SUMAR ~~~~~~~ 0. Prefata - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~~~~~~~~~~~ 1. Argument - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~~~~~~~~~~~~ 2. Scurt istoric al bunelor maniere - - - - - - - - - - ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 3. Ce se intelege rin maniere !

- - - - - - - - - - - - - 1" 11 6 1

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ". Cum arata si cum se oarta un om manierat # - - - - 1$

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Sa fim e%igenti cu noi insine - - - - - - - - - 1$ - Mai mult sa un & mai - Sanatatea & cel mai utin arfum - - - - - -- - 1'

retios bun al omului - - - 20 22

- (u mai suntem foarte tinere - - - - - - - - - - Cum sa mergem & cum sa ne urtam &

cum sa ne ase)am - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2* - Cum ne miscam - - - - - - - - - - - - - - - - - 2+

*. Salutul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 30 ~~~~~~~~~~~ - Salutul - mo, ,e comunicare cu oamenii - - - - - - 30 - -ormele ,e salut - - - - - - - - - - - - - - - - - 31 - Salutul .erbal. Stringerea miinii. Sarutatul miinii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3* 6. Pre)entarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3' ~~~~~~~~~~~~~~~ - Pre)entarea - oarta .ietii sociale - - - - - - - - 3' - /act si tactica in re)entarile corecte - - - - - "0

- Ce trebuie sa s unem si sa facem & ce trebuie sa e.itam - - - - - - - - - - - - - - - - "3 - Ca cane - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "" - Pre)entarea in situatii in care artenerii stau e

scaune - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "$ - Cum sa te re)inti singur - - - - - - - - - - - - "+

$. Cum ne a,resam ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - *1 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -0 ermis sa te a,rese)i unor necunoscuti ! - - - *1

- Problema titlurilor - olitete sau formalism ! - - - *3 - Cum sa ne a,resam unei a,unari - - - - - - - - - - ** - Cum ne a,resam ,oamnelor in societate - - - - - - *6 - Cui utem s une 1 tu 1 - - - - - - - - - - - - - - - *$

+. Arta con.ersatiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 60 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Con.ersatia - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 60 - Arta re licii si conm.ersatia agreabila - - - - - 63 - Com limentele - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 6* - Ceea ce trebuie e%clus ,in con.ersatie - - - - - 66 - 2remea & anec,otele & citatele - - - - - - - - - - - 6' - 3m ortanta tinutei - - - - - - - - - - - - - - - - - $2 - Cum ne e% rimam ! - - - - - - - - - - - - - - - - - $6 - A nu se negli4a - - - - - - - - - - - - - - - - - - +0 '. /elefonul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +3 ~~~~~~~~~~~~ - Un flagel sau o binefacere ! - - - - - - - - - - - +3 - Cum trebuie sa se ,esfasoare o con.ersatie telefonica ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +3 - Situatii in care se recoman,a sa nu folosim telefonul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ++ - Mici negli4ente telefonice - - - - - - - - - - - - ++ - /elefonul altcui.a - - - - - - - - - - - - - - - - - ++ 10. Cores on,enta - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '0 ~~~~~~~~~~~~~~~~~ - 5unele maniere negru e alb - scrisoarea - - - - '0

- Secretul cores on,entei - - - - - - - - - - - - - - '2 - As ectul cores on,entei - - - - - - - - - - - - - - '2 - Cartea ,e .i)ita & cartea ostala .e,erea si

telegrama - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - '$ - Ce nu trebuie sa fie o scrisoare - - - - - - - '+ - Mo,ele ,e scrisori - - - - - - - - - - - - - - - - '' - Curriculum 2itae - - - - - - - - - - - - - - - - - - 100 11. 5unele maniere la masa ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ iatra ,e incercare a e,ucatiei - - - - - - - - - - - - - - 10* ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Cum aran4am masa - - - - - - - - - - - - - - - - - 106 - Com ortamentul in tim ul mesei - - - - - - - - - - 110 - Masa e ser.ita 6 - - - - - - - - - - - - - - - - - 113 - Situatii s eciale la masa - - - - - - - - - - - - 123 - Cite.a ca cane - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 12* - 7iferite ti uri ,e mese festi.e - - - - - - - - - 130 - Rece tia - - - - - - - - - - - - - - - - - - 130 - Coc8tail - art9 - - - - - - - - - - - - - - 13" - -i.e o:cloc8 tea - - - - - - - - - - - - - 13" - 7ineul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13* - Petrecerile entru co ii - - - - - - - - - 13*

12. Cum ne imbracam - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - 13$ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Ce urtam ! si mai ales cin, ! - - - - - - - - - 1"1

- /inuta ,e fiecare )i - - - - - - - - - - - 1"1 - S ort & calatorii & limbari - - - - - - - - 1"1 - 3n.itatii si .i)ite - - - - - - - - - - - - 1"2 - Coc8tail - art9 - - - - - - - - - - - - - - 1"2 - /eatru & concerte - - - - - - - - - - - - - - 1"2 - 5aluri - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3 - 5ote)ul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3 - Casatoria - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3 - 2i)ite ,e con,oleante - - - - - - - - - - - 1"" - 3nmormintari - - - - - - - - - - - - - - -- - 1"" 13. Com ortamentul ci.ili)at in .iata ,e )i cu )i - - - 1"* ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

- Cum ne

urtam

e stra,a - - - - - - - - - - - - - 1"$

- ;reseli ,e ne ermis - - - - - - - - - - - - - - - - 1"+ - Cum mergem - Con.ersatii e stra,a - - - - - - - - - - - - - - - 1"'

e stra,a - - - - - - - - - - - - - - - 1*1 olitetea - - - - - - - - 1*2

- /rans ortul in comun si - Cum sa ne

urtam cin, suntem la .olan - - - - 1*"

- 3n restaurante & in cafenele & in localuri ublice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1*+ - Situatii s eciale la restaurant - - - - - 16" - 5acsisul - o roblema ,elicata - - - - - - - - - - 166

- Cui ,am & cit ,am ! - - - - - - - - - - - - 16+ - /eatrul & cinematograful & concertele & e% o)itiile - -1$1 - <a ensiune & la =otel - - - - - - - - - - - - - - 1$* rima intilnire ina la nunta ,e aur - - - - 1$$

1". 7e la

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Sim atie & flirt & rietenie & ,ragoste & casatorie - 1$$ - A.em un co il & iata o robleme cu a,e.arat

serioasa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1+6 - Probleme legate ,e generatii ,iferite sau conflictul intre generatii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1'* 1*. Cum sa ne urtam cu ersonalul ,e ser.iciu - - - - - 201

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 16. Cum sa ne com ortam in .iata rofesionala si oficiala-20"

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Sa gaseseti o sli4ba ,ar sa o si astre)i - - 20"

- 7aca a.em in .e,ere o sc=imbare ,e situatie - - 20" - Scrisoarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - 20" - <a inter.iu - - - - - - - - - - - - - - - - - 20* - 7u a anga4are - - - - - - - - - - - - - - - 206 - Cin, ai fost a.ansat - - - - - - - - - - - 20$ - 3n fata autoritatilor si a tribunalului - - - - 20+ 1$. 5unele maniere in calatorie - - - - - - - - - - - - - - 210 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - >,ata a4unsi la ca atul calatoriei - - - - - - - 21"

1+. /im ul liber - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 216 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - ?ocul & s ortul si fair- la9ul - - - - - - - - - - - 216 - ?ocul - ortret al omului - - - - - - - - - 216 1'. Ca,ourile - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 221 ~~~~~~~~~~~~~~ - Arta ,e a oferi # cine ! cui ! ce ! cum ! - - - - - 221 - >ca)iile in care ,am ca,ouri - - - - - - - - - - - 22' - Sf. (icolae - - - - - - - - - - - - - - - - - - 22' - Craciunul - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230 - Anul nou - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230 - 1 Martie - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230 - -loriile - - - - - - - - - - - - - - - - - - 231 - Pastele - - - - - - - - - - - - - - - - - 232 232

- Ani.ersarea )ilei ,e nastere - - - - - -

- >nomastica - - - - - - - - - - - - - - - - - 232 - (asterea si bote)ul - - - - - - - - - - - Casatoria - - - - - - - - - - - - - - - - 233

233

- 2i)itele - - - - - - - - - - - - - - - - - - 23* - >biectul im rumutat nu este ,at - - - - - - - - - 236 20. 5ucurii si neca)uri in familie - - - - - - - - - - - - 23+ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - (astere & bote) & nasie - - - - - - - - - - - - - 23+

- <ogon,a si casatoria - - - - - - - - - - - - - - - 23' - Cerera in castorie - - - - - - - - - - - - 23' - <ogo,na - - - - - - - - - - - - - - - - - - /rusoul - - - - - - - - - - - - - - - - - - Cununia ci.ila - - - - - - - - - - - - - 2"0 2"1 2"1

- Cununia religioasa - - - - - - - - - - - - 2"2 - 5oala si moartea - - - - - - - - - - - - - - - - - 2"* 21. Cum ne urtam in biserica - - - - - - - - - - - - - - - 2"'

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - Cum ne a,resam re re)entantilor bisericii - - - - 2*0 535<3>;RA-30 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2*2

PR0-A/A ~~~~~~~~~ 1 7aca nu utem fi buni & sa incercam sa fim macar

oliticosi. 1 (. Stein=ar,t - 1 ?urnalul fericirii 1. 3,eea scrierii acestei carti ne-a fost sugerata & ca e .remuri lui <e@is Caroll & celebrul autor al cartii 1 Alice in tara minunilor 1 & ,e catre o foarte tinara ,omnisoara care ne-a rugat sa-i im tumutam sau sa-i s unem ,e un,e oate cum ara un 1 Co, al manierelor elegante 1

,eoarece urma sa 1 iasa in lume 1 si a.ea o sume,enie ,e ne,umeriri. Pentru ca e%em larul ,in 1 Usage ,u mon,e 1 al 5aroanei ,e Staff ,in 1+'' se ier,use ,in biblioteca & am

ince ut sa cautam o carte mai recenta & ublicata la noi e aceasta tema. 7u a aceasta tru,a am ,esco erit niste mo,este si timi,e brosurele a arute in ultimele ,ecenii. Asta era tot. (u ne-am utut im ie,ica sa me,itam asu ra cau)ei ,e atru)eci si cinci

ine%istentei in cultura noastra & tim

,e ani & a unei carti ,e referinta in acest ,omeniu. 3n

;ermania & ,e e%em lu & a ar si se .in, anual cu mare succes cam ,oua titluri noi ,e astfel ,e carti & si asta ,e foarte multi ani. 5rosurile ,e care aminteam erau scrise cu bun simt & insa ramineau e%trem ,e incom lete. Am inteles ca se ocolisera cu multa gri4a subiecte 1 tabu 1 & ca ,e e%em lu bote)ul & nunta & ceremonialul ,e inmormintare etc. 7e ce erau aceste subiecte inter)ise este usor ,e resu us ... Am recitit

in sc=imb 1 Co,ul eticii si ec=itatii socialiste 1 si 4uramnitul ,e e co erta carnetului ,e U./.C. 0ra .orba acolo entru cau)a

,es re obligatia ,e a-ti ,a .iata si singele

Parti,ului. 3n gra,inite & scoli generale si licee & co ii erau in.atati sa recite c=iar ,e la .irsta ,e trei ani >,e ,e,icate Parti,ului ci con,ucatorilor iubiti A iar la orele ,e ,irigentie rofesorul era constrins sa comente)e

cu.intarile Secretarului ;eneral sau sa faca in.atamint olitic. Sa nu ne facem ilu)ii & nici o tara ,in lume nu seamana cu un ension ,e ,omnisoare. (u toti oamenii ,e olitic e%istent e

glob sunt bine crescuti & in,iferent ,e regimul intr-o tara. Stin, ,e .orba cu o

rietena ,in ;ermania care

a .i)itat ,e mai multe ori Romania si marturisin,u-i ,orinta noastra ,e a scrie o astfel ,e carte ne-a s us ca ,u a arerea ei n-ar fi ne.oie & caci nicaieri in alta arte n-a

intilnit oameni atit ,e blin)i & ,e os italieri si bine crescuti ca la noi. Sa fie bunele maniere o roblema ,e bun simt ! Sau oate

numai ,e cultura si instruire ! Sau numai ,e me,iu ! Se

,e,uce ,in e% erienta fiecaruia ,intre noi ca o com ortare ci.ili)ata ,e in,e ,e toate elementele enumerate mai sus. Secretul unui com rtament agreabil si ci.ili)at in societate se oate obtine ,in ,ecantarea bunelor obiceiuri filtrate si

a,a tate ,e la o generatie la alta. 5unicii & arintii & scoala si nu in ultimul rin, 5iserica sunt ,e neinlocuit intr-o e%istenta normala a oamenilor in societate. Un a,e.ar cunoscut&

,ar neasimilat suficient s une ca ,rumul libertatii trece cultura. 0%ista o cultura ,e ti rural - obiceiuri & ,atini &

rin

ritualuri ce con,uc la un com ortament ci.ili)at si o cultura li.resca & ,in care omul scolit oate in.ata multe & ,ar nu in

mo, obligatoriu si bunele maniere. Problemele ,e e,ucatie si com ortare ci.ili)ata e%ista in intreaga lume si nu .or fi nicio,ata re)ol.ate Situatia ,e la noi & ,u a e ,e lin.

atru)eci si cinci ,e ani ,e

imi%tiune brutala & in e%istenta sociala si c=iar familiala & a unei forte oarbe & nemiloase & care & in numele fericirii umane a cautat sa ne uci,a fericirea & a incercat sa cree)e 1 oameni noi 1 & asemenea unor marionete stingace si su use & este totusi ,eosebita ,e cea ,in alte arti.

Cum sa suri)i cin, ti-e frica ! Cum sa te bucuri la castoria co iilor cin, te temi ca .ei fi .a)ut la biserica ! Cum sa-i s ui cu ,rag unei ,oamne - 1 7oamna 1 & cin, e%ista un ,ecret care te obliga sub semnul unei amenintari continue sa s ui 1 /o.arasa 1 ... ! 3n multe tari & situatia economica ermite mamei sa nu ersonal ,e e,ucatia osibilitate

lucre)e & ,aca ,oreste & ca sa se ocu0 e

co ilor. /rebuie sa recunoastem ca la noi aceasta a fost ferm inlaturata ,eoarece nu se salariu. Au a arut generatiile crescuti cu c=eia ,e git 1. (u

utea trai ,intr-un

e care le-am numit 1 co ii rea a.eau ce sa in.ete si

nici ,e la cine. Cum raul & ,in nefericire & contaminea)a cu usurinta & uteau cel mult in.ata ,e la cei mai mari si in nici un ca) lucruri bune. /im ul a trecut si acum fetitele si baieteii cu 1 c=eia ,e git 1 au a4uns arinti si cresc &

e,uca alte generatii ,e co ii cu c=eia ... Sa nu fim insa esimisti & raminin, la o .i)iune catastrofica asu ra .iitorului societatii romanesti. Atunci & cartea aceasta nici nu ar mai a.ea sens. (ici o constringere si nici o libertate a fiecaruia ,intre noi nu oate inlocui sfatul unui om intele t & cum atat

si linistit. 3n .iata fiecarui om e%ista ne.oia ,e mo,ele & iar in societatea romaneasca ,e ,u a al ,oilea ra)boi mon,ial e.enimentul cel mai ,ramatic l-a constituit tocmai ,istrugerea acestor categorii ce ar fi trebuit sa ,e.ina mo,ele morale. 3ntelectualii & oamenii ,e cultura au um lut temnitele comuniste & tocmai ca sa treaca & in c=i entru un co, al onoarei nu le ermitea

cameleonic & ,e la o ,octrina

olitica la

alta A =arnicii si intele tii satului au nimerit cam tot acolo si tot ,in aceleasi moti.e. Si ne-a mai ramas mo,elul acti.istului ,e arti,. A fost intr-a,e.ar un 1 mo,el 1 si

trebuie sa recunoastem ca faceam eforturi sa-l imitam & iar re)ultatul s-a .a)ut si urmarile se resimt. S-a ,eteriorat orice norma morala si a roa e toate notiunile normale au fost golite ,e sens. 3n Piata Romana ,in 5ucuresti se afla si acum inscri tia 1 2om muri si .om fi liberi 6 1. 7e nenumarate ori in acesti ani am incercat sa ,escifre) sensul mai rofun, al

acestui cre,o tragic. Sa se fi referit numai la ,ictator ! Sa fi fost incluse toate frustrarile si ilu)iile co iilor fara co lilarie & a co ilor crescuti cu 1 c=eia ,e git 1 ! Sa fi fost ,oar strigatul ultimei generatii ,e co ii - cum s unea alta,ata un a,olescent - care a mai .a)ut o ciocolata ! Sa nu ne fi gin,it nici unul ,intre noi ca cea mai ,ificila libertate este cea cu care nu stii ce sa faci ! 7es re ,emocreatie nici nu mai in,ra)nesc sa amintesc. /ermenul e folosit cu atita inconstienta incit e%ista ericolul sa se incetateaneasca le noi in acce tia contrara A teroarea arbitrarului si a li sei ,e buna cu.iinta. -ac ce .reau entru ca e ,emocratie & rosteste si otentantul si

omul ,e rin, - si ,esigur gresesc - nu asta e ,emocratia 6 Aceasta carte ar .rea sa ne im ace e noi intre noi. Cum nimic nu se ea nu constituie ,ecit un unct ,e e noi cu noi si rin forta &

oate im une lecare

entru me,itatie ot

si ,ialog. 0.entualele re rosuri & in,oieli sau ne,umeriri

fi formulate in scris

e a,resa 0,iturii si

romitem ca la

urmatoarea e,itie .om tine seama ,e ele & incercin, sa .enim in intim inarea ,orintelor ,umnea.oastra cu gin,ul bun ,e a ne face .iata mai frumoasa ,ecit am a.ut-o. > meritam ,in lin 6

1. AR;UM0(/ ~~~~~~~~~~~~~ (e aflam la finele secolului BB si ni se are ca

se a ro ie sfirsitul lumii ... /raim intr-o lume nebuna & a.in, sen)atia ca innebunim si noi e )i ce trece. Asistam

ingro)iti la imaginile cum lite ,in asa numitele )one conflictuale & )one ce se i.esc in cele mai neaste tate locuri ,e e glob si se inmultesc ingri4orator. 3n ,iscoteci e mese 6 Altii care se autointitulea)a e motociclete a.in, la sau cu

tinerii ,ansea)a

1 Cell:s Angels 1 & ornesc noa tea

bor, casetofoane cu mu)ica Cea.9 Metal & rasi in ca lete & imbracati in blu)oane ,e

iele cu tinte & e care sunt

rinse ecusoane cu ca ete ,e mort & in 4eansi si ci)me & oferin,u-ne entru o cli a o imagine ,e a ocali s.

7esigur & e .orba ,e o imagine trunc=iata si catastrofica a societatii in care traim & ,ar nu tinem seama si ,e ea. 3n astfel ,e con,itii & mai merita sa ne reocu am ,e utem sa nu

bunele maniere ! (-ar fi mai bine sa ne intrebam ,aca ele nu au ,e.enit cum.a inutile ! Ras unsul e unul singur # buna crestere nu este si nu .a ,e.eni nicio,ata inutila & entru ca il .a face sine. Am incetat oare sa a.em i,ealuri & sa gin,im & sa ne culti.am & sa ne temem & sa ne rugam ! A.em oare ,re tul sa consi,eram tra,itiile erimate sau ,e asite ! -ara in,oiala ca e om sa se res ecte in rimul rin, e

nu. Caci nimic nou nu e sub soare ... 3ata un .ec=i a,e.ar ce nu oate fi negat.

3n toate tim urile a e%istat ten,inta oamenilor ,e a se o une legilor im use ,e olitete & ,eoarece la rima .e,ere

ar restricti.e si si inutile. 0le sunt

arca in.entate sa

ingra,easca libertatea in,i.i,ului. 7ar ,u a o scurta e% erienta ,e .iata fiecare om este ne.oit sa acce te ca bunele maniere nu sunt ,eloc inutile ci ele contribuie la formarea noastra ca 1 oameni 1 & la bucuria ,e a trai ci.il)ati. 5unele maniere n-au fost a,augate in mo, arbitrar unor structuri sociale. 0le au ra,acini intr-un sentiment rofun, & rintre semeni

in acea armonie ,intre com ortare si etica & ,intre frumusetea caracterului uman si moralitatea sa. Confucius & faimosul intele t c=ine) D**1-"$' a.C=rE & s unea ca .irtutea nu re re)inta nimic ,aca nu se naste ,in curtoa)ie & a,ica ,in inima. >mul .a a.ea un com ortament natural si agreabil & a,ica o urtare

ci.ili)ata numai res ectin, niste reguli care s-au im us si s-au co,ificat ,e-a lungul tim ului. Pornin, ,e la rinci iul 3 ca fiecare ,intre noi

este unic si ,e neinlocuit & utem afirma ca orice om are ,re tul ,e a fi res ectat. 7ar ,e acelasi res ect trebuie sa se bucure si cei ,in 4ur. (-am insirat .orba goale ci am incercat sa formulam insusi ba)ea)a aceasta carte. Co,ul manierelor elegante este alcatuit ,intr-o multime ,e legi & ,e fa t ,e con.entii & a.in, & toate & un numitor comun # a nu-l ,eran4a si a nu-l ino ortuna ci & ,im otri.a & a-l face sa se simta bine in e semenul tau & rea4ma ta. rinci iul ,e ba)a e care se

/ot asta urmareste si statul cin, emite legi si ,ecrete rin care se sanctionea)a ,iferite ,elicte ci.ile. >ricine a gresit este asibil ,e o e,ea sa mai mult sau mai utin

se.era & in functie ,e gra.itatea greselii. -ie ca a furat & fie ca a calcat e iarba & fie ca a tra.ersat stra,a in

locuri ne ermise & orice om normal traieste cu frica ,e olitistul ce oate rasari linga el in orice cli a.

<ucrurile stau intrutotul la fel cu legile si regulile ,in ca,rul co,ul manierelor elegante ,ar abaterea ,e la aceste norme nu este sanctionata ,e catre autoritati. Si totusi co,ul acesta este a,esea res ectat cu mai multa strictete ,ecit legile statului. 0% licatia e foarte sim la. 7aca entru ,elictele legiferate e%ista un singur olitist la

10000 ,e oameni & sa )icem &

entru abaterile ,e la o

com ortare ci.ili)ata - 1 olitistul 1 se afla in fiecare om in)estrat cu o minima ,o)a ,e bun simt. (u e%ista legi care sa te e,e seasca entru ca ri)i cu )gomot & entru ca

.orbesti continuu si foarte tare & entru ca iti strigi co ilul ,in stra,a ,e la eta4ul )ece sau arunci cu ,e)in.oltura biletul ,e autobu) entru ca iti e 4os. 2ine totusi

un moment in care te intrebi ,e ce nu mai esti in.itat in casa familiei B & un,e te-ai simtit atit ,e bine. 2ine o )i in care obser.i ca .ecinii te saluta cu raceala e.itin, sa-ti .orbeasca & si c=iar ro rii tai co ii ar 4enati

,e mo,ul cum te imbraci sau maninci si in s ecial ,e fa tul ca .orbesti tot tim ul... (icio,ata nu e rea tir)iu

sa in.eti ce.a bun ,e la altii & insa cu cit .om in.ata mai ,e.reme ce se cu.ine si ce nu - ce se ca,e si ce nu & ce se face si ce nu & cu atit .iata noastra .a fi mai ferita ,e sur ri)e ,e)agreabile. /raim inr-o e oca in care noncomformismul este la mo,a & ,ar sa nu ,e asim o eta a obligatorie - accea a conformismului. Picasso nu ar fi a4uns sa icte)e celebrul tablou 1 ;uernica 1 ,aca n-ar fi stiut mai icte)e in stil clasic.

intii sa

5una crestere se ,obin,este in mai multe feluri. 0,ucatia ocu a ,e ,e arte cel mai im ortant loc. 2om .orbi ,es re rolul si necesitatea e,ucatiei in familie intr-un ca itol se arat. 7ar buna crestere se ,obin,este si ,in mass-me,ia & si rin a.ersiunea noastra fata ,e oamenii cu o

com ortare ,e)agreabila. 3n.atam & cum s-ar )ice & ,in 1 e%em le negati.e 1. Cin, au)im e cine.a s unin, ba)aconii si-l .e,em

cum se face ,e ris & rosim ,e multe ori in locul lui. 3ata-ne iar in fata cu notiunea atit ,e com licata ,e libertate. -ac ce .reau la mine acasa & sunt un om liber. Acest tinar este intr-a,e.ar un om liber - rost crescut. 7ar nici cei care la cel mai mic )gomot in a artamentul .ecin bat in te.i sau in ereti nu sunt niste oameni bine

crescuti - inter.in alte notiuni ce caracteri)ea)a o fiinta ci.ili)ata - simtul masurii & toleranta & inga,uinta. /oate acestea se in.ata cu rab,are. A4ungem sa intelegem ca o taina a .ietii - mult ri.nita c=iar ,e ;oet=e - este ec=ilibrul care ni-l ,orim cu totii si-l a.em atit ,e e

utini. Ca sa

fie totul foarte clar - un om cu bun simt .a in.ata bunele maniere cu multa constiincio)itate - ca fara sa se 4ene)e ca nu a stiut e o limba straina &

ina in acel moment o

regula ,e com lortament. Ca ,e e%em lu # a-ti incrucisa tacimurile in farfurie inseamna ca mai ,oresti ,in felul res ecti. 6 Cel mai 3(0-3C30(/ mo, ,e a e,uca e cine.a este licticoase.

sa-i tii ,iscursuri morali)atoare & interminabile si -iecare om trebuie sa treaca singur Cit ,e e,ucati. ar fi & ,e asculta mu)ica Ra .ecini & i s-ar

rin e% eriente-limita.

il,a & ,aca tinarului care ese ,e

usa la ma%imum & fara sa-i

une sa asculte fara comentarii & la fel ,e

tare & la aceleasi ore & fara incetare un concert ,e 5ruc8ner & sau ce.a asemanator 6 Si ne utem gin,i ca si noi ne-am

a.enturat uneori intr-un ,omeniu necunoscut fara sa ne ,am seama ca ne facem ,e ris. Cin, asistam la un s ectacol ,e)agreabil oferit ,e un cum arator nemultumit a4uns la ca atul ner.ilor si ti in, la .in)atoare & ne utem gin,i ca

si noi am fost intr-o astfel ,e situatie & la fel ,e enibila. 3nca ,in scoala se remarca glumetii & in,i.i)ii cu tu eu & smec=erii & obra)nicii. 0ste a,e.arat ca entru scurta

.reme ,e.in 1 eroi 1 & mo,ele usor ,e imitat. 7ar un tinar cu bun simt .a intelege re e,e ca acest mo, ,e com ortament nu

este i,eal

entru a-ti atrage res ectul celor ,in 4ur. 1 Ca

sa fii om intreg & atitea sunt necesare 1 - s une ;eo 5og)a intr-o carte c=iar cu acest titlu - iar una ,intre con,itii este buna crestere. 5unele maniere mai inseamna sa re)isti unei tentatii care te oate transforma ,in om cinstit intr-un ortofel e stra,a si a nu-l ungas. Putini re,a la

stiu ca a gasi un

Politie & se c=eama furt. Cei mai multi il consi,era noroc ... Ca)ar,ul nu trebuie sa fa.ori)e)e infractiunea si abaterea ,e la regulile ,e buna com ortare. 7aca esti cu a,e.arat con.ins ca trebuie sa fii oliticos oricin, si in orice oca)ie &

intelegi a,e.arul fun,amental cu rins in celebra inscri tie gra.ata e fata,a cla,irii ,e la (e@ College & ,in >%for, # e om. 5unele

1 Manners ma8e man 1 - com ortamentul il face

maniere sunt a ana4ul omului care isi cunoaste e%act locul in lumea in care traieste.

2. SCUR/ 3S/>R3C A< 5U(0<>R MA(30R0 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

>,ata cu ince utul e%istentei sale sociale & umanitatea a im us norme ,e com ortament in toate ,omeniile esentiale ale .ietii # =rana si imbracamintea & relatiile ,intre se%e & relatiile ,intre inferiori si su eriori & cores on,enta & rimirea oas etilor etc. Com ortamentul oca)ii a fost co,ificat in reguli rescris in aceste

reciseA iar a nu le

res ecta insemna a te e%clu,e ,in categoria ta sociala. 3n toate tim urile & in toate ti urile ,e gru uri umane & olitetea a fost in,is ensabila traiului in comun & c=iar ,aca obiceiurile ,ifereau ,e la o tara la alta. 7e e%em lu & in

;ermania nu se mai saruta mina femeilor & ,ar s-a e%tins ,e rin,erea ,e a fi unctual ,e.enita a roa e obsesie. Acest

mic 1 amanunt 1 comentat ,e un sociolog ar e% lica & oate &

uimitoarea

ros eritate a ;ermaniei ,in ultimele ,ecenii... /ot

aici & cu e%ce tia meselor oficiale si a ca)ului cin, e%ista ersonal ,e ser.iciu & in.itatii contribuie s ontan la stringerea mesei & la s alarea .aselor - cu sim litate si eficienta & fara ca ga),a sa se simta 4ignita. 3n Ce=oslo.acia & un,e curatenia ,in a artamente este im resionanta & ga),a are colectie ,e socat. 3n Cana,a & ca si in alte a oferi flori in numar arti & e%ista obiceiul ,e regatita entru musafiri o a,e.arata

a uci noi si como)i si nimeni nu se simte

ar. <a noi & un buc=et trebuie sa

aiba un numar ,e flori fara sot si acest obicei auto=ton oate ,uce uneori la situatii comice. Astfel ga),a & usor 4enata & ii atrage atentia musafirului .enit ,in Romania care i-a oferit cinci garoafe ca a e ,rum ... 3n 0l.etia & seara& e malul unui riu & intr-un loc ier,ut & robabil & o floare

ustiu & o fetita era nelinistita ,e fa tul ca nu gaseste o cutie ,e gunoi in care sa arunce ambala4ul ,e la ciocolata entru ca nu a.ea >53C03U< sa arunce ce.a e 4os.

>amenii au obiceiuri bune si rele. Cum obisnuinta este a ,oua noastra natura & obiceiurile sunt foarte im ortante & atit entru noi cit si entru cei ,in 4ur. 7ar ... bunele

obiceiuri res ectate cu strictete ar face ,intr-un om un sfint si ,intr-o societate reala o lume uto ica. 3maginati-.a o fiinta umana care n-ar gresi nicio,ata cu nimic. 7u a arerea mea ar fi un monstru & un robot. 3,eal ar fi ca un om sa stie sa-si sa le corecte)e astre)e cit mai multe obiceiuri bune si e cit osibil e cele roaste. 7aca a.em

o .iata normala & ,ar totusi a.em )ece cafele

rostul obicei ,e a bea e

e )i si ,e a fuma cinci tigari ,imineata ri.este

stomacul gol & asta ne

ersonal. 2om .orbi in acest e

conte%t ,oar ,e obiceiurile

roaste care ii ,eran4ea)a

cei ,in 4ur. (u trebuie sa afli ,intr-o carte ca nu este

oliticos sa faci .i)ite neanuntate & e ,e a4uns sa te gin,esti ca nici tie nu ti-ar face lacere & intr-un moment

cin, ai foarte multe treburi & sa fii sur rins ,e musafiri & oricit ,e ,ragi ti-ar fi in alte im re4urari. Si totusi & e%ista acest obice ,oar entru ca trec rost ,e-a intra la cine.a cunoscut rin fata casei. Pe tim uri & a face

cui.a o .i)ita neanuntata nu era ,eloc un gest ne oliticos & ci ,im orti.a ... ,ar in alte .remuri oamenii a.eau foarte mult tim liber & e care asta)i nu-l mai au ... ,in entru a intra in co,ul acate.

Se stie & ,e altfel & ca

bunelor maniere un obicei trebuie sa fie su us mai intii robei tim ului. Pina si etimologia cu.intului 0/3CC0/A & in sensul cunoscut ,e toata lumea & este semnificati.a ,in acest unct ,e .e,ere. >ricit ,e sur rin)ator ar area & 1 etic=eta 1

Dceea ce se cu.ine E are la origine o inter,ictie. 3n noul arc ,e la 2ersailles & gra,inarul-sef al lui <u,o.ic al-B32-lea a ase)at inscri tii icioare rin care cerea sa nu-i fie calcate in

elu)ele insamintate ,e curin,. Cum aceste inscri tii

erau a,esea ignorate ,e nobilimea neatenta si aflate & in arante)a fie s us & in conflict cu regele & bietul om a obtinut ,in artea Ma4estatii Sale un ,ecret care re.e,ea

res ectarea 1 etic=etelor 1. Astfel & cu.intul a intrat in limba4ul curent entru a ,esemna o com ortare conforma unor

norme. Multe obiceiuri nu mai au ,e mult nici o legatura cu fa tele care le-au generat. Cine se mai gin,este asta)i & scotin,u-si coifului alaria & ca reiterea)a gestul ,e ri,icare a

rin care ca.alerii & la sfirsitul unui turnir & isi ublic!

,esco ereau c=i ul s re a fi recunoscuti ,e

3. C0 S0 3(/0<0;0 PR3( 5U(0 MA(30R0 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -ormele ,e manifestare ale olitetii ot sa ,ifere ,e

la o tara la alta & ,ar si ,e la o e oca la alta & in

functie ,e me,iul social si ,e im re4urari. 0sential este insa C>7U< >(>AR03 care a facut & la origine & ,in .inatorul erei aleolitice un om ,e societate & ari ,in femeia lui & ar & ceea ce se c=eama o ,oamna. >mul ,e rinci ii

aco erita cu

onoare isi res ecta cu sfintenie cu.intul ,at & are

ferme & noblete sufleteasca & res ect fata ,e sine si fata ,e ceilalti & este blin, si rab,ator. Un astfel ,e om & in sensul ,e lin al cu.intului este agreat ,e toata lumea. (u intim lator un om manierat era acela e care france)ii il

numeau 1 l:=onnete =omme 1 & cinstit. 3n )ilele noastre & il ,enumim in mo, curent 1 un gentleman 1 sau & ur si sim lu & 1 un ,omn 1. Ce este un gentleman ! 0%ista mai multe acce tii ale cu.intului & ,ar toate usor ironice & un gentleman fiin, acel ,omn care a uca )a=arul cu clestisorul & c=iar ,aca este singur la masa & cel care & intrin, intr-o baie un,e se afla o femeie goala & se retrage s unin, # Par,on ,omnule 6 ... Un gentleman mai este & in fine & acel ,omn care se barbiereste si se imbraca s ecial entru cina & c=iar ,aca traieste

singur in 4ungla. 7esigur & toate aceste ,efinitii atrag res ectul & ,ar toate te fac toto,ata sa suri)i. Si ,e aici ina la a-l consi,era ,ecit un e gentleman-ul nostru ri,icol nu este

as. Sa nu ne grabim totusi s-o facem. Un om care e altii nu oate fi ri,icol. e care nu le

se res ecta si ii res ecta

A,e.aratul gentleman are cite.a tabu-uri

incalca nicio,ata. 0l nu .orbeste ,es re bani in societate si mai ales nu se lau,a ca are bani cu nemiluita & ,ar nici nu se linge ca-i li sesc. (u se im rumuta ,ecit in ca)uri

e%treme si nicio,ata ,e la o femeie. (u comentea)a in fata unor terte ersoane gesturile si .orbele sotiei sau ale

co iilor sai si nici nu-i cearta in fata strainilor. (u ,e).aluie nici secretele & nici ,ificultatile lui familiale. 3si sta ineste sta in asiunile & emotiile & sentimentele & entru ca ramine

e el insusi & oricare ar fi im re4urarile & c=iar si

atunci cin, este intr-o situatie ,is erata. Se stra,uieste sa

a lice intele tul si banalul obicei engle)esc ,u a care nu se acor,a nici unui lucru mai multa im ortanta ,ecit are. 3n realitate & fata ,e toata lumea & su eriori sau inferiori in ierar=ia rofesionala sau sociala & ,o.e,este aceeasi e

olitete & cu alte cu.inte & se stra,uieste sa nu su ere nimeni si sa-i faca e cei ,in 4ur sa se simta bine.

>ricine stie ca un om ,e societate agreabil este intim inat ,e cei ,in 4ur cu mai multa bucurie ,ecit un necio lit A ca o ersoana )imbitoare este acce tata mai usor in societate osomorit A ca un ersona4 ingri4it ins ira mai

,ecit un om

multa incre,ere ,ecit un boem. Printre noii imbogatiti este foarte ras in,ita si cultura & ca arerea ca bunurile lor inlocuiesc olitetea

oti foarte bine sa traiesti si fara ele.

7ar cit ,e cru,a e tre)irea la realitate in momentul cin, a.erea sau rangurile ,is ar si nimic nu le mai um le .iata. 0 in a.anta4ul oricui sa ,ea cre)are unui .ec=i aforism # un om bine crescut ramine un om bine crescut & fie ca situatia sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar fi me,iul in care este silit sa traiasca. 3n,ulgenta fata ,e micile slabiciuni omenesti & la care este e% us oricine & res ectul entru mo,ul ,e .iata al fiecaruia & con.ingerea ca este tot & atit

totul este relati. sunt a,e.aruri .alabile

rintre milionari & cit si in rin,ul oamenilor obisnuiti. 2om ,esco eri astfel oameni este tot & in,iferent ,e me,iul social &

lini ,e bun simt si ,e tact si ne .om ,a re e,e rea mare im ortanta

seama ca a.erea si rangul social n-au cin, e .orba ,e o com ortare ci.ili)ata.

