelor, astfel c s-a vzut nevoit s-i ntrerup cercetrile de anatomie.

Ultimii ani ai vieii n Frana


n octombrie 1515, regele Francisc I al Franei a intrat n Milano i, atras de puternica personalitate a lui Leonardo, l-a invitat n Frana, astfel c artistul, nsoit de Francesco Melzi, prsete n toamna anului 1516 Italia i se stabilete n Frana, la Castelul Amboise, n micul conac Clos-Luc. n acel timp, n arta francez se dezvolta un puternic curent italienizant, luptnd mpotriva influenei artei din Flandra. Leonardo a ntrit, prin prezena sa, prestigiul artei i culturii Renaterii italiene n Frana. n timpul ederii sale la Amboise, Leonardo a realizat o serie de desene de un puternic dramatism, rednd fenomene de dezlnuire a forelor naturii, furtuni, ruperi de nori, cataclisme. Totui, n primele luni ale anului 1519, sntatea i s-a deteriorat n urma unui atac vascular cerebral. Cu partea dreapt a corpului paralizat, este intuit la pat, iar n ziua de 2 mai 1519 inima sa a ncetat s mai bat.`

Preocuprile tiinifice
Leonardo avea dorina ambiioas de a nu lsa s-i scape nimic din cele ce se petrec n universul accesibil omului. ntreptrunderea atitudinii tiinifice cu cea artistic este un rezultat al concepiei care s-a maturizat de-a lungul anilor, despre rolul pe care trebuie s-l aib arta, culme a activitii spirituale creatoare, n cunoaterea lumii i nelegerii sufletului omenesc. S-au scris volume ntregi despre Leonardo, nainta de seam n astronomia modern, n geometrie i mai ales n mecanic. Construirea geometric a diferitelor forme ornamentale l atrgea mai mult dect rezolvarea empiric a problemei. Aici intervenea impulsul de constructor de instrumente: elaboreaz tot felul de unelte, ndeosebi compasuri bazate pe folosirea paralelogramului articulat, compasuri parabolice, eliptice, proporionale. Se susine c Leonardo a iniiat metoda dubl n cinematic i ar fi constatat c, n micarea hipocicloid, un punct de pe arcul mobil ar descrie o elips. Aceasta este metoda pe care se bazeaz strungul eliptic, al crui desen se gsete n manuscrisele lui Leonardo. nainte de Copernic i Galilei, Leonardo nsemna n jurnalul su: "Pmntul este un astru asemntor Lunii...el nu este situat n mijlocul cercului pe care l descrie Soarele, nici n mijlocul lumii. Cuiva care s-ar afla n Lun, Pmntul nostru i-ar aprea c ndeplinete acelai rol ca i Luna pentru noi". (Ms.D., fol.41). Oricare din aceste afirmaii ar fi fost suficient pentru a-l duce pe rugul inchiziiei, aa cum s-a ntmplat cu Giordano Bruno, aa cum era s se ntmple cu Galilei. Mai mult ca orice tiin, avea s-l atrag pe Leonardo mecanica. Pe aceast baz a proiectat diferite dispozitive complicate pentru construcii tehnice, i-a imaginat posibilitatea unor maini de zburat n urma studiilor sale asupra zborului psrilor. n domeniul biologiei, este de menionat interesul lui deosebit pentru formele plantelor, rednd n desene organele i structurile lor interne. Pentru redarea imaginii corpului omenesc, a studiat n amnunime anatomia uman n comparaie cu cea animal, n special a cailor. n condiii vitrege, Leonardo desfoar o munc titanic, disecnd peste 30 de cadavre, studiind cu migal fiecare organ i esut, redndu-le n desene de o mare putere de sugestie, alturi de o deplin fidelitate tiinific, aflate n cea mai mare parte n Royal Gallery a castelului din Windsor. n 1498 elaboreaz un proiect detaliat al unui "Tratat de Anatomie", care nu va fi ns realizat. O trstur neobinuit a notielor i schielor sale e scrierea n oglind. Stngaci fiind, putea folosi cu uurin scrisul n oglind, dei nu se tie de cel practica. Chiar dac bizar, poate fi citit limpede i fr dificulti folosind o oglind de aceasta ne asigur i contemporanii si i nu trebuie perceput ca o form de scriere cifrat. Totui, din faptul c Leonardo folosete scrierea n oglind n toate caietele sale, chiar i n transcrierile ntocmite cu mult migal, se poate trage concluzia c na simit niciodat nevoia s comunice pe nelesul tuturor, cu toate c se adreseaz mereu unui cititor imaginar. nsemnrile sale trebuie nelese ca stadii premergtoare ale unor lucrri menite a fi publicate, pe care Leonardo na reuit s le termine niciodat. ntro not la o schi anatomic trzie i roag urmaii si publice lucrrile.