". CUM ARA/A S3 CUM S0 P>AR/A U( >M MA(30RA/ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ SA -3M 0B3;0(/3 CU (>3 3(S3(0 --------------------------------------Poti sa laci ersoanelor e care le intilnesti & sa

ai succes ,u a succes & sa uluiesti lumea cu inteligenta ta & ,ar toate aceste calitati 1 sociale 1 nu-ti sa fii inga,uitor cu ermit totusi

ro riile tale ,efecte. Caci acel e

1 cunoaste-te e tine insuti 1 & celebrul e igraf gra.at

tem lul lui A ollo ,in 7el =i & este un sfat ,emn ,e urmat cu toate ca e un e%amen & ,intre cele mai se.ere & la care trebuie sa te su ui ermanent. Multe conflicte ar e utea fi

e.itate & ,aca in momentul ,eclansarii lor ne-am intreba

noi insine nu cum.a gresim ! Sa recunoastem ca suntem mult mai in,ulgenti fata ,e noi ,ecit fata ,e altii. 0ste & ,esigur & o inclinatie natural-umana & ,ar asta inseamna oare ca trebuie sa i ne su unem & acestei slabiciuni & fara sa incercam sa lu tam im otri.a ei ! 2e,em a roa e intot,eauna aiul ,in oc=iul altuia in locul birnei ,in oc=iul nostru .. 7aca am fi luci)i & ,aca ne-am anali)a cu obiecti.itate & .iata ar fi mai usoara entru toti.

3n orice ca) & nu e%ista ,oua feluri ,e bune maniere# unele a licabile in societate si altele acasa. 0ste suficient sa ne im unem sa fim oliticosi fata ,e familie la fel cum

suntem fata ,e straini. (umai astfel .om fi res ectati si .iata in intimitate .a ,e.eni agreabila. Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa traim rigi, ca niste manec=ine inte enite & ci natural & firesc & calm si linistit. 0 ,ea4uns sa nu confun,am rela%area cu ,e)or,inea si singuratatea cu un mo, ,e .iata ,escatusat ,e orice reguli ,e buna cu.iinta. 7ar cine nu-i cunoaste e acei 1 sta ini atot uternici 1 cu camasa ,esc=eiata & arul .il.oi & care retin, sotiei e o cana ea &

cu bretelele atirnin, & cu sa le a,uca ime,iat

a ucii & ei tolanin,u-se

cu )iarul in mina & entru a se ,eleta cu stirile s orti.e ! Poate sur.eni 1 o catastrofa culinara 1 & oate sa sune telefonul & oate sa latre ciinele... 1 sunt sta in la mine acasa si la urma urmei toata lumea traieste aici ,in banii mei 6 1 Sau mai rau & 1 eu sunt sta inul casei 6 Si toti membrii familiei trebuie sa-mi faca mie .iata lacuta 6 1 (u

.a fi .orba & in mo, sigur & ,e o familie fericita ... 7aca-i acor)i familiei tale soiul acesta ,e stima & c=iar ,aca retin)i ca esti manierat & inseamna ca stima ce ti-o tie insusi e .orba goala & caci nu lasi ,ata intrat in casa. Sco ul oricarui om este & s-ar utea s une & sa aiba o orti

olitetea la usa o

.iata frumoasa. Cel mai nonconformist ,intre noi .a a4unge ina la urma la aceasta conclu)ie. Sigur ca lucrul acesta nu ,e in,e numai ,e el & ,ar ,e in,e & in rimul rin, & ,e el. 0

suficient sa-ti imagine)i & atunci cin, esti singur si cre)i ca oti sa-ti ermiti orice & ca te afli & ,e fa t & in e care o stime)i si fata ,e care nu

re)enta unei fiinte ti-ai

utea inga,ui nici o grosolanie. 7e ce nu ai fi c=iar ersoana ! Sa )icem ca ai ramas intim lator singur lecat in conce,iu.

tu acea

entru cite.a )ile in casa. -amilia ti-a 0sti tentat sa lasi

aturile in ,e)or,ine & ,ula urile ,esc=ise

si sa maninci ,irect ,in cratita. 0 suficient sa te gin,esti ca in acea cli a iti intra in casa niste o rieteni care au

arere foarte buna ,es re tine. 2or fi sigur ,e)amagiti ,e acate & inutile.

ceea ce .a, & iar scu)ele .or fi & ,in

MA3 MU</ SAPU( & MA3 PU/3( PAR-UM ... ------------------------------------------->biceiurile noastre noastre ot sa se sc=imbe & manierele oate

ot ,e.eni mai rafinate & ersonalitatea noastra

sa se ,e).olte & ,ar cor ul nostru e un 1 ersona4 1 care ne insoteste mereu. 0l e o com onenta constanta a fiintei umane & careia trebuie sa-i ,am toata atentia unin, in .aloare lacut ,ecit ri.irea

ceea ce ne-a ,aruit natura. (imic nu este mai sentimentul ca as ectul nostru atrage si retine

celorlalti. 3ntrebata care este secretul frumusetii ei & o mare actrita a ras uns scurt # 1 multa a a & mult sa un si nimic altce.a 1. Cremele & lotiunile & s ra9urile ,eo,orante & coloniile au ,e.enit in,is ensabile toaletei )ilnice & ,ar ele nu ot

inlocui & in nici un ca) & baia si ,usul. <i sa ,e tim este o scu)a entru ,intii cariati & entru miinile si entru un

nu

icioarele neingri4ite sau

ar lasat in ,e)or,ine.

/oate aceasta nu sunt legate ,e o stuatie financiara ri.ilegiata si oricine in.oca acest lucru este foarte robabil ,e rea cre,inta. Cel care cre,e ca omul trebuie sa fie 1 natural 1 si ca as ectul e%terior nu contea)a & ,o.e,este cel mult ca bunul simt ii este la fel ,e strain ca ,e eriile

ar & ,e ,inti si ,e ung=ii. Pentru fiecare ,intre noi & a ersoana rau mirositoare & linga oate ,e.eni o

calatori in tram.ai linga o

un beti. sau linga un fumator in.e,erat

e% erienta insu ortabila. <i sa ,e res ect fata ,e ceilalti atinge insa a ogeul atunci cin, negli4enta .estimentara si mur,aria se ascun, sub este gri4a ... arfumuri tari. A a ,e toaleta nu le

ermisa ,ecit acelora care mai intii s-au s alat cu

SA(A/A/0A - C0< MA3 PR0/3>S 5U( A< >MU<U3 ------------------------------------------------2iata regulata & o,i=na acti.a fac ingri4irile normale arte ,in

e care le ,atore)i sanatatii tale.

Mi4locul cel mai sim lu si mai eficient ,e a te reface este somnul. /ot el este i).orul bunei ,is o)itii si al unei infatisari agreabile. 3ata ,e ce & e buna ,re tate & somnul ,inaintea unei etreceri la care esti in.itat seara

se numeste 1 somn ,e frumusete 1 . 7aca faci sa sara ,in .ine ,ecit in arte ,intre cei care trebuie toata .iata at in )ori ori ,intre cei la care somnul nu rimele ore ale ,iminetii & atunci ai ,a orice

in sc=imbul unui somn bun. Un ,etaliu re.ine in mo, constant in biografiile marilor ,e ersonalitati - generali sau con,ucatori oeti # ca se e noa te.

o oare & mari oameni ,e stiinta sau

multumeau ,oar cu un somn ,e

atru sau cinci ore olemica asu ra

(u ne .om lansa intr-o interminabila

,uratei o time a somnului & ,eoarece ,urata aceasta e o c=estiune ,e tem erament. 7u a statistici & omul ier,e ,ormin,

cam o treime ,in .iata & ,ar nu toti oamenii au ne.oie ,e $-+ ore ,e somn e )i.

7iscutia ramine totusi ,esc=isa # tinerii au mai multa ne.oie ,e somn si se tre)esc mai tir)iu & batrinii se scoala& in sc=imb & mai ,e.reme... . 3m ortant este sa ne ,o)am orele ,e somn astfel ca organismul nostru sa nu sufere. Cea mai buna solutie e sa res ectam un anumit rogram # sa ne

culcam si sa ne sculam la ore fi%e & sa ne inga,uim e.entual un somn scurt ,u a masa ,e me,icamentele <a rin) si sa e.itam cafele si

entru care inlocuiesc sau instalea)a somnul.

astrarea sanatatii contribuie in egala masura

alimentatia rationala & gimnastica )ilnica & masa4ele regulate & limbarile si e%cursiile & s ortul facut in mo, rational & alternarea lucrului cu tim ul liber. 3n lucrarile ,e s ecialitate ci si si ri.inta alimentatiei & e calitate &

un accentul nu numai

e cantitate. 7aca tousi mincam

rea mult & rea ,es

rea gras e ca)ul sa nu ne

ri.am cor ul ,e e%ercitii

fi)ice & cu atit mai mult cu cit & in )ilele noatre & masina ne con,amna la se,entarism. Prea ,es uitam ca e%cursiile si mersul e 4os sunt la fel ,e eficiente ca orice s ort. e 4os intre casa

Solutia este la in,emina oricui # mersul

si birou si & cin, a.em tim & e%cursiile la sfirsit ,e sa tamina. Pina nu e rea tir)iu & trebuie sa recurgem la

,ieta sau c=iar la ingri4iri me,icale & com letate ,e gimnastica si masa4e. 0le .or ,a & fara in,oiala & re)ultatele scontate & contribuin, la ,iminuarea tesutului a,i os si la obtinerea unui tonus muscular ,e in.i,iat. 0%ista asta)i o a,e.arata in,ustrie a ro,uselor

cosmetice menita sa faca minuni cu fata si cu cor ul nostru. Sa nu ni se ara e%tra.agant un abonament la o sala ,e e sa tamina & ,oua ore

gimnastica & o se,inta ,e sauna o ,ata

e sa tamina la un ba)in ,e inot etc. Con,itia necesara

entru ca aceste tratamente sa ,ea re)ultate este sa le facem cin, inca nu a.em ne.oie ,e ele. Un arinte inteligent

isi .a obisnui co ilul ,e mic sa faca macar * minute )ilnic ,e gimnastica. Sa nu uitam nicio,ata ca fiecare 8ilogram care il a,augam cere altul. 7u a ce am 1 agonisit 1 astfel multe 8ilograme in lus & este a roa e im osibil sa le mai e

,am 4os. Curele ,e slabire ,rastice sunt la fel ,e noci.e ca si 8ilogramele ne,orite. Cum ne mac=iem ! 3ata inca un ,omeniu la care se oate a lica ,ictonul antic 1 cunoste-te caci numai asa e tine insuti 1 &

oti sa-ti corecte)i micile ,efecte. -aceti-o

cu ,iscretie & e.itin, culorile ti atoare & roasta lor imbinare nuantele stri,ente. 0ste necesar ca mac=ia4ul sa tina seama ,e im re4urarile si ,e antura4ul in care ne gasim. (enumarate re.iste abun,a in recoman,ari ri.in, folosirea cu masura a

ro,uselor cosmetice. Sa nu e)itam sa tinem seama ,e ele & sa nu ne ba)am e intuitia noastra. Cel mai bine ar fi

sa a elam la ser.iciile calificate ale unei cosmeticiene & latin, o consultatie sau mai multe numai entru a obtine

niste sfaturi e%acte. -rumusestea naturala trebuie a4utata si nu brutali)ata. > bruneta cu oc=i .er)i este clar a.anta4ata ,e o nuanta roscata ,ata transformat in s icul griului. (u e%ista femei urite & nu e%ista ,ecit femei negli4ente. arului si ,e)a.anta4ata ,e un ar

(U MA3 SU(/0M ->AR/0 /3(0R0 ------------------------------------A intrat in legen,a o.estea unei =etaire care & la

rimele semne ,e imbatrinire & isi lua oglina si merse s-o ofere tem lului ,i.inei Afro,ita & cu aceasta rugaminte # 1 3a-mi oglina & buna )eita. Ce am fost nu mai ot sa .a,

si cum sunt nu mai .reau sa .a, 6 1 0%ista o seninatate ,is erata in cu.intele acestei femei care & ,u a ce a gustat

,in toate bucuriile .ietii & a inteles in ce moment trebuia sa araseasca scena rimei tinereti. 7ar a inteles si in ce

moment ince ea o noua .iata & cea a maturitatii & a intele ciunii & a ec=ilibrului. /rebuie sa fi folosit rau tineretea entru a tremura in fata anilor care ne aste ta &

caci a ,oua 4umatate a .ietii a,uce cu ea multe bucurii rofun,e & multe satisfactii si multa liniste. 2anitatea ,e a ne cram ona ,e ceea ce am fost # ,e no tile cin, ,ansam neobosite & ,e )ilele in care eram a,mirate oriun,e a aream & este total inutila caci nimic nu este mai trist entru o

femeie ,e o anumita .irsta ,ecit acest regret al trecutului & sau refu)ul ,e a intelege numai ,e o re)entul & moment care ,e in,e realabila. Aceasta ,rama -

regatire sufleteasca

caci este o ,arma sa nu sti sa imbatrinesti frumos - este ,e multe ori (u este ro.ocata ,e li sa ,e tact a celor ,in 4ur.

ermis ca & intilnin, o ,oamna ,u a mai multi ani & e tema frumusetii ei trecute. Cei lacere ,oamnei s unin,u-i ce frumoasa

sa ,esc=i)i o ,iscutie care cre, ca ii fac o

era & ce silueta minunata a.ea & ce gust ,esa.irsit in a se imbraca & gresesc rofun,.

Un filo)of s unea o,ata ca ii este cum lit ,e mila ,e femeile frumoase. /ineretea si frumusetea ,esc=i, toate usile si inlocuiesc in .iata familiala si sociala - ,e cele mai multe ori - alte calitati & mai ascunse & e care ar trebui sa le aiba un om obisnuit. Si .ine o )i - la femei cam in 4urul .irstei ,e *0 ,e ani - cin, au)i fara sa .rei ca esti catalogata ,re t baba & cin, .in)atorul nu mai este amabil cum era alta,ata & cin, sotul face in.oluntar o com aratie cu alta femeie & care nu te a.anta4ea)a & etc. 7aca nu treci cu umor o cri)a & o ca,ere este aceste momente se .a ,eclansa sigur si=ica cu urmari gra.e. 7in acel

moment & nu te mai ,uci la ,entist - nu mai contea)a - nu te mai reocu a ca te ingrasi - nu mai contea)a & iti )ici -

nu te mai imbraci cu gri4a - e inutil & iti s ui. 3ti

regatesti astfel o batrinete urita. /rebuie sa ne lu tam sa imbatrinim frumos si sa ne regatim ,in .reme & entru ca si

batrinetea e a noastra cum a fost tineretea si frumusetea. 7esigur & e mai bine sa fim tineri & frumosi si sanatosi & ,ecit batrini uriti si bolna.i 6 Acum e momentul sa intelegem ca frumusetea nu ,is are ,aca e .orba ,e cea s irituala. > ri.ire blin,a & un suris cal, & o con.ersatie inteligenta fac osibila o concurenta loiala intre o ersoana tinara si una

in .irsta. 0ste in or,inea firii si ,e in,e ,oar ,e noi sa i)butim. /otul e sa nu ,is eram. Acum a.em alte satisfactii si alte reocu ari A sa nu ne lamentam continuu & sa nu oate a4uta

arboram o figura acra si obosita. (imeni nu ne sa tra.ersam aceasta erioa,a in afara ,e noi.

0sti tinar & ,aca te simti tinar & ,esigur. 7ar sa nu constringem e altul sa g=iceasca in ce masura ne simtim

tineri & ci sa ne a,a tam tinuta .estimentara la .irsta noastra & sau sa ne alegem o satisfactie. >ricine rimeste cu rofesie ce ne .a ,a mereu lacere un com liment & ,ar nu

este ,eloc necesar sa intrebam mereu citi ani imi ,ati. S-ar utea ca interlocutorul nostru sa greseasca si sa ne ,ea cu .reo * mai mult 6 Se obisnuieste & ,in ce in ce mai ,es & ca ,oua ersoane care nu s-au .a)ut ,e mult sa-si s una

reci roc & automat & fara sa fie ,e fa t a,e.arat # 1 ce bine arati 6 1 Am au)it c=iar o anec,ota e aceasta tema - e%ista

.irsta intiia & .irsta a ,oua si 1 ce bine arati 1. Ras unsul este in genere & multumesc 6 <a fel si in ca)ul imbracamintii # 1 Ce blu)a frumoasa a.eti 1. 1 Multumesc 6 1 Sunt formule mai noi & care nu constituie un atentat la bunele maniere. Cu o singura con,itie - sa fie sincere. 7ar sa suri)i ironic sau sa comente)i cu altcine.a contrariul celor afirmate este ,e neiertat. Problema este ,e a sti cin, trebuie sa renunti la statutul ,e femeie frumoasa & la fel ca actorii luci)i care g=icesc momentul in care trebuie sa araseasca ecranul si

luminile ram ei. Sa ne amintim ,e S=irle9 /em le ai carei

manageri incercau sa-i sto e)e cresterea cu farmaceutice

ro,use

entru a imbogati cit mai multa .reme in,ustria utem sa nu a,miram felul in

cinematografica americana. (u

care micuta S=irle9 a =otarit cu cura4 sa-si construiasca o noua .iata care nu ,atora nimic fabricilor ,e .ise. 7aca n-ar e%ista amintirea tineretii n-am simti batrinetea. 5oala si nu .irsta ne im ie,ica sa facem ceea ce faceam alta,ata & caci o ersoana in .irsta oate fi fiinta

la fel ,e agreabila ca si una tinara. Si ,aca totusi ne simtim ,emorali)ate & sa recitim incintatoarele scene ,escrise ,e Proust in romanul 1 3n cautarea tim ului ier,ut 1 si sa retraim momentele inserarii ,e e la4a ,e la 5albec & olari)a & rin

im reuna cu minunata bunica a autorului ce

s irit si inteligenta & gru ul ,e tineri & in ,efa.oarea 1 fetelor in floare 1.

CUM SA M0R;0M & CUM SA (0 PUR/AM & -------------------------------------------CUM SA (0 AS0FAM ... ----------------------------Cin, mergem e stra,a sa ne amintim ca nu o utem

face la intim lare ci ca e%ista si in acest ,omeniu niste reguli ,e care trebuie sa tinem seama. Sa nu ne facem un obicei ,in a alerga mereu entru ca suntem in intir)iere entru ca a.em

sau sa mergem girbo.iti si incruntati neca)uri. 3i .om stressa

e cei ,in 4ur si le .om ,e.eni

nesuferiti. (oi insine .om constata ca ne-am sc=imbat firea si nu in bine. (u este greu sa ne controlam. (e sculam mai ,e.reme cu o 4umatete ,e ora si ne facem un rogram care

oate fi res ectat & iar gri4ile le lasam acasa in .estiar & macar entru a nu fi com atimiti. Merita 6

Re.enin, la mers. Cine n-a a,mirat mersul gratios & su lu al manec=inelor sau al actritelor. (imic fals & nimic ,e risos & nimic fortat. 7ar in general nu ne rea gin,im la

eforturile si e%ercitiile le-au facut ca sa scolile ,e mai intii sa

e care fiintele

e care le a,miram lutesc. 3n toate

ara ca nu merg & ci ca

rofil cursantii - baieti sau fete - sunt in.atati oarte e ca o carte sau un obiect greu. o.ara in ec=ilibru 6 rin urtarea urtam

3m osibil sa stai cocosat cu o asemenea >amenii e ca

rimiti.i au o tinuta frumoasa ,obin,ita

a unor .ase grele. Sa incercam ,eci si noi sa utin tim

e crestet cin, a.em

acasa & macar * minute in

fiecare )i & o greutate ,e acest gen. Mersul .a ,e.eni mai sigur & coloana .ertebrala mai ,rea ta. 0%ersin, .om fi siguri ,e reusita. Sa ne su ra.eg=em in ermanenta tinuta - sa nu ne

a lecam umerii inainte & sa nu miscam e%agerat bratele si coatele & sa facem asi nici rea mari & nici rea mici & sa

ne retragem stomacul in interior si sa tinem sira s inarii ,rea ta. /oate aceste gesturi le utem face e stra,a ,e cite

ori ne a,ucem aminte. Sa ne a,ucem aminte cit mai ,es 6 Cu .irsta tinuta omuluiu se mo,ifica. Sa incercam sa o corectam stu,iin,u-ne cu gri4a intr-o oglin,a care se ne reflecte ,in ca ina in icioare. 2om incerca sa a.em un

aer sigur ,ar ,e)in.olt & .om tine genunc=ii a ro iati cin, mergem & trunc=iul ,re t si fata ,estinsa. Cin, ne o rim sa stam ,e .orba cu cine.a )i, & entru ca e stra,a nu ne .om s ri4ini ,e e ro riile noastre

utem sa ne tinem si

icioare. 7omnii nu au nicio,ata .oie sa-si tina miinile in bu)unare. 3n casa nu ne .om s ri4ini ,e s atarul scaunului si nici nu ne .om 4uca ner.os cu ,iferite obiecte. Unii au c=iar obiceiul insu ortabil ,e a bate tactul unei mu)ici au)ite numai ,e ei & cu un creion & o bric=eta & un cutit & nefiin, constienti ca-i ener.ea)a e cei ,in 4ur. C=iar ,aca e

ne-am antrenat intr-o ,iscutie a rinsa & nu-l .om lua

interlocuitorul nostru ,e un nasture nici nu-l .om a roba batin,u-l energic coaste. 3n casa & intr-o .i)ita .om e.ita sa stam cu s atele e umar sau ing=iontin,u-l cu cotul in

la cei ,in 4urul nostru. 7aca o facem siliti ,e o im re4urare oarecare - suntem solicitati sa ras un,em la o intrebare & ,e il,a - ne cerem scu)e. 0% resia 1 un s ate oate fi .alabila la ublica. la4a sau

,ragut 1 are farmecul sau si

la un bal & ,ar nu in .iata noastra

Si cin, ne ase)am trebuie sa o facem cu gri4a. 7aca o actrita se stra,uieste sa stu,ie)e acest gest & inseamna ca nu e asa usor cum s-ar cre,e. Sa te ase)i e o cana ea sau e%amen & ,eoarece gratie & ,u a cum te tolanesti ,e e un scaun &

e un fotoliu inseamna sa ,ai a roa e un oti sa te ase)i cu un gest lin ,e

oti sa te trintesti ca un lemn sau sa leca nicio,ata. Sa nu

arca nu ai mai

cre,em ca suntem obligate sa folosim cu )gircenie marginea fotoliului & ,oar entru ca asa era ,istins e care e .remuri. 7in

nefericire & lista greselilor ase)in,u-te & oate sa se

oti sa le comiti

relungeasca la nesfirsit. Sa amintim e

genunc=ii tinuti cu miinile & bataia ner.oasa a ,egetelor su rafeta mesei & fluieratul sau fre,onatul unor melo,ii & genunc=ii in,e artati - o)itie ,e)agreabila in general la

,oamne - si altele. 0ste & ,e asemenea & o ofensa a,usa bunelor maniere sa-ti incrucise)i sa-si incrucise)e icioarele. 3n sc=imb & o ,oamna icioarelor & a.in, gri4a oate

artea ,e 4os a

sa-si aco ere & ,iscret & genunc=ii cu fusta & c=iar ,aca la Roma sau la Paris se oarta foarte scurt. Cin, & in sfirsit &

te ri,ici & faci in asa fel incit sa nu stai cu s atele la ceilalti cin, iti iei ramas bun si sa nu im ingi cu forta scaunul. 0 bine sa-ti ,o.e,esti simtul ,e or,ine unin,u-l la loc & ,ar fara sa ca)i in e%trema cealalta & cautin, cu .i)itei. rea multa gri4a locul un,e era la ince utul

CUM (0 M3SCAM ! -----------------------Ce sa facem cu miinile ! Am enumerat ce nu trebuie sa

facem # sa nu le miscam fara rost & sa nu le infun,am in bu)unare & sa nu batem ner.os cu ,egetele e su rafata mesei

etc. Sa nu gesticulam e%cesi.. 7ar & renuntin, la orice miscare a miinilor con.ersatia noastra ar ,e.eni total ine% resi.a. Reamintiti-.a anec,ota cu eroul italian & ,ecorat entru ca nu a tra,at ,usmanului secretele ,etinea. Cum as fi e care le

utut sa o fac ,aca a.eam miinile legate

le s ate ! - s une ne.ino.atul! sol,at ... (icio,ata nu .om arata cu ,egetul un obiect sau o ersoana. 7e asemeni & este

agasanta mania unora ,e a-si trosni ,egetele sau ,e a-si incearca elasticitatea falangelor & rotin,u-si o,ul almei la

nesfirsit. 0ste a roa e inutil sa .a s unem ca aceste gesturi sunt socotite roaste obiceiuri. Sa nu terminam acest ca itol

fara sa mai amintim 1 miscari 1 gresite in societate # ,egetele in nas sunt oate amu)ante la co ii ,e ,oi ani & ,ar ,e la e,e sit si inter)is

aceasta .irsta & e un gest care trebuie cu ,esa.irsire.

Scobitoarea nu-si are locul la o masa festi.a. 7aca ai absoluta ne.oie ,e ea & trebuie sa o folosesti cin, esti singur. Cintaretele isi incrucisea)a miinile se e ie t ceea ce

are ca le a4uta sa cinte mai bine. Pentru restul ui miinile in sol,

oamenilor gestul este ri,icol. (ici sa-ti ca o

recu eata & nu este un semn ,e buna e,ucatie & c=iar

,aca esti foarte su arat. (a oleon a fost imortali)at in tablouri tinin, o mina sub nasturii tunicii & iar la s ate. C=iar ,aca sunteti un ti asta)i aceasta atitu,inea e cealalta

,e genul lui (a oleon &

ro.oaca risul.

Cin, tusesti sau casti & ui mina la gura. -iecare stie acest lucru & ,ar ,in nefericire nu toata lumea o face 6 Sa ri)i nu este numai firesc ci - ,u a cum s unea Rablais e c=iar & un semn ,e sanatate. 7ar ,aca ai un ris stri,ent si mai ales ,aca o ,ata i)bucnit & nu-l mai oti

sta ini & ai gri4a sa nu te e%teriori)e)i in acest fel. 7ar

e la fel ,e ,e lasat sa incerci sa aco eri casca,ele ,e ris & ,ucin, mina la gura. (u mai .orbim ,e im resia e care o faci cin, ri)i in =o=ote & lo.in,u-te roasta

este sol,uri

sau im ungin,u-ti .ecinul in coaste. Ca orice manifestare com ortamentala risul isi gaseste e% resia i,eala in mo,eratie. >rice om este mai sim atic cin, suri,e. 0ste un secret care il ,etin rea utini semeni ai nostri & ,ar face minuni ermanent & entru ca atunci se e

cu con,itia ,e a nu-l etala transforma in rin4et.

*. SA<U/U< ~~~~~~~~~~~~ SA<U/U< - M>7 70 C>MU(3CAR0 CU >AM0(33

3n .iata tribala oamenii strigau sau faceau semne entru a-i feri e ceilalti ,e un ericol sau entru a-si

anunta semenii ca au gasit =rana. 7ar & ca multe lucruri care la origine au fost .itale & salutul a ,e.enit un simbol. 3nsa & c=iar si asta)i se im une un anume ceremonial care ri,ica multe robleme. Sa stii sa saluti este & intr-a,e.ar & rima

,o.a,a ca stii sa res ecti u)antele. Salutul este manifestare ,e curtoa)ie cu care intim ini

e cine.a. 7esi

formulele ,e salut sunt .ec=i ,e cin, lumea & salutul in sine are mimica & o)itia cor ului & tinuta & o infinitate ,e nuante care-i mo,ifica sau ii com letea)a sensul. Un sim lu salut oate ,emonstra cui.a & ,e il,a & in ce masura il

stime)i & cu con,itia sa mai a,augi inca un mic gest. >rice salut este o forma ,e olitete & ,ar nu im lica acelasi gra, e co ii

,e cor,ialitate. Stim cit ,e greu este sa-i faci sa salute

e cine.a. Cei mici isi imbratisea)a mama ,e cite e

ori o .a, & entru a-si ,o.e,i ,ragostea. 7ar ,aca & a are

neaste tete unc=iul 2asile & cu barba lui neagra si stufoasa & co ilul .a refu)a categoric sa scoata .reo .orba. Cel mult &

la insistentele

arintilor & cel mic .a sc=ita ,in .irful enibila

bu)elor un salut ,e bun .enit. Situatia .a fi entru toata lumea si mai ales re rosa intregii familii

entru unc=iul care .a

roasta crestere a micutului.

Aceasta intim lare .a fi in curin, obiectul ,e ,iscutie al tuturor ru,elor. Cu utina rab,are si tact utem e.ita

aceasta tragi-come,ie. 2om trece este

este inci,ent ,eoarece co ilul entru a

rea mic si .om face un efort ,e imaginatie lin ,e cu totul ,e alte e micut s-o salute

intram in uni.ersul lui 7ragostea il im inge suta ,e ori

robleme.

e mama lui ,e o

e )i. Putem sa-i cerem aceeasi atitu,ine fata

,e unc=iul care-l in=iba cu teribila lui barba ! 2a face el ,in teama un gest ,e ,ragoste ! 3n mo, cert & nu. 7ar a,ult & salutul nu gest ,e entru

resu une o manifestare ,e ,ragoste & ci un

olitete & o con.entie. Pentru co il acum cin, este

foarte mic & singurul criteriu este acela al sim atiei sau anti atiei. Mai tir)iu & sub influenta e,ucatiei el se .a con.inge singur ,e cit e ,e necesar salutul in relatiile cu oamenii. (ici un om nu este atit ,e neinsemnat incit sa nu merite un salut ,in artea noastra. Cei care astea ta cu e fata rost

ri.irea fi%a & cu bu)ele strinse si cu o grimasa sa fie salutati ca e.entual sa ras un,a sunt si

crescuti si ,e rea cre,inta. <u,o.ic al B32-lea o saluta si e ultima bucatareasa cu aceeasi curtoa)ie e care o

manifesta si fata ,e stralucitoarea ,omnisoara 7e.aliere. (umai snobii ot cre,e ca ,emnitatea lor e micsorata ,e un salut

oliticos.

->RM0<0 70 SA<U/

<a tara & in orasele mici sau la

eriferia marilor

orase & e%ista inca bunul si stra.ec=iul obicei ,e a-i saluta e toti cei e care ii intilnesti & fie cunoscuti & fie

necunoscuti. 3n aceste locuri & sentimentul ,e a artenenta la aceeasi comunitate este inca .iu si sa nu saluti inseamna sa-ti atragi anti atia tuturor. Anonimatul marelui oras & un,e esti multime & nu mai ier,ut in

ermite e.i,ent acest salut generali)at. Aici

functionea)a alt co, & ale carui u)ante reglementea)a mo,ul ,e a saluta. 3ata cite.a ,in regulile sale ,e ba)a # barbatul saluta mai intii o femeie & c=iar ,aca este mai tinara A tinarul sau tinara ii saluta .enit e cei mai in .irsta A noul e su eriori.

e cei care sint ,e4a a,unati A inferiorul

0ste obligatoriu sa ras un)i la orice salut ,eoarece a refu)a sa ras un)i la un salut inseamna sa-l 4ignesti gra. care ti s-a a,resat. 2om ince e rin a ,es re cum trebuie sa salute un rimul. 3n e cel

,omn. Cin, intilneste o ,oamna barbatul saluta general & salutul inseamna sa-ti scoti

alaria & a ro%imati. cu

,oi metri inaintea intilnirii & sa o inclini usor & ri.in, fara insistenta in oc=ii ui alaria la loc ersoanei salutate & iar a oi sa iti

e ca . (u-mi e% lic ,e ce acest obicei &

,e a te ,esco eri in semn ,e res ect fata ,e cine.a & a ,is arut a roa e cu ,esa.irsire si a fost inlocuit cu astrarea caciulii se tine caciula e ca e ca in orice im re4urare 6 >bser.am ca in salile ,e e% o)itie & la

cinematografe & sau in restaurante. -rigul nu este o scu)a 6 0ste strict inter)is sa stai cu alaria e ca in toate

aceste locuri. ;lumesc & nimic nu este strict inter)is in com ortamentul cui.a & ,ar riscul ,e a fi catalogat ,re t rost crescut este ine.itabil. (. Ceausescu se a,resa intot,eauna o orului cu caciula bine in,esata e urec=i. (u

am obser.at ca 7on Carlos - regele S aniei - sa .orbeasca unei multimi cu ca ul aco erit. (u-i nimic & a.em tim Re.enin, la salut - ,omnul care intilneste o sa in.atam 6

ersoana i a

feminina cunoscuta & incetea)a sa mai fume)e tigarea sau si-si scoate mina ,in bu)unar. Ri,icarea alariei sa face

intot,eauna cu mina o usa

artii in care se gaseste

ersoana

salutata. 0ste ,e o familiaritate ne ermisa & c=iar intre rieteni & sa re,uci gestul la o sim la atingere a borului alariei & fara sa o ri,ici. 3n acest ca) & e mai bine sa astre)i alaria e ca si sa saluti .erbal. orti alarie ! Regula este

Ce se intim la ,aca nu

foarte sim la. /e multumesti cu o inclinare a ca ului care .a fi oate un ic mai a,inca ,acit ,aca ai saluta cu e

alaria. Urmarim cu stu oare la /.2. tineri cu se cute ca

stin, como, in fata camerei ,e luat .e,eri si res un)in,

la intrebari. 0ste ina,misibil 6 7ar ,umnea.oastra ,oamna & cum .eti saluta ! Sim lu - .eti ras un,e la salutul care .a este a,resat .a ,o.e,i rintr-un suris care

ersoanei intilnite ca ati recunoscut-o. 3n tarile rima & entru a-l autori)a astfel

anglo-sa%one & femeia saluta

e ,omnul intilnit sa o salute. 3n sc=imb & in 0uro a continentala & regula este urmatoarea # ,omnul saluta & ,oamna ras un,e. 7oamna mai tinara o saluta care ii ras un,e la salut. 7oua e cea mai in .irsta

ersoane ,e acelasi se% si

,e aceeasi .irsta se saluta simultan. Ai ,re tul sa refu)i un salut ! Am s us ,e4a ca a refu)a sa ras un)i la salut inseamna a-l face inteleaga ca te-a ofensat gra. & e tine sau e celalalt sa e unul ,in

membrii familiei tale. 3n afara acestor ca)uri & nu e%ista salut e care oti sa-l refu)i fara sa incalci in mo,

,eliberat si grosolan regulile elementare ale bunei cu.iinte. 0%ista totusi im re4urari in care am facem ca nu .e,em anumite refera sa ne entru a le saluta &

ersoane

,eoarece am a.ut cu ele un conflict. Aceste ca)uri cer mult tact si o mare re)enta ,e s irit entru a gasi o solutie

onorabila. Pentru a e.ita intilnirea & o facem cin, suntem inca la mare ,istanta. 7ar ,aca intilnirea este ine.itabila & .om saluta scurt. Acest salut ar utea fi entru celalalt o

mica lectie ,aca el este .ino.at & iar ,aca noi suntem

.ino.ati & salutul nostru

oate ,uce la o im acare. ersoane - al caror cerc

Se intim la a,esea ca unele

,e relatii este foarte intins sau & ur si sim lu & a caror memorie este slaba - sa aiba im resia ca recunosc e cine.a

si sa o salute sau sa nu recunoasca. Sa )icem & ca am cunoscut e o ,oamna in tinuta ,e seara & iar acum & ,eoarece este imbracata in taior n-o mai recunoastem. Profesorul ,e gimnastica e care il .e,em mereu in trening oate ,e.eni ,e

nerecunoscut cin, este imbracat elegant. 7in acest moti. & .om saluta c=iar ,aca nu suntem siguri ca-l cunoastem e

celalalt. Uitam re e,e un salut care ne-a fost acor,at ,in greseala & ,ar nu uitam nicio,ata ca nu am fost salutati ,e catre cine.a cunoscut. (u e%ista reguli fara e%ce tii. Astfel & .om e.ita sa salutam o ersoana & mai ales o ,oamna & ,aca o

intilnim intr-o com anie com romitatoare. 3n armata & salutul este strict reglementat - inferiorul il saluta e su eriorul sau in mo, obligatoriu. Pentru

ersonalul fero.iar & ostal & entru .amesi & e%ista alte reguli. 0i se ot saluta fara sa se cunoasca & rin sim lul fa t ca arte s-ar utea s une

oarta aceeasi uniforma. Pe ,e alta ca e ,estul ,e

lacut sa fii salutat cin, esti la .olan

c=iar ,e catre un necunoscut. Cel care intra intr-un local saluta & cel care se afla acolo ras un,e la salut. Aceasta regula este .alabila in restaurante & com artimante ,e tren & sali ,e aste tare & lifturi& maga)ine. Un om bine crescut isi scoate alaria si se o reste

un moment cin, trece un con.oi mortuar. /e ri,ici & te ,esco eri cin, se intonea)a un imn national sau cin, se inalta ,ra elul unui stat. Pe ,urata ceremoniei trebuie sa te com orti ,ecent & entru a arata ca res ecti sentimentele altora. 3n alta or,ine ,e i,ei & salutam tot gru ul ,in care face arte o cunostinta. Se intelege ca ersoanele care o

insotesc .or ras un,e la salut & ,ar nu .or intreba numele

,umnea.oastra.

SA<U/U< 20R5A<. S/R3(;0R0A M33(33. SARU/A/U< M33(33.

Se

une intrebarea ,aca trebuie sa a,augam la

gesturile ,escrise si mai sus o formula ,e salut. 7e la ca) la ca) & ,a. >ricum & ea este ,ictata mai intii ,e obiceiul amintului si a oi ,e im re4urarile momentului. 7e e%ista tim ersoane il,a &

e care le cunoastem ,in .e,ere si carora rin inclinarea ca ului &

,e ,ecenii le a,resam un salut

fara sa

ronuntam nici un cu.int. 7aca intilnim ru,e &

rieteni & sau cunostinte a ro iate & .om sc=imba un 1 5una )iua61 c=iar ,aca nu ne o rim intilnim alte entru o con.ersatie. 3n sc=imb & ,aca

ersoane & formula obisnuita .a fi 1 5una )iua6 1

sau 1 5una seara6 1 la care a,augam obligatoriu 1 7oamna 1 sau 1 7omnule 1. (u este insa necesar sa s unem numele ersoanei

e care o intilnim. Astfel & nu trebuie s us in nici un ca) # 1 5una )iua ,omnule Po escu6 1. 3nterlocutorul ,umnea.oastra isi stie foarte bine numele si nu tine & oate & sa-l stie toata stra,a. Situatia se sc=imba ,aca este .orba ,es re un ,irector al unei mari u)ine sau ,es re un ofiter. Acestia se a,resa subalternilor cu un com liment. 7aca cei intilniti sunt un ,omn si o ,oamna este bine sa s unem mai intii 1 5una )iua ,oamna6 1 si a oi 1 5una 1 1 )iua ,omnule6 1& c=iar ,aca este .orba ,es re o necunoscuta. 2eti e.ita formulele ,e ti ul # 1 Cello6 1 sau 1 Ciao6 1 sau 1 A,io6 1 ermise ,oar a,olescentilor. Cin, ne ,es artim ,e cine.a & formulele ,e salut sunt # 1 <a re.e,ere6 1 & 1 5una seara6 1&1 (oa te buna6 1 . Stringerea miinii se ractica mai ales cin, cele ,oua ot

ronuntin,u-le numele. Acesta .a ec=i.ala

ersoane care se intilnesc urmea)a sa se o reasca si sa stea utin ,e .orba. 0ste o forma ,e salut care ,atea)a ,in

antic=itate si care este incarcata ,e un simbolism Sa saluti

rofun,.

e cine.a stringin,u-i mina este un semn ,e mare

stima. 3n acest ca) & regulile sunt in.erse # cel care intin,e mina rimul este ,oamna & ersoana mai in .irsta sau ersoanei ,e rang su erior ii re.ine

su eriorul. /ot

initiati.a formulei ,e salut. Se intim la ca ,in graba sau ,in necunoasterea acestei reguli & tinarul sa fie intin,e mina. Sa o refu)i este & in aceasta situatie & un afront e rimul care

care n-ai ,re tul sa i-l faci & ,ecit in ultima instanta. Cel mai ocu at ,intre oamenii ,e stat nu trebuie sa refu)e sa stringa mina celui mai isalog ,intre solicitanti. Sa fie

stabilit ,eci & ca sa refu)i o mina intinsa este o sanctiune ,e o gra.itate e%ce tionala. Se intelege ca entru a stringe mina cui.a & scoti utin si-ti ri.esti interlocutorul in

alaria sau te inclini

fata. Un barbat se .a ri,ica

entru a stringe mina cui.a. entru a ,a mina

7oamnele nu trebuie sa se ri,ice ,ecit unei ersoane mai in .irsta sau

e care .or s-o onore)e in

mo, s ecial. Se s une & e ,re t cu.int ca mo,ul in care stringi mina celuilalt iti ,e).aluie firea. Sa e.itam ,eci sa a.em o mina moale sau una care o ),robeste e a celuilalt.

(e .om feri & ,e asemenea & sa a ucam ,oar .irful ,egetelor. > mina & este o mina & iar o stringere ,e mina o stringere ,e mina. Cum e%ista ,estule stringerea miinii ersoane su erstitioase & se .a e.ita

e ,easu rea alteia & in cruce. 7e altfel &

gestul este total li sit ,e eleganta. 0ste mai sim lu sa urmam or,inea fireasca a rioritatilor # ,oamnele intre ele & e care o stringem

,oamnele si ,omnii & ,omnii intre ei. Mina

este in mo, tra,itional ,rea ta. U)anta ,atea)a ,in tim urile cin, in mina ,rea ta tineai o arma & iar cin, intin,eai mina goala insemna ca ,oreai ace. Anumite asociatii sau

comunitati & ,e e%em lu cercetasii D scouts E isi string mina stinga. Stringerea miinii oate insemna si altce.a ,ecit

salutul. Se stringe mina si

entru a marca inc=eierea unei

afaceri & entru a sublinia con,oleantele & felicitarile & o rugaminte & o multumire sau o scu)a. 0ste un semn ,e camara,erie & ,e Cum rietenie sau ,e ,ragoste. urtam manusi ! Pe stra,a barbatul entru a stringe mina

roce,am cin,

isi scoate manusa ,in mina ,rea ta unei femei & c=iar ,aca aceasta

oarta manusi. -emeile isi

scot manusile cin, a4ung la locul unei intilniri stabilite & ,ar ,aca aceasta este intim latoare & le ot astra cu riscul

,e a face un lucru neelegant. 0%ista o e%ce tie care este ,ictata ,e bunul simt. 0ste .orba ,e manusile lungi care se oarta la toaletele ,e seara. Pentru ca sunt foarte greu ,e scos & si sunt asortate la roc=ie se Manusile nu se tin ot astra toata seara.

e mina in restaurant & in salile ,e

teatru & concert sau e% o)itii ,ecit ,aca sunt ,e ti ul celor ,e mai sus. 3ntr-o biserica rotestanta & manusile se ot tine

e mina ,ar intr-o biserica orto,o%a & sau intr-una catolica un,e se face semnul crucii la intrare ,u a ce ti-ai inmuiat ,egetele in a a sfintita este firesc sa le scoti. Cin, au rol ,e rotectie & manusile se tin e mina -

in calatorie & sau in multe ,isci line s orti.e. Ce trebuie sa stim ,es re sarutatul miinii ! 0ste .orba & ,u a cum se s une & ,es re un obicei .ec=i si ,emo,at sau & ,im otri.a & ,es re un act ,e su rema olitete & a ana4

al barbatilor bine crescuti ! 3n general & numai femeilor res ectabile li se saruta mina & ,ar & nu in aer liber sau e stra,a & ci numai in casa. Sarutatul miinii sau e o manusa &

este masa este o gafa. M-a amu)at co ios o scena e malul marii cin, am sur rins o intilnire intre o

.a)uta

,oamna si un baietel crescut e%agerat ,e bine ,e catre bunici # ,oamnei i s-a sarutat mina & ambii fiin, in costume ,e baie & si in alarie ,e lus & baietelul a.in, e ca o imensa

aie legata sub barbie 6

Cum se saruta mina ! 7oamna intin,e mina s re ,omnul

care o saluta A ,omnul se a leaca usor bu)ele sau a se reface ca o atinge.

entru a o atinge cu

0ste larg ras in,it obiceiul ca ,oua intilnesc sa se sarute

ersoane care se lina stra,a

e ambiii obra4i. 3n

acest lucru nu lasa o im resie buna ,ar la gara sau la aero ort nu soc=ea)a 0%ista e nimeni.

rintre cititorii si cititoarele noastre un

numar mare ,e in,ragostiti. 0i se intreaba ,esigur ,aca ot sa se sarute sau sa se imbratise)e e stra,a. Suntem

obligati & nu fara regret & sa fim categorici si sa-i ,e)amagim. 7in unct ,e .e,ere al bunei cu.iinte & sarutul si ublic. Un film celebru se e lume 1. 7in acate nu

imbratisarea sunt inter)ise in

intitula 1 3n,ragostitii sunt singuri

este a,e.arat. Caci ,aca se intim la ca ei sa se simta singuri & lumea este si birfitoare. re)enta in 4urul lor & curioasa & ironica

6. PR0F0(/AR0A ~~~~~~~~~~~~~~~~ PR0F0(/AR0A - P>AR/A 230/33 S>C3A<0

Pot sa .a

re)int ! 7a & ,ar corect 6

/oata lumea ,oreste sa-si faca noi relatii & sa-si largeasca cercul ,e cunostinte. (imeni nu a fi re)entat & c=iar ,aca este o oate s-o faca fara

resoana care se bucura e care

,e notorietate

ublica. 7aca .reti sa nu faceti gafe

societatea le sanctionea)a ime,iat & ince eti cite.a reguli elementare. Se

rin a .a insusi

re)inta barbatul & femeii A cel mai tinar & celui

mai in .irsta A inferiorul & su eriorului A subor,onatul & sefului A - intr-un cu.int rangul inferior & celui su erior. Prin urmare & este incorect sa-l re)inti sau e ,omnul ,irector unui functionar & e

e o ,oamna aceluiasi & cu e%ce tia citor.a ca)uri

care le .om mentiona mai ,e arte. Sa .e,em acum cum ,ecurge re)entarea. 7omnul B & un tinar )iarist & in .irsta ,e 30 ,e ani este in.itat un,e.a & in acelasi tim cu ,omnul G &

,irector ,e e,itura & filo)of bine cunoscut. 7u a cina & ,omnul B & il roaga e rietenul sau ,omnul F sa- l re)inte cu

rima oca)ie ,omnului G. Sa-l este si mai tinar si mai

re)inte & ,eoarece ,omnul B

utin im ortant ,ecit celebrul rietenul

scriitor. Momentul aste tat sa i.este. 3nto.arasit ,e

sau ,omnul F & se in,rea ta catre ,omnul G care tocmai a ramas singur si-i s une acestuia # 1 7omnule ,irector & imi ermiteti sa .i-l re)int e rietenul meu ,omnul B ! 7omnul re)entare este insotita ,e o ersoana nominali)ata.

B & ,omnul G 1. -ormula ,e

miscare abia sc=itata a cor ului catre Cele ,oua ersoane astfel

re)entate & se inclina una s re

cealalta & ,omnul B cu o nuanta ,e res ect mai marcata ,ecit ,omnul G. Acesta & a roa e in acelasi tim & ii intin,e mina ,omnului B care o stringe ime,iat. Aceste ,oua fost re)entate. 0le se cunosc & e%ista una ersoane au

entru cealalta si rin sc=imbul

marc=ea)a nasterea relatiilor lor sociale citor.a cu.inte. Anali)in, aceasta reguli ,e ba)a. 1. 7omnul B & tinar scriitor & trebuie

re)entare & utem sa formulam cite.a

re)entat celebrei

ersonalitati care este ,omnul G si nu in.ers & ,eci ,u a regula inferiorul & su eriorului. 2. 3n absenta sta inului casei & un ,e.eni cel care face re)entarile. re)entarea & ,u a rieten intim oate

3. > re.erenta & o inclinare & insotesc

care urmea)a stringerea ,e mina si numai a oi se ince e o con.ersatie. Cei ,oi ,omni se cunosc acum si re)entarile

le-au ,at ,re tul sa aiba relatii mon,ene & ceea ce & ,u a regulile stricte ale olitetii & nu era osibil inainte.

/AC/ S3 /AC/3CA 3( PR0F0(/AR3<0 C>R0C/0

Sa ince em

rin a aminti

rioritatile salutului # e cei mai in

tinerii & inferiorii si barbatii ii saluta .irsta & e su eriori si

e femei & care ras un, la salut.

Remarcam mai inainte strinsa legaturaa intre aceasta regula si cea a re)entarii. 3n salut & ca si in re)entare & a,ica

atunci cin, se naste .iata sociala si ,e fiecare ,ata cin, o consoli,e)i & initiati.a orneste ,e 4os # su eriorul este re)entat subalternul. 3ntr-o un ,omn si o ,oamna.

cel salutat & asa cum ii este si inca ere se afla ;a),a intra si il

entru scurt tim re)inta

e ,omn ,oamnei & iar ,oamna

intin,e mina ,aca ,oreste & ,aca nu isi s une numai numele. (ici c=iar fetele foarte tinere nu-si .or s une numai numele mic - Mimi & -ifi & 5ebe & Coca & Anuta & Crenguta - ci .or rosti c=iar ambele nume - <aura 3onescu. Aceeasi recoman,are o facem si tinerilor ,omni & nu .or s une - 5og,an & 7an & ;abi & Puiu ci numele intreg - Serban 3or,anescu. 5ine inteles & in acest ,omeniu & ca si in altele & e%ista unele moti.e care anulea)a regulile # nimeni nu .a fi obligat & ,e e%em lu & sa acce te salutul cui.a care a feri & sa ier,ut stima generala. <a fel & ne .om ersoane ,es re care stim

re)entam una alteia ,oua

ca nu ,oresc sa se cunoasca. Pre)entarea marc=ea)a stabilirea unei legaturi intre ,oua ersoane care & ,intr-o ,ata & incetea)a sa mai fie entru celalalta. Se cunosc & iar acest .erb ermite ca

straine una

trebuie luat in sensul lui strict. 0tic=eta iti ,in acel moment sa

oti sa-i .orbesti & sa-i faci o in.itatie

si sa-i a,rese)i un salut noii tale cunostinte. 0ste ne ermis sa rofiti ,e noua relatie in sco uri ersonale & sau sa ,e.ii

familiar ime,iat. 7aca negli4am aceste reguli & .om .e,ea cu tristete intreru in,u-se o relatie care ar fi utila sau ar fi Sa utut sa se transforme intr-o entru a clarifica utut sa ,e.ina rietenie. roblema

rofitam ,e im re4urare

familiaritatii & s unin,

ur si sim lu ca ea este o usul

olitetii. Poti a.ea cu cine.a o legatura ,e or,in s iritual & o anume afinitate & o inii comune & ,ar nimic nu-ti ,e.ii familiar cu ermite sa il,a

ersoana res ecti.a. (u .om intreba ,e

cum o ,uce cu banii sau in ce relatii se afla cu sotia & subiecte e care le ,iscuti numai cu familia. 7e asemenea &

ne .om feri sa-i facem confi,ente & mai ales ,aca nu ne sunt cerute. Cin, este necesar sa re)inti o ersoana alteia!

3n cercurile restrinse & entru ca este im ortant ca toti membrii sa se cunoasca intre ei & mai ales ,aca obisnuiesc sa se .a,a frec.ent. 3n sc=imb & la rece tii sau la baluri nu este necesar si nici nu este osibil ca toti in.itatii sa e

se cunoasca intre ei. Acestia insa trebuie sa-l cunoasca

sta inul casei & e sotia acestuia & e in.itatul ,e onoare si e .ecinii sai ,e masa. 0ste im ortant ,eci sa fie Sarcina aceasta ii re.ine ga),ei sau faca re)entati.

ersoanei ,esemnate sa re)enta

re)entarile. 3n li sa acesteia in.itatii se .or

unii altora & asa cum .eti afla intr-un ca itol ulterior. 7aca sunteti ga),a si re)entarea cui.a .i se are

ino ortuna & trebuie sa e.itati aceasta situatie & roce,in, cu mult tact. Cin, sunteti in.itat iar ga),a nu are tim re)inte & faceti-o singur. C3/02A 0BC0P/33# > foarte tinara ,omnisoara este re)entata unui ,omn sa .a

in .irsta si nu in.ers cu toate ca regula s une # barbatul este re)entat femeii. 7ar in acest ca) a trecut e rimul

lan .irsta.3nca o ,ata tactul si bunele maniere =otarasc 7aca ersoana care trebuie sa fie onorata. ersonalitate olitica sau ublica &

re)entam o

utem & in general & sa-i anuntam titlul si sa nu-i s unem numele. Se .a s une ,e e%em lu # 1 7omnul ,irector al fun,atiei ...1 & 1 7omnule ,irector & .i-l re)int e ,octorul B.1

7aca e .orba ,es re o ceremonie in care se im une un

rotocol & .a fi

ronuntat numai numele

ersoanei

e care o

re)entam. 3ntr-o societate se .a

ronunta mai intii numele ersoanelor re)entate.

ersoanei care intra si a oi numele

Cin, im re4urarile o cer & aceasta or,ine este in.ersata # ,aca in casa se afla o ersoana care merita un res ect re)entata unor noi .eniti. 3n ermiteti &

,eosebit & atunci ea .a fi cea

acest ca) ne .om e% rima astfel # 1 2a rog sa-mi ,omnule B & sa .-o re)int e ,oamna G 1. ,e oameni este

0%ce tin, situatia in care un gru re)entat unei

ersoane marcante sau in.itatului ,e onoare & re)entate cu lurilor si nicio,ata re)entam o ersoana singura unui re)enta

ersoanele singure sunt in.ers. 7aca trebuie sa gru & renuntam la unui bolna. & toate

re)entarea membrilor acestuia. 3n rioritatile se sterg si toate

ersoanele &

oricare ar fi situatia si .irsta lor & ii sunt Re etam & entru a fi retinut & este

re)entate.

re)entata & ,e

regule & ersoana care soseste # 1 Mama & acesta este Coria & colegul ,es re care ti-am .orbit 6 1 Construiti-.a singuri situatii in.atate. osibile & lecin, ,e la acest mo,el si a licati cele

C0 /R05U30 SA SPU(0M S3 SA -AC0M & C0 /R05U30 SA 023/AM

Se intim la a,esea ca graba ,e catre

re)entarile sa fie facute in

ersoane neatente. 3n continuare trebuie sa ne e cei bla)ati si e

,escurcam singuri. 7aca ii e%clu,em

mi)antro i & fiecare om este fericit sa cunoasca interesante. Cin, ne este

ersoane

re)entat cine.a & nu stim altce.a ronuntat clar. 2a

,es re el ,ecit numele & ,aca acesta este

trebui sa ne su unem atunci unui 4oc ,e societate & nu nea arat amu)ant & care .a consta in a g=ici cine sunt noii arteneri ,e ,iscutie. 0ste o situatie care mai tir)iu ,e.eni o amintire oate

lacuta & ,ar care ri,ica la ince ut anumite

robleme. 0ste foarte greu sa ince i o con.ersatie & ,ar momentul ,ificil oate fi ,e asit ,aca ,esco eriti relatii sau

interese comune. 3n celelalte ca)uri & ga),a sau cel care face re)entarea trebuie sa o com lete)e amabil ,es re cele ,oua rin cite.a cu.inte entru

ersoane care se intilnesc

rima ,ata. 0ste mai mult ,ecit un com liment & este un lucru care .a facilita rimul lor contact. -ie ca este .orba ,es re rofesiei acestora sau a

reci)area unor relatii comune & a

unei calatorii facute ,e unul ,in ei ,e curin, & se .a gasi in aceasta reci)are embrionul unei con.ersatii lacute. 3n

nici un ca) nu .om faca alu)ii la situatia lor financiara. (u se face & sa s unem # 1 7omnul B este un om cu bani ...1 sau 1 7omnul G este & ,in ,e acate & somer. 1 7e asemenea & este articulara a celor

rost gust sa .orbim ,es re .iata

re)enti sau sa ,iscutam & la nesfirsit & ,es re meseria acestora. Cin, facem re)entarile & trebuie sa a.em o atitu,ine olitetea

naturala. Sa e.itam orice e%agerare # (u .om afisa

e%egerata sau atitu,inea ser.ila. /rebuie sa ne res ectam si sa-i res ectam e ceilalti. 7oar asa .om gasi firul Aria,nei &

care ne .a scoate ,in labirintul con.entiilor sociale.

CAPCA(0

Cu oca)ia unei

re)entari & e necunoscatori ii

in,esc

intot,eauna cite.a ca cane. 2rin, sa fie ,eosebit ,e oliticosi & acestia insira toate titlurile onorifice ale ersoanei re)entate. ;reseala 6 (umele acestuia oate fi

insotit ,e acel titlu care il re re)inta cel mai bine in functie ,e con4unctura. 7e il,e & ,aca ,omnul B este in acelasi tim ,octor &

rofesor uni.ersitar si ministru la s ital sau in intilnirile articulare .a fi in ublic .a fi re)entat ca me,ic sau ca rofesor & iar

re)entat cu functia cea mai im ortanta & cea

,e ministru. 7ar & sa tinem seama cin, este ca)ul & si ,e fa tul ca multe ersoane ,oresc sa fie e care le ,etin. re)entate ,oar cu

numele lor & fara titlurile Si

re)entarea ru,elor creea)a uneori ,ificultati. Se e cine.a care .rea sa .-o ermiteti sa .-o re)inte re)int e e

intim la sa intilniti

sotia sa si care s une # 1 3mi

,oamna Po escu ! 1 3ar sotia acestuia .a s une la rin,ul ei # 1 3mi ermiteti sa .i-l re)int e ,omnul Po escu ! 1 Aceste

formule sunt nu numai carag=ioase ci si gresite. (u e%ista ,ecit una corecta# 1 Sotia mea 1 sau 1 Sotul meu 1 & cu .arianta 1 Sotia mea & Ana 1 & ,e e%em lu & entru intilnirile cu rietenii. 7e rost gust este si sa .orbesti ,es re sotul

tau sau sotia ta s unin,u-le numele ,e familie # 1 A)i face iata Po escu 1& s une sotia. 1 Po easca n-o sa fie ,e acor, 1& s une sotul. Putem cre,e ca s-a in me,iile mai lecat ,e la o gluma & ,ar &

utin culti.ate & aceste formule sunt luate

in serios. 7ar & in nici un ca) 1 7oamna mea 1 sau 1 7omnul meu 1 & cum s une omul ,in cu tot ,ina,insul. Aceeasi remarca este .alabila entru ceilalti membri ai o or cin, .rea sa fie oliticos

familiei. 2om s une # 1 -ratele meu & 7aniel 1 sau 1 Sora mea & 7ana 1. 7aca aceasta este casatorita .om s une 1 Sora mea & 7ana B 1 sau se .a s une ,e asemenei 1 Cumnatul meu & 5og,an G 1 sau 1 Cumnata mea & ,oamna Maria F1. Co iii sunt re)entati

la fel. 7es re ai nostri & .om s une 1 -iul meu & 7aniel 1 sau 1 -iica mea & Maria 1. 7aca sunt ai altcui.a & .om s une 1 Paul & fiul familiei B 1. 2om ,oamna F 1. 3n general & .om e.ita formulele care au intrat in limba4ul oamenilor sim li & si care tin, sa contamine)e e re)enta un cu lu s unin, # 1 7omnul si

toata lumea. Au)im frec.ent - cuscrul & cuscra & nasicu & nasica. 3n me,iul rural oate suna bine & in me,iul urban & nu. Asa,ar &

se .a s une # 1 7-na <uca & mama sotului 3oanei & fiica mea 1 sau 1 7-na ,r. ;raur nasa co iilor mei. 1 C=iar ,aca formularea

este mai com licata & este

referabila celor ,e mai sus.

Pre)entarea ca si salutul urmat ,e stringerea miinii ot crea incurcaturi ,aca o ersoana ,intr-un gru sau tot

gru ul nu cunoaste e%act regulile ce sunt im use in aceste situatii. Ca sa sim lificam lucrurile ne .om o ri asu ra unui ca) luat la intim lare. > tinara insotita ,e sotul ei e in.itata la ani.ersarea socrului & in locuinta acestuia D sau la un restaurant & nu asta este im ortant E. 7e fata se mai afla o erec=e in .irsta & o ,oamna tot in .irsta si un re)entarilor & ,aca arte ,in in.itati este

cu lu tinar. >r,inea saluturilor sau a tinara nu cunoaste urmatoarea # rimul e nimeni sau o

e care il saluta D iar acesta ii ,a

mina E este socrul & ersoana sarbatorita. Urmea)a cele ,oua ,oamne in .irsta D ele intin, mina in tim ce ga),a rosteste

numele nurorii sale ,ar si al ,oamnelor E & urmea)a ,omnul in .irsta D acum tinara intin,e mina E si & in sfirsit & tinara in.itata D miinile se intin, simultan E iar tinarului care o insoteste si a ramas ultimul i se s une numele iar tinara ,oamna ii intin,e mina. Am retinut ,eci ca initiati.a ,e a intin,e mina rima i-a fost ermisa ,oar ,e trei ori #

,omnului in .irsta & tinerei ,omnisoare si tinarului ,omn. Pentru a .a amu)a incercati sa ,e,uceti ,e cite ori are .oie sa aiba initiati.a intin,erii miini sotul ei. Se ot crea incurcaturi in situatia in care re)entam

ersoane ,e aceeasi .irsta sau ,e acelasi rang. Se .a s une atunci # 1 Pot sa .i-l 3.anceanu ! 1& alegin, re)int e ,omnul Po a & ,omnule

e unul ,intre ei & la intim lare. 7aca

celalalt se .a simti ofensat este ,esigur un snob. Prin analogie & formula se a lica si ,oamnelor ,e .irste a ro iate. U)anta cere insa sa Cin, .a este re)entam ,omnisoara ,oamnei. oate intim la sa

re)entat cine.a & se

nu-i intelegeti sau sa nu-i retineti numele. 3.anescu se tine minte mai usor ,ecit 3.anceanu. 3n acest ca) & cereti ur si sim lu sa .i se re ete numele. 0ste mai bine asa

,ecit sa i-l scilciati & lucru interlocutor cit si

enibil atit

entru referati o

entru ,umnea.oastra. 7aca

cale mai ,iscreta & aste tati ca

ersoana care .-a facut

re)entarile sa ramina singura si rugati-o sa .a mai s una o ,ata numele cu ricina. are 1

-ormulele 1 sunt incintat sa .a cunosc 1& 1 imi 1 bine 1 & 1 imi face

lacere 1 sunt inca ,e o mare re)entare se

actualitate. Uneori & ,u a ce se face o

instalea)a o tacere a,inca si stin4nitoare. 0ste rolul celui care a facut .a lua si el re)entarea sa incea a o con.ersatie la care arte.

PR0F0(/AR0A 3( S3/UA/3A 3( CAR0 >ASP0/33 S/AU P0 SCAU(0

Cine se .a ri,ica si cine .a sta 4os ! Prima regula # un barbat se ri,ica intot,eauna cin, ii ~~~~~~~~~~~~~ este re)entata o ersoana. Singura e%ce tie o constituie

infirmii sau bolna.ii. A ,oua regula # o femeie ramine ~~~~~~~~~~~~~~~ regula oate a.ea insa ,erogari. 7aca este .orba ,es re o re)entata unei e scaun. Aceasta

tinara & ea trebuie sa se ri,ice cin, e

,oamne sau unui ,omn cu mult mai in .irsta. 3n general & cin, se fac re)entarile sau in ca,rul unor ,iscutii & re)enta ersoanelor mai in oliticos &

tinerii nu .or sta 4os in

.irsta. 7aca este .orba ,es re un batrin este

,ar nu in,is ensabil & ca si femeile sa se ri,ice. 7aca este .orba ,es re o ,oamna in .irsta & se .a ri,ica in icioare

toata asistenta. Si aici este .orba ,e tact. 0ste mai bine sa te ri,ici in icioare ,ecit sa uiti sa o faci atunci

cin, situatia o cere.

CUM SA /0 PR0F3(/3 S3(;UR !

Multa .reme unica mo,alitate corecta ,e a face re)entarile in societate a fost aceea in care inter.enea o terta ersoana. Asta)i & a te re)enta singur - in .iata

sociala & articulara sau

rofesionala - nu mai e o in,ra)neala

sau o im ertinenta. Auto re)entarea se face ,e obicei cin, numarul ,e musafiri e cine.a a uitat sa .a rea mare sau & ur si sim lu & cin, re)inte. 7e asemenea & un ,elegat la re)inte el insusi .ecinilor sai

un congres trebuie sa se

,e masa sau ,e reuniune. Preocu arile comune sunt un moti. in lus entru a se recurge la o astfel ,e re)entare.

3n acest conte%t & bunele maniere cer ca intr-o societate un ,omn mai in .irsta sa se auto re)inte unuia mai tinar. 3n sc=imb & o ,oamna .a e.ita sa se singura unui barbat & se .a situatie enibila - o tacere re)inte

re)enta acesta. Ca sa e.ite o relungita - se oate re)enta si

un tinar unui ,omn mai in .irsta sau unei ,oamne cu con,itia sa nu intin,a el 3n .iata rimul mina. ublica

rofesionala ca si in cea

auto re)entarea se im une intr-o multime ,e situatii. Cin, intri intr-un birou un,e esti necunoscut & cin, intri intr-o intre rin,ere ca re re)entant al unei firme trebuie sa te re)inti ,irectorului sau celui cu care urmea)a sa ,iscuti. 7aca o antecamera - secretariat .a ,es arte ,e care urmea)a sa o intilniti & ii .i)ita ,u a ce .-ati ersoana e

uteti transmite o carte ,e

re)entat secretarei. ersoana care se

Alta situatie ti ica # C=iar ,aca auto re)inta nu este

rea agreabila & nu a.eti ,re tul sa-i

intoarceti s atele. -emeile au mai multa libertate ,e alegere. Asa ca nu trebuie sa .a sur rin,a fa tul ca - a arent fara nici un moti. - o femeie .a e.ita sa ras un,a incercarii ,umnea.oastra ,e a o contacta. 3n nici un ca) nu .om refu)a sa ne re)entam & si nici nu ne .om ,a un nume fals. <umea

e mica si o intilnire ulterioara este oricin,

osibila 6

7esi nu trebuie sa .a autointitulati 1 ,oamna 1 & e%ista situatii cin, re)entin,u-.a - la telefon & ,e il,a - acest

lucru este necesar. Asa ca .eti s une # 1 2a telefonea)a ,oamna B & ,in artea ,oamnei F. 1 re)entarea facuta re)int&

Cum ne auto re)entam ! A roa e ca in

,e un tert. Un barbat .a s une # 1 Permiteti-mi sa ma Mi=ai ;rigoro.ici 1. 7aca este ,eosebit ,e curtenitor .a

a,auga o fra)a ,e genul # 1 Ma scu)ati ca trebuie sa ma re)int ,ar & acum ga),a este foarte ocu ata imi ermit sa o

fac singur 1 sau altce.a asemanator & in functie ,e im re4urari. 7aca intram intr-un birou .om s une # 1 Sunt inginerul Coria (icolaescu si ,oresc sa .orbesc cu ,omnul ... 1. 3n rest & regulile cunoscute ramin .alabile # cel mai tinar se re)inta celui mai in .irsta & inferiorul - su eriorului & ,omnul - ,oamnei. 3n .iata mai in .irsta se tinar. Cin, te re)inti singur trebuie sa fii foarte atent ublica e%ista si e%ce tii - un .i)itator re)inta ,irectorului care este uneori mai

la enuntarea titlurilor si sa te =otarasti la unul ,intre ele # un gra, uni.ersitar & un gra, militar & o rofesie - si atit. 2a cistiga enorm in oc=ii tuturor cel care se re)inta

sim lu - 1 inginerul B 1 sau 1 rofesorul G 1 si ,es re care aflam ulterior ca a sustinut un ,octorat stralucit si ca este membru cores on,ent al Aca,emiei Romane. Cel mai elegant mo, ,e re)entare ramine totusi cel in care iti s ui ,oar renumele - Maria Po escu si nu

numele. 7ar atentie # intii

Po escu Maria ca la scoala.

$. CUM SA (0 A7R0SAM ! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 0 P0RM3S SA /0 A7R0S0F3 U(>R (0CU(>SCU/3 !

1 Categoric & nu 6 1 - ras un,e fermecatoarea tinara ,e ,oua)eci ,e ani & gin,in,u-se cu s aima la multele tentati.e masculine care ii atin ,rumul ,e la birou 1 5ineinteles 6 1& .a s une cu un aer natural ensionarul ,is us oricin, sa le ras un,a cu amabilitate celor care nu stiu a,resa unui mu)eu sau care nu se ,escurca intr-un cartier. Con.ersatia intre necunoscuti nu mai re re)inta ,emult un act ,e ne olitete ci ,im otri.a. 0%ista insa mai multe feluri ,e a intra in contact cu oamenii. A inter ela cine.a e ina acasa.

oate fi un semn ,e obra)nicie ,ar si un sim lu

mi4loc ,e a iesi ,in incurcatura. Uneori acest ,emers se re)uma la o sim la informatie & alteori ,e.ine o lunga si asionanta con.ersatie. (u ne sur rin,e fa tul ca la co)i & rin arcuri & in statiile ,e autobu) oameni necunoscuti intra arerile asu ra unui anumit subiect.

in .orba im artasin,u-si

(u e nimic rau in asta cu con,itia ca aceasta con.ersatie sa nu ,egenere)e in cearta. 3ntr-un oras strain este absolut normal sa intrebam e cine.a care este ,rumul s re gara sau cel s re o cate,rala celebra. 0ste suficient sa salutam si a oi & oliticos & sa s unem e scurt ce ,orim. >rice om este min,ru lacere. leca in

,e orasul in care locuieste si ne .a ras un,e cu

>,ata informatia obtinuta & .om multumi inainte ,e a ,irectia in,icata. Se oate intim la insa ca informatia

obtinuta sa nu fie absolut e%acta. Pentru a nu a.ea in,oieli& e ,e referat sa intrebam un sofer ,e ta%i & un .atman & sau unem

un agent ,e circulatie. (u trebuie sa ne 4enam sa astfel ,e intrebari A interlocutorul .a

ier,e ,oar cite.a e cine.a care este

minute. (e .om stra,ui sa nu inter elam

foarte in .irsta sau & e.i,ent & foarte grabit. Un barbat trebuie sa fie foarte ru,ent ,aca se a,resea)a unei femei. ersoane

3n general & este mult mai sim lu sa ne a,resam unei

,e acelasi se% cu noi. Prin meseria lor & agentii ,e circulatie & olitistii & controlorii ,e trenuri si tram.aie & =amalii & soferii ,e ta%i & ersonalul =otelier sunt ,atori sa ,ea informatii. Aceasta nu ne in,re tateste sa nu s unem 1 5una )iua 1 & 1 2a rog 1 si 1 Multumesc 1. 0ste ermis sa ne a,resam .ecinilor ,e la4a & ,e

masa & calatorilor ,in tram.ai & ,in tren & ,in a.ion & sau celor care locuiesc la acelasi =otel cu noi ! 7e ce nu ! 3n rinci iu nimic nu ne o reste sa sc=imbam cite.a ,es re tim areri

sau ,es re un e.eniment s orti. im ortant. 7in rea multi oameni care nu se limitea)a la

nefericire e%ista

o con.ersatie neutra si-si obliga 1 .ictima 1 sa-i asculte ,e anin,u-si toata .iata - bolile co iilor & rimele iubiri & nenorocirile familiei & certirile cu sotia & relatia cu seful ,e birou & o iniile sale olitice. Sal.area .ine totusi cin,

isalogul coboara ,in tren & caci si lucrurile cele mai rele au un sfirsit ... C=iar ,aca ersoana cu care stam ,e .orba ne lace

in mo, ,eosebit & nu se cu.ine sa-i cerem numarul ,e telefon sau a,resa & ,aca ea nu are aceasta initiati.a.

PR>5<0MA /3/<UR3<>R - P><3/0/00 SAU ->RMA<3SM !

7iferenta ,intre res ect si ser.ilism ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 7e cin, e lumea & in fata lui 7umne)eu si a legii oamenii sunt egali. Si cu toate acestea istoria omenirii este ,e multe ori e% resia .anitatii omului. 3ntre aceasta si etalarea cu ostentatie a titlurilor n-a fost ,ecit un as.

> ,ata cu re.olutia burg=e)o-,emocratica ,in -ranta & asistam la abolirea titlurilor nobiliare mostenite ,in tata in fiu si la inlocuirea lor cu sim la ,enumire ,e cetatean.

7esfiintarea

ri.ilegiilor nobiliare

er etuea)a i,eea ,e

egalitate. > noua re.olutie - socialista ,e ,ata aceasta im une la ince utul secolului BB termenul ni.elator 1 to.arase1. el simboli)ea)a sc=imbarile ra,icale care se ro,uc in

numeroase tari ,in 0uro a si Asia. Cu toate acestea & inegalitatea ,intre oameni a continuat sa e%iste si sa marc=e)e .iata a numeroase generatii ,e oameni. (u-i o noutate entru nimeni fa tul ca in absolut toate statele lagarului socialist functia era totul & asa ca intre 1 to.arase 1 si 1 to.arase rim secretar 1 ,iferenta era ,e la cer la amint.

Singura mo,alitate ,e a te ru e ,e acesta realitate oribila era totusi in.atatura. <a ca atul unor lungi ani ,e stu,iu & uteai fi numit 1 to.arase inginer 1 & 1 to.arase ,octor 1 & 1 to.arase rofesor 1. 7rama consta insa in fa tul ca multi

au facut o facultate im otri.a .ointei sau .ocatiei lor & nea.in, alta osibilitate ,e a ,obin,i o i,entitate. /itlurile

astfel obtinute s-au ,o.e,it a fi a,eseori formale. 5unul simt si a recierea corecta a efortului ,e us in scoala ne obliga sa luam in consi,eratie com etenta in,i.i,ului si nu titlul cu care se noutate entru nimeni ca asta)i a re)inta. (u mai e o re)enta o ,i loma fara a

fi in stare sa faci ,o.a,a cunostintelor tale intr-un anumit ,omeniu nu iti asigura un loc in societate sau o slu4ba. 3,eal este sa e%iste o concor,anta ,e lina intre titlu si ceea ce stii sa faci & altfel esti un im ostor 6 Re.enin, la .iata noastra ,e )i cu )i & remarcam ca ,e citi.a ani au a arut titluri noi - manager & boss & atron a caror utili)are ne une ,eseori in incurcatura. (u suna atron 1 si nici 1 5oss 1

bine nici 1 Patroane 1 & nici 1 7omnule

sau 1 Sefule 1. Preferam sa ne a,resam cu numele ,e familie al acestuia. Sau ,aca nu-l stim & ur si sim lu cu # ,omnule. 0ste ne ermis sa-i s ui - sefule 6 Pe ,e alta arte & .iata ne sileste ,eseori sa nu

beneficiem ,e titlul ,obin,it cu greu. sa ne amintim atunci ca numele este mai im ortant ,ecit titlul si ca a uita numele interlocutorului nostru este o mare gafa. 7aca atribuim acestuia alt nume ,ecit cel e care il & are negli4enta

noastra este ,e neiertat. Sa iesim ,in aceasta situatie a,resin,u-ne cu un sim lu 1 7omnule ,raga & ...1 sau 1 Stimata ,oamna & ...1. > alta situatie este aceea in care nu stim numele ersoanei & ,ar stim ce 1 5una )iua & ,omnule rofesie are. 3n acest ca) .om s une# rofesor 1 & 1 2oi urma sfaturile

,umnea.oastra & ,omnule ,octor 1 sau 1 Proiectul ,umnea.oastra este foarte interesant & ,omnule inginer 1 . 7aca suntem subalterni titlul este absolut obligatoriu. Pacientul .a s une # ,omnule ,octor si nu ,omnule 2asilescu & ele.ul sau 3onescu. Un semn ,e olitete este sa mai a,augam ce.a ,u a arintele .a s une ,omnule 7irector si nu ,omnule

un ras uns monosilabic - 1 ,a 1 sau 1 nu 1 sau 1 multumesc 1. Sa s unem # 1 (u & ,omnule 1 & 1 7a & ,oamna 1 & 1 7a & mama 1 sau 1 Multumesc & Ana 1. 7e asemenea & nu este recoman,abil sa .orbim la ersoana a treia. 7e e%em lu 1 7omnul mai ,oreste ersonalului ,e ser.iciu si

ce.a ! 1 este o formula re)er.at

nu ga),ei. 3n familie nu trebuie sa acor,am celor a ro iati titlurile e care le au. 0ste =ilar ca sta ina casei sa-i

s una femeii ,e ser.iciu 1 Ai gri4a sa aran4e)i camera rofesorului 1 cin, e%trema se rofesorul este c=iar sotul ei. <a cealalta oliticosi cu

lasea)a cei care uita sa fie

subalternii. Au)im a,esea # 1 2asilescule & ,a-mi ,osarul acela 1 Se .a s une 1 7omnule 2asilescu & ,a-mi & te rog ,osarul acela1. Sa nu uitam ca orice om are ,re tul sa fie numit 1 ,omn 1 si ca folosirea acestui a elati. este in un semn al e,ucatiei ,umnea.oastra. rimul rin,

CUM SA (0 A7R0SAM U(03 A7U(AR3

-ormulele .aria)a. <a o conferinta & .a .eti a,resa cu un solemn 1 7oamnelor si ,omnilor 1 nu 1 7oamnelor & ,omnisoarelor 1 si ,omnilor 1 & cum au)im a,esea. <a o intilnire cu o ec=i a ,e bas8et & ,e e%em lu & .eti s une 1 7ragi rostirea unui toast & .eti ince e im ortante rieteni 1. <a

rin a .a a,resa celor mai

ersoane # 1 Stimate ,omnule ministru & stimati

oas eti 1. 7e asemenea in a,unarile oficiale .a .eti a,ersa in rimul rin, ersonalitatilor & ince in, cu cele mai

marcante. 0%ista o ierar=ie care trebuie res ectata si acest rotocol oate fi stu,iat la ne.oie. ersoane a ar la /2. 3ntimi,ate ,e

/ot mai multe

reflectoare & ,e camere ,e luat .e,eri acestea uita ca .orbesc entru milioane ,e oameni. Putem oare sa acce tam e care ni le baga e git ersoane

cu sim atie alocutiunile

infatuate care nu stiu sa ne )imbeasca si nici sa ne s una un elementar 1 5una seara 1 sau 1 buna )iua & stimati 1 1 teles ectatori 1 ! Ca sa nu mai .orbim ,e gri4a e care

acestea ar trebui sa o aiba fata ,e ceea ce .or sa ne comunice & ,e tonul e care trebuie sa-l a,o te in general.

7e e%em lu & oricit ar fi ,e su arat un ,e utat ar trebui sa faca un efort ca sa-si controle)e ner.ii si sa se a,rese)e colegilor sai cu .oce calma & fara strigate si in.ecti.e. Arta oratoriei se in.ata & iar amatorismul .a fi intot,eauna sanctionat ,e au,itoriu. Si inca un amanunt. (u .ei fi nicio,ata ascultat cu atentie si res ect ,aca a ari in ublic intr-o tinuta negli4enta. Cei care te ri.esc

ot cre,e ca ai mai a.ut tim

etrecut noa tea intr-o bo,ega si nu ai e acasa & sa faci un ,us & sa te

sa treci

barbieresti si sa-ti

ui o camasa curata si o cra.ata.

7e asemenea nu este ,e bun gust & cum cre, anumiti ,emnitari & sa te imbraci stri,ent D in culori ti atoare & sacouri ,e catifea ori stofe lucioase & sau si mai rau & imbracati ca niste ginerici in alb ,in ca ina in

icioare E & 1 =ainele tra,ea)a omul 1.

CUM (0 A7R0SAM 7>AM(0<>R 3( S>C30/A/0 !

3n acest ,omeniu au a arut sc=imbari numeroase fata ,e co,ul .ec=i al bunelor maniere ,at fiin, ca femeia are asta)i alt rol in societate. 0a im arte cu barbatul ,atoria ,e a asigura e%istenta familiei & ,atorie ,e care se ac=ita cu multa inteligenta & s irit intre rin)ator si mult farmec. 3n acelasi tim & femeia a ,e.enit o sa.ant & femeia ersoana ublica - femeia

olitician. 7eosebirea ,intre femeile casatorite

si celibatare nu mai are nici o semnificatie D im ortanta E. 3n .iata sociala si ,e afaceri se intilnesc femei si barbati ,e .irste ,iferite. 1 -etele batrine 1 ,e alta,ata sunt ersona4e ,e roman. Asta)i & ele sunt re,actori & asistente sociale & me,ici sau femei ,e afaceri si ,uc o .iata in care nu mai ramine loc entru lictiseala & tricotat & rimeste rietenii lina

bro,at etc. -emeia ,in )ilele noastre isi

intr-un interior aran4at cu gust ,e catre ea insasi si isi con,uce masina cu ,e)in.oltura. Unei asemenea femei nu-i mai oti refu)a titlul ,e ,oamna. 0ste ,e la sine inteles ca ,aca interlocutoarea ,umnea.oastra este me,ic & ii .eti s une 1 7oamna ,octor 1 - titlu e care si l-a cucerit rin stu,iu

in,elungat. Corect este ,eci sa te a,rese)i cu # ,oamna ,irector & ,oamna re,actor & ,octor & inginer & rofesor si nu cu ,oamna re,actoare & ,octora & inginera & rofesoara. Cit ,e =ilara este entru noi asta)i situatia in care unei femei casnice &

casatorita cu un ministru sau cu un me,ic & i se s une 1 ,oamna ministru 1 sau 1 ,oamna ,octor 1 6

CU3 S3 C3(7 PU/0M SPU(0 1 /U 1 !

Poate nu este un alt moment in .iata noastra mai ,rag ca cel al rimului 1 tu 1 rostit ,e rima noastra iubire.

1 /u 1 si 1 ,umnea.oastra 1 oate fi frontiera ,intre o sim la cunostinta si o cal,a rietenie. 7in tot,eauna co,ul bunelor

maniere a ,elimitat granita ,intre 1 tu 1 si 1 ,umnea.oastra 1. Prima regula # tutuirea nu se face ,ecit cin, esti sigur ca este bine .enita. A ,oua # tutuirea se face ,e catre cel mai in .irsta & ,e catre su erior si ,e catre ,oamna - ,omnului. <a .irste a ro iate & la cei ,in me,ii sociale asemanatoare & cu acelasi gra, ,e cultura este c=iar ri,icol sa s unem mereu 1 ,umnea.oastra 1. 7ar cre, ca nu .om utea nicio,ata

sa s unem cu nonsalanta 1 tu 1 batrinului me,ic care ne-a o erat sau rofesorului mult mai in .irsta care ne-a fost

,iriginte & c=iar ,aca am terminat o facultate si am ,e.enit colegi ,e cancelarie. 3nsa ce ne facem cu cei care ne inter elea)a & in maga)ine in s ecial & cu ne ermisul & tu. Au)im a,esea cu mare ne lacere cum ni se s une # Cite salate .rei ! Asta este marfa & nu o fac eu & o .rei sau nu ! Cobori ! Si astfel ,e relungiti .a a,resati entru

ersoane e%ista o solutie eficienta. 3ncercati sa utin ,iscutia si & cu un aer foarte natural & sa ersoanei in cau)a cu 7umnea.oastra la sfirsitul e cu.intul 7umnea.ostra

micului 1 sc8etc= 1 - a asin, mereu

.eti obtine in mo, sigur efectul ,orit & ,aca nu .i se ras un,e c=iar cu 7umnea.oastra macar .eti fi tratat cu un 7umneata. 3n mo, gresit se cre,e ca ,insul & ,insa & ,insii sunt ronume ,e olitete iar el & ea & ei sunt forme

ire.erentioase. Se .a s une # 1 Am .orbit cu ,omnul ,irector. 0l mi-a s us sa re.in 1 si nu 1 7insul mi-a s us sa re.in 1. Regina Angliei a facut o .i)ita in Romania. 1 0a era insotita ,e ... 1 si nu 1 7insa era insotita ,e ... 1. A)i nu se mai s une s une c=iar arintilor 1 ,umneata 1 & ci li se

e numele mic & in loc ,e mama & tata. 3n multe

familii & co ii se a,resea)a sim lu # San,a & An,rei. 7aca atmosfera este ,estinsa si calma & ,aca relatiile se ba)ea)a e res ect si afectiune rofun,a & totul este >.H. (u este

ca)ul sa ne formali)am si sa consi,eram familia res ecti.a rost crescuta. Soacrelor si socrilor ne tata. Si lor le utem a,resa cu mama si

utem s une & ,aca sunt ,e acor, & e numele

mic - Ro,ica & -lorin. 3n unele ca)uri nu se ,e aseste bariera lui 7umnea.oastra. 3n acest ca) ne utem a,resa cu 7oamna

Sil.ia & 7omnule An,rei. 7aca nu le con.ine nici un ,in formule recoman,ati-le )imbin, # .e)i Co,ul manierelor elegante & agina 2".

+. AR/A C>(20RSA/303 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ C>(20RSA/3A Pericolul care ameninta orice a,unare & in 4urul mesei familiale ca si la cel mai select bal este lictiseala. (ici

calatoria organi)ata & nici cel mai fastuos ,intre banc=ete nu sunt scutite ,e lictiseala. Reme,iul cel mai sigur im otri.a

ei este con.ersatia. Ce este con.ersatia ! 0%ista o reteta erfect usa la

unct ce asigura reusita in toate situatiile ! (u & ,in nefericire 6 (u oti atrun,e ,intr-o,ata in acest ,omeniu e ,e lin uterea ,e

care ,a oca)ia unora sa-si ,esfasoare

se,uctie & iar altora sa comita gafa ,u a gafa. 3ntre ari,itatea lictiselii si ericolul ri,icolului trebuie sa

urmam un ,rum care ne ,uce s re ceea ce se numea in e.ul me,iu 1 la carte ,u tan,res 1 si ale carui rinci ale eta e

sunt # tactul & ,iscretia & atentia & insufletirea & amu)amentul & cultura & olitetea si sinceritatea. A ar aici & ca in a roa e toate manifestarile in comun ,oua atitu,ini. Pe ,e o e%ista unele ersoane foarte sigure e ele & care arte

olari)ea)a

con.ersatia & imbatin,u-se cu

ro iile lor cu.inte & .orbin, artici are

fara incetare si inter)icin,u-le celorlalti orice

la ,iscutie. <a cealalta e%trema & se situea)a a ,oua

categorie # .esnicii tacuti

e care nu ii bintuie nici cel

mai mic gin, & cei carora le e o frica teribila sa nu greseasca sau sa-si manifeste ,e)acor,ul. 2esnicii # 1 A.eti ,re tate 1 sau cum au)im & mai recent # 1 Corect 6 1. A4ungem astfel la situatia e care o enunta un umorist # 1 3n orice

con.ersatie sunt ,oua feluri ,e in,i.i)i # isalogii si .ictimele 1. Arta con.ersatiei nu se in.ata ca niste formule matematice ci este ,obin,ita mai ,egraba ca o limba straina & res ectin, cite.a reguli si e%ersin,-o la nesfirsit. 7am aici cite.a ,intre aceste reguli & ,ar numai ,umnea.oastra sunteti in masura sa le acce tati entru a .a com orta agreabil. oate relungi ersoane. 7e aceea o

(ici o con.ersatie generala nu se

multa .reme intre )ece sau ,ouas re)ece

ga),a trebuie sa-si faca o ,atorie ,in a gru a musafirii ,u a niste criterii e care e bine sa le cunoastem. <a

acest lucru trebuie sa ne gin,im inca ,in momentul in care facem in.itatiile. 2eti constata ca cele mai reusite reuniuni sunt acelea in care in.itatii au aceeasi rofesie sau

acelasi 1 =obb9 1. 7aca acestia sunt me,ici .or abor,a & fara in,oiala & subniecte ,e interes comun. 7e asemenea & ,aca in.itam numai rofesori si mai mult ,ecit atit & ,aca ei

sunt si colegi ,e cancelarie & ,iscutia se .a in.irti in 4urul meseriei e care o fac cu asiune. Sa ne imaginam

ca ,in greseala - caci este sigur o greseala - am in.itat si un cu lu ,e ingineri sau ,oi oameni ,e afaceri. 3n mo, cert & acestia se .or simti i)olati si se .or lictisi ,e lece.

moarte. 7u a o ora sau ,oua & .or gasi un moti. sa

Cu siguranta ca nu-i interesea)a nici subiectele me,icale & nici cancanurile ,e s ital si nici regulile 4ocului ,e 1 bri,ge 1 & ,e e%em lu & care au fost ,iscutate cu a rin,ere toata seara. 7ar .iata ne obliga sa a.em si relatii cu oameni cu ,i.erse reocu ari. 7e aceea & ,e multe ori & in.itatiile

e care le facem ne

un in situatia ,e a fi ga),a unor

etreceri in care asistenta este eterogena. >bligatia noastra este sa-i antrenam e cei re)enti in ,scutii agreabile & ara o e%agerare & ,ar rolul

accesibile tuturor. sa nu .i se

nostru nu este ,e arte ,e acela al unui regi)or. 7iscutia rofesionala nu trebuie sa aca are)e con.ersatia entru ca

sco ul ei este altul - acela ,e a afla lucruri noi & ,e interes general. 7e aceea .om a.ea gri4a sa nu gru am la masa ersoane care au aceeasi meserie. Con.ersatia rintr relatarea unui fa t ,i.ers si sa robleme ale oate foarte

bine sa incea a

a4unga la consi,eratii generale asu ra eternelor .ietii. 0%ista insa subiecte care

ot fi ,iscutate ,oar intre utin im ortant & este retul

rieteni. Unul ,intre ele si nu cel mai cel al banilor. 7aca este

ermis sa ,iscuti ,es re

unei calatorii & este o gafa sa ,iscuti ,es re

retul unui e ar.eniti ,e

ca,ou. Asemenea gafe ne fac sa-i recunoastem la o osta. 7ar culmea rostului gust este sa te

lingi ,e

li sa banilor & ,e neca)urile ,in familie sau ,e la ser.iciu. 3n lus & acest lucru este si inutil - nimeni nu-ti .a roblemele ci ,oar te .a com atimi unin,u-te intr-o

re)ol.a

situatie umilitoare. > gafa ,eosebit ,e gra.a este sa ceri consultatii unui om ,e meserie. (ici un banc=er nu-ti .a in,ica & gratuit & cel mai bun lasament entru banii tai numai

entru ca este in.itat in aceasi casa cu tine. (imic nu-l .a constringe sa-ti ,ea informatiile cum ara cu bani grei. Cei mai rai ,intre toti sunt totusi bolna.ii eterni entru care un me,ic este oricin, bine.enit & uitin, ca nimeni nu .a 3n utea une un ,iagnostic in asemenea con,itii. e care firma sa le

lus & nici un me,ic nu .a fi ,eloc fericit sa ,ea utea reactiona ca

consultatii in tim ul liber. Cu umor & ar me,icul .iene) ,e.enit celebru

rin ras unsul sau ,at cu

oca)ia unei serate la care i s-a cerut o consultatie #

1 2a .oi e%amina cu ,e)bracati.1 6

lacere & ,oamna & bine.oiti sa .a

A roa e orice a.ocat sau

rofesor

oate sa .a cite)e e

una sau ,oua anec,ote care ilustrea)a mania multor oameni care ii intilnim ,eseori in societate & ,e a amesteca .iata rofesionala cu tim ul liber. 5anii & gri4ile familiale sau rofesionale & consultatiile

,e orice fel sunt ,eci teme ,e ocolit. 7e asemenea & ,iscutiile ,es re olitica si religie sint consi,erate tabu & rea ferm conturate in mintea omului

,eoarece amin,oua sunt

entru a fi sc=imbate la o reuniune oarecare fara riscul ,e a ,egenera in cearta. Si una si cealalta tin ,e ,e gin,irea omului .ariin, uneori enorm ,e la o regatirea & ersoana la

alta. /otusi & in ca)ul unor ,iscutii a rinse sa urmam e%em lul celor care nu-si ier, cum atul. 3n acelasi tim & rolul ga),ei

sau & in absenta ei & al altui in.itat este sa sc=imbe subiectul. Sa retinem & in conclu)ie & ca reusita unei etreceri

,e in,e ,e talentul ga),ei ,e a-si alege musafirii. Sa nu ne ambitionam sa-i c=emam ,eo,ata e toti cei e care ii e care le

cunoastem & numai ca sa sca am ,e obligatiile a.em. AR/A R0P<3C33 S3 C>(20RSA/3A A;R0A53<A

/rebuie sa fii intot,eauna atent la ceea ce s ui & astfel incit sa nu-ti ui interlocutorul in inferioritate &

c=iar ,aca esti mai instruit sau mai informat ,ecit el. Asta nu inseamna ca trebuie sa-i ,ai mereu ,re tate celuilalt. >ricit ,e ara,o%al ar area & in acest 1 4oc 1 oti ca ata

re utatia unui coseur stralucit. 7e ce ! Pentru ca a sti sa asculti este o arta ,u a cum a te abtine sa ,ai mereu sfaturi este o ,o.a,a ,e intele ciune. Sa res ecti o iniia celuilalt & c=iar ,aca ,ifera ,e a ta ,eorece s-ar utea sa fie intemeiata. Asta nu inseamna sa

renunti automat la minora. Subiectul

ro ria o inie si nici s-o consi,eri oate ramine ,esc=is & iar ,ialogul unica

mo,alitate ,e a-l eluci,a. (imic nu te im ie,ica sa-ti sustii i,eea in ca,rul ,ialogului creat. -a-o fara a-ti 4igni interlocutorul. Sa e.itam inter.entiile categorice ,e genul 1 Aiurea 6 1& 1 (ici .orba 6 1 & 1 2a inselati 61 sau 1 Ce eroare 6 1. 0le sunt o ,o.a,a a li sei ,e e,ucatie si bloca ireme,iabil con.ersatia. 7ati-i si celuilalt sa inter.ina. Astfel & este mai ot

osibilitatea

otri.it sa s uneti # arerii ,umnea.oastra se mai

1 3ertati-ma & ,omnule & ,ar asu ra

oate ,iscuta. 1 3n orice ca) sa nu ne intreru em nicio,ata interlocutorul. Cel care o face este la fel ,e .ino.at ca cel care .orbeste tot tim ul. <a acest ca itol ar fi util sa reci)am ca este foarte im ortant si cu cine 1 con.ersam 1.

Sa nu ,iscutam fara ,iscernamint cu oricine anumite subiecte & ,eorece riscam ca s alatoreasa noastra & o femeie foarte cumseca,e altfel & sa um le tirgul cu neca)urile noastre intime 6 7aca ni.elul con.ersatiei ne ,e aseste & nu ,esc=i,em gura A cel utin nu riscam sa ne facem ,e ris 6 Am asistat ,e intelectuale

la urmatoarea intim lare amu)anta - intr-un gru ce se

lingeau ,e li sa ,e s atiu & a nimerit o tinara mai

utin scolita care s-a simtit in ,re t sa inter.ina # ,a & a.eti ,re tate & si la noi e ing=esuiala in bucatarie & unul intra & altul iese - e trafic ,e influenta 6 ur si sim lu & cum sa .a s un ... un

C>MP<3M0(/0<0

Micile com limente intretin con.ersatia ca si micile ca,ouri & rietenia. (u este o i ocri)ie sa-i faci un com liment sta inei casei asu ra gustului bun al mincarii & c=iar ,aca nu a gatit-o ea. 7ar sa-i s ui unei femei ,e sai)eci ,e ani ca ai luat-o ,re t fiica ei nu este un com liment & ci este o im olitete . /ot atit ,e ne otri.it ar

fi sa-i s ui ga),ei # 1 Minunat acest costat ,estul ,e mult 6 1

ortelan. Cre, ca .-a

A face com limente e%agerate este o li sa ,e tact & ,ar a cere sa ti se faca & este o ,o.a,a ,e 3ntilnim ,eseori rostie.

ersoane a.i,e ,e com limente & iar

e% resia engle)easca 1 fis=ing for com liments 1 D escuin, com limente E le caracteri)ea)a foarte bine. Cum sa reactionam ! Pur si sim lu cu abilitate - e.itam sa fim carag=iosi la rin,ul nostru & acor,in,u-le. Cel a.i, ,e com limente .a ,esc=i,e ,iscutia e o tema care-l a.anta4ea)a. (eintrin, noi rietenul nostru .a

in 1 4oc 1 & ,iscutia .a ,e.eni monolog si sfirsi rin a se lau,a singur.

0%ista in fiecare ,intre noi ten,inte ,e a ne autocaracteri)a. A,eseori au)im ersoane care se simt ,atoare

sa ne s una # 1 0u sunt un om foarte corect A eu sunt foarte cinstit si ,iscret A eu sunt foarte unctual A eu sunt foarte

bun in meseria mea. 1 7orin, sa ne ofere imaginea totala a 1 ersonalitatii 1 lor o com letea)a cu ceea ce .or numi ei 1 cusururi 1 # 1 ,ar am si ,efcete # sunt rea sincer & rea serios etc 1 6 Sa-i lasam e ceilalti sa ne a recie)e ,u a fa tele rea bun & rea nai. &

noastre si nu ,u a .orbe. Aceasta categorie ,e oameni nu obtin incre,erea celor ,in 4ur ci ,im otri.a tre)esc sus iciuni.

C00A C0 /R05U30 0BC<US 73( C>(20RSA/30

Multi oameni foarte ca abili in meseria lor se simt ier,uti o,ata iesiti ,in ca,rul rofesional si sufera in

societate ,e un real com le% ,e inferioritate. Pentru acestia & un singur sfat # sa fie atenti la ceea ce se 4urul lor & sa imite sau sa e.ite ceea ce le etrece in lace sau nu.

Arta con.ersatiei & cum am mai s us-o & nu se in.ata ,intr-o ,ata.

Sa ne ferim sa tragem conclu)ii ,e o banalitate infioratoare & ca # 1 A= & femeile 1 sau 1 A= & barbatii & toti 1 1 sunt la fel 1. 7e.enim in mo, automat ri,icoli. ;enerali)arile ,e felul 1 femeile 1 & 1 barbatii 1 & 1 atronii 1 & 1 bogatii 1 & 1 saracii 1 & utili)ate e%cesi. ,enota o mare saracie s irituala. 7u a cite am trait in acest secol & ar fi ,e ,orit ca o fiinta gin,itoare sa nu se mai lase acalita

,e aceasta lene s irituala care trage conclu)ia 1 Rusii & 1 1 nemtii & e.reii sunt ,e .ina ... 1. Sa ne amintim ,e re)ultatul e care l-au a.ut in istorie aceste 4u,ecati

inconstiente. 0ste e.i,ent ca o concersatie nu oate fi sustinuta

rin e% resii laconice # 1 7a 1 & 1 (u 1. <a fel & o re lica rost inteleasa nu te autori)ea)a sa lanse)i un 1 Ce ! 1 & 1 Cum ! 1 in loc ,e 1 Poftim ! 1. 3n asemenea situatii oti ,a

mai multa am loare intrebarii s unin, # 1 Cum se numea orasul ,es re care .orbeati ! 1. 0ste ermis sa .orbim ,es re rietenii care nu sunt

,e fata ! Sigur ca ,a & ,ar ,e in,e cum o facem. Se stie ca ,es re cei care nu sunt ,e fata se .orbeste intot,eauna cu lacere. 7ar nu a.em .oie sa s unem nici mai mult nici mai utin ,ecit ,aca ar fi ,e fata. Mai mult ,ecit atit &

este necesar sa le luam a ararea im otri.a ,enigratorilor. 3nter.entia noastra ne .a ,e orice birfa. A-i forfeca e cei absenti este semnul li sei ,e une la a,a ost ,e orice calomnie &

caracter c=iar ,aca te ascun)i in s atele unui ne.ino.at # 1 Cai sa birfim un ic 61. 3n lus este un 4oc foarte

ericulos & caci informatia a4unge mai ,e.reme sau mai tir)iu la cei in cau)a. Stiin, aceasta & inseamna sa fii total li sit ,e inteligenta sa o faci & ca ,oar nu .rei sa ai ,usmani ,e buna .oie. 7aca este .orba ,es re rieteni a-i a ara

,e.ine o ,atorie ,e onoare. Abtineti-.a sa le transmiteti enibila ,iscutie & alimentin, birfa. Prietenii o .or afla

oricum ,e la altcine.a & iar ,aca nu & cu atit mai bine 6 Sa limite)i con.ersatia la a .orbi ,es re altii este nu numai o im olitete & ,ar ,enota si li sa ,e imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume atit la a,resa celor re)enti & cit si a celor absenti & nu ,o.e,este ca esti s iritual & ci rost crescut.

7aca te-ai simtit bine intr-o societate & ,ar la ro%ima oca)ie nu mai esti in.itat & gin,este-te un,e ai gresit & caci ai gresit in mo, sigur. Se oate intim la ca unul ,intre amatorii ,e calomnii roaste sa .a aleaga ,re t ascultator. 3n acest e cit ,e eleganta & e atit ,e utin cura4. Sa c=emati

sau glume

ca) & e%ista o solutie

eficace si care nu necesita ,ecit 1 .ictima 1 sa i,eala

artici e si ea la ,iscutie ar fi o lectie

entru birfitori. C=iar ,aca sunteti rugat & nu .a arinti si co ii & intre

amestecati in certurile ,intre in,ragostiti sau intre

rieteni. 0i se .or im aca in mo,

sigur iar ,umnea.ostra .eti ,e.eni ta ul is asitor.

CUM S0 3(/R0/3(0 S3 C3(7 S0 /0RM3(A > C>(20RSA/30

7es re ce .orbim in societate ! 3n 0uro a nu .ei trece ,re t un om culti.at ,aca te .ei limita la ,iscutia ,es re .reme. 3n sc=imb & engle)ilor le-a intrat in singe acest subiect e care-l abor,ea)a ori ,e cite ori se intilnesc.

Con.ersatia ,es re .reme are & sa recunoastem & anumite a.anta4e. 0ste e%trem ,e usor ,e intretinut & e agreabila si nu risca sa ofense)e e nimeni. > multime ,e alte subiecte ot ca ta

interesul a ,oi sau mai multi in.itati & uneori a intregii asistente # arta & literatura & s ortul - cu situatia re,ilectie fotbalul &

olitica interna sau internationala si re ercursiunile

sale asu ra ,estinelor in,i.i,uale A ultima carte a aruta sau ultimul mo,el ,e masina & calatoriile si roiectele ,e .acanta.

Cum se intretine o con.ersatie ! 2om a.ea gri4a sa nu-l lictisim e interlocutorul nostru cu o tema ,e care

este strain. 7aca nu a citit cartea ,es re care am ince ut sa .orbim & nu .om insista la infinit o.estin,u-i subiectul. ertinente

(e .om re)uma la a face cite.a obser.atii

recoman,in,u-i-o cu cal,ura sau cu raceala & ,e la ca) la ca). 0ste foarte ne lacut sa te lanse)i ,e asemena & in comentarea ultimului film .a)ut e ecrane & ,aca n-ai retinut

,ecit actiunea. /e .ei ,escurca foarte greu cu formule ,e genul 1 0l o iubeste e ea & ,ar ea l-a arasit 1 sau

1 frumos film 6 M-a im resionat

ina la lacrimi 6 1. 0ste

im ortant sa te interese)i si sa retii numele actorilor si al regi)orului. 2ei face o im resie e%celenta si toata lumea .a a.ea ,e cistigat. 7e obicei & in orice societate se a4unge si la anec,ote. Sa fim atenti entru ca e%ista riscul ,e a o.esti oate

aceeasi anec,ota acelorasi

ersoane. > anec,ota amu)anta

sa rela%e)e con.ersatia & cu con,itia sa stii cin, si cum s-o s ui. Mai mult 6 Pentru a fi sa.urata ,e cei re)enti &

anec,ota trebuie sa fie s usa cu mult talent si fara ... a uita oanta 6 Unii au un talent ,eosebit ,e a lasa cin,

trebuie fra)e ,e genul # 1 Acesta imi suna ca istoria lui >scar Iil,e care in.itat la un banc=et .. 1 sau 1 3 s-a intim lat ce.a asemanator lui Mar8 /@ain cin, ... 1 0ste suficient ca anec,otele sa se tina lant antrenin,u-i intr-o a,e.arata com etitie e toti

e aceeasi tema. Si ,eo,ata

.orbeste toata lumea & rumoarea este generala & iar con.ersatia risca sa moara. 0ste momentul in care societatea se im arte in gru uri. Unii ,omni sunt ,is usi sa asculte anec,otele icante & ,e ne o.estit in fata ,oamnelor & ,ar un om bine crescut se .a abtine sa s una anec,ote ,ecoltate. >ricit ,e mult si-ar cere scu)e & oricit ,e mult =a) ar a.ea & ersoana care le s une se com romite. (i s-ar utea re rosa ca unora

1 le sta bine 1 & ca sunt 1 ire)istibili 1 . Cu riscul ,e a area rigi)i & nu suntem ,e acor, cu .orbele tari intr-o societate aleasa. Pentru buna reusita a etrecerii & con.ersatia trebuie

sa ramina antrenanta iar o ga),a trebuie sa stie cum sa o faca - sa inter.ina in ,ialogul ,intre ,oi interlocutori ,aca este ne.oie & si uneori sa concilie)e ,i.ergente. Un om care stie sa rimeasca in.itati nu .a ,a entru a ului cu unctele ,e .e,ere

nicio,ata nimanui im resia ca l-a in.itat

ro ria lui cultura. Pentru toate rece tiile & 5rillant Sa.arin a formulat o regula ,emna ,e a fi retinuta # 1 sa in.iti e cine.a inseamna sa-i asiguri o stare tim ul cit .a ramine sub aco erisul tau 1. Se s une ca trebuie sa arasesti o etrecere in lacuta entru tot

momentul in care a a4uns in culmea stralucirii. 0ste cel mai bun mo, ,e a astra ,es re ea o amintire lacuta. Constatarea

e .alabila si cin, este .orba ,es re con.ersatie. (u e%ista subiect e care sa-l oti e ui)a si tocmai in aceasta consta

farmecul lui. Problema inc=eierii unei con.ersatii - ceea ce ec=i.alea)a cu terminarea etrecerii - este foarte im ortanta.

0a ,e in,e ,e musafiri & nu ,e ga),a. 7ar ,in ,orinta ,e a artici a in sfirsit si ea la ,iscutii & aceasta mai multe greseli. Prima greseala # ,u a ce a ser.it toate felurile ,e mincare si toate bauturile & ga),a ar .rea sa se bucure ,e in.itatii sai entru a sta ,e .orba linistita si trece la oate comite

1 o curatenie generala 1 & stringe tot & s ala toate .asele & scututra fata ,e masa etc - cu o ostentatie ,e care nici macar nu e constienta 6 3n mo, firesc & musafirii simt in acest moment un semnal ,e lecare. Acum tot ga),a comite a ret sa-i retina. Se simte

,oua greseala # incearca cu orice 4ignita & im lora & ascun,e ,e a

osete & fulare. C=iar ,aca ,orinta ur

leca a in.itatilor nu era ferma & acum .a ,e.eni

si sim lu ,in ,orinta omului ce se re.olta fata ,e orice constringere. 7eci cum trebuie roce,at ! 7aca suntem ga),e se

e o masa festi.a & cu in.itati im ortanti & ne .om misca foarte rar si incet & ,ar eficient. Putem stringe tot ce este in lus & utem sc=imba scrumierele & ,ar nu cin, .rem noi & rielnic si nu in mi4locul

ci cin, se i.este un moment unei con.ersatii

asionante. Sa nu ne ,orim in acel moment

ca totul sa fie 1 a=ar 1. > casa ,eran4ata in tim ul unei etreceri arata foarte bine. Mai a.em la in,emina si cealalta solutie & e care am mai amintit-o # sa lasam musafirii sa artici e la regatirea mesei entru ,esert si cafea. 7aca

ga),a ,a tonul cu naturalete nimeni nu se .a simti 4ignit si .om obser.a ca sa fii ga),a nu este o cor.oa,a & ci o lacere. 5ineinteles ca nu e .orba ,e o reuniune retentioasa.

3n acest ca) trebuie sa a elam la un a4utor ,in afara. Putem ,e il,a sa c=emama femeia care ne a4uta la curatenie

entru a s ala .asele si a ne fi ,e folos la bucatarie. (u este e%agerat sa anga4am ,oi c=elneri calificati care .or face in,atoririle ga),ei sa fie foarte usoare. 3n ambele ca)uri musafirii .or ,a acestor D ,ar nu rea mici E. ot strica o reuniune reusita leca cu ersoane mici sume ,e bani

Celelalte greseli care

sunt comise ,e in.itati. A-ti anunta ,orinta ,e a

.oce tare si tinin, mortis sa-ti iei ramas bun ,e la toata lumea & cin, .e)i ca toti se simt foarte bine & este ,e neiertat. Sa te retragi ,iscret & sa transmitin, toate cele bune tutror leci neobser.at & rin amfitrion este

formula i,eala. <a fel ,e ne lacut este sa insisti cu tot ,ina,insul sa se relungeasca etrecerea & c=iar ,aca simti ca

toti ar ,ori sa fie acasa in sfirsit. S-ar

at & sa se o,i=neasca in este limita &

utea sa ai succes & sa se ramina ier,ute .a

,ar amintirea acelei no ti

ro.oca multa .reme

cosmaruri tuturor & inclusi. ga),ei.

3MP>R/A(/A /3(U/03

(u

utem .orbi ,es re con.ersatie - ,es re arta ,e a

gasi subiecte interesante si ,e a le sustine cu .er.a - fara a ne referi la relatia strinsa ,intre acestea si felul in care ne re)entam in societate.

Cum mergem & cum ne ase)am & cum ne miscam & in tim ce stam ,e .orba cu cine.a ! Acest ca itol se .a referi in s ecial la cite.a lucruri e care ar trebui sa le e.itam

cin, stam ,e .orba. Cin, suntem in societate nu tinem miinile in bu)unare & ,ar nici e sol,uri si nici la s ate. (u ne

agatam ,e un scaun sau ,e marginea unei mese si cu atit mai utin ,e interlocutorul nostru sau ,e un nasture al e un fotoliu sau e un scaun &

=ainei sale. Cin, ne ase)am stam ,re t alegin,u-ne o

o)itie como,a & fara sa ne icioarele. (e .om feri sa ne

incrucisam sau sa ne balansam miscam

ermanent miinile si sa ne 4ucam cu ,egetele. (u ne rea mult ,e interlocutorul nostru si nu-l .om

.om a ro ia

atinge in cursul con.ersatiei & c=iar ,aca ea ,e.ine al itanta. Cin, .orbim nu ,ucem la gura nici creionul & nici c=ibritul si nici scobitoarea. 7aca suntem la masa & facem in asa fel ca sa ocu am un s atiu re)onabil incit sa aiba loc si ceilalti comeseni. 3nainte ,e a .orbi & scoatem tigara ,in gura & bem fara sa facem )gomot & manincam in tacere. 7ar se ca,e sa com letam aceste reguli generale. 2e,em a,eseori tinere fete ri,icin,u-si mult fusta ,easu ra genunc=ilor mai ales cin, este cal,. 7aca fata ,es re care .orbim este intr-a,e.ar atragatoare & lucrul acesta nu este ,e)agreabil. /otusi & buna cu.iinta inter)ice gesturile femeilor sa se ase)e rea ostentati.e si cere ,e il,a

e fusta. 3n,ustria te%tila ne ofera

asta)i tesaturi nesifonabile & entru ca nimeni sa nu in.oce sifonarea ,re t scu)a & entru gestul atit ,e neelegant ,e a-ti ri,ica fusta cin, te ase)i.

<a o rece tie & .ara & un barbat nu-si scoate =aina & fara sa fie in.itat sa o faca & iar ,aca oarta bretele n-o

face nicio,ata. A insoti acest gest ,e intrebarea # 1 3mi ermiteti ! 1 este o ,o.a,a ,e roasta crestere & entru

ca fa tul este im linit. Ce ga),a ar fi aceea care ar ras un,e rom t # 1 (u 6 1.

3ntr-o societate & ,e multe ori & gesturile sunt mai im ortante ,ecit cu.intele. 3n rinci iu & legile os italitatii

obliga ga),a sa in,e lineasca musafirilor a roa e orice ,orinta entru ca acestia sa se simta cit mai bine. 0ste

insa ,e ,atoria in.itatilor sa nu abu)e)e ,e aceasta libertate. >ricit ,e bine crescuta ar fi ersoana care ne unem in

rimeste are si ea o limita a rab,arii. Sa nu o

situatia ,elicata ,e a ,e.eni ne oliticoasa & silin,-o sa ne inter)ica anumite gesturi. (e utem simti intr-o casa straina 1ca la noi acasa1&

,ar sa nu uitam ca nu suntem c=iar acasa 6 >amenii sunt rin natura lor egoisti si este normal ret. rea mult

sa ,oreasca sa se simta cit mai bine & cu orice Acestia se .or urta cu ,e)in.oltura fara a tine

cont ,e cei ,in 4urul lor. 7ar sa nu confun,am ,e)in.oltura cu obra)nicia 6 7e aici ,ecurge obligatia musafirului ,e a cere a robarea amfitrionului inca inainte ,e a face anumite gesturi. (u-l .om une e acesta in fata fa tului im linit

cre)in, ca niste cu.inte formale # 1 imi ,ati .oie & nu ! 1 rostite ulterior .a .or califica ,re t om bine crescut ci ,im otri.a 6 2ei fi calificat ,re t ceea ce esti in realitate - un mare ba,aran. 3n tot ceea ce facem iin societate im ortant este sa a.em simtul masurii. (imeni nu te .a obliga sa stai cu =aina e tine cin, in casa sunt 30 ,e gra,e & nimeni nu-ti

.a inter)ice sa ,ai un telefon scurt & sau sa-ti a rin)i o tigara. 7ar este o mare ,iferenta intre cel care a obtinut a robarea ga),ei facin, alu)ii ,iscrete ,e il,a # 1 3n casa

este foarte cal, 1 sau 1 (u mi-am anuntat familia ca intir)ii1 sau ur si sim lu # 1 3n aceasta casa se fumea)a ! 1 - si cel

care isi scoate ,ega4at =aina ,e cum intra in casa & se re e,e la telefon si nu-l mai lasa ,in mina sau isi a rin,e tigara ,e la tigara intr-o camera un,e sunt co ii sau ersoane bolna.e.

Poate ga),a nu .a s une nimic ,ar nu este greu sa ne imaginam ce gin,este 6 Aceste sugestii sunt .alabile entru toate oca)iile

in care 1 iesim in lume 1 & fie ca e .orba ,e o rece tie & fie ca e .orba ,e o .i)ita ne rotocolara la niste rieteni

a ro iati sau c=iar la membrii familie care locuiesc se arat ,e noi. Cin, tusesti & stranuti sau casti este obligatoriu sa ,uci mina la gura. Cin, stranuti sc=ite)i un .ag semn ,e)olat care inc=i,e inci,entul. 0ste oliticos sa ne facem

ca nu obser.am si sa renuntam la atit ,e obisnuitele # 1 (oroc 6 1 & 1 Sanatate 6 1 & 1 Ai sa faci c=ef 61. Se cre,e ca este oliticos sa rostesti aceste formule. ;resit 6 ri.i interlocutorul in tim ce .orbesti cu

A nu-ti

el trece ,re t li sa ,e res ect. 7ar aceasta regula nu te autori)ea)a sa-l in icioare. ersoana care este mai ina ri.esti fi% si sa-l stu,ie)i ,in ca ina

Cin, .rei sa .orbesti cu o

,e arte ,e tine & e bine sa-ti sta inesti nerab,area

cin, gasesti o oca)ie fa.orabila sa te a ro ii ,e ea. 7e asemenea & in societate & nu cinti & nu fluieri & nu fre,one)i o melo,ie & c=iar ,aca esti in)estrat cu o .oce fermecatoare. >ricit ,e serioasa ar fi o ,iscutie & trebuie sa-i acor,am interlocutorului nostru un suris amical. 7ar sa ne abtinem sa ri,em in,elung cin, o.esteste cine.a o istorioara & si cu

atit mai mult cin, o facem noi insine. 7e asemenea & nu .om ri,e cin, cine.a face o mica gafa & ,eoarece nici noi nu suntem scutiti ,e asemenea incurcaturi.

Se

oate intim la & ca ,in anumite moti.e - ,e

il,a

ceilalti in.itati nu au sosit inca - un musafir sa nu aiba cu cine sta ,e .orba. 3n aceasta situatie o ga),a atenta .a a.ea gri4a sa-i gaseasca celui care se lictiseste o

ocu atie agreabila. 3i .a oferi ce.a ,e baut & ii .a ,a o re.ista sau ii .a ro une sa aculte mu)ica. <a rin,ul lui &

in.itatul & .a aste ta linistit fara sa aiba ,re tul ,e 1 a-si omori tim ul 1 facin, o ins ectie rin toata casa si

cu atit mai mult sa atinga ,iferite obiecte ce-i stirnesc curio)itatea. (e utem uita in biblioteca & ,u a ce am cerut entru acasa. reci)am

.oie & ,ar nu ne .om lua un brat ,e carti

2om cere ,aca ,orim & una singura a.in, gri4a sa

cin, o a,ucem ina oi & si sa o si a,ucem 6 <a rin,ul ei ga),a ar trebui sa note)e intr-un caiet regatit in acest e

sco - cine & cin, si ce carte a luat. (u .a ba)ati

memorie 6 Proce,ati la fel cu casetele .i,eo sau au,io. 7aca cine.a se simte 4ignit e ,e rea cre,inta.

CUM (0 0BPR3MAM

0ste ,e la sine inteles ca trebuie sa amintim referitor la con.ersatie & cite.a reguli ri.in, limba4ul e

care il folosim. Co.ersatia este o e%celenta scoala ,e retorica. Un,e am utea sa ne familiari)am mai bine cu arta ersoane culti.ate ! Sa asculti

.orbirii ,ecit intr-un cerc ,e

cu atentie ce se s une & sa te stra,uiesti sa folosesti un limba4 ales & anali)in,u-te cu simt critic este cel mai bun mi4loc ,e a-ti imbogati .ocabularul si ,e a-ti largi osibilitatile ,e e% rimare. -rec.entarea regulata a unei societati alese ,e).olta in acelasi tim s iritul nostru

analitic & simtul ,e obser.atie si ca acitatea ,e a face o sinte)a. 3n fiecare )i intilnim ersoane care nu sunt otri.ite

ca abile sa finali)e)e o i,ee. (egasin,u-si cu.intele ele lasa fra)ele neterminate si

o.estirile in coa,a ,e

este 6 0%em lul clasic

rin care

si=ologii ,emonstrea)a

,ificultatea ,e a te a% rima fara a recurge la semne este cel al scarii in s irala e care trebuie sa o ,efinesti in ersoane carora le-am une

utine cu.inte. 7in o suta ,e

intrebarea & abia )ece ar reusi sa ras un,a fara sa ,esene)e in aer un tirbuson ascen,ent 6 0%ista e .remuri un 4oc ,e societate & e cit ,e e atit ,e instructi.. 0l consta ,in alegerea ,e

,istracti.

catre ga),a sau ,e catre in.itati a unui numar egal ,e cu.inte & ,e il,a # cinci cu.inte comune & cinci notiuni artici antii trebuiau

abstracte si cinci cu.inte rare & carora

sa le ,eas ,efinitii corecte. Plecin, ,e la # co.or & sifon & autobu) & floare & melc & trecin, rin - incercarea ,e a ,efini -

metem si=o)a & ara si=ologia & iubirea & =obb9-ul & carisma si a4ungin, la # rabarba & an,i.a & babuin & =asis & trufa & 4ocul oate ,e.eni asionant. Rar .or utea fi e.itate ,efinitiile acate acest autentic

,e genul # iubirea este cin, ... . 7in

e%ercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care-i in.ita e cei re)enti sa se e% rime rin semne & sa mime)e un

cu.int. Acest 4oc se

ractica asta)i in toate taberele etreceri &

entru co ii & e culoarele scolilor si la

constituin, ,oar un mi4loc ,e ,itractie & li sit ,e elementul instructi. - imbogatirea .ocabularului. Am obser.at ca ,in cau)a unui .ocabular sarac care ,enota li sa ,e cultura & ma4oritatea oamenilor lasa balta o ,iscutie abia ince uta sau se refugia)a in e% resii ,e o mare banalitate & cum ar fi 1 0 foarte a,e.arat 1&1 Asa e .iata1& 1 Asa e lumea 1&1 Asta este 1. Sa ne ferim sa folosim in ermanenta e% resii ca # 1 e cu.int ,e onoare 6 1& 1 e cu.intul meu 6 1&1 fantastic 6 1&1 formi,abil 6 1& 1 (emaiau)it 6 1& cre)in, ca ele ,au greutate s uselor noastre. Au ,e.enit a,e.arate ticuri .erbale e% resiile # 1 nu stiu cum sa-ti s un 1 & 1 ce sa-ti o.estesc 1 & 1 a,ica & n-am

inteles 1 & si & trebuie sa recunoastem ca ele sunt

re re)entati.e

entru o larga categorie ,e oameni care & ,aca

ar renunta la ele & ar constata ca n-ar mai a.ea nimic ,e s us. 7ar cel mai obositor este felul in care unii isi termina toate fra)ele cu # 1 Asta este 1 & 1 Ce sa-i faci ! 1& 1 Ma rog 1 & 1 3n sfirsit 1 & 1 Au)i ! 1 mai ales la telefon. A,eseori & aceste formulari sunt fie agresi.e & fie cer o a robare & ,ar cel mai ,es & nu au nici un sens & sunt .orbe goale. 0le ranesc o batrina laca ,e ur si sim lu au)ul & ca )gomotul acului atefon. /rebui sa recunoastem ca ne resarata ,in abun,enta cu e

lictiseste ,e moarte o ,iscutie

formulari ,e acest fel # 1 - 7uminica trecuta am mers la ginerele meu & nu-i asa ! (e-a ,us cu masina & stiti ! Si stiti ce s-a intim lat ! /im ul s-a stricat & nu-i asa ! Cu masina noatra & o 7acie & stiti ! Cin, ai o ,uminica libera & nu stiu cum sa-ti s un. 1 s.a.m.,. . <a frontiera ,intre ne olitete si saracie mentala se lasea)a ras unsurile stereoti e # 1 7a & natural 6 1& 1 0ste absolut clar 6 1&1 (ici o legatura 6 1&1 /otal e%clus 1. Cu un brutal - 1 (u ma interesea)a 1 - iti taie .orba & cin, s ui si tu ce.a & isalogul care te-a silit sa asculti o lunga relatare ,es re starea sanatatii unei ersoane e care o

cunosti .ag. 3n ambele ca)uri & esti in,re tatit sa te simti ofensat. 0ste ,e ,orit sa ne ci)elam urtarea si .ocabularul

facin, un efort ,e a ne ,ebarasa ,e acest balast ling.istic care ne oate lasa in categoria oamenilor rost crescuti.

<imba4ul este singurul mi4loc ,e comunicare. Sa facem in asa fel incit sa fim intelesi ,e toata lumea. 0 o grosolanie sa .orbesti cu un cin, toti stiu ca 3n rieten france)a & ,e e%em lu &

rietenul .orbeste romaneste foarte bine. osibil ca e

lus & utem a.ea sur ri)e ,e)agreabile & caci e

cine.a ,in societate sa fi in.atat limba res ecti.a genunc=ii bunicii si sa inteleaga

erfect obser.atia ne lacuta

e care ai facut-o la a,resa lui. /rebuie sa renuntam la acest obicei rost ca si la semnele cons irati.e & .orbitul

la urec=e & cli itul semnificati. ,in oc=i & la gesturile cu mina e care le cre,em ,iscrete & intr-un cu.int & la tot ce

e%clu,e ,in con.ersatie e ceilalti. Un loc s ecial il ocu a aici folosirea incorecta a limbii & fie ,in ignoranta fie ,in negli4enta. Pentru un om mai utin instruit sau entru un auto,i,act & ,aca sunt

constienti ,e =an,ica ul lor & solutia ,e a nu se face ,e ris foarte sim la - ocolesc cu.intele ,e a caror semnificatie si ronuntie nu sunt siguri. 3,eal ar fi sa se lamureasca

e loc intrebin, ceea ce nu stiu sau consultin, un ,ictionar. (u este ,eloc ,egra,ant sa intrebi # ce este na ul A nu-mi este clar termenul ,e lob9 A ce se intelege fe)abil ! ce este o li otimie ! Mai enibila este situatia in care o ersoana cu o rin

functie im ortanta .orbeste incorect. Uneori & momentul este ,oar amu)ant. 7ar & cin, ne gin,im ca suntem un o or care a fost

con,us atitea ,ecenii ,e oameni incom etenti si inculti & nu utem sa nu ne intristam. Un ,irector al unui liceu ,e restigiu a.ea mereu ,ificultati la citirea ,arii ,e seama & si & cin, a4ungea la anali)a muncii in ateliere & oscila .esnic intre 1 maestrii 1 si 1 maistri 1. (u a in.atat nicio,ata sa s una corect maistri 6 -olosirea gresita a cu.intelor face obiectul unor stu,ii ,e s ecialitate. Ma .oi o ri numai la cite.a e%em le e care le-am retinut absolut oate

intim lator & e%em le stu efiante si a roa e incre,ibile. Un inalt ,emnitar este inter.ie.at e tema cu lului Ceausescu e

care il cunostea in,ea roa e # 1 2orbeau intr-un limba4 marginali)at 1& s une acesta. 1 Cum a,ica ! 1 & incearca sa se lamureasca orasului 6 1 3n tim ul re)entarii 4urnalului ,e actualitati un este inci,ent & ierit re orterul. 1 A,ica un limba4 ,e la marginea

crainic stranuta. 0ste omeneste 6 0l nu trece ci se simte ,ator sa

reci)e)e # 1 Ma scu)ati & este o sim la

in,is o)itie locala 6 1 Crainica ,e la 4urnalul ,e actualitati

s une cu ,e)in.oltura # cultul mo:)aic D nu mo)a:ic E 6 3l au)im frec.ent 1 A.em ,e re)ol.at 1 Am a.ut e un mare olitician s unin, #

rioritati ,e intiia mina 1 si & mai gra. #

ina acum gu.erne libertine 6 1. 3n toate tarile

ca, gu.erne & oate ca, si ,in cau)a libertina4ului & ,ar & in mo, cert ersona4ul nostru nu cunostea sensul cu.intului utem folosi un

1 libertin 1 - in,ecent & usuratic & ,esfrinat. (u cu.int in sensul ,orit ,e noi

entru sim lul moti. ca ,in

ignoranta am cre)ut ca inseamna altce.a 6 3n ca)ul ,e mai sus & cel care l-a utili)at a .rut sa s una ca rece,entele

gu.erne nu au res ectat riguros legea & asumin,u-si libertatea ,e a o inter reta. 0ste cu totul altce.a 6

A (U S0 (0;<3?A

3n orice oca)ie si in orice con.ersatie trbuie sa-ti cunosti locul. 7aca in.itatul ,e onoare atrage atentia asu ra lui este normal. 7ar ,aca un in.itat insignifiant aca area)a intentionat intreaga con.ersatie & atrage toate ri.irile s re el & intr-un cu.int se ,oreste unctul ,e

atractie & aceasta este consi,erata ca o e.i,enta li sa ,e tact. Sa-ti o.estesti neca)urile familiale sau intime cu .oce

tare in fata unei a,unari intim latoare & e ,easu ra & sa te arati agresi. fata ,e ceilalti in.itati constituie gafe care nu ne sunt iertate. Sa critici & sa .rei sa corecte)i micile manii ale celorlalti instantaneu & inseamna sa te manifesti ca un om marginit. Poti foarte bine sa te abtii ,e a face unui filatelist remarci ,is retuitoare la a,resa micilor atratele ,e =irtie colorata & sa renunti sa tii o conferinta unui fumator asu ra ericolului tutunului & sau o alta unui

su erstitios ,es re succesele tale obtinute intr-o .ineri & e ,ata ,e 13. 7aca n-ai inteles ca arta con.ersatiei este arta ,e a asculta si ,e a-ti estom a ersonalitatea in fata

interlocutorului & ,aca esti inca abil sa te interese)i cit ,e cit ,e .iata celuilalt & inseamna ca ai inca ,estul ,e in.atat la ca itolul .ietii sociale. Sa acce ti cu oc=ii inc=isi toate o iniile & c=iar ,aca sint ,iametral o use & sa ti le insusesti ime,iat inseamna sa fii la fel ,e ne,orit in societate ca unul care se o une in mo, ostentati. si sistematic tuturor. Con.ersatia este un sc=imb .iu ,e areri

intre ,oua fiinte care se res ecta si se stimea)a reci roc. Sa intrebi tot tim ul e .ecinul ,e masa secretul reusitei orti ca un egoist nu ca un

sale in afaceri inseamna sa te interlocutor. Sa-ti

etreci seara tinin, un curs gratuit ,e

morala & sa faci remarci cu acreala ,octa & inseamna ca esti & in ,omeniul social & un ele. ,e scoala elementara c=iar ,aca ai mai mult ,e o t)eci ,e ani. Sa nu-ti recunosti ignoranta intr-un anume ,omeniu & sau sa ai mereu un ras uns romt si

su erficial la toate subiectele abor,ate inseamna sa nu fi inteles inca marele a.anta4 ,e a-ti ascun,e cultura & lucru ce ii caracteri)ea)a atunci cin, e oamenii instruiti & este e%act ca

entru a-ti ascun,e banii trebuie mai intii sa-i e toti cei intilniti cu o cantitate enorma

ai. Sa-i incarci ,e salutari

entru tot felul ,e cunostinte comune inseamna

sa ,ai im resia ca .rei - fie sa-ti etale)i relatiile & fie ca-l iei e interlocutor ,re t un sim lu mesager. Sa fim

ru,enti in acest ,omeniu & caci e%ista inca multi oameni ,raguti care iau in serios asemenea comisioane si care transmit nenumaratele salutari energie ,emna ,e un sco e care i le incre,intam cu o

mai bun. >bser.atia este .alabila si

entru cei care retin ,in con.ersatie numai ce ii interesea)a si nu sca a rile4ul ,e a-i obliga e cei ,in 4ur sa le leci in

faca mici ser.icii utile. 7e e%em lu au)in, ca

strainatate & in,ra)netul nu .a e)ita sa te roage ime,iat sa-i a,uci un me,icament & sau o ca acolo costa o nimica toata. Ca sa inc=eiem acest s inos ca itol trebuie sa iesa ,e masina & reci)in,

reamintim cite.a reguli ferme care trebuiesc res ectate a urta o con.ersatie ci.ili)ata # rin

entru

1- Sa nu agresam sau sa ener.am interlocutorii uternica noastra arere ersonalitate & ba)in,u-ne

rea

e e%celenta

e care o a.em ,es re noi. Sa nu ri,icam tonul & sa

nu ti am. 2- Sa nu transformam .iata sociala intr-un ,ialog sur)i. Se entru

are ca este un blestem al secolului in care

traim. 0ugen 3onesco a sesi)at si a transcris aceasta 1 necomunicare 1 in 1 Cintareata c=eala 1 lecin, ,e la un manual ,e in.atare a limbii engle)e & ,ar cre, ca utea sa

lece ,e la orice banal ,ialog coti,ian. A arent & ne ascultam interlocutorul ,ar ne gin,im la ale noastre. 7e aici ,ramele insingurarii & stressul si tristetea fiecaruia ,intre noi. Sa in.atam sa-l ascultam e celalalt.

3- Sa nu ne intreru em brutal interlocutorul & ci sa aste tam cu ,elicatete si tact un moment s une si noi arerea. rielnic entru a ne

"- Sa nu ne amestecam intr-o ,iscutie la care nu suntem solicitati & cu atit mai mult cin, intilnim o cunostiinta e stra,a .orbin, cu altcine.a. S-ar moment im ortant in .iata celor utea sa stricam un

e care i-am ino ortunat 6

'. /0<0->(U< - U( -<A;0< SAU > ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 53(0-AC0R0 ! ~~~~~~~~~~~~~~ CUM /R05U30 SA S0 70S-AS>AR0 > C>(2>R53R0 /0<0->(3CA

Au trecut a roa e o suta ,oua)eci ,e ani ,e cin, Ale%an,er ;ra=am 5ell D 1+"$ - 1'22 E a construit rimul telefon

utili)abil D 1+$6 E. Asta)i e%istenta noastra este ,e neconce ut

fara telefon. Aceasta inseamna ca telecomunicatiile ocu a un loc rimor,ial in afaceri & in relatiile noastre familiale &

amicale & sociale. (ici unul ,in noi & cin, ri,icam ,e )eci ,e ori e )i rece torul & nu ne gin,im ca aceast a arat este o

o in.entie minunata. 7ar nu trebuie ca te=nica mo,erna si confortul oferit ,e ea sa ne faca sa uitam statutul nostru ,e oameni bine crescuti. 5una e,ucatie este necesara si cin, .orbim la telefon & c=iar ,aca este .orba ,es re cea mai nesemnificati.a con.ersatie. Cin, suna telefonul & trebuie sa ras un,em cel mai tir)iu ,u a cel ,e-al cincilea a el. 7e asemenea & cin, c=emam e cine.a nu .om lasa a aratul sa

sune mai mult ,e cinci ori ,ecit in ca)uri s eciale. Mo,ul in care ince e o con.ersatie telefonica ,ifera ,e la o tara la tara si se inscrie intr-un a,e.arat 1 co, 1. 7e il,a in ;ermania & -ranta & Anglia & in momentul ri,icarii

rece torului & cel solicitat isi s une automat numele si astea ta un ras uns. Cel care a sunat isi ,eclina numele si el. <a noi & s-a stabilit regula ca cel care suna sa se re)inte & ,u a ce & obligatoriu & a s us 1 5una )iua 6 1 & 1 5una seara 1 sau 1 Ma scu)ati ca .a ,eran4e) & sunt Maria 3onescu & ot sa .orbesc cu ... 1. 7aca este .orba ,e o con.ersatie teme ,e ser.iciu & nu ne .om s une numai numele ci si rofesia 1 Sunt inginerul 7an 3onescu si as ,ori sa .orbesc cu ...1. Sa e.itam ,eci situatia e%trem ,e ne lacuta ca ne,eclinin,u-ne i,entitatea ,e la ince ut sa fim c=estionati 1 7ar cine intreaba ! Sa .a, ,aca este ... 6 1 C=iar ,aca ersoana senimentul e care o cautam li seste & nu .om sca a ,e enibil ca aceasta ne e.ita. e

>mni re)enta e% resia 1 Alo 1 trebuie sa fie urmata ,e numele ersoanei care telefonea)a. Sa reci)am ca este o

grosolanie ca un barbat care cere la telefon o femeie sau o femeie care cere la telefon un barbat sa nu se sotului & res ecti. sotiei acestuia. Regula generala este ca cel care a sunat sa una re)inte

ca at ,iscutiei & in afara ca)ului in care interlocutorul sau are moti.e serioase s-o faca. 0%ista o anumita u)anta si in a une rece torul in furca. Amin,oi fac lucrul acesta cu

gri4a & fara a-l trinti. Recoman,are nu este atit ,e gratuita recum are. Pe linga fa tul ca am comite o im olitete & am

utea bloca linia telefonica. (u e%ista ,ecit utine e%ce tii ,e la obligatia ,e a

saluta - a elurile in ca) ,e urgenta # om ieri sau sal.are. 3n .iata ,e )i cu )i & ne confruntam cu situatii in care nu este ne.oie sa ne recoman,am # con.orbirile cu membrii familiei sau cu rietenii a ro iati care ne recunosc

,u a .oce. 7e asemenea & nu este ca)ul se ne s unem numele cin, cerem o informatie la un oficiu telefonic & la centrala unei institutii & la banca & gara & aero ort. 7aca ina acum ne-am referit la formulele ,e a,resare

si la cele ,e inc=eiere intr-o con.orbire telefonica & este firesc sa abor,am si roblema ,uratei acesteia. 0ste ,e ,orit

ca ea sa fie cit mai scurta. sa nu uitam ca telefonul a fost in.entat entru transmiterea ra i,a & la ,istanta & a unor

mesa4e im ortante. A ,iscuta la nesfirsit ,es re cele mai banale subiecte a ,e.enit o a,e.arata 1 boala 1 a )ilelor noastre. 7aca a.em mai multe ,e s us sa alegem calea e istolara sau ne fi%am o intilnire. Cum roce,am cin, a.em e cine.a in .i)ita si suna rimim linistiti si

telefonul ! 7aca sunt scurte comunicari le ,am relatiile cerute foarte

e scurt & ,ar fara sa fim

ne oliticosi. (e cerem a oi scu)e fata ,e musafiri ca si fata ,e cel care ne-a sunat. 0ste ina,misibil sa lunga con.ersatie telfonica ,e fata cu urtam o

ersoane straine. 2om

s une interlocutorului nostru care este situatia si .om amina con.orbirea. 3n nici un ca) nu .om s une # 1 /e sun eu )ece minute 1 ,aca cel .enit in .i)ita nu si-a manifestat ,orinta sa interesea)a lece ime,iat. 0ste o gafa. >ricit ,e mult ne ersoana ,e la telefon are rioritate ersoana este

.enita in .i)ita. Se intim la ca fara .oia noastra sa asistam la o con.orbire telefonica strict confi,entiala. 7aca a .orbit nu ,esc=i,e o con.ersatie ersoana care

e aceasta tema nu o .om

face nici noi. (u .om intreba cine a fost ! ce ,orea ! ,e ce esti su arat ! (e refacem ca nu am au)it nimic. (u este o olitete.

,o.a,a ,e i ocri)ie ci ,e tact si

Un om bine crescut nu .e,e ceea ce nu trebuie sa .a,a & nu au,e ceea nu a fost s us entru urec=ile sale si

nu comentea)a ceea ce nu a .a)ut si nu a au)it. <a rin,ul ei ga),a nu .a relata e larg con.ersatia a.uta. S-ar utea

ca cei ,e fata sa nu fie ,eloc interesati & ci .a s une ce.a ,e genul - nu era nimic im ortant & sau - robleme & se re)ol.a ... 3si .a cere scu)e D entru ca a .orbit la telefon in re)enta altora E si cu asta ,iscutia se inc=eie.

Sa a.em gri4a si cum ras un,em la telefon. Cin, suntem ocu ati & curge a a in ca,a & se nu ne re e)im la ra4este ce.a e foc & utea

rimul semnal ci o rim tot ce ar

ro.oca mici 1 catastrofe 1 si ras un,em calm & otolit & fara a-i re rosa rietenului ca ,in cau)a lui am inun,at .ecinii 6 ot fi intreru te & este ,e

Si cum unele acti.itati nu

referat sa nu ras un,em la telefon. (imic nu ne in,re tateste sa-i lasam celui care ne cauta im resia ca ne-a ,eran4at tain,u-i .orba cu un # 1 S une re e,e & ma s alam e ca 1. <a rin,ul nostru & cin, telefonam nu .om

ince e o con.orbire cu re rosuri # 1 Un,e umblati ! 2a caut ,e trei )ile ... 1. 0ste su arator 6 Am au)it un ras uns amu)ant ,in artea unei ersoane astfel a ostrofate # 1 7e ce nu-mi

telefonati cin, sunt acasa !6 1 Cin, trebuie sa telefonam ! (u e%ista o regula generala ,ar trebuie sa a.em gri4a sa n-o facem nici ,e.reme & ,imineata & nici este bine sa cunoastem rea tir)iu & seara. 3n rogramul ,e .iata al rinci iu & rietenilor rea

nostri & si sa-l res ectam & ne,eran4in,u-i. Cine tine sa aiba

liniste & sa stu,ie)e sau sa se o,i=neasca isi ia masuri ,e recautie # .a scoate ,e il,a telefonul ,in ri)a entru

scurt tim . Robotul & care ince e sa se generali)e)e si la noi ne scoate ,in im as ,aca a.em ,e rimit mesa4e im ortante

sau ,aca & ur si sim lu & .rem sa stim cine ne-a cautat intre tim . Ce facem cin, nu ne ras un,e la telefon ersoana e

care o cautam ci altcine.a ! 5unul simt ne obliga sa-i a,resam cite.a cu.inte interlocutorului nostru & mai ales ,aca il cunoastem. Pe scurt & il salutam & s unem cine suntem si ce .rem & ne cerem scu)e ca-l ,eran4am & a oi ii multumim informatiile Ple,am aici e care ni le ,a. entru bunele maniere. Asa ca in ca)ul in entru

care noi ii ,am relatii celui care telefonea)a & nu .om s une nicio,ata # 1 0sti c=emat la telefon 1 sau 1 Pisalogul ,e Po a te c=eama la telefon 1. 0 o gafa 6 Sa ne obisnuim sa fim oliticosi c=iar ,aca nu suntem au)iti ,e 1 isalog 1 ci

sa s unem firesc 1 Ra,ule & te cauta ,omnul Po a la telefon 1. S uneam ca in relatiile ,e ser.iciu nu trebuie sa uitam sa ne s unem si rofesia # 1 Sunt inginerul Po escu si

as ,ori sa .orbesc cu ,omnul ... 1. Asta nu inseamna sa ne etalam cu ostentatie functia. Am intilnit o somitate ,in lumea me,icala care se recoman,a sim lu 1 sunt ,octorul B ...1 mentionin, ,oar meseria & nu titlurile e care le ,etinea.

Altce.a este cin, secretara face legatura. 2om fi socati & fara ,oar si oate & sa au)im la telefon 1 Sunt

,irectorul general al firmei ... 1. 3n sc=imb & este normal ca secretara sa sa s una # 1 A.eti legatura cu ,omnul ,irector general Po a 1. 0% erienta ne ,o.e,este ca a.em ,e-a face si cu situatii ne lacute. Persoane care nu au =abar ,e elementarele reguli ale unei 0lena 1 & ,e urtari ci.ili)ate s un rastit 1 Alo & cu

il,a.

7aca ,in intim lare am gresit un numar ,e telefon &

trebuie sa ne cerem scu)e. Cu toate acestea ,eseori ni se ras un,e in4urios. 0ste o urtare incom atibila cu statutul urtam la fel

,e om ci.ili)at & asa ca sa ne abtinem sa ne .reo,ata.

S3/UA/33 3( CAR0 S0 R0C>MA(7A SA (U -><>S3M /0<0->(U<

Sunt situatii in care nu se recoman,a sa folosim telefonul. 7e il,a & nu se a,resea)a rin telefon o in.itatie

la o masa festi.a - rece tie & logo,na & nunta & bote). 7e regula recurgem la in.itatii scrise. 7e asemenea & nu se transmit rin telefon con,oleante & ci 3n .iata suntem ersonal sau in scris. ostura ,e

usi a,eseori in

solicitanti. 2om telefona numai

entru a stabili o intilnire roblema

sau o au,ienta. Sansele noastre cresc ,aca ne e% unem ersonal.

M3C3 (0;<3?0(/0 /0<0->(3C0

Sa a.em gri4a sa tinem rece torul corect

entru ca

altfel nu ne .om au)i bine. 7aca o con.orbire telefonica se intreru e & .a suna ,in nou cel care a c=emat si nu celalalt. Cautin,u-se reci roc in acelasi tim & telefonul .a suna ocu at la nesfirsit. <a sfirsitul fiecarei con.orbiri & sa ne asiguram ca am us bine rece torul in furca & altfel ru em orice legatura ot sur.eni o multime ,e neca)uri.

cu lumea e%terioara si

/0<0->(U< A</CU32A

Con.orbirea ,e la o cabina telefonul unei alte

ublica sau ,e la

ersoane & ,ifera ,e cea ,e acasa - in

rimul rin, ca ,urata & ,ar si ca subiect. Con.ersatiile lungi

,au nastere la co)i interminabile in fata cabinelor

ublice &

constituin, o sursa ine ui)abila ,e ner.i. (u trebuie sa ne folosim ,e telefonul altcui.a ,ecit entru a face o ermisiunea ,e

comunicare scurta. -a tul ca i-ai cerut ga),ei

a ,a un telefon & nu te in,re tateste sa sa-ti re)ol.i toate roblemele e aceasta cale si nici sa uiti un,e te afli.

(u ras un,eti la relefon intr-o casa straina ,ecit ,aca .a roaga ga),a. 7aca ramineti singur intr-un birou sau intr-o locuinta straina nu .eti telefona ,ecit in ca) ,e a%trema urgenta si ii .eti comunica acest lucru ro ietarului ,e cum intra e

usa. /entatia ,e a face o 1 mica economie 1 ,in, telefon in ro.incie trebuie inlaturata ,in a fi ,esco eriti. Princi iile noastre a licate in .iata si nu .orbele ramin singurele criterii ,u a care suntem 4u,ecati ,e cei ,in 4ur. /elefonul este cel mai otri.it mi4loc ,e a-ti anunta rinci iu si nu ,e frica ,e

.i)ita intr-o casa. 0.itati sa le faceti o 1 sur ri)a 1& c=iar si ru,elor 6 7aca nu au telefon & gasiti o alta mo,alitate ,e a .a anunta. 3n orice ca) & nu mergeti nicaieri fara sa ,ati telefon in realabil.

C>R0SP>(70(/A 5U(0<0 MA(30R0 - (0;RU P0 A<5 - SCR3S>AR0A

Pe .remuri a scrie o scrisoare era o a,e.arata arta& iar scrisoarea o lacere nu numai entru cel care o scria& ci si

entru cel care o

rimea. Asta)i & ,oar scriitorii& artistii - in asiune scrisori. 3n refera

general - si in,ragostitii mai scriu cu

iuresul unei e%istente tre i,ante & ma4oritatea oamenilor telefonul & fa%ul sau tele%ul

entru transmiterea unor informatii.

Cu toate acestea constatam cu totii ca scrisorile nu au

,is arut ,in .iata noastra & ,o.e,in,u-si utilitatea ,intot,eauna. 7atorita erfectionarii mi4loacelor ,e trans ort & scrisorile a4ung recor, in cele mai in,e artate colturi ale lumii e care-l transmitem a4unge cu

asta)i in tim

incit nu fa tul ca mesa4ul

intir)iere ne face sa nu mai scriem... Ceea ce ne li seste este interesul si uneori talentul ,e a transmite i,eile intr-o forma eleganta. Si nu in ultimul rin, ... lenea. 3ntr-a,e.ar & o scrisoare trebuie sa e% rime o gin,ire clara & coerenta & re,actata intr-un stil ales. C=iar si scrisul trebuie sa fie ingri4it ,a ,ureri ,e ca entru a nu

celui care o citeste. /oate acestea resu un sa s ecial entru cores on,enta & entru alegerea rin

ne re)er.am un tim =irtiei si a

licului& terminin, cu e% e,ierea scrisorii

osta. Cui nu i s-a intim lat sa ,esco ere ,u a multe )ile o scrisoare nee% e,iata ,ar ,e la care astea ta cu nerab,are ras uns! 2om .e,ea ca trebuie sa stim cite.a lucruri im ortante ,es re scrisoare in general entru a utea .orbi ,es re bunele maniere

care trebuie sa gu.erne)e si acest mo, ,e a ne 1 re)enta 1 in fata cui.a & in,iferent ca este .orba ,es re o sau ,es re una oficiala. 0%ista ,esigur si scrisori e care suntem obligati sa le ersoana a ro iata

scriem & ceea ce re re)inta un su liciu. 7ar tocmai aceasta ,ificultate e care trebuie s-o in.ingem ,a mai mare .aloare retioase ,ecit un sc=imb ,e nu

scrisului si .a face scrisorile mai

re lici telefonice. C=iar cei care se ling ,e li sa ,e tim

sca a ,e ,atoria ,e a ras un,e scrisorilor rimite. Sa intir)ii rea mult cu un ras uns inseamna o ,esconsi,erare a cores on,entului. 7in aceasta intir)iere ot sa re)ulte animo)itati & ier,e-

rea relatiilor sociale sau comerciale & si ,e aici gra.e incurcaturi ersonale sau financiare. Prin urmare & c=iar ,aca a.em moti.e ,e a intir)ia un ras uns trebuie sa confirmam rimirea scrisorii. 0%ista insa si situatii in care utem sa intelegem ,e ce nu ni

se ras un,e. 0ste ca)ul in,ragostitului fara s eranta ce bombar,ea)a literalmente cu scrisori o tinara ce nu-i im artaseste sentimentele sau ca)ul grafomanilor & cunostinte intim latoare care ne trimit

misi.e & uneori interminabile & total neinteresante. Scrisorile e%ista in .iata noastra si sunt necesare in toate situatiile. 0%ista scrisori ,e afaceri ,ar si scrisori ,e rietenie & ,e ,ragoste & unele line ,e ura & ,e ,is erare & ,e s eranta. 3n toate insa se .a numai in formulele ,e astra stima fata ,e ,estinatar si nu rin formularea gin,ului nu

olitete ci mai ales

clar & in termeni a,ec.ati te%tului. Pentru a atinge acest sco

utem in,ica formule & reguli & entru ca ,e fa t fiecare scrisoare ,e in,e ,e cultura & caracterul si e,ucatia celui care o scrie. 0%ista totusi ,oua con,itii # acor,ul ,intre continutul scrisorii si stil recum si un efort minim e care trebuie sa-l faci

entru a te e% rima

e intelesul ,estinatarului.

Cin, scriem sa ne imaginam ca aceste rin,uri ar utea fi ublicate Dsa )icemE si ca ar utea fi citite ,e catre necunoscuti. >ricit ,e intima ar fi o scrisoare& nu trebuie sa fie com romitatoare entru nimeni. C=iar ,aca a.em unn conflict cu cine.a si alegem aceasta cale entru a-l re)ol.a simtin, ne.oia ,e a-i s une cite.a cu.inte care sa-l usture - ca un 1brusture1& ne .om abtine. Sa nu uitam ca se com romite intot,eauna cel care foloseste cu.intele urite si nu cel care leciteste6

S0CR0/U< C>R0SP>(70(/03

Curio)itatea tine ,e natura omului - nimeni nu este com let scutit ,e ea & ,ar ea nu ne ,a ,re tul sa ,e.enim in,iscreti si & in nici un ca) & sa atentam la secretul cores on,entei. Cin, scrisoare inc=isa la osta inseamna ca te ui o

rote4e)i in mo, legal e

im otri.a ,esc=i,erii ei. Ai ,re tul ,e a urmari in 4ustitie

cel care iti ,esc=i,e scrisorile. 0ste unul ,intre ca)urile cin, legea coinci,e total cu regulile bunei cu.iinte. Se intelege ,e la sine ca citirea cores on,entei a,resate altei ersoane constituie un grosolan abu) ,e incre,ere si o imi%tiune intolerabila in .iata acesteia & c=iar ,aca este .orba ,e soti & arinti & co ii. ;estul acesta oate a.ea uneori urmari gra.e si im re.i)ibile in relatiile arinti si co ii. 0ste cu totul altce.a sa ceri

,e il,a ,intre

.oie sa citesti o scrisoare si sa ti se ermita s-o faci 6

ASP0C/U< C>R0SP>(70(/03

A recierea unei scrisori ince e

rin im resia

e care ti-o agina&

creea)a ,e la ince ut & rin =irtia folosita& ,is unerea in

grafie & acuratete. Abia ,u a acest e%amen ince e lectura. > scrisoare al carei as ect este ingri4it cistiga automat buna.ointa ,estinatarului care .a fi mai rece ti. fata ,e continut - gata sa o .este & sa acce te o cerere& sau cu lacere la e% e,itor. rimeasca

ur si sim lu sa se gin,easca

Cirtia este un element foarte im ortant si as ectul unei scrisori ,e in,e in mare masura ,e ea. 7esi suntem in era ambala4elor mai olicrome & a fotografiei in culori &nici o =irtie nu este otri.ita ,ecit cea ,e un alb imaculat. Cirtia ,e scrisori

nu este nicio,ata liniata &su rafata ei este nete,a si marginea taiata ,re t. Se intelege ca licul .a fi ,e aceeasi calitate si

culoare si ,e o marime otri.ita D este bine ca =irtia sa fie im aturita ,oar ,e ,oua ori E. 3n mo, obisnuit se scrie numai o arte a colii. 7aca a.em o =irtie ,e buna calitate & utem e ambele fete& c=iar ,aca re)entarea .a a.ea utin ,e suferit. e

scrie

Se recoman,a ca o scrisoare sa fie scrisa ,e mina - este o ,o.a,a in lus a consi,eratiei fata ,e ,estinatar.Se intelege

,e la sine ca ar fi bine sa fie scrisa cu cerneala & ,eci cu stiloul. 7u a cum .e,eti& le,am entru frumos si buna cu.iinta. (imic e%tra-

.agant sau intim lator in mo,ul in care intelegem sa ne transmitem gin,urile la ,istanta. 7e aceea - in mo, firesc - si cerneala trebuie sa intregeasca imaginea ,e mai sus. 7eci& cerneala albastra sau neagra. 3n nici un ca) & rosie & .er,e & mo. 6 7ar sa nu fim rea formalisti. 7e o buna bucata ,e .reme

i%ul a ,etronat stiloul. > scrisoare scrisa cu i%ul nu .a fi & in nici un ca) & rimita mai rost ,ecit una scrisa cu stloul.

/rebuie sa recunoastem totusi ca scrisul nostru este mai frumos si & toto,ata mai ersonal ,aca folosim stiloul. Creionul la rin,ul

Pentru ei e%ista

i%uri cu mina ,e creion ...

> scrisoare batuta la masina .a fi li sita ,e acea nota ersonala ,es re care am .orbit. 0a este re)er.ata& a roa e in e%clusi.itate& relatiilor oficiale. Autoritatilor sau artenerilor ,e afaceri ne .om a,resa a roa e obligatoriu rintr-o astfel ,e scrisoare. 7ar scrisul la masina este mai ra i, ,ecit cel ,e mina& lucru ce trebuie s eculat& asta)i cin, tim ul este mai retios ca oricin,. 7eci nu este ne oliticos sa trimiti scrisori ersonale& batute la masina. Sunt situatii in care nu .om folosi nicio,ata masina ,e scris. -elicitarile ,e orice fel& multumirile& scu)ele& con,oleantele se scriu ,e mina si& cu atit mai mult& scrisorile ,e ,ragoste. 2a imaginati ce im resie ar face asu ra iubitei o scrisoare batuta la masina& ,esi e%ista e%ce tii si ,e la aceasta regula... 3m ortant este ca ele sa fie li)ibile si trebuie sa recunoastem ca ,aca facem un mic efort lucrul acesta este osibil. Punerea in agina a te%tului are rolul ei in as ectul unei scrisori. (u scriem cum ni se na)are& fara ,ata& fara titlu& fara alineate oricit ,e grabiti am fi. Astfel& .om ince e o scrisoare rin a une localitatea si ,ata D)iua& luna& anulE in ,rea ta sus. <a mi4locul aginii& central& la citi.a centimetri ,e marginea ,e sus& .om scrie formula ,e intro,ucere #17ragii mei1&17raga mea1 sau 1 Stimata ,oamna B 1. 0%ista ,i.erse nuante in folosirea cu.intului 1 ,rag & ,raga 1 cu .ariantele e care le com orta 1scum & scum a1&1 iubit&

iubita1 etc . Astfel& este o ,eosebire intre 1 7raga rietena 1 si 1 Prietena mea ,raga 1& ,intre 1 7raga tata 1 si 1 /ata ,rag 1 ... -ormulele ,e alint ,e genul 1 7raga mea turturica a,orabila 1 sau 1Pisoiasul meu scum smintinica e botic 1 ot fi scrise intr-un anume moment al .ietii si intr-o anumita stare ,e s irit. 7ar s-ar cu.intele sa .i se utea ca este ani ,e )ile cu

ara c=iar ,umnea.oastra ri,icole. > scrisoare c=iar

intima nu trebuie sa ,e aseasca anumite limite ,e ,ecenta& ,in nenumarate moti.e. >ricum& titlul ince e cu litera mare si se ,es arte ,e restul te%tului rin .irgula& a oi se ince e scrisoarea tot cu ma4uscule. Alineatele sunt mai retrase cu 2-3 cm si ince cu litera mare. Alineatele sunt necesare cin, trecem ,e la un subiect la altul sau ,e cite ori formulam o noua i,ee. Sa nu ni se ara un amanunt - e foarte im ortant6 >r,inea aginilor este cea fireasca #

1 &2 & 3 & ". 0ste bine ca acestea sa fie numerotate confu)ii in succesiunea i,eilor. Cit ri.este te%tul

entru a nu crea

ro riu )is & nu trebuie sa abu)ati ,e semne

,e e%clamare sau ,e intrebare & ,u a cum nu este ca)ul sa subliniati cu.inte sau fra)e intregi - e ,o.a,a ca nu a.eti incre,ere in ,iscernamintul celui caruia i-ati a,resat scrisoarea. 7e asemenea & se cu.ine sa fiti atenti la simetria rin,urilor alegeti o =irtie alba & ,ar ,aca nu uteti scrie ,re t& uneti ,e,esu tul ei un sablon sau rescrieti scrisoarea. 7u a ce ati terminat scrisoarea& nu re.eniti cu rea multe P.S.-uri D1 ost scri tum 1 E. 7oua sunt suficiente#P.S. si P.P.S. Semnatura se une in ,rea ta& 4os& ,u a o formula oliticoasa& amicala e care o a.eti cu cel caruia

sau afectouasa - in functie ,e relatia

ii scrieti. 0%ista formule consacrate& in s ecial in scrisorile oficiale # 1 Al ,-.oastra& cu ,eosebit res ect& inginer 7an Po a 1 sau 1 2a rog sa rimiti inca o ,ata multumirile mele & inginer 7an Po a 1. 7aca scrisoarea e batuta la masina & este obligatoriu s-o semnati ,e mina cu numele intreg& in semn ,e consi,eratie. Retineti ca te%tul trebuie inca,rat in cca 3 cm agina & lasin, o margine ,e

e care e bine sa nu scrieti nimic. lic. Cirtia se lia)a o ,ata & cel

Si acum sa unem scrisoarea in

mult ,e ,oua ori& in functie ,e marimea licului. Acesta trebuie sa fie ,e aceeasi culoare cu =irtia e care am scris. 0ste necesar ca a,resa ,estinatarului sa fie com leta # nume si renume & stra,a &numar & bloc & scara &

eta4& a artament& co,ul ostal& localitatea & 4u,etul D,e artamentul E. Pentru scrisorile e care le e% e,iati in strainatate res ectati u)antele fiecarei

tari. (umele e% e,itorului nu trebuie sa li seasca D,in ,i.erse moti.e s-ar utea sa .i se returne)e scrisoarea E. <ocul lui este fie e fata in stinga& sus& fie licului&

e s atele acestuia& in triung=iul care inc=i,e licul.

/imbrele trebuie sa aiba .aloarea ceruta in functie ,e locul ,e ,estinatie. 0le se li esc in ,rea ta sus& unul linga altul e ori)ontala. Pentru strainatate alegeti timbre ,intr-o anumita emisiune in locul .alorilor curente. Suntem siguri ca le .eti ro,uce o bucurie rietenilor colectionari. Ultimul 1 as1 in trimiterea unei scrisori este intro,ucerea ei in cutia

ostala. 7aca nu a.eti tim s-o faceti si a elati la cine.a& regula cere ca& in semn ,e incre,ere& sa i-o ,ati ,esc=isa. Aceeasi regula resu une

ca ersoana res ecti.a sa o li easca in fata ,umnea.oastra. 7aca trimitem scrisoarea rin ersonalul =otelului sau rin oameni ,e ser.iciu le-o inminam inc=isa.

CAR/0A 70 23F3/A & CAR/0A P>S/A<A & 2070R0A & /0<0;RAMA

C=iar si entru scurte comunicari este ,e referat sa scrieti o scrisoare. /otusi este a,mis sa recurgeti si la o carte ,e .i)ita& ,aca te%tul este foarte scurt J ,e e%em lu cin, ras un,eti unei in.itatii sau unei felicitari& cin, transmiteti salutari sau cin, recoman,ati e cine.a cui.a. Cartea ostala sim la este ,in ce in ce mai rar folosita in cores on,enta entru ca oate fi citita ,e catre oricine. 2e,erea insa& ,atorita frumusetii imaginii& este facuta sa bucure ri.irea tuturor. S atiul re)er.at scrisului ne obliga sa ne re)umam la cite.a i,ei. Cel mai bine ar fi ca acestea sa se refere la imaginea ro riu-)isa e.itin,u-se latitu,inile ,e genul 1 un stro ,e mare si o ra)a ,e soare .a trimite ,e e minunatul litoral romanesc A,ina 1. <i sa ,e ins iratie si& ,e fa t& ,e)interesul entru gestul facut se tra,uce rin te%te stereoti e #1 Salutari ,in 2atra 7ornei - familia Po escu 1 sau 1 /oate cele bune ,e e minunatele laiuri romanesti...1Dsi e .erso e o imagine cu un buc=et ,e flori sau mai rau& cu...,oi ie urasiE. >ricum& sa nu scriem oblic. 0 inestetic& c=iar ,aca unii cre, contrariul. 3ata ca a4ungem si la alegerea .e,erilor& care nu trebuie sa fie un act gratuit ci un act ,e cultura. (e .om o ri la acele imagini care sunt semnificati.e entru locurile e care le .i)itam& gin,in,u-ne si la fa tul ca uneori le trimitem unor colectionari. C=iar ,aca /urnul 0ifel este imaginea emblematica a Parisului sa nu uitam ca ea a ,e.enit ultrabanala. 7e il,a& ,aca .i)itam un mu)eu sa alegem re ro,uceri ale ca o,o erelor care ne-au im resionat in mo, ,eosebit& iar e .erso sa le comentam. Sa recunoastem ca asta resu une sa ne ,ocumentam& ,ar merita sa facem acest efort intelectual. /elegrama& cu .ariantele ei fa%ul si tele%ul& este in,icata in toate ca)urile in care trebuie transmisa o comunicare ,eosebit ,e urgenta. > telegrama nu trebuie sa cu rin,a cu.inte inutile& ,ar nici sa fie cri tica ,intr-o

economie e%agerata& ,eoarece s-ar utea ca ,estinatarul sa nu inteleaga mesa4ul. Reititi sc=ita /elegrame ,e 3.<.Caragiale ,ar si ciorna telegramei ,umnea.oastra s-ar utea sa .a amu)ati co ios.

C0 (U /R05U30 SA -30 > SCR3S>AR0

(u se trimit nicio,ata scrisori anonime. Cu toate ca unele .oci sustin ca sunt utile& este necesar sa renuntam la acest obicei care ,enota o totala li sa ,e caracter. (u se ince toate alineatele cu 1eu1. 2om amina intot,eauna sa trimitem o scrisoare ,e amenintare sau in4urioasa& in s eranta ca .om renunta sau ca .om a,o ta un ton e care nu-l .om regreta mai tir)iu. Sa nu ,ramati)am inci,entele minore& sa nu e%ageram cu comentariile esimiste asu ra e.olutiei unei boli sau asu ra situatiei noastre financiare. -a tele marunte nu interesea)a ,ecit ru,ele a ro iate si e ,e alta arte sa ne gin,im ca 1,rama1 frigi,erului stricat se .a fi re)ol.at ,e mult ina .om rimi ras unsul& iar ,e raceala nici nu ne .om mai a,uce aminte6 3n general& sa nu ne lamentam in ermanenta ,ar nici sa nu ne lau,am e%cesi.. >rice e%agerare in,iferent ,e subiect& este ne otri.ita. Sa nu uitam ca e osibil ca scrisoarea noastra sa ca,a in miinile altcui.a& asa ca trebuie sa e.itam sa ,am amanunte care s-ar utea intoarce im otri.a noastra sau ,e care ne-ar fi rusine este un tim .

M>70<0 70 SCR3S>R3

7am mai 4os cite.a e%em le ,e scrisori# una articulara si trei scrisori oficiale& necesare obtinerii unui ser.iciu. Aceste scrisori .or fi insotite ,e un C.2. AC0S/ /0B/ 2A -3 SCR3S CU <3/0R0 70 M3(A& 3( S/3(;AA 3( 7R0AP/A& > A7R0SA. <0;0(7A # C>M0(/AR0A U(03 2070R3 -

SCR3S>AR0 PAR/3CU<ARA #

1*.03.'"& 7>R/U(; 7ragii nostri& Am a4uns ,e o )i la 7. & un orasel frumos si foarte loios. Se )ice ca este soare cam o,ata e an. 7re t urmare ne-am cum arat in sfirsit o umbrela in folii colorate. /ocmai am .i)itat castelul ,in forografie. 7u a cum se .e,e& acesta este 1Roter Saal1 si e ereti se afla ortretele familiei nobiliare care a construit castelul. 3n usa e care o .e,eti ne-a intim inat insusi rintul - un ,omn foarte ,ragut - ,e meserie rint 6 Acum suntem intr-o cafenea ca sa ne a,a ostim ,e loaie& si in 4urul nostru sunt numai ,oamne in .irsta care isi beau cafeaua ,e la ora *. 2a sarutam si .a mai scriem& 3oana si An,rei.

Mo,ele ,e scrisori ,e cerere ,e ser.iciu

1E M.Patru 3nstitutul ,e Cercetari Atomice& str. 3).or nr. 12 sect. *& str. (egustori nr. 6 sect. 2& co, $*11" 5ucuresti

5ucuresti & 22 mai 1''"

7omnule 7irector& 3n urma anuntului ,umnea.oastra ,in )iarul 1Romania libera1 ,in 10 mai 1''"& .a trimit alaturat un curriculum .itae. Ras un, acestei solictari ,eoarece cre, ca e% erienta mea cores un,e cerintelor ostului oferit.Pe ,e lata arte& acti.itatea institutului ,umnea.oastra ma interesea)a foarte mult si entru ca ,esc=i,e osibilitati ,e .iitor. 7e asemenea& .-as ramine obligat ,aca ati bine.oi sa-mi acor,ati un inter.iu la o ,ata cit mai a ro iata& entru a ,iscuta mai bine e.entuala mea anga4are. 3n aste tare& cu aceasta s eranta& .a rog sa rimiti ,omnule ,irector& e% resia sentimentelor mele ,e res ect.

Mi=ai Patru

CURR3CU<UM 23/A0

Mi=ai Patru (ascut la # 30 ian 1'6" A,resa# str. 3).or nr. 12 sect *& co, $*11" 5ucuresti /elefon # 2"'310$ Celibatar& stagiul militar satisfacut. Absol.ent al 3nstitutului Polite=nic 5ucuresti& -acultatea ,e electronica& romotia 1'++A cu me,ia '&'+

0BP0R30(/A PR>-0S3>(A<A

* ani inginer roiectant la Centrala (ucleara Cerna.o,a

<UCRAR3 PU5<3CA/0

Stu,ii e teme ,e s ecialitate in re.ista 10ra atomica1& ,oua ,intre ele au fost tra,use in re.ista 1(e@s@ee81.

<3M53 S/RA3(0

0ngle)a # foarte bine -rance)a # satisfacator 3taliana # satisfacator

3( PR0F0(/

3nscris la ,octorat ,in anul 1''2

PAS3U(3

Pescuit& sa=

2E 3.2asilescu S.C. Construct S.A.& str. 5ra)i nr. 2& str. (egustori nr. 26& co, "113 Sacele& co, *1"' 5raso.& 4u,. 5raso.

Sacele & 20 a r. 1''"

7omnule 7irector&

3n urma anuntului ,umnea.oastra ,in )iarul 1Curierul national1 ,in 11 a rilie 1''"& .a trimit alaturat un curriculum .itae. 2a rog sa-mi fi%ati o ,ata la care ma ot re)enta entru a .a e% une moti.ele care ma ,etermina sa solicit acest ost. 2a multumesc antici at si aste t ras unsul ,umnea.ostra. 3on 2asilescu

CURR3CU<UM 23/A0 3on 2asilescu (ascut la # 2+ iunie 1'60 A,resa # str. 5ra)i nr. 2& co, "113 Sacele& 4u,. 5raso. Starea ci.ila # casatorit& am in intretinere trei co ii minori Stagiul militar # satisfacut

S/U733

<iceul 3n,ustrial ,e Constructii 5raso.& 10 clase curs ,e calificare cu ,urata ,e 2 ani& s ecialitatea )i,arie

0BP0R30(/A PR>-0S3>(A<A D conform 1 cartii ,e munca 1 E

2 ani Santierul ,e Constructii Sacele 1'$6-1'$+& 1'+0-1''0 sef ,e ec=i a la 3ntre rin,erea ,e ;os o,arie Comunala si <ocati.a D3C;<E 5raso.b ,in 1''0 maisrtu )i,ar la S.R.<. Co,lea. Preci)e) ca am lucrat in tot acest tim si ca )ugra.& faianter si .o sitor

<3M53 S/RA3(0

;ermana # bine

3E M. Po escu& 3m e% S.R.<.& str. Camelia nr. 1" sect. 3& sos. Pan,uri nr. 1+ sect. 6 co, 1"'26 5ucuresti& co, 13112 5ucuresti

7omnle 7irector&

Ras un, la anuntul ublicat in 1Romania libera1 ,in 1" martie 1''" rin care se ofera mai multe osturi ,e secretara. <a .irsta ,e 3$ ,e ani& consi,er ca am suficienta e% erienta& simtul res onsabilitatii& fiin, un om acti.& cu s irit ,e initiati.a. 0c=ilibrata si calma iubesc organi)area.

Am lucrat ca secretara a unui mare liceu si in aralel am a.sol.it cursuri ,e o erator P.C. si mar8eting& iar in re)ent lucre) la o mica firma articulara. Asta)i& ,orin, sa-mi cunostintele nou obtinute& recum si e% erienta anterioara& as fi interesata sa lucre) intr-o inter rin,ere ,e an.ergura firmei ,umnea.oastra& ca secretara sefa la oricare ,intre com artimentele # im ort - e% ort& financiar& mar8eting. Ane%e) curriculum .itae solicitat in anunt& urmin, ca actele sa le re)int la ,ata ,esfasurarii concursului& ,eoarece aceasta ,ata nu a fost reci)ata in anunt& .a rog sa bine.oiti sa-mi comunicati in tim util cin, .a a.ea loc concursul si con,itiile lui ,e ,esfasurare. Cu multumiri& Maria Po escu.

CURR3CU<UM 23/A0

Maria Po escu A,resa # str. Camelia nr. 1"& sect. 3& co, 1"'26 5ucuresti /elefon # 61"''10 3$ ani& casatorita& 2 co ii # un baiat in .irsta ,e 12 ani la liceul ,e mu)ica 1 ;eorge 0nescu 1 si o fata ,e 10 ani ele.a la liceul 1 /onit)a 1

Sotul # inginer electronist la 3nstitutul ,e Cercetari Atomice.

S/U733

Absol.enta a <iceului ,e -ilologie-istorie 13ulia Cas,eu1 romotia 1'$6. Cursul ,e mar8eting cu ,urata ,e un an absol.it in 1''1. Curs ,e o erator P.C. cu ,urata ,e sase luni absol.it in 1''2.

AC/323/A/0 PR>-0S3>(A<A

1'$6-1'+0 # secretara a,4uncta la <iceul 3n,ustrial 1 Pi era 1. 1'+0-1''0 # secretara sefa la acelasi liceu 1''0-1''" # secretara a ,irectorului firmei 1Au7aMi1 S.A.

0BP0R30(/A

5una cunoastere a utili)arii calculatorului DMS7>S& I>R7 P0R-0C/ *.1& I3(7>IS& I>R7& C>R0< 7RAI& <>/US 123E. Usurinta in e% rimare Doral si scrisE si in relatiile cu ublicul.

<3M53 S/RA3(0

engle)a # bine france)a # satisfacator

11. 5U(0<0 MA(30R0 <A MASA ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - P3A/RA 70 3(C0RCAR0 A 07UCA/303 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

3nca ,in cele mai .ec=i tim uri & masa s-a ,esfasorat ,u a un anumit ritual. 7esi era ,iferit ,e la tara la tara acesta a im us acele reguli care constituie asta)i criterii

im ortante in a recierea unei -ara in,oiala & masa

ersoane bine crescute.

e care o oferim sau cea la rile4 entru intilniri

care suntem in.itati a ,e.enit un

im ortante si ,iscutii interesante. 7in fastuoasele mese ,e e .remea romanilor sau ,in tim ul Renasterii - ,aca ar fi sa ne referim numai la acele e oci care ne infierbinta si asta)i imaginatia - trans are in )ilele noastre obiceiul ,e a ne onora in.itatii cu o masa elegant aran4ata & im ecabila. Pri.in, ina oi & utem s une ca s-a renuntat & in general & la o ulenta si lu% ostentati.. A)i nu se mai bea ,in aur care ocale ,e il,a.

oarta semnatura lui 5en.enuto Cellini & ,e ortelan ,e buna

3n sc=imb & a minca ,in farfurii ,e calitate si a bea ,in

a=are ,e cristal a ,e.enit un lucru

obisnuit. 3n mo, firesc & com ortamentul mesenilor a cistigat in rafinament rin res ectarea unor norme im use ,e co,ul

manierelor elegante. 0%ista asta)i ten,inta ,e a a,o ta mo,ul ,e .iata mo,ern in totala contra,ictie cu cel clasic. (e ,e lasam in goana ,intr-un loc intr-altul si ,e cele mai multa ori masa noastra este frugala. Pregatirea mesei si s alatul .aselor ne-ar ra i un tim retios. /in,em s re sim litate si

como,itate & renuntin, la tot ceea ce ar incarca in mo, inutil e%istenta noastra. S-ar in,iferent ca o tam ,e Se.res sau area ca ne contra)icem. 7ar ortelan

entru un ser.iciu ,e masa ,in

entru unul ,in sticla incasabila & res ectarea regatirea casei &

unor reguli este obligatorie & ince in, cu

aran4area mesei si terminin, cu felul in care mincam fructele.

CUM ARA(?AM MASA

Masa familiala & cea ,e toate )ilele trebuie sa fie si ea a etisanta si ingri4ita & ca si cea festi.a. Un .ec=i ,icton s une ca 1 omul inteligent se =raneste cu oc=ii 1. 0

,e

referat o farfurie ,e faianta & intacta & uneia ,e

ortelan

ciobit & c=iar ,aca aceasta a fost cin,.a foarte frumoasa. 0 ,e referat fata ,e masa ,in in & a retata & uneia ,intr-o ete. Se intelege ,e la

tesatura scum a & ,ar aco erita ,e

sine & ca in )ilele ,e sarbatoare ne .om ocu a in mo, ,eosebit ,e aran4area mesei. Pentru mese festi.e & fata ,e masa si ser.etelele .or fi si ele festi.e & ,e o albeata imaculata & iar entru reuniuni intime se ot folosi fetele

,e masa colorate. > fata ,e masa trebuie sa fie ,estul ,e mare ca sa ascun,a & e cit osibil & icioarele masei. 3n nici lastic &

un ca) nu .om folosi fete ,e masa ,in material c=iar ,aca imita

erfect cea mai sofisticata tesatura. 0 bine

sa ase)am sub fata ,e masa un molton subtire care rote4ea)a furnirul mesei. /rebuie sa asiguram un anumit s atiu entru fiecare in.itat & c=iar si entru cei foarte e linga cor . Ca

bine e,ucati care stiu sa-si tina coatele

musafirii sa se simta comfortabil & acest s atiu trebuie sa fie ,e cel utin *0 cm.

Cum aran4am masa ! Atit masa familiala cit si cea festi.a sunt ase)ate la fel & ,ar ,ifera numarul farfuriilor & al tacimurilor si al a=arelor in functie ,e felurile ,e mincare. -iecare

farfurie .a fi ,ublata ,e o alta care se asea)a ,e,esubt & entru ser.iciu & si care utili)ata ,oar entru a une e ea utem

farfuria ,in care mincam. <a mesele ,e fiecare )i ne li si ,e cea ,e-a ,oua farfurie. > masa festi.a se farfuria entru re)inta & ,e obicei & astfel #

rimul fel este ase)ata ,easu ra farfuriei ,e une ser.etul frumos im aturit. C=iflele un in ,oua-trei cosulete s eciale &

ser.iciu. Pe ea se sau feliile ,e

iine se

re arti)ate simetric. <ocul furculitelor este la stinga farfuriei. Aliniate ,e la ,rea ta s re stinga in or,inea utili)arii lor & acestea se asea)a cu ,intii in sus. <a ,rea ta & se un cutitele & cu artea taioasa s re farfurie &

tot in or,inea utili)arii - cel mai in,e artat este rimul fel ,e mincare & a,ica entru

entru

este iar in fata

farfuriei sta lingura ,e su a cu curbura in su s si uneori lingurita ,e ,esert D ,aca e loc e masa E. (u .om ase)a

nicio,ata alaturi mai mult ,e trei cutite si ,e trei furculite. Restul tacimurilor - linguritele ,e tort & furculitele mici entru bacla.a sau entru fructe nu se un e masa ci

e o masuta ,e ser.iciu sau in,emina.

e un bufet & entru a fi la

Aceste reguli nu sunt batute in cuie. (umarul tacimurilor si ase)area lor ,ifera in functie ,e menu-ul ser.it la masa. 3n ,esenele la care trebuie sa recurgeti. <a toate mesele cit ,e cit solemne este obiceiul sa se sc=imbe tacimurile ,u a fiecare fel ,e mincare. <a o masa mai a.em utin retentioasa nu .om sc=imba tacimurile ,ecit ,aca atru farfurii # farfuria re)entate .eti gasi solutiile

este. 3n general .om folosi

entru antreuri & farfuria ,e su a & farfuria intinsa si farfuria ,e ,esert. 5olurile D castronasele E entru su a lim e,e D consome E nu se un ,e la ince ut ot e masa ci se a,uc une si e su ortul

o,ata cu su iera. /acimurile se

,estinat lor care .a fi ase)at la ,rea ta farfuriilor. Pe su ort .om ase)a & in ,rea ta & cutitul & cu artea taioasa

s re farfurie & si in stinga lui furculita cu ,intii in 4os. <ingura si linguritele entru ,esert .or fi ase)ate in fata une

farfuriei. 7aca utili)am su ortul ,e tacimuri .om ser.etelul la stinga & ,irect

e fata ,e masa. /ot in fata a=arelor. /rei ti uri

farfuriilor & s re ,ra ta & este si locul ,e

a=are sunt obligatorii - ,e tuica & ,e .in D a=arul ,e

.in rosu e ce.a mai mic ,ecit cel ,e .in alb E si ,e a a. Retineti ca ele trebuie sa faca (u im ro.i)ati - e o nota ,ati mese festi.e ,aca nu tuica se iau ,e arte ,in acelasi ser.iciu.

roasta - si .a recoman,am sa nu uteti. 7u a folosire & a=arele ,e

e masa. (u .a bagati ,egetele in ele.

-olositi nea arat o ta.a in acest sco . 2a .a scuti ,e ,rumuri inutile. -5auturile a eriti.e se ser.esc intot,eauna inainte ,e masa. Pa=arele s eciale se gasesc e o masa se arata & e o lace. 0 bine

ta.a & si fiecare in.itat se ser.este cu ce-i

ca sortimentul ,e a eriti.e sa fie .ariat. Sticlele stau si ele la in,emina & e o alta ta.a. Sam ania si coniacul nu se ser.esc ,ecit la sfirsitul mesei. 2a ,i.erse ti uri ,e re)entam alaturat

a=are & sticle si cani. e

Sticlele ,e .in si a a .or fi ,is use simetric

masa & la in,emina barbatilor care fac oficiul ,e a ser.i bauturile. Pentru a nu e o ta.ita sau ata fata ,e masa & sticlele se un

e farfurioare s eciale. A ele minerale se

ser.esc in sticlele lor originale ca si .inurile straine. 7ecorarea masei ,e in,e ,e marimea ei & ,e rangul musafirilor si ,e im re4urari. A roa e in,is ensabile & florile si luminarile .or incinta ri.irea. -lorile trebuie use in

.a)e 4oase ca sa nu-i im ie,ice (u .om une

e meseni sa se .a,a. oate ser.i la o

e masa ,ecit ceea ce

intrebuintare ime,iata. 0%ce tie fac solnitele si reci ientele entru i er care .or trebui sa fie suficiente D una entru

circa trei - atru

ersoane E. 2om a.ea gri4a ca acestea sa nu une in

fie infun,ate sau ume,e. > gos o,ina atenta

reci ientul res ecti. cite.a graunte ,e ore). 7aca nu folosim reci iente cu ca ac insotite ,e lingurite se foloseasc ,e erforat & celelalte trebuie sa fie entru ca nimeni sa nu fie silit sa

ro iul cutit & ceea ce ar fi o greseala.

Sa retinem ,eci ca unt,elemnul & otetul & mustarul & smintina etc. se .or a,uce ,oar ,aca cine.a le cere. > ga),a atenta le are regatite si le ofera. Pentru sosuri se une nici e

foloseste o sosiera. Atentie # sosul nu se fri tura ,ar nici e iure sau

e alte garnituri D macaroane & une in e

sote ,e legume etc E ,eoarece e iestetic. Sosul se farfurie si se moaie in el bucatelele ,e carne taiate

rin,. (u se amesteca tot ce a.em in farfurie ,e la ince ut cu toate ca este gustos ,ar 1 asta 1 obtinuta este im osibil ,e ri.it. 2om e% lica acest lucru a,olescentilor care au

ramas cu acest obicei ,e cin, erau mici si li se 1 assa 1 mincarea. >,ata intrebuintata sosiera .a fi luata ,e Salata se ser.este in castronele se arate & entru fiecare in.itat in arte. Cin, fri tura este taiata la masa & e masa.

ga),a trebuie sa aiba la in,emina tacimuri s eciale. 0 ,e referat insa ca ac%esta o eratie sa fie facuta in iar fri tura sa fie realabil&

re)entata felii & e frun)e ,e salata.

3n multe tari salata se maninca se arat ,u a fri tura. Scobitorile nu-si au locul folosesc in ublic. e masa entru ca nu se

Argintaria este obligatorie ! 3n ca)ul unor mese festi.e & ,a. Pentru mesele obisnuite e%ista tacimuri ,e otel ino%i,abil care sunt frumoase si usor ,e intretinut. 0 a,e.arat ca argintaria confera mesei eleganta & ,ar sa nu uitam ca trebuie sa straluceasca ,e curatenie. Ca tot ce este retios & argintaria cere o ingri4ire s eciala & iar ,aca entru asa ce.a e referabil sa renuntam la ea. rin ,ificultatile

nu a.em tim

Ca mesele festi.e sa nu ne s erie

ce la crea)a & este necesar un e%ercitiu in,elungat. Sa-l facem in ca,rul meselor ,e 7uminica & imaginin,u-ne ca a.em in.itat cel utin un ministru & c=iar ,aca suntem ,oar in lacere 6 Cu acest rile4 & .om une o fata

familie. 2a fi o

,e masa ,eosebita & tacimurile si .esela folosim )ilnic si .om

e care nu le

regati o mincare s eciala. 0ste

obligatoriu ca toti membrii familiei sa res ecte aceasta masa & fiin, unctuali & a4utin, sau & ,aca se limba ,imineata &

a,ucin, o floare sau cum arin, un ,esert s ecial D fructe & ra4ituri E. Re etam # masa ,e 7uminica e sfinta.

C>MP>R/AM0(/U< 3( /3MPU< M0S03

Regulile generale ale unei tinute corecte si le-am ,efinit intr-un ca itol

e care

rece,ent sunt .alabile si la unem icioarele nici

masa. Stam ,re t & ,ar nu inte eniti. (u sub scaun & ,ar nici incomo,a

rea ,e arte in fata & entru a nu-i

e .ecini. (u ne agatam ,e scaun. Po)itia miinilor

are o mare im ortanta la masa. 3n nici un ca) bratele si mai ales coatele nu trebuie sa stea e masa. (u tinem cu

miinile farfuria ,in care mincam. Po)itia corecta & ,e re aos & este cea cu bratele li ite ,e cor si cu inc=eieturile

miinilor s ri4inite ,e marginea mesei. Aceasta tinuta se sc=imba cin, mincam & astrin,u-ne insa coatele li ite ,e trunc=i. (e .om .erifica tinuta inainte ,e a intra in sufragerie & s alin,u-ne miinile in realabil. 0.entualele

retusuri necesare ,u a masa se .or face numai in baie ca ,e e%em lu im ros atarea ru4ului & sau aran4area 7aca nu a.em o baie curata & nu in.itam musafiri 6 (u trebuie sa mincam nicio,ata grabit sau ner.os. 0ste nu numai o regula ,e olitete & ci si o rescri tie me,icala. arului.

Mai gra.e sunt ,iscutiile ne lacute ,in tim ul mesei. Sa le e.itam si sa ne im unem sa fim calmi. Si asa & .iata noastra este ,estul ,e stresata. Sa ne bucuram ,e ni-l ofera o masa im reuna cu familia. Sa nu bem si nu .orbim cu gura lina. 0ste o regula rile4ul e care

care ar trebui sa fie ,estul ,e cunoscuta si n-am re.eni asu ra ei ,aca n-ar fi incalcata )ilnic. >amenii care incearca sa manince si sa o.esteasca in acelasi tim fac o im resie

,e)agrabila. /rebuie sa fim atenti ca bu)ele sa fie mereu inc=ise in tim ul mestecatului. 0ste ,e rost gust sa tinem

,egetul mic usor ri,icat cin, mincam sau cin, bem. 7aca a.em ciini sau isici & acesti n-au ce cauta in

sufragerie oricit ,e mult i-am iubi. 0ste nu numai o li sa ,e res ect fata ,e musafiri & ci si ne,orite. Un obicei rost & s ecific romanilor & ,e care acestia rile4 ,e inci,ente

nu se

ot ,ebarasa & este acela ,e a-i obliga

e musafiri

sa manince mai mult ,ecit .or. Re etati si in.atati formulele # 1 7a & .a rog 1 & 1 (u & multumesc 1 & 1 Ges & lease 1 & 1 (o & t=an8 9ou 1 . Sa ne gin,im bine cin, le rostim. Sunt ga),e la noi si c=iar in alte tari care ne iau in serios. 7aca ne imginam ca este ,e bun gust sa refu)am a ,oua felie ,e tort cu toate ca am mai minca o ortie & riscam sa raminem

fara ea & ,eoarece a ,oua oara nu ni se mai ofera ,aca am s us 1 (u & multumesc 1. Masa se transforma intr-un a,e.arat cal.ar cin, inimoasa gos o,ina re eta insistent # 1 7ar mai luati o sarmaluta & sunt ,elicioase 6 1 (u ne ase)am la o masa ca sa mincam ,intr-un fel care ne-a e saturate. Se oate cere sau lua oate

lacut in mo, ,eosebit sau se

refu)a o mincare care ne face rau sau nu ne

lace. Politicos

este sa acce tam sa gustam ,in felul res ecti. & entru a nu 4igni ga),a. /ot ,e olitete tine si tactul ga),ei ,e a rea multa & nici rea utina ot

oferi mincare suficienta - nici fara a-si lau,a e%cesi.

re aratele culinare. Musafirii o

face & cu mo,eratie insa & s re incintarea gos o,inei & ,ar nu strigin, este masa si nici cerin, in acel moment reteta. Cu

atit mai mult nu este ca)ul sa se comente)e asu ra rocurarii ,ificile a unui ro,us.

Masa trebuie sa ,ecurga firesc & fara ostentatie. Am utea s une ca aceasta e o norma i,eala & greu ,e atins & la care trebuie sa contribuie si in.itatii ,aca simt ca ga),a este in im as ,atorita tineretii sau a li sei ,e e% erienta. Cu ,iscretie & cu tact ei ot trece este momentele enibile

i.ite ,in te miri ce. (u .or cere un antine.ralgic si un a=ar cu a a in momentul in care ga),a este foarte reocu ata sa nu i se raceasca gustarile cal,e. (u .or cere 8etc=u & i er & smintina sau alte ingre,iente ,aca nu le sunt oferite & entru ca s-ar sa se simta 4enata. Sa manincam asa cum gateste gos o,ina 6 >bligatia ei utea ca ele sa li seasca si ga),a

este sa guste in

realabil ,in toate bucatele si sa le

con,imente)e mo,erat & iar a musafirului sa le acce te ca atare. 0 foarte ne lacut sa ,am sfaturi culinare in functie ,e referintele noastre. -ie ca e o masa festi.a & fie ca

este una obisnuita & efortul gos o,inei trebuie ras latit cu o remarca ,e genul # 1 7elicioasa su a 6 1 & 1 Ce frumos arata salata 6 1 & 1 Ce bine miroase fri tura 6 1. (e .om abtine ,e la orice ,iscutii sau obser.atii ,e)agreabile. Co ilului cu care am .enit ii .om face obser.atii acasa & ca si sotului care a ,e asit numarul ,e a=are. (e .om im une sa nu stam cu oc=ii atintiti

asu ra membrilor ,e familie cu care am fost in.itati & aruncin,u-le ri.iri ucigatoare cin, gresesc ce.a. 0,ucatia

nu se face in acel moment & caci atmosfera .a ,e.eni insu ortabila entru toti.