O alt trstur neobinuit a caietelor const n relaia dintre cuvnt i pictur. Leonardo s a strduit s practice un limbaj limpede i n acelai timp expresiv. Bogia i nsufleirea vocabularului su sunt datorate unui laborios studiu individual i aduc o contribuie important la evoluia terminologiei tiinifice din limba italian. n ciuda limpezimii n exprimare, Leonardo d mereu ntietate imaginilor asupra textului scris n metodele sale de predare. Aa se explic faptul c n caietele sale nu desenele vin n completarea textului, ci textul are menirea s lmureasc desenul. Prin formularea principiului de reprezentare grafic, pe care el l numea dimostrazione (demonstraii), Leonardo devine precursorul ilustraiilor tiinifice moderne. n istoria Urbanism-ului, Leonardo se situeaz printre primii care construiesc schema oraului modernrn deschis, total diferit de cetatea feudal limitat de ziduri-fortree.

Lucruri inedite despre Leonardo da Vinci si opera sa


1. Numele complet al maestrului este Leonardo di ser Piero da Vinci. Acesta a fost fiul unui notar bogat, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, si al Caterinei, o taranca, despre care se crede ca muncea pe mosia tatalui sau. da Vinci inseamna din orasul Vinci, de aceea este indicat, atunci cand ii este prescurtat numele, sa se foloseasca Leonardo. Nu exista sculpturi ce pot fi atribuite fara indoiala lui Leonardo da Vinci, desi istoricii de arta au dovedit faptul ca a invatat tehnica sculpturii pe vremea cand era ucenicul lui Verrocchio. Toate insemnarile sale sunt scrise invers. Se pare ca facea acest lucru pentru a nu-i fi furate ideile. A dezvoltat atat de bine aceasta tehnica incat nu mai avea nevoie de oglinda pentru a scrie astfel. Era dislexic, dar acest lucru nu l-a impiedicat sa devina un geniu universal, si ambidextru, fiind capabil sa scrie cu o mana si sa deseneze cu cealalta, in sensuri diferite, in acelasi timp. Desi un lucru de-a dreptul neobisnuit pentru vremurile sale, Leonardo da Vinci era vegetarian. Alesese acest mod de viata din considerente umanitare. De asemenea, obisnuia sa cumpere pasari in colivie de la diversi comercianti si sa le elibereze. Era fascinat de corpul uman si de gasirea acelui loc din trup in care salasluieste sufletul. A disecat multe cadavre, iar in urma acestor experimente a rezultat unul dintre cele mai faimoase desene ale sale, Omul Vitruvian. Pe langa faptul ca desenul releva observatii legate de simetria corpului uman, acesta reprezinta echilibrul dintre materialitate si spiritualitate, ce se regaseste in om. Figura cu patru brate si patru picioare subliniaza uniunea dintre om si natura sa subtila, spirituala sau profunda, intr-un mod activ, prin actiune infaptuite de acesta. Leonardo este intruchiparea conceptului de geniu creator din perioada de apogeu a Renasterii si este considerat cel mai mare inginer al tuturor timpurilor. Leonardo era un perfectionist desavarsit si ducea in suflet o neliniste continua. Cele mai multe, daca nu toate operele sale, au ramas neterminate. In timp ce lucra la o inventie sau la un tablou, ii veneau in minte alte si alte idei, astfel lasand balta ce a inceput. Desi a trait 67 de ani, a lasat in urma mai putine opere fata de alti artisti, care au murit tineri.

2.

3.

4.

5.

6.

7. 8.

9. 10.

11.

12.

13.

14.