MASA 0 S0R23/A 6

2iata

rofesionala

oate sa mo,ifice o or,ine

care o cre,eam stabilita o,ata e masura ce au)a ,e

entru tot,eauna. Astfel &

rin) se micsorea)a & masa ,e.ine mai

frugala si tin,e sa fie inlocuita cu masa ,e seara. <a aceasta contribuie si ,istanta ,in ce in ce mai mare ,intre ,omiciliu si locul ,e munca. 7e obicei a.em musafiri la masa ,e seara. 7am mai 4os regulile entru o masa retentioasa.

>ca)ia & rangul musafirilor sau situatia noastra financiara ermit unele sim lificari. >ricum nu suntem obligati sa ,esfasuram un lu% este osibilitatile noastre. Ple,am entru

mo,eratie si sim litate care nu e%clu, rafinamentul. C=iar si in familiile cele mai mo,este o anumita re)er.a trebuie re.a)uta entru a face fata sur ri)elor ,e re.e,ea un fel ,e mincare

ultima ora. 7e asemeni & se .a

entru a fi inlocuit in ca)ul cin, unii ,intre musafiri nu-l su orta & ,in moti.e me,icale e.entual & e cel oferit

anterior. Persoanele con,amnate ,e me,icul lor la o ,ieta se.era & ,e fa t & ar trebui sa nu acce te in.itatii ,ecit ,e la rieteni foarte a ro iati care le cunosc regimul.

1 - Antreurile # se com un in mo, obisnuit ,in feluri ,e ~~~~~~~~~~ mincare reci & icante & este & me)eluriri si salate ,i.erse. Se ot ser.i si antreuri cal,e # ficatei ,e ui & ,iferite ot fi

lacinte & i))a & sufleuri & ateuri. Antreurile reci

combinate cu cele cal,e & insa multa atentie - ,aca incarcam masa cu antreuri greu ,e ,igerat D salata ,e .inete & ciu erci cu maione)a etc E si in continuare a.em mai multe feluri ,e mincare & lus tort & lus bacla.a & lus ing=etata & riscam fie ca musafirii nostri sa faca o in,igesti serioasa & fie sa luam mincarurile ,e e masa neatinse. (e gin,im inainte ,e a utea sa mincam noi insine intr-o

c=ema musafiri cit am

.i)ita & fara sa ne imbolna.im 6 /acimul # un ser.iciu ~~~~~~~ ,e masa ,e ,imensiune mi4locie. 2inuri albe ,emiseci si rose. 2 - Consome-ul # se ser.este o su a lim e,e in ceasca & cu o ~~~~~~~~~~ lingura ,e su a mai ,egraba mica. 7aca n-am oferit antreuri & .om utea inlocui su a cu o ciorba care .a fi ser.ita in entru antreuri sau ser.icii obi4nuite

farfurie cu o lingura obisnuita. Se a,uce castronul cu su a D su iera E si se ia ,e e masa ,u a golire. <a aceste

feluri nu e ne.oie ,e bauturi. 3 - Pestii sau crustaceele # e%ista ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ s ecial. Se recoman,a .inuri albe & seci & s umoase si s umante. Cu cit estele este mai gras cu atit .inul trebuie sa fie o,goriile Ar,ealului si entru este un tacim

mai aci, D cum sunt cele ,in Mol,o.ei E.Cu stri,ii se " - -elul

oate ser.i c=iar o sam anie seaca.

rinci al & felul ,e re)istenta # tacim normal. 7e

~~~~~~~~~~~~~~~~

regula acesta este o fri tura sau un 3n,iferent ,aca ser.im o fri tura ,e

re arat ,in carne. orc & ,e miel & ,e

asare & ,in .inat sau una care trebuie sa fie in singe antricot sau musc=i ,e .aca - se im une un .in rosu. <a carnea alba se recoman,a .inuri rosii usoare & iar la carnea rosie mai tari si mai uternice A la .inat .inuri rosii seci& e masa

.ec=i & ,e calitate su erioara. 2om e.ita sa a,ucem

curcanul & urcelul & musc=iul & intregi & c=iar ,aca este foarte ,ecorati.. >biceiul este ne ractic. -ri tura se bucatarie si se aran4ea)a in mo, ,eosebit. 7e salata e un latou ortionea)a in

e care il .om orna e cite.a foi ,e

il,a & .om

une carnea

roas ata & iar ,easu ra .om aran4a cite.a frun)e ,e use in castroane se arate & iar

atrun4el. ;arniturile .or fi

entru salate este i,eal sa a.em castronase mici rotun,e sau atrate entru fiecare musafir. oate fi infinita A ceea ce trebuie

* - 5rin)eturile # lista ~~~~~~~~~~~~

retinut e ca brin)eturile se a,uc la masa frumos ,in lemn. /acimul # cutite mici si taiatul brin)ei. /oate brin)eturile

e un

latou

entru intinsul untului

un in e.i,enta buc=etul

.inurilor. (u se a,uc alte soiuri ci raminem la ultimul .in ser.it & ,eci .inul rosu. 0%ce tie face telemeaua ,e oi & la care se ot ser.i .inuri rose si c=iar albe & ,in aceeasi ro.ine brin)a. ra4ituri se foloseste un tacim s ecial -

)ona ,e un,e

6 - 7esertul # entru ~~~~~~~~

lingurite & cutite si furculite mici. Acum se recoman,a .inuri ,ulci si semi,ulci & arfumate D Murfatlar& Pietroasele & /irna.e & Alba-3ulia E. (u se ser.esc .inuri la ,eserturile ,in ciocolata. $ - -ructe roas ete # sunt re)entate intot,eauna cu un cutit

~~~~~~~~~~~~~~~~~ si o furculita s eciale. Argintaria coe%ista in acest ,omeniu cu materiale noi & ino%i,abile. (u se ser.esc .inuri.

+ - Cafeaua si lic=iorurile # cafeaua ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

retin,e lingurite mici &

cafeaua Mocca un ser.iciu mic ,e argint sau & e.entual & argintat. Pentru ,oamne se .or ser.i lic=ioruri & iar ,omni & cognac. ' - Alegerea .inului arta. ~~~~~~~ otri.it fiecarui fel este o a,e.arata entru

0ste ,omeniul sta inului casei care & ,aca nu se rice e trebuie sa se lase con,us ,e un s ecialist & rieten sau negustor ,e incre,ere. 5auturile a eriti.e & c=err9 sau coctail & se ser.esc la tem eratura i.nitei & 10 - 12 gra,e. >

sam anie sau un s umos sec ser.it ca a eriti. nu trebuie sa ,e aseasca + sau 10 gra,e. -iecere regiune are .inurile sale s eciale a caror re)entare si tem eratura i,eala le sunt a=arele otri.ite entru

ro rii. 7e asemeni & .om alege fiecare ti

,e .in. Pa=ar rotun4it sau cu icior inalt

icior scurt entru .inurile

entru .inurile albe & a=ar cu rosii. Cu a

entru sam anie si s umos. 2inurile rosii .or fi i.nitei ,aca sunt usoare si la

ser.ite la tem eratura

tem eratura camerei ,aca sunt mai tari. 2inurile trebuiesc racite tre tat si nu brutal si & mai ales & nu trebuie sa fie ase)ate linga o sursa ,e cal,ura ceea ce risca sa le altere)e. /rebuie sa le a,ucem in camera cel 4umatate ,e )i inainte. <a .inurile ti ,o ul in utin cu o

/amiioasa se ,esc=i,e

erioa,a incal)irii la tem eratura camerei & o%i,area arfum lacut buc=etului natural. 7aca n-a.em tim

a,augin, un

sa le a,ucem la tem eratura camerei tre tat & ramine solutia ,ecantarii .inurilor & .arsin, foarte usor & intr-o carafa ce a fost in realabil incal)ita & si cu suficienta recautie ca

re)i,urile ,e

e fun,ul sticlei sa nu-l tulbure. 2inurile

,ulci & sam ania ,ulce & sunt ser.ite foarte reci. 5erea nu .a fi nicio,ata oferita la o reuniune cit ,e cit festi.a. 0a insoteste totusi foarte bine in intimitate anumite s ecialitati regionale. Se ser.este foarte rece in

a=are mari fara

icior sau in =albe. 3n mo, e%ce tional & a=are s eciale cu

a,e.arata Pils & nemteasca & este ser.ita in

icior scurt. Un mic carton circular nu trebuie sa li seasca nicio,ata ,e sub un a=ar ,e bere.

A a naturala sau minerala este ser.ita intot,eauna foarte rece in a=are obisnuite.

/uica ,e fructe cu simbure este ser.ita rece. /uica ,e .in & coniacul si ,iferitele bran,9-uri sunt ser.ite la tem eratura inca erii le fel ce si tuica ,e fructe ,e ti @=is89. 3n acest ca) & nu .or li si ,e g=eata e masa cuburile ,e

use intr-un .as s ecial sau im ro.i)at ,intr-o

com otiera eleganta ,e sticla. Sa e.itam sa imitam arta barmanilor ,e rost gust si sa inmuiem a=arul in )a=ar

entru a oferi un cocteil. 0ste agreabil & ,ar nea,mis ,e bunul gust sa incal)im in (a oleon. <ic=iorurile si .inurile lic=ioroase & Malaga & Cabernet & Ma,era & Porto & muscaturile se ser.esc la tem eratura camerei & in a=ar s ecial & mai mic si 4os. I=is8iul se ser.este a=ar s ecial numit tumbler & scurt cu fun,ul gros. alma miinii a=arul s ecial numit

intr-un

/oate .inurile se ser.esc in sticle & in afara ca)ului ,ecantarii & si aceasta se .a face la masa. 7aca tragem .inul obisnuit ,in butoi il ser.im in carafe. 3n anii ,eosebit ,e buni entru .inuri & .estiti ca atare & se ser.esc in cos.

Sam ania in galeata cu g=eata - fra iera. 7o ul se scoate la masa & ,ar trebuie sa taiem ca sula cu cutitul & ina cin, reusim sa scoatem ,o ul. Sam ania se ,esfun,a in galeata ei si este usor sa nu facem ,in aceasta ,esc=i,ere o scena ,e come,ie & lasin, sa iasa utin ga)ul carbonic.

Am .orbit ,es re asortarea felurilor ,e mincare cu .inurile. 3ata cite.a regului su limentare # 1. nu se ser.este nicio,ata un .in ,ulceag intre alte ,oua .inuri albe sau rosii & seci. 7e e%em lu nu se ser.este Porto ,aca s-a ser.it un .in alb la antreuri A

2. trebuie sa ser.im .inurile albe seci inaintea celor rosiiA 3. .inurile albe foarte ,ulci & in sc=imb & se ser.esc ,u a cele rosiiA ". or,inea este tot,eauna crescatoare # mai intii .inurile slabe & a oi cele tariA *. mai intii .inul nou a oi cel .ec=iA 6. .inurile ti Sam anie sau s umante ot fi ser.ite

,u a sau inaintea celor nes umante ,ar & nicio,ata intre ele. Pentru a ser.i .inurile & acasa ca si la restaurant & ga),a ia inainte intr-un a=ar un esantion si-l gusta entru

a-si ,a acor,ul. 7aca ser.este el insusi o .a face cu mina ,rea ta si cu etic=eta in artea ,in fata A nu se a uca a=ar ina sus ci

nicio,ata o sticla ,e git. (u se um le un

,oua treimi & cel mult trei sferturi. Sticla ,e .in este tinuta in mo, obisnuit iar bratul trebuie sa fie intins. ;itul sticlei este normal sa fie la o ,istanta ,e circa * centrimetri ,e gura a=arului si oate urca ina la 1* oate sa

centimetri ,aca ser.im un .in ce straluceste si

faca & asa numita stea & a reciata ,e cunoscatori. 2inurile rosii & in sc=imb & si mai ales soiurile ,eosebite ser.ite in cos trebuie sa fie turnate a roa e ,e a=ar & foarte

incetisor & entru a nu amesteca .inul & ceea ce ar fi noci. buc=etului si arfumului sau. Si & in lus & acest fel ,e a

ser.i are a.anta4ul ca nu ameninta albeata fetei ,e masa. (u se ri,ica ,easu ra mesei & in tim ul ser.irii & ,ecit cu ele ,e sam anie & cele ,e s umos ramin e masa. Pa=arele

,e bere le tinem usor inclinate cin, turnam & astfel nu .or face o s uma e%agerata. Coniacul si bauturile ,e ti ser.ite tuica sint intot,eauna

e ta.i ,e metal sau ,e lemn. Cu e%ce tia a ei

cu care ne ser.im ,u a .oie & bauturile si .inurile & mai ales & sint tot,eauna ser.ite ,e sta inul casei & ,e catre ceilalti barbati sau ,e catre ersonalul ,e ser.iciu. 7oamnele

trebuie sa se abtina ,e la 1 self ser.ice 1 si & mai ales & ,e la tentati.ele ,e a a4unge la o sticla ase)ata ,e arte ,e ele. ;a),a trebuie sa fie a.i)ata ,aca s-a intim lat ce.a ne re.a)ut la bucatarie entru a utea sa asorte)e .inurile

la meniul ,e re)er.a. Sotia trebuie sa cunoasca or,inea in care .or fi ser.ite .inurile ele entru a utea sa asorte)e la a=arelor e o

a=arele ase)ate ,inainte. Pentru ase)area astrea)a aceleasi reguli ca si

masa sa

entru tacimuri # in

or,inea utili)arii lor & ,e la ,rea ta la stinga & a=arul ,e a a in a%tremitatea stinga sau & ,aca referam & in ,rea ta

,ar & in orice ca) & in afara rin,ului. Pa=arele ,e sam anie & ,e obicei utilti)ate la sfirsitul mesei & ot fi ase)ate in s atele celorlalte sau se a,uc se arat e ta.a.

-elul in care stam la masa si mincam tine ,e e,ucatie. 7istanta mare ,intre cor si farfurie sta la

originea tutror greselilor care se comit la masa. 7aca scaunul e rea ,e arte ,e masa este inerent sa ne atam

oricit ,e atenti am fi. /rebuie sa ne ase)am in asa fel incit ca ul sa fie a lecat am utin ,easu ra marginii mesei. 7aca

resu une ca un ecran este ase)at intre masa si noi

n-a.em ,re tul sa-l atingem ,ecit cu fata & nu cu umerii sau cu tot bustul. 3n masura osibilului & artea ,e sus a

cor ului nu trebuie sa se miste cin, ,ucem ce.a la gura & a lecam numai ca ul. Atentie la coate 6 Cum am mai s us trebuie sa stea li ite e cit osibil ,e cor . Sa nu o)itie nefireasca.

e%ageram si sa inte enim intr-o

<ingura si cutitul sunt tinute intot,eauna in mina ,rea ta. (u e%ista nici o e%ce tie ,e la aceasta regula. -urculita este tinuta in mina stinga cin, utili)am cutitul in acelasi tim cu ea. > .om trece in ,rea ta cin, terminam il,a.

,e taiat cite o bucata ,e fri tura & ,e

<a sfirsitul unui fel ,e mincare & in farfuria care trebuie luata & unem in 4os. 3n tim aralel cutitul si furculita & cu ,intii

ce mincam tinem tacimul ,easu ra farfuriei &

fara sa-l ri,icam gesticulam cu el.

rea mult in aer mai ales fara sa

<ingura se tine ca un creion & intre ,egetul mare si cel aratator & si o ,ir4am cu a4utorul celui mi4lociu si al inc=eieturii miinii. Cutitul se tine intre ,egetul mare si cel mi4lociu & iar aratatorul se s ri4ina ca) nu se e s atele minerului. 3n nici un e s atele lamei.

une aratatorul

Cin, folosim furculita o intoarcem cu ,intii in 4os & entru a o utea infige in bucata e care o ,ucem la gura.

5rin)a se maninca cu furculita & nu cu cutitul. 7aca un in.itat maninca astfel & 1 oferiti-i o baioneta 1 s unea cu umor Pastorel /eo,oreanu. 7aca un tacim ne sca a e 4os ,in neatentie & cerem

altul. (u-l stergem sau nu suflam in el s unin, # 1 (u-i nimic 1. Cin, bem & astram tacimul in farfurie # furculita la stinga & cu ,intii in sus & si cutitul la ,rea ta & cu lama sub curbura furculitei. 7aca farfuria este goala si unem

tacimurile incrucisate & este semn ca ,orim sa mai fim ser.iti ,in felul res ecti.. <a masa trebuie e.itate orice )gomote # lescaitul & sorbitul & ciocnitul tacimurilor ,e .esela & oftaturile & etc. 3n,e artarea resturilor ramase intre ,inti nu se face la masa & in re)enta tuturor. Retrageti-.a la baie 6 unem ser.etul e genunc=i & fara

<a ince utul mesei

a-l ,esfasura in totalitate. (e ser.im ,e el cu ,iscretie tam onin,u-ne gura. 0ste absolut inter)is sa-l inno,am in 4urul gitului sau sa-l fi%am in ,ecolteu sau in gulerul camasii. <a sfirsitul mesei ser.etul se asea)a linga farfurie & fara a-l im aturi ca la ince ut. 7aca a,o tam o o)itie corceta e genunc=i.

la masa & nu este ne.oie sa intin,em ser.etul 0ste un

unct ,e .e,ere care cistiga teren si .i-l

recoman,am cu cal,ura. Cin, mesenii sunt numerosi nu se urea)a 1 Pofta

buna 6 1. Un ecou multi licat cu ,oua)eci ar crea un .acarm ne4ustificat. Pentru a ince e sa mincam si sa bem aste tam ca sta ina casei & res ecti. sta inul casei sa ,ea tonul. Mincarea este ser.ita ,e ga),a & ,e un ersonal calificat

sau & ur si sim lu & latoul cu mincare trece ,in mina in mina. ;a),a se ser.este sau este ser.ita ultima. Sa e.itam sa ne um lem ina la refu) farfuria. 7e asemenea & cin, mincam & rea mari ,ar nici rea mici & ca sa

sa nu ne taiem bucati

nu ca,a ,in furculita. Sa nu ne grabim sa taiem toata bucata ,e carne ,e la ince ut & ca sa sca am ,e gri4a. Cream o im resie ,e)agreabila. Marginea farfuriei trebuie sa ramina curata oricare ar fi felul ,e mincare ser.it. > farfurie nu trebuie sa aiba un as ect urit nici ,u a ce am terminat ,e mincat. Asta nu inseamna insa ca a.em .oie sa sorbim ,in su a & ,ucin, farfuria la gura & si nici ca utem folosi iinea entru a

sterge sosul. Cin, ni se ofera un

latou & trebuie sa luam

intot,eauna bucata cea mai a ro riata ,e noi. Piinea taiata in felii sau c=ifle este a,usa la masa in cosulete s eciale. 7aca mai ,orim iine si cosuletul este mai ,e arte rugam iine. Persoana e

cel ,in ,re tul lui sa ne ,ea si noua niste

res ecti.a ne .a oferi tot cosuletul. (u ni se .a ,a cu mina nici felia ,e iine nici c=ifla ,orita. >biceiul iinea cu mina nu mai

consi,erat elegant alta,ata ,e a lua

este la mo,a. A-ti infige furculita intr-o c=ifla este c=iar carag=ios. (e ser.im cu cite o felie sau o c=ifla & fara a le taia cu cutitul. Ru em cite o bucata ,in ele folosin, ambele miini. Sa ne ferim ,e cocoloase rostul obicei ,e a face

entru a ne calma ner.ii.

;a),a trebuie sa aiba gri4a si ,e cei care nu beau bauturi alcoolice & oferin,u-le sucuri ,e fructe si a a minerala. 7u a ce s-a asigurat ca toti in.itatii au terminat ,e mincat & ga),a este rima care se ri,ica & semn ca masa

a luat sfirsit. C=iar ,aca mai a.em o ing=ititura in farfurie sau o gura ,e .in in a=ar & .om face si noi

acelasi lucru - ne ri,icam ,e la masa. 7aca am terminat ,e mincat inaintea celorlalti nu a.em .oie sa ne sculam ,e la masa. 3n salon & un,e se bea cafeaua trebuie sa aste tam in.itatia ga),ei entru a fuma. ot sur.eni in tim ul mesei - un ata e =aina .ecinului -

Micile acci,ente care

a=ar s art & o lingura sca ata & o

trebuiesc re)ol.ate cu tact & fara multa te.atura & tot ,e catre ga),a. Se cu.ine ca cel care a s art un .as ,e .aloare ,e e%em lu sa incerce sa-l inlocuiasca & ,aca este osibil.

S3/UA/33 SP0C3A<0 <A MASA

7u a atitea sfaturi ,e care trebuie sa tinem seama ,e la aran4area mesei incit sa ina la ce si cum mincam - astfel

utem fi consi,erati bine crescuti & e,ucati & iata ar a face

ca abor,am subiectul 1 situatiilor generala 1 care

e%ce tie ,e la regula. 3n realitate ele sunt tot niste reguli e care trebuie sa le cunoastem.

Se maninca cu mina # biscuitii & fursecurile & strugurii & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ciresele & caisele etc. 7aca-i oferi cui.a un cutit & o furculita sau o lingura & le oferi cu minerul. Personalul ,e ser.iciu .a a,uce tacimul cerut latou sau e un ser.et. i erul le .eti asa este e un

7aca .i se cere sarea sau masa sau

rin fata .ecinului & nu

rin s atele lui. 2eti e.ita e ,easu ra mesei & la o

sa cereti solnita unui comesean ,istanta

rea mare. > cereti .ecinului iar a oi se ,a ,in

mina in mina & asa cum am mai s us.

7e obicei & cin, ,am mese acasa & nu e%ista

ersonal

,e ser.iciu. 3n acest ca) & latoul cu mincare trece ,in mina in mina & ,e la ga),a s re ,rea ta. 7oamnele se ser.esc rimele & a oi ,omnii & iar ga),a ultima - cin, latoul a

re.enit la ea. 3ntre tim & sta inul casei toarna .inul & tot s re ,rea ta. Pa=arele nu .or fi um lute se ,a ,in mina in mina. Su a se ser.este tot s re ,rea ta. <a fel se roce,ea)a si cin, stringem masa. Cin, un latou a4unge la noi ne ser.im cu lingura ina sus. Sticla nu

tinuta in ,rea ta si ne a4utam cu furculita tinuta in stinga. (umai c=elnerii ser.esc cu ambele tacimuri tinute intr-o singura mina. (u ne ser.im ,in noastre 6 Pa=arele nu se ciocnesc efecti. & se ri,ica numai la ni.elul oc=ilor in tim ina latou cu tacimurile

ce se rostestc urarile consacrate# a=arul cu

1 (oroc 6 1 & 1 <a multi ani 6 1. Se ri,ica numai

.in & tuica & etc & nu cele cu a a & cu sucuri ,e fructe sau cu bauturi cal,e. /inem toasturi sau ,iscursuri numai la mesele festi.e. Sa nu Cin, le lictisim asistenta cu ,iscursuri lungi 6 rinci al

lasam ! 3ntot,eauna la sfirsitul felului

cin, musafirilor nu le mai este foame si sunt ,is usi sa le asculte. <a sfirsitul toastului & cel care l-a rostit ri,ica a=arul in ,irectia celui caruia i s-a a,resat & iar

musafirii ii urmea)a e%em lul. (ici acum nu se ciocnesc a=arele. Se obisnuieste ca cel omagiat sa ras un,a rin

cite.a cu.inte. Pentru a nu incetini ritmul mesei & o .a face utin mai tir)iu. 7aca este .orba ,es re o ,oamna & aceasta ras un,e foarte scurt & ime,iat & fara sa se ri,ice in mo, obligatoriu. (u se amesteca .inul cu a a. A a si .inul sunt ,oua bauturi retioase. 0le au .aloarea lor numai baute se arat.

<a noi e%ista totusi obiceiul ,e a bea s rit. 7ar .a recoman,am s-o faceti numai in familie.

C3/02A CAPCA(0

Piinea si san,.isurile. Se maninca in mo, ,iferit. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -elia ,e iine se ru e e masura ce manincam & in tim ce

san,.isiurile mari se taie cu cutitul si se maninca cu furculita. San,.isiurile mici se maninca cu mina. Pentru a intin,e untul se utili)ea)a un cutit s ecial & nu cel obisnuit. (u se ia untul ,irect ,in untiera ci se bucatica e ofarfurie. A oi & se unge une o

iinea ru ta in

realabil & tinin,-o ,easu ra farfuriei. 7ulceata si mierea nu se maninca ,irect ,in borcam. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -iecare isi ia e farfurie atit cit ,oreste & ser.in,u-se ,e

lingurita a,usa la masa in acest sco . Me)elurile ,e toate felurile & taiate in ~~~~~~~~~~ felii & sunt curatate ,e coa4a cu furculita si cu cutitul in ro ia noastra farfurie. a=arelrealabil in

>uale fierte in coa4a se maninca ,intr-un ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -su ort & cel mai a,esea fi%at .irful & se in,e artea)a

e o farfurioara. Se s arge un

artea ,e sus cu lingurita & se

co4ile in su ort & sub ou & si a oi & ,u a ce l-am mincat s argem si coa4a. Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se ),robesc ~~~~~~~~ cu furculita in farfurie. > e%ce tie # cartofii fierti in coa4a se intea a cu furculita si se curata cu cutitul. Su ele sunt ser.ite in ceasca si se maninca cu o ~~~~~~ ligura ,e su a D mo,el mic E. 7aca suntem intre bea rieteni utem

rima 4umatate a cestii & care este lim e,e. A oi folosim

lingura. Ciorbele se maninca cu lingura. (u se raceste o su a rea cal,a suflin, in ea. Aste tam sa se raceasca. 3n nici un ca) nu a lecam farfuria (u se inmoaie nicio,ata entru a lua ultima ing=ititura.

iinea in su a si nici in sos. 7u a iine.

ce am mincat & nu stergem farfuria cu o bucata ,e S arang=elul se maninca in ~~~~~~~~~~~~ 1. Se a uca maninca ,in 2. Se artea mai groasa cu un ser.et si se arte o usa. atru feluri #

rin,e ,e la mi4loc cu furculita tinuta in artea subtire. Pentru

mina ,rea ta si se maninca mai intii

ca e foarte frage, ne a4utam cu o a ,oua furculita tinuta in mina stinga. 3. Se a uca ,e artea groasa cu mina D e masa se

afla obligatoriu un bol cu a a E si se sustine cu furculita tinuta in mina stinga. ". Cu o singura furculita tinuta in mina ,rea ta & ,aca s arang=elul e foarte mic. Am obser.at ca nu se foloseste nicioa,ata cutitul. Salata si an,i.ele - Se maninca gata taiate si ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ re arate. 7aca bucatelel sunt foarte mari se taie cu cutitul. (u se ,uc la gura bucati mari. (u este o greseala sa cerem otet & lamiie & sere & i er & unt,elemn ,aca ni se ar fa,e.

7ar sa nu e%ageram cerin, toate cele ,e mai sus. Salata si an,i.ele se maninca cit mai a roa e ,e starea lor naturala. 3n -ranta slata se maninca la sfirsit & se arat. Muraturile & gogosarii & castra.etii murati ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Cin, se ofera in castroane castra.eciorii si gogosarii se iau cu furculita ro rie si se taie in farfurie e ot

masura ce se maninca. <a fel ce fri tura. ;ogonelele se lua cu mina ce

entru a nu face un 1 ,us 1 comesenilor cu sucul

ote tisni ,in belsug. 3n farfurie se taie cu atentie

D ,in acelsi moti. E cu cutitul tinut in mina ,rea ta si furculita in stinga. (u se musca ,in muraturi. Cono i,a - se taie cu furculita A nu se foloseste cutitul.~~~~~~~~ C=iftelele & sarmalele & rula,ele se taie cu furculita. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Pestele nu se maninca la fel ca fri tura. (u se taie ~~~~~~~ cu un cutit normal. /acimul ,e este este alcatuit ,intr-un

cutit ,e o forma s eciala si o furculita mai mica. Cutitul se foloseste ,oar la transare & ,e)osare si ca a4utor la mincat. >,ata o eratia terminata D ,esfacerea in ,oua si in,e artarea sirei s inarii E cutitul nu se mai foloseste la taiat. -iin, foarte moale & furculita este suficienta. >asele care le a.em in gura se sau & in ca)uri e%treme & le ,egete. Pentru un e

e furculita a ro iata ,e bu)e

utem scoate cu a4utorul a ,oua

estele ,in conser.a ne slu4im ,e furculita & iine & tinuta

tinuta in ,rea ta & a4utin,u-ne cu o bucata ,e in stinga. Mincatul

estelui cere o arta s eciala. 3nainte ,e

a iesi in lume intrebati si a oi e%ersati acasa ... Crustaceele ~~~~~~~~~~~ 7aca nu stim cum se maninca stri,ii & le utem refu)a 6

7ar e%ista niste reguli care se in.ata. Se ,esc=i,e scoica ,aca este inc=isa & cu lama unui cutit D ,e este sau

obisnuit E. Se scot intestinele si bran=iile D au o culoare mai inc=isa E cu a4utorul furculitei. Se scoate a oi stri,ia ,in scoica ,es rin)in,-o ,in articulatie. Se maninca cu lamiie & sare & i er. Cre.etii ca si racii # se se.resc ,e obicei fara ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ cara ace. 7aca masa e mai utin festi.a cre.etii se curata une in farfurie si

cu mina & res ecti. se ru e ca ul & cu care oca)ie ies si intestinele & a oi se curata ,in cara ace. <a crabi & languste

si =omari se ru

cu mina articulatiilr si a oi cu un cleste

s ecial se s arg oasele si se scoate cranea ,in cosul ie tului & ,in maninca cu icioare si coa,a. Carnea acestor crustacee se iine ra4ita si unt. 0ste necesar ca entru clatirea ,egetelor. e masa

sa e%iste un bol cu a a

3crele ,e Manciuria si icrele negre. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Se a,uc e un latou ron,ele mici ,e iine ra4ita &

unse cu unt si ,easu ra icrele. 7aca se ofera in castronase ne .om une in farfurie cu lingurita ,e ser.iciu o cantitate re)onabila si ne .om face san.isuri mici. 3n ca)ul icrelor obisnuite le utem unge e o felie mai mare ,e iine & ,u a

,u a care o .om taia cu cutitul tinut in mina ,rea ta si furculita in mina stinga. Proce,am la fel cu toate san,.isurile mari. /aiem D ca la fri tura E ,oua trei bucatele si le mincam cu furculita tinuta in mina ,rea ta. Putem minca icrele si luin,u-ne in farfurie o ortie ,in care & cu iine ru ta cu utin

a4utorul cutitului ne ungem bucati mici ,e

mina. <a fel se maninca si antreurile reci mai

consistente D salata ,e .inete & estele cu maione)a etc E. Carnea ,e asare nu se maninca cu mina. Cum am mai

~~~~~~~~~~~~~~~~~~ s us & carnea se a,uce gata transata la masa. S ag=etti # ,in castronul a,us la masa & .a ser.iti cu ~~~~~~~~~ o ortie re)onabila & a oi le manincati rasucin,u-le cu

furculita & sau ,u a mo,a italiana .a a4utati cu lingura. <ingura se tine in mina stinga & iar s ag=etele se rulea)a cu furculita. ;a),a trebuie sa aleaga s ag=ete nu entru a nu ne c=inui sa le ,ucem la gura. >re)ul # se maninca cu furculita & a4utin,u-ne cu cutitul. ~~~~~~ Cafeaua & ceaiul & cacaoa cu la te # nu se lasa ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ rea lungi

nicio,ata lingura in ceasca ,in care bem. 0a se farfurioara care ramine

une

e masa & alaturi ,e ceasca. 7egetul

mic nu se tine ri,icat cin, ,uceti ceasca la gura. Cin, beti cafea turceasca sau filtru ri,icati farfurioara cu mina stinga in tim ce ,ucem ceasca la bu)e cu ,rea ta.

5ineinteles fara lingurita. (u beti nicio,ata cafea & c=iar ,aca nu a.eti musafiri & fara a une o farfurioara sub ceasca.

Pra4ituri & torturi # se iau cu mina ,aca sunt uscate & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ cu lingurita sau cu furculita ,aca sunt cu crema sau frisca. Pere si mere # le taiem cu cutitul ,e fructe in ~~~~~~~~~~~~~~ atru arti e care le curatam ,e coa4a una cite una & e care le e care le

a4utin,u-ne ,e furculita. Se taie a oi in bucati mincam cu furculita. 0ste a,mis ca sferturile

lasam cu coa4a sa fie mincate cu mina. 0 necesar sa ne clatim ,egetele. 7aca mina. 7aca nu .a ara este rea )emoasa nu o mincam cu

asa ,e etic=eta & uteti sa muscati ,in mar.

-ragii si ca sunile # se maninca cu mina ,aca au ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ co,ita & ,aca nu au se ,au lingurite & mai ales cin, sunt ser.ite cu frisca. Strugurii & .isinele si ciresele # se maninca cu mina & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ bob cu bob. Simburii si co,itele ,e cirese si ,e .isine se un e farfurie. Strugurii se maninca cu simburi si entru a le taia ielita.

Piersicile # se tin cu mina stinga ~~~~~~~~~~

in ,oua. Se aram simburele ,e fruct si-l curatam ,e coa4a. Se maninca fructul cu cutitul si furculita. Prunele si caisele # le ,esc=i,em cu mina & scoatem ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ simburele si mincam fiecare 4umatate. Portocalele & man,arinele & clementinele # le taiem coa4a

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ in forma ,e stea & scoatem fructul si-l se aram in felii e

care le mincam cu mina. (u este in,icat sa ne ser.im ,e tacimul ,e fructe ,ecit intr-o oca)ie ,eosebita. 5ananele # se curata cu cutitul si se maninca cu mina ~~~~~~~~ sau & ,aca sint rea moi & cu cutitul si furculita.

Pe enii si ananasul # sunt ser.iti in felii si se ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ maninca cu furculita in afara ,e ca)ul e%ce tional in care ananasul este foarte ,ur si 4ustifica folosirea cutitului. 3n ;recia ni se recoman,a sa curatam e enele ,e

coa4a si sa-l ser.im intr-un castron mare & taiat in cuburi mici A se maninca cu furculita. ;ra e-fruit-ul # este ser.it taiat in ,oua si se ~~~~~~~~~~~~~~ maninca cu lingurita. 3n ,e coa4a il mincam. Hi@i # se taie in ,oua & iar mie)ul se maninca cu ~~~~ lingurita. 3n conclu)ie # la masa fructele se maninca numai cu a4utorul cutitului & furculitei sau linguritei. Muscam cu ,in ele numai cin, suntem in li.a,a. ofta realabil & se se ara cu cutitul ul a

entru a e.ita ca sucul sa tisneasca atunci cin,

73-0R3/0 /3PUR3 70 M0S0 -0S/320

1. Rece tia este o intrunire oficiala & organi)ata ,e ~~~~~~~~ obicei entru un ,istins oas ete & ca ,e e%em lu o ertecere

,ata inaintea sau ,u a ,esc=i,erea unui mu)eu & sau ,u a un s ectacol artistic & sau cu oca)ia unei ani.ersari. 7e asemenea oate fi oferita ,e ambasa,e & cu rile4ul sarbatoririi )ilei

nationale & ,e ministere & cu oca)ia numirii unui nou ministru etc. 3n.itatiile sunt obligatoriu scrise & s ecificin,u-se ora & care se .a res ecta cu strictete. 7e regula ince e la orele 20.00 & sau ,aca este ,u a un s ectacol & ,e la 22.30. /inuta este ,e mare gala & foarte eleganta. <a aceste etreceri & in.itatii .or fi rimiti ,iferit.

7aca musafirul este singur & un

ortar sau sta inul casei & sau altonul & inainte ,e

unul ,intre cei a ro iati lui ii .a lua

a-l ruga sa intre in salon. Acest gest nu il .a face nicio,ata sta ina casei. 7aca soseste un cu lu & acesta se oarta ca la restaurant. 5arbatul si nu a4uta ersonalul casei o

e ,oamna. Cin, a ar amfitrionul si sotia sa & il saluta re)inta & ,aca este ca)ul & in.itatilor. erioa,a scurta ,e con.ersatie cin,

e cel sosit si-l A oi urmea)a o

cunostintele ,iscuta im reuna & necunoscutii intra in contact cu ceilalti & in tim ce se bea fie un .ermut & ,ulce sau sec &

cu sau fara gin & un a eriti. ,e marca sau un s=err9 si se ser.esc stic8suri & alune & fistic & masline & moment cu care se ince e crearea unei ambiante ,u a ce ai cerut .oie. 3ata .enin, & insotit ,e sotia sa & in.itatul ,e onoare. Sta ina casei il re)inta & si ambianta s-a mai incal)it. lacute. 0 ermis sa fume)i ,oar

Cite.a minute mai tir)iu se anunta ca masa e ser.ita. Sta ina casei ,a semnalul ,e a se trec la masa si fiecare in.itat ofera bratul artenerei ,in aceasta seara. Amfitrionul & cu rimul ragul sufragerie si

in.itata ,e onoare la brat & trece

este urmat & intr-o or,ine in,iferenta ,e in.itati & cu luri & in tim ce musafirul ,e onoare & ,in, bratul sta inei casei &

inc=eie cortegiul. 7aca e%ista barbati singuri & ei .or intra ultimii. > cli a mai tir)iu musafirii sunt in icioare & in

s atele scaunelor. ;a),a ,a semnalul ,e a lua loc si fiecare ca.aler isi a4uta intii incea a. C=elnerul ofera latoul rin artea ,rea ta & urmin, ca artenera sa se ase)e. Masa oate sa

in.itatii sa se ser.easca singuri. 0i 7ebarasatul se face >r,inea in care rin

ot fi insa si ser.iti.

artea stinga. re)entat in.itatilor este

latoul este

foarte im ortanta si nu sufera nici o ,erogare # intii este ser.ita in.itata ase)ata in ,rea ta amfitrionului & a oi celelalte ,oamne & ultima ser.ita fiin, amfitrioana. A oi sunt ser.iti barnatii ince in, cu in.itatul ,e onoare ,e la ,rea ta sta inei casei. Ultimul ser.it este amfitrionul. Cin, toti in.itatii au sfirsit ,e mincat & numai sta ina casei are ,re tul sa ,ea semnalul sfirsitului mesei. -iecare con.i. se inclina usor la ,rea ta sau la stinga & s re .ecina sa si se araseste sufrageria e cu luri & in or,inea in care s-a e cu luri & ,oamnele utin

intrat. 7aca nu s-a intrat in sala arasesc sala

rimele si barbatii le urmea)a in salon

mai tir)iu & entru a le ,a tim ul sa-si corecte)e tinuta. 3n salon sau in fumoar cu lurile reunite entru o ora sau

,oua la masa & se ,esfac si fiecare este liber atunci sa-si aleaga artenerii ,u a bunul lac. 0ste oca)ia e care o .a

utili)a un in.itat bine crescut

entru a felicita ga),a

entru masa caci & cu e%ce tia meselor intime nu .orbim ,es re ceea ce mincam atita tim cit suntem la masa. Anumite

,elicii inca ne mai astea ta # lic=ioruri & cafea & coniac & tigari si tigari ,e foi. Cafeaua este ser.ita ,e catre sta ina casei & in ca)ul cin, nu are o fiica sau ,e catre ersonal. -emeile nu trebuie sa ofere tigari ci amfitrionul sau fiul sau si in nici un ca) Cum ersonalul ,e ser.iciu.

roce,ea)a un 1 fumator bine crescut 1 #

K cin, este in.itat un,e.a & renunta la tigarile sale obisnuite D Car ati - fara filtru E si isi cum ara un tigari fine. K nu-si a rin,e tigara ,ecit ,aca ga),a a ,at tonul & ,aca nu & cere .oie. 7aca i se ras un,e ,elicat D fiin, ,e fata co ii sau oameni bolna.i E 1 .om ,esc=i,e geamul 1 - se .a abtine sa fume)e. ac=et ,e

K ,omnii

ot oferi foc ,oamnelor sculin,u-se in

icioare & ,ar ,oamnele intre ele isi ofera c=ibritul sau bric=eta. K sacrumul se une numai in scrumiere & ,aca nu sunt

e masa le .eti cere ga),ei. (u folositi ,re t scrumiera orice obiect .a ca,e sub mina si nu .a confectionati scrumiere ,in =irtie sau ser.etele. K ,aca sunteti fumator si .-ati uitata ac=etul acasa

gasiti o alta solutie ,ecit cea a 1 ta atului 1. Puteti iesi ,in casa ,iscret toata a,unarea. K ,aca .a este oferita o tigare si o acce tati & sunteti obligat sa o a rin,eti e masa & nici in e loc. (u o .eti une nici entru a .a cum ara ,iscret & fara a anunta

oseta si nici ... ,u a urec=e 6

K cin, faceti o .i)ita c=iar ne rotocolara intr-o casa in care stiti ca se fumea)a & olitetea .a obliga sa intrebati totusi ga),a ,aca .a ,a .oie sa .a a rin,eti o tigara. S-ar sa nu-i utea sa se fi lasat ,e curin, si sa .a roage

uneti .ointa la incercare. e stra,a

K nu se fumea)a

K nu se intra in maga)ine cu tigara a rinsa K in unele tari & in ;ermania ,e il,a & un,e oamenii

sunt foarte gri4ulii fata ,e sanatatea lor & nu se fumea)a in casa. 2eti intreba un,e se oate fuma si .i se .a in,ica

un anumit loc. (u incercati sa-l ,esco eriti singur fumin, ,e e%em lu ... in baie 6 Pentru a bea cafeaua ne ase)am sau raminem in icioare. 7aca alegem cel ,e-al ,oilea ca) se tine farfurioara cu mina stinga si ceasca cu ,rea ta in tim sunt ase)ate rotectie sub e o masuta & fiecare ce lic=iorurile

a=ar a.in, un ,isc ,e

icior. Cafeaua trebuie sa fie fierbinte & e care am enuntat-o & lic=iorurile

alcoolurile urmea)a regula

sint la tem eratura camerei. Aceasta ora care urmea)a masa este consacrata con.ersatiei.

7aca un artist cunoscut se gaseste si se ofera se cinte .a fi ascultat cu cu.ine sa-l rugam. 0ste un lucru trebuie sa si-l suficienta

rintre in.itati lacere. 7ar nu se

e care un amfitrion nu

ermita & caci cea mai buna masa nu este lati recitalul unui mare artist al carui

entru a

onorariu & ,e obicei & este infinit mai mare 6 Plecarea la ora otri.ita este obligatorie in ca)ul

rece tiilor. 3n.itatul multumeste amfitrionului gasin, cite.a cu.inte otri.ite in acest sco . Se ,a obligatoriu un telefon

,e multumire & nu mai tir)iu ,e o )i. 2. Coc8tail- art9 este o reuniune im ro.i)ata ce ~~~~~~~~~~~~~~ ince e oricin, ,u a ora 1$ si se termina la ora 21. 3n.itatii sosesc si obicei & in leaca cin, ,oresc caci se ,iscuta & ,e oate

icioare. Se intim la sa se ,anse)e. Se ser.esc ra4ituri si & bineinteles & coctailuri ot oferi ceea ce se numeste 1 asiette

fursecuri sau alte oricit ,e .ariate. Se

anglais 1 - farfurie cu san,.isuri asortate. (u este obligatoriu sa-i cunosti e ceilalti musafiri & ci ,oar sa-i saluti e

sta inii casei care te-au in.itat. /inuta feminina eleganta roc=ie ,e coctail & e.entual cu oras. 3. -i.e o cloc8 tea -ul are loc - se intelege - la ora ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ *. Se .a e.ita cacaoa sau ciocolata. Se .a oferi ceai cu ra4ituri & tort sau fursecuri & iar ca bauturi coniac si rom ce se ot turna si in ceai. 0ste mai mult o reuniune entru alarie & tinuta masculina - ,e

,oamne. ". 7ineul este o masa obisnuita D ,e seara E & fara ~~~~~~ ceremonie & cu ,oua & trei feluri urmate ,e ceai sau cafea. 7aca a.em feluri reci ot fi si ele ser.ite. 3m ortanta mesei rin) si oate sa e cea

,e seara ,e in,e ,e cea a celei ,e la .arie)e & caci o masa ,e

rin) co ioasa o micsorea)a

,e seara si in.ers. Astfel & olan,e)ii & ,ar si alti euro eni fac ,in cina masa rinci ala caci se =ranesc cu san,.iciuri la celelalte ,oua. /inuta ,e oras sau & mai rar & ,e seara ,ar urmin, regula # fara maro ,u a ora sase. 7u amia)a & in.itatia la o ceasca ,e cafea resu une

mai mult ,ecit cafeaua care o moti.ea)a # alcooluri & lic=ioruri & ,ulciuri & masline & uneori .inuri ,ulci sau sam anie. /inuta ,e oras ,e culoare inc=isa. *. Petrecerile entru co ii sunt & ,e obicei & legate ,e

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ani.ersare. 0le necesita o gustare consistenta si tort & ro,use ,e atiserie & fructe & frisca & u,,inguri & sucuri. Se .or

organi)a 4ocuri ,istracti.e. 7aca sunt co ii mai mici este im ortant ca una ,intre ,oamne sa se ocu e ,e ei si sa fie mereu re)enta. (e .om reocu a ,easemeni sa-i con,ucem

e co ii acasa. /inuta - =aine ,e ,uminica & ,ar nu in culori rea ,elicate ,eoarece se .or 4uca si se .or mur,ari. 3n ritmul .ietii noastre coti,iene & in.itatiile le rimim cel mai ,es sunt cele e care rin).

entru masa ,e

Prin)ul este o masa cal,a cu trei sau cinci feluri ,e mincare obisnuita & fara nimic ,eosebit. Cum ,is unem ,e tim & la rin) e%actitatea este obligatorie & mai mult ,ecit utin

la alte ore. (u e)itati sa intrebati & ,u a ce ati acce tat in.itatia # 1 7eci cum ramine & la unu si 4umatate sau la ,oua ! 1. Pentru )ilele festi.e mincarurile ser.ite la masa ,e rin) ot fi mult mai .ariate si mai abun,ente. /inuta este entru oca)ii.

,e oras & entru )ilele obisnuite si eleganta

12. CUM (0 3M5RACAM ! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

1 Caina face

e om 1 sau 1 nu =aina face

e om 1.

Ambele ,ictoane sunt ,iscutabile. 7ar in,e en,ent ,e a,e.arul lor =aina trebuie conce uta in asa fel incit sa .aloare una in

ersonalitatea unei femei. Poti sa co ie)i a roa e

i,entic mo,elele a arute in re.istele ,e mo,a fara a ,e.eni eleganta. A,e.arata eleganta se obtine ,intr-un acor, intre =aina & im re4urare si ersonalitatea celui care o erfect

oarta. 0ste un al saselea simt care le s une unor femei cum sa oarte o roc=ie ,e ,oi bani ca e un mo,el ,e la

o mare casa ,e mo,a. Un aforism ,emn ,e retinut in acest ,omeniu suna astfel # 1 mai ,egraba ic rea incarcat 1. 0 ,e utin mai sim lu ,ecit un

referat sa .ii la un cocteil cu

un taior bine croit & ,ecit cu o roc=ie ,e seara la o banala in.itatie la o cafea. Pentru barbati & mai mult ,ecit e% rima aceasta entru femei & utem

rima regula # 1 sa nu cauti sa e ate)i 1. 7ar

si femeile trebuie sa ,ea ,o.a,a ,e tact. (u te imbraci ,in cau)a cui.a & si inca mai cui.a. /e imbraci te reocu i ,e utin & entru a face in ciu,a

entru tine 6 Sa fii elegant nu inseamna sa retul si numarul toaletelor & ci ,e calitate &

,e croiala & ,e

osibilitatea ,e a le armoni)a cu alte =aine

,in gar,eroba ta si ,e a le alege astfel incit sa nu se ,emo,e)e. > ersoana cu gust nu oarta culori rea ti atoare

si a lica legile elementare ale esteticii. 7aca ai tenul ali, & galbenul si .er,ele te fac li.i,. 7aca nu esti ).elta trebuie sa e.iti creturile si cutele & sa te feresti ,e ,ungile ori)ontale ,aca nu esti inalta & ,e cele .erticale & ,aca este foarte inalta. Cin, am ,e asit o anumit .irsta si un anumit numar ,e 8ilograme & trebuie sa ne gin,im bine ,aca sa urtam in .acanta antaloni sau s=ort. -iecare oate

erioa,a a .ietii are farmecul ei. /ineretea isi

ermite in,ra)neli inter)ise la maturitate. Un om negli4ent imbracat oate fi un om cumseca,e & ,ar foarte rar ai tim ul

si ,orinta sa g=icesti fon,ul sau ,e aur ascuns in s atele

a arentelor. 7aca ne gin,im la .iata noastra sociala & la limbarile noastre

rofesionala si

e stra,a & .om recunoaste ca ersoane care fac o rima

sim atia ne este tre)ita ,e acele

im resie fa.orabila. Acest a,e.ar ne .a con.inge sa acor,am o atentie ,eosebita .ec=e trebuie si .estimentara ca si > unei erec=e ,e roblemei .estimentare. Caina cea mai

oate sa fie ingri4ita. Pentru tinuta entru cor rima regula este curatenia. referat

antofi

ingelita ,e trei ori este ,e

erec=i noi nelustruite sau care se afla intr-un total entru costumul barbatesc. (u e la

,e)acor, cu =aina. <a fel

in,emina oricui sa aiba in sifonier )ece costume. 7ar oricine oate urta un costum curat si eriat cu gri4a.

0leganta ,e in,e mult ,e ,etalii si accesorii. Un guler ,e camasa curat si bine calcat & o cra.ata asortata ri,ica .aloarea unui costum c=iar si mai mo,est. 3n anumite im re4urari & tinuta este obligatorie. 7aca nu a.em costumul cerut si nu-l utem inc=iria & e mai bine

sa renuntam la in.itatia res ecti.a. Cin, mi4loacele financiare ne sunt limitate & e ,e ,ar ,e buna calitate. Mai ales si sa-si entru femei este im ortant sa-si gaseasca astre)e un stil care sa le a.anta4ea)e. e care le a,miram referat sa cum aram utine =aine &

-emeile care se imbraca bine si .a

ot marturisi ca au in.atat cu greu acest lucru. Prima

regula D lege E este legata ,e calitatea si como,itatea amtofilor si a osetei. Aceste ,oua iese ,e ba)a .or

trebui sa fie nea arat ,e foarte buna calitate. 2om obser.a ca o oseta cu cit este mai sim la & mai como,a si cu oseta moale & ,in iele

accesorii frumoase costa mai mult 6 >

foarte buna tine cam 10 ani si - ciu,at - nici nu se ,emo,ea)a 6 -aceti cu inima usoara aceasta in.estitie. Roc=iile & blu)ele & fustele & tricourile ot fi si ieftine si reusite.

Pantofii & osetele & cor,oanele & manusile - nicio,ata. 3n.atati un,e trebuie sa faceti economii in materie ,e imbracaminte 6

Poti sa

orti cea mai scum a si mai eleganta toaleta & ,ar oseta urita si ,emo,ata ,e lastic .eti fi

,aca ai o

catalogata ca

rost imbracata. 2a rog sa ma cre,etei 6 ot a,auga cu masura as cu mo,a. Sa facem un

/re tat & la gar,eroba ,e ba)a se cite.a elemente noi entru a fi in

efort ,e .ointa si sa nu ce,am tentatiei ,e a cum ara si urta lucruri frumoase e care le-am a,mirat la o rietena

sau intr-o re.ista ,e mo,a. Rar ne .a sta bine cu ele. Sa incercam sa ne cream o re)er.a ,e bani si sa ne cum aram =aine numai cin, gasim ce.a ca .om (u cum arati =aine numai risi a si nu o economie 6 Cel utin ,e ,oua ori e an sa facem o se.era e care nu le-am urta cu lacere.

entru ca sunt ieftine. 0ste o

triere a gar,erobei eliminin, lucrurile

urtat ,eloc & care nu ne stau bine sau care s-au in.ec=it. <e facem ca,ou 6 Un ,ula ticsit ,e =aine nu ne .a a4uta

,eloc sa fim elegante. 0ste mai bine sa a.em trei blu)e im ecabile & ,ecit sase ,e o calitate in,oielnica. Renuntati la obiceiul ,e a .a sc=imba )ilnic ,in ca ina in icioare &

imbracin, fara ,iscernamint =aine care nu .a a.anta4ea)a & numai ,e ,ragul ,e a .a sc=imba. 3,eea este sa urtati ceea

ce .a sta bine & c=iar ,aca re.eniti ,es la aceeasi tinuta. -eriti-.a sa .a afisati cu lucruri mereu noi & cum arate la intim lare & cre)in, ca astfel sunteti elegante. Arta ,e a ne imbraca & resu une si arta ,e a alege acesoriile. Un taior gri neutru .a area foarte elegant ,aca oseta si cu ot strica

.a fi com letat cu incaltaminte neagra & cu manusile asortate. 7im otri.a & acesoriile

rost alese

efectul celei mai elgante =aine. Sa nu cre,eti cum.a ca ,e.eniti o femeie 1 c=ic 1 ,aca .a stra,uiti sa .a cum arati osetute ,e ,i.erse culori asortate - la tot atitia antofiori ieftine si urite. 0ste suficient sa a.eti o inca atoare & ,e buna calitate & ,in incurcatura si .ara si iarna. oseta neagra &

iele. 2a .a scoate ,in

3n acelasi tim & .om a.ea gri4a sa alegem cu atentie o,oabele otri.ite. >ricit ,e tentante ar fi & bi4uteriile oarta ,ecit in situatii ,eosebite. A-ti une

autentice nu se la git un sirag ,e

erle ,imineata & la ora $ & nu este o

,o.a,a ,e bun gust. 7im otri.a 6 C=iar ,aca a.em multe bi4uterii .eritabile & nu trebuie sa le etalam ,ata. > .om alege numai noastra. Atentie 6 (u se ~~~~~~~ 3n tim ul )ilei este ,e referat sa recurgem la acele oarta aur cu argint in acelasi tim . e cea care se e toate o otri.este cu toaleta

imitatii sim le cu un ,esign frumos & e.itin, sticla colorata & strasurile & cu un cu.int & tot ce este stri,ent & incarcat. -emeile & ca femeile 6 7ar barbatii ! Un barbat elegant n-ar trebui sa oarte nimic altce.a in afara ,e .erig=eta

si ,e ceas - e.entual un ac ,e cra.ata & seara. Preferinta unora entru bratari si lanturi groase & ,in aur sau argint &

cu sau fara amulete & entru cercei c=iar re re)inta o o tiune entru un anumit mo, ,e .iata. Sa s eram ca ceasta

mo,a .a trece si ca nu ne .om intoarce la .iata tribala urtin, cu totii cercei in nas.

C0 PUR/AM ! S3 MA3 A<0S & C3(7 !

/inuta ,e fiecare )i ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Pentru femei # tinuta s ort sau eleganta - fusta si ~~~~~~~~~~~~~ ulo.er sau blu)a si taior & tocuri 4oase & coafura sim la & manusi asortate & bi4uterii ,iscrete D nicio,ata ,iamante sau strsuri ,imineata sau ,u a-amia)a E & alton cu croiala clasica si & e.entual cu guler ,e blana & geanta ,in iele & mi4locie antofi ,e antaloni.

sau mare. /rebuie sa ,omneasca sim litatea & fara lac & fara mantouri ,e blana & fara tocuri inalte la

Pentru barbati # costum & ulo.er si ~~~~~~~~~~~~~~~ ,iscrete & manusi ,in

antaloni in culori

iele asortate & uneori

alarie &

incaltaminte neagra sau maro & nicio,ata galbene sau maro la un costum bleumarin inc=is & alton cu croiala s ort & trenc= coat sau 4ac=eta trei sferturi. Cite.a reguli ,e ba)a # un costum uni cere fie o camasa uni si o cra.ata cu mo,el ,iscret & fie o camasa cu ,ungi care cere o cra.ata uni. (icio,ata nu se une o

cra.ata s ort D in carouri E la un costum ,e oras sau la o =aina etrecuta. Seara se oarta costum gri inc=is & albastru otri.este cu toate

inc=is sau negru. Camasa alba se costumele.

S ort & calatorii & limbari # como,itatea nu trebuie ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ sa treaca nicio,ata inaintea obiceiurilor locului. Astfel & riscati sa nu uteti intra intr-o biserica ,aca urtati sort

sau tricou foarte ,ecoltat - tinuta consi,erata in,ecenta. -emei # fusta larga sau ~~~~~ fini & incaltaminte soli,a & cu toc 4os. 5arbati # sacou s ort si ~~~~~~~ trening & camasa cu mineca scurta & incaltaminte soli,a sau ,aca ,orim un sa lase antalon golf & ,ar nu cu sosete scurte care antalon lung sau cunoscutul antaloni & ciora i nu rea

iciorul gol.

3n.itatii si .i)ite. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -emei # taior elegant & sau roc=ie cu 4ac=eta & manusi ~~~~~ ,in iele la culoare sau contrastante & incaltminte eleganta & iele.

ciora i foarte fini & oseta ,in

5arbati # costum ,e culoare inc=isa & camasa alba sau

~~~~~~~ cu ,ungi D numai )iua E & cra.ata cu ,esen ,iscret & sosete si incaltaminte ,e culoare inc=isa. Coctail- art9. ~~~~~~~~~~~~~~~ -emei # taior negru ,e catifea & ,e lina sau ,e matase ~~~~~ sau roc=ie ,e coctail & ,e referat cu alarie.

5arbati # tinuta ,e oras ,e culoare inc=isa. ~~~~~~~ /eatru & concerte. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -emei # tinuta ,e oras sau ,e ,u a-amia)a. > tinuta ~~~~~ foarte eleganta este recoman,abila numai ,e gala sau remiere. Ce intelegem oate asorta o entru re re)entatiile

rin foarte eleganta !

<a un taior se

alarie. <a o roc=ie ,ecoltata

- manusi luni - oseta ,e seara. <a o tinuta normala - roc=ie ,e matase naturala ,e il,a - un 4al frumos cu ciucuri & etc.

5arbati # tinuta ,e oras ,e culoare inc=isa & entru ~~~~~~~ remiere frac D este alcatuit ,intr-o =aina ,e ceremonie & neagra & scurta in fata ina in talie & neinc=eiata la ie t

si terminata la s ate cu ,oua co)i lungi si inguste si ,intr-un antalon ,in aceeasi stofa & fara manseta E sau

smo8ing & nicio,ata tinuta s ort. 5aluri. ~~~~~~~~ -emei # roc=ie ,e seara sau ,e coctail sau ~~~~~ roc=ie ,e bal D fara alarie E & manusi lungi & blanuri & bi4uterii

,iscrete & incaltaminte ,e bal & argintie sau aurie. 5arbati # entru balurile ,esfasurate intr-un cerc ~~~~~~~

restrins se recoman,a costumul elegant & inc=is la culoare & care se ciora i si oarta cu camasa alba & cra.ata gri - argintie & atonfi negri. 0ste ermis si smoc8ingul D costum ,e

gala & cu o croiala s eciala si cu re.ere ,e matase neagra E la care se otri.este o camasa alba & cu guler si mansete

a retate & .esta neagra & antaloni fara mansete & ciora i negri ,e matase si antofi negri ,e lac.

<a balurile in aer liber & ,in tim ul )ilei & smo8ingul este alb. <a cele foarte retentioase & smoc8ingul se oarta lastron

cu .esta alba cu nasturi ,e si,ef & camasa alba cu guler si mansete a retate & a ion & antaloni cu matase & fara manseta & sosete negre si 5ote)ul. ~~~~~~~~~~

as oal ,e

antofi negri ,e lac.

-emei # nu se recoman,a tinuta ,e seara ci tinuta ,e ~~~~~ oras. 5arbati # tinuta eleganta ,e oras sau & in ca)urile ~~~~~~~ ultraelegante & un costum ,e ceremonie D stresemann E com us ,in =aina neagra & fara re.ere & la unul sau ,oua rin,uri ,e nasturi si antaloni in ,ungi negre sau gri & fara manseta &

la care se asortea)a o camsa cu guler si mansete a retate & cra.ata gri - argintie sau negri. <a bote) nu se Casatoria ~~~~~~~~~~~ <ogo,nica # roc=ie ,e nunta & alba & tra,itionala coronita ~~~~~~~~~ cu flori ,e lamiita sau ,e ortocali D o femeie care se a ion & sosete negre si otri.este smoc8ingul. antofi

recasatoreste inlocuieste coronita ,e flori cu o ,ia,ema E & antofi albi & ciora i albi & manusi ,in bi4uterii foarte sim le D nu iele alba & fina &

erle ,es re care se )ice ca otri.it si un

a,uc lacrimi E. 3n functie ,e im re4urari este

taior in culori

astelate & cu o croiala sim la. urta un

<ogo,nicul si ceilalti barbati # ,imineata .or ~~~~~~~~~~

costum foarte elegant cunoscut sub ,enumirea ,e 1 cuta@a9 1 care com orta o 4ac=eta neagra cu colturi rotun4ite & antaloni in ,ungi & negru cu gri & .esta neagra sau gri - argintiu & camasa cu guler si mansete tari & a ion gri. 7u a amia)a aceasta tinuta este inlocuit ,e frac cu .esta alba D nicioa,ata ,e smoc8ing E. 7aca ceremonia este mai intima costum inc=is & stresemann & nicio,ata smo8ing. 2i)ite ,e con,oleante # costum inc=is atit ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ cit si entru barbati. 7aca .i)ita are un caracter oficial & urta costume 1 cuta@a9 1. entru femei

barbatii .or

3nmormintarile # imbracaminte ,e oca)ie ,e culoare ~~~~~~~~~~~~~~~~ inc=isa & ,ar fara insemne ,e ,oliu entru ersoanele care nu

sunt ru,e. /inuta oficiala la barbati este 1 cuta@a9 1 & ,ar .esta si a ionul sunt negre. 7u a im re4urari & acesta oarta

si fracul la care se cere .esta neagra. Ru,ele si cei foarte a ro iati se imbraca obligatoriu in negru. (u trebuie sa li seasca ,in tinuta lor cocar,a ,e ,oliu.

13. C>MP>R/AM0(/U< C323<3FA/ 3( 23A/A ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 70 F3 CU F3 6 ~~~~~~~~~~~~~~~~

7u a aceasta calatorie

rin labirintul

e care se

are ca-l creea)a res ectarea cu strictete a regulilor unei com ortari ci.ili)ate & s-ar area ca am a4uns im reuna la

ca atul ,rumului. (u este asa 6 2iata ,e )i cu )i .a su une unui e%amen ermanent. 2a uteti numi un om ci.ili)at ,aca

regulile ,es re care am .orbit nu au ,e.enit

entru

,umnea.oastra a ,oua natura. Sa stiti cum si cin, sa salutati & sa .a imbracati corect in orice im re4urare & sa uteti sustine o con.ersatie in orice cerc e care-l

frec.entati & sa stiti sa .a ,escurcati la cea mai sofisticata reuniune sau in cel mai elegant restaurant - sunt tot atitea etre ,e incercare. 7u a cum am .a)ut & nici in rintre cunostinte greselile ,umnea.oastra nu

familie si nici

.or fi tolerate. Mai ,e.reme sau mai tir)iu .or fi sanctionate fara mila & iar cercul ,umnea.oastra ,e .a restringe. Ce e ,e facut ! 7aca entru ince ut totul ar area o rieteni se

cor.oa,a & cu tim ul & .eti gasi o

lacere in a .a ,etasa

,e acest sentiment siciitor. Con.ingerii ca trebuie sa .a su uneti regulilor bunelor maniere ii .a lua locul naturaletea gesturilor ,umnea.oastra. Asa cum am mai s us & nu e%ista ,oua feluri ,e olitete. 7aca .eti ri.i stra)ile e care le

strabateti )ilnic & maga)inele & oamenii cu care calatoriti in autobu) sau metrou & .eti fi uluiti ,e com ortamentul acelora care trec ,re t bine crescuti & ,ar nu sunt ,e fa t & entru ca nu se controlea)a in ermanenta.

7omnul care stie sa salute re.erentios si sa manince elegant & ,a ,in coate & facin,u-si loc cu brutalitate cin, coboara ,in autobu). Un altul care nu uita nicio,ata sa-si stearga icioarele la intrare & o,ata aflat la .olan .a ietonii intilniti une )a=ar

strabate ne asator baltile & stro in, toti in cale. 7oamna care

entru nimic in lume nu ar

in cafea ,ecit cu clestisorul & nu se sfieste sa cite.a iini ina alege una care i se are mai

i aie roas ata. >

alta & e,anta & maniaca in nu e)ita sa arunce

ri.inte curateniei la ea acasa &

a stra,a o coa4a ,e banana sau sa-si

goleasca bu)unarele ,e biletele ,e tram.ai a,unate cu tim ul. Unii isi fac un obicei ,in a a,una scrumiere si tacimuri ,in restaurante sau =oteluri & consi,erin,u-le

1 su.eniruri 1. (e intrebam cum ot sa se com orte astfel niste

oameni res ectabili & la curent cu bunele maniere. 0% licatia este una singura - nu sunt cu a,e.arat niste oameni bine crescuti. (imic e lume nu este bine facut ,aca se face ,in

obligatie sau ,e frica. Acasa & teama ,e ri,icol & ,e obser.atiile malitioase ale celor ,in 4ur ne ,etermina sa ne controlam gesturile si afirmatiile. A,esea & ,u a cum am .a)ut & anonimatul ne ,a in sfirsit 1 libertatea 1 ,e a face orice .rem. Singurul martor care ne-ar utea sanctiona este ro ria

noastra constiinta. Sa ne amintim ,e 5uratino 6 Constiinta este cea care ii s une ,e fiecare ,ata ca a gresit si tot ea il in,rea ta e ,rumul cel bun. 7aca ne-am imagina ca o

camera in.i)ibila ,e luat .e,eri ne sur rin,e cin, suntem tentati sa gresim & ne-am controla cu.intele si gesturile. Am sca a astfel ,e multe intim lari ne lacute ,e care ne i)bim )i ,e )i si care ne fac .iata im osibila.

CUM (0 PUR/AM P0 S/RA7A

Cin, iesim ,in casa & este obligatoriu sa a.em un as ect ingri4it. Sa fim curati & ie tanati si imbracati ,ecent. (u este ermisa nici o e%ce tie ,e la aceasta regula & c=iar ina la iine. 0ste o strinsa legatura

,aca ne ,ucem ,oar intre felul in care ne

re)entam si cel in care umblam #

tinuta cor ului trebuie sa fie ,ra ta & miscarile firesti & naturale. Sa nu ,am ,in miini fara rost & sa nu alergam imbrincin, trecatorii & sa nu ii lo.im cu umbrela e care o tinem in mina. e nimeni cu re)enta ac=etele sau cu

3n general & sa nu ,eran4am

noastra. 7aca ,in intim lare lo.im

e cine.a .om s une

oliticos # 1 Par,on 6 1 sau 1 2a rog sa ma scu)ati 6 1. Ras unsul firesc este # 1 (u face nimic 6 1. Sa nu ri.im fi% & curiosi & o ersoana care ne

tre)este interesul - o fata frumoasa & o femeie insarcinata sau & mai gra. & un infirm. Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare & c=iar ,aca imbracamintea cui.a este mai e%centrica. Sa nu tragem cu urec=ea si cu atit mai mult sa nu inter.enim in ,iscutia a ,oua ne interesea)a. Sa nu ingrosam rin,urile acelor gura - casca care isi irosesc tim ul & asistin, la intim larile stra)ii - certuri & batai & filmari etc. 3n sc=imb & in ca)ul unor acci,ente sa nu ne ferim sa ,am o mina ,e a4utor & ,ar s-o facem numai ,aca ne rice em. 3n ca)ul bolna.ilor ,e inima care nu trebuie oate fi fatal 6 ersoane c=iar ,aca subiectul

miscati ,in loc a4utorul nostru le Sa nu fim in,iscreti si sa

ri.im in casele roasta crestere. Pe

oamenilor. 0ste cea mai mare ,o.a,a ,e ,e alta

arte nici locatarul n-ar trebui sa se e% una

ri.irilor noastre intr-o tinuta in,ecenta D ara,isiaca E & uitin, sa traga er,elele. ersoana cunoscuta & nu te

7aca la o fereastra este o

anga4e)i intr-o con.ersatie cu aceasta ci o .ei saluta cu un gest amical. Cu atit mai mult & nu-ti .ei striga sau membrii familiei ,in stra,a. -olositi telefonul 6 rietenii

;R0S0<3 70 (0P0RM3S

Sunt unele gesturi face in ublic

e care un om ci.ili)at nu le-ar ar

entru nimic in lume. Cu toate ca ele

,e o mare banalitate & se re eta sur rin)ator ,e ,es. K Sa nu aruncam nicioa,ata =irtii sau resturi ,e mincare astram e stra,a. Sa cautam un cos ,e gunoi sau sa le ina acasa.

K Sa nu ne ri,icam ciora ii in .a)ul lumii. Sa cautam entru asta un loc mai retras. K Sa nu ne ie tamam & sa nu ne ,regem far,ul & sa nu

ne stergem

antofii & sa nu ne curatam ung=iile in

ublic.

/oate aceste lucruri se fac inainte ,e a Un om ci.ili)at nu fumea)a

leca ,e acasa.

e stra,a. 7aca un barbat

cu tigara in gura nu ne soc=ea)a & entru o femeie gestul este ,e)agreabil. 7e asemenea nu este ermis sa mincam e

stra,a. Cu toate acestea & ,in li sa ,e tim & recurgem ,eseori la ser.iciile e care ni le ofera numeroasele re arata. Sa nu ornim e stra,a

c=ioscuri cu mincare gata

cu mincarea in mina oricit ,e grabiti am fi. Aceste reguli si inter,ictii sunt .alabile in toate situatiile in care suntem in multime # tirguri si e% o)itii & =oluri ,e cinematograf & aero ort & gara & statii ,e tram.ai sau ,e metrou.

CUM M0R;0M P0 S/RA7A

7e regula & mergem

e stra,a alaturi ,e o femeie sau

,e un barbat. 7aca trotuarul se ingustea)a la un moment ,at & ,aca a are un asa4 sau ,aca flu%ul mare ,e ietoni ne

obliga sa ne ,es artim ,e insotitorul nostru

olitetea ne

cere sa tinem seama ,e cite.a reguli elementare # femeia trece inaintea barbatului & .irstnicul inaintea tinarului & su eriorul inaintea subalternului. 0%ista si unele e%ce tii cin, in.ers - la o tra.ersare ericuloasa & barbatul isi roce,am

rote4ea)a entru a

insotitoarea si trece in fata ei intin)in,u-i mina o s ri4ini. Un barbat trebuie sa-i ofere a4utorul unei femei

necunoscute ! 7aca este ne.oie & ,a. Pe o stra,a taiata ,e santurile unor lucrari ublice & in ca)ul unei loi torentiale

barbatul nu .a trece ne asator

e linga o ,oamna care se e amintul alunecos ina la

afla in im as. > .a sustine sa nu ca,a sau ii .a oferi

rotectia umbrelei sale con,ucin,-o

un loc a,a ostit. Sa amintim ca o,ata re)ol.ata situatia ,elicata & el isi .a lua ramas bun iar ,oamna ii .a multumi.

7ar mergin, Sa

e o stra,a nu suntem tot,eauna in im as. limbam & ur si sim lu. 7e regula locul

resu unem ca ne

,oamnei este in ,e a o

artea ,rea ta a barbatului & tot ,in ,orinta

rote4a & caci bor,ura stra)ii e mai a roa e ,e el. il,a & se afla tot e ,rea ta & ea le e

7aca .itrinele & ,e .a utea

ri.i nesting=erita. 7aca insa acestea sunt

stinga & cei ,oi isi .or sc=imba locurile & ,e ,ragul ,oamnei care nu re)ista nicio,ata is itei ,e a fi la curent cu mo,a. 7aca suntem in gru & sa a.em gri4a sa nu ocu am tot trotuarul ca si cum ne-ar a artine. (u mai mult ,e trei utem merge alaturi

ersoane. Se intelege ca nu .om ,iscuta

cu totii in cor & ca nu .om ri,e in =o=ote. 7aca ,in gru ul ,e trei ersoane face arte un co il & el .a fi inca,rart

,e cei ,oi a,ulti & ,aca este .orba ,es re ,oi co ii & acestia .or sta in stinga si in ,rea ta a,ultului. <ucrurile trebuie sa se etreaca astfel entru ca este bine sa nu ne lasam

co ii ,in mina

e stra,a.

> alta situatie # cin, o femeie .a fi inca,rata ,e ,oi barbati & cel mai in .irsta .a sta in ,ra ta ei. 3n sc=imb & intr-un gru ,e trei & ,oua femei .or

inca,ra un barbat & locul ,in ,rea ta acestuia fiin, ocu at ,e cea mai in .irsta. 7aca este .orba ,es re trei femei sau trei barbatii & ersoana mai im ortanta sau mai in .irsta .a ocu a locul ,in mi4loc. 3n ca)ul unei circulatii aglomerate gru ul nu oate

ramine com act. Persoana ,in stinga & in,iferent ,e se% & le .a lasa e celelalte ,oua sa mearga inainte. (u .om roce,a

asa ,aca insotim ,oua ,oamne. <e .om acor,a intiietate si le .om urma in,ea roa e. Pe munte sau la urcarea unei scari inguste barbatul trece rimul & aruncin, mereu o ri.ire in s ate s re

insotitoarea sa.

C>(20RSA/33 P0 S/RA7A

Stra,a nu

rea este un loc

otri.it

entru o

con.ersatie. Cu toate acestea ni se intim la tuturor sa ne intilnim cu o cunostinta si sa sc=imbam cite.a cu.inte. 7aca interesele noastre o cer & ,iscutia se oate relungi. Sa nu

raminem in mi4locul ,rumului & ci sa ne retragem linga o casa sau linga o cabina telefonica cin, stra,a este foarte aglomerata. Sa resu unem ca ne-am intilnit cu o rietena care

merge in ,irectie o usa. 7aca aceasta se grabeste si ,iscutia este necesara .om face citi.a Cum roce,am ,aca asi im reuna.

rietena noastra este insotita ,e

cine.a ! 3nitiati.a trebuie sa-i a artina acesteia care urmea)a sa faca si re)entarile. (u ne .om intin,e la .orba. lus & re)enta noastra

Suntem in stra,a & nu acasa & si & in intim latoare i-ar utea stin4eni

e cei ,oi. <a fel stau

lucrurile ,aca ne intilnim cu ,oi barbati. & ,intre care cel utin unul este o cunostinta a ro iata. (e re)umam sa-i salutam. 7aca nu beneficiem ,ecit ,e un salut este semn ca o ,iscutie este ino ortuna. 7aca suntem grabiti si nu .rem sa stam ,e .orba cu cine.a & salutam e.entualele cunostinte intilnite si ne continuam ,rumul. 3n nici un ca) nu le .om e.ita intorcin, ca ul. (i se are necesar sa .a sugeram cum trebuie sa

roce,ati in situatia in care stati ,e .orba cu cine.a si un rieten care trece e linga ,umnea.ostra ,oreste sa .a e toti

comunice ce.a im ortant. 5unele maniere ne obliga trei la o anumita con,uita # ,umnea.ostra .eti face

re)entarile & rietenul ,umnea.oastra .a .a s une ,oar cite.a cu.inte si isi .a continua ,rumul & cealalta inter.ine in ,iscutie. 3n nici un ca) nu .a ersoana nu rofita ,e

oca)ie

entru a-i solicita ce.a noului .enit & resu unin, ca ersoane

acesta are o functie im ortanta. Astfel ,e 1 in,ra)nete 1 sunt foarte

rost catalogate in societate & iar

,aca sunt tolerate in continuare & aceasta se ,atorea)a ,elicatetei celorlalti. Mi s-a intim lat ca unei .orba rietene cu care stateam ,e

e stra,a sa i se ofere & iar ea sa