Era obsedat de razboi. Multe dintre inventiile sale, cum ar fi tancul sau mitraliera, au legatura cu acest domeniu. Leonardo a fost primul care a dat o explicatie pentru faptul ca cerul este albastru. Acesta aparenta este determinata de felul in care se reflecta lumina Soarelui in atmosfera Pamantului Maestrul a dezvoltat noi tehnici de pictura si formule de vopsele. Datorita experimentelor in acest domeniu, multe dintre operele sale s-au deteriorat mai repede decat ar fi trebuit. Acesta este cazul Cinei cea de taina, care a inceput sa se dezintegreze aproape imediat ce a fost creata. In cazul frescei, artistul nu a urmat tehnica traditionala, totodata eficienta, a culorilor pe baza de apa aplicate direct pe gips ud, ci a folosit culori pe baza de ulei pe o suprafata realizata in mare parte din gips, bitum si rasina. Opera s-a faramitat si cojit atat de mult, incat la un moment dat s-a crezut ca nu mai poate fi salvata. Leonardo da Vinci nu si-a facut niciun autoportret in tinerete, de aceea specialistii au fost nevoiti sa ia in considerare si sa testeze unele teorii conform carora artistul si-ar fi inclus chipul in cateva dintre operele sale. Istoricul de arta american, Ross King, sustine ca a descoperit chipul lui Leonardo da Vinci in "Cina cea de taina". Acesta declara ca in celebra pictura Leonardo da Vinci ar putea fi apostolul Iacob si apostolul Toma, conform DailyMail. Isi bazeaza afirmatia pe un poem scris in 1490 de un prieten al maestrului, Gasparo Visconti. In versurile poeziei, autorul face glume pe seama unui artist necunoscut care isi foloseste propriul chip in picturi. Istoricii au descoperit ca multe picturi realizate de Leonardo da Vinci contin coduri ascunse, care nu pot fi observate cu ochiul liber. O parte a acestor coduri s-ar afla inscrise in ochii celebrei Mona Lisa, conform ultimelor descoperiri, informeaza Daily Mail. Silvano Vinceti, presedintele Comitetului National pentru Patrimoniu Cultural din Italia, care se ocupa de caz, sustine ca totul a plecat de la o descoperire intr-o carte veche de 50 de ani. In volumul respectiv se face referire la o serie de simboluri care s-ar regasi in ochii Mona Lisei. Cercetarile efectuate pana in prezent au scos la iveala mai multe litere si cifre, care pot fi observate numai la microscop. Conform spuselor lui Vincenti, in ochiul drept al Giocondei par sa fie pictate literele LV, care ar putea foarte usor sa reprezinte initialele lui Leonardo da Vinci. In ochiul stang exista, de asemenea, unele simboluri, insa nu sunt la fel de clare. Acestea par a fi literele CE sau litera B. Se pare ca aceste simboluri ar fi fost pictate intentionat de catre Leonardo. Mona Lisa este poate cea mai controversata pictura realizata de Leonardo. S-au emis teorii conform carora ar fi existand chiar doua tablouri reprezentand-o pe aceasta. Tabloul este expus astazi la muzeul Luvru din Paris. Exista multe speculatii asupra identitatii personajului reprezentat in pictura, dar cei mai multi istorici considera ca femeia ar fi Lisa Gheraldini, sotia lui Francesco del Giocondo, un comerciant din Florenta. S-a spus despre portet ca ar fi femeia ideala sau un barbat deghizat in femeie, autoportretul artistului sau chiar iubitul acestuia, Gian Giacomo de Caprotti. S-au emis si teorii conform carora portretul ar fi cel al unui androgin, jumatate femeie, jumatate barbat, sau chiar chipul mamei artistului. In italiana vremurilor lui Leonardo, giocondo inseamna fericire, astfel in mintea artistului marca familiei, elementul definitoriu pentru aceasta, devenea fericirea. Poate

15.

16.

17. 18.

de aceea, asa cum au sustinut cativa cercetatori in urma unui studiu efectuat in 2005, chipul Mona Lisei exprima 83% fericire, 9% dispret, 6% frica si 2% manie, mai putin de 1% neutralitate si nici urma de surprindere. Leonardo da Vinci avea un simt estetic deosebit, care s-a reflectat si asupra felului in care privea imbracamintea. Era un critic aspru al conformismului si considera ca vesmintele trebuie sa fie confortabile si placute vazului. Se pare ca printre schitele sale sa descoperit desenul unei genti elegante si practice. Aceasta era decorata cu motive florale si spiralate, iar forma si sistemul de inchidere aratau obsesia maestrului asupra detaliilor. Geanta a fost executata, in timpurile noastre, de catre firma florentina Gheraldini folosind tehnici traditionale de manufacturare. Leonardo si Michelangelo au fost contemporani si au trait amandoi in Italia. In ciuda faptului ca ambii au fost artisti neintrecuti si ar fi putut lucra impreuna, s-au urat de moarte, insultandu-se ocazional chiar in vazul tuturor. " L-am ofensat pe Dumnezeu si omenirea pentru ca munca mea nu a atins calitatea ce ar trebui s o aiba" - Leonardo Da Vinci Inaltimea lui Leonardo ar fi fosr cuprinsa intre 1,73-1,78 m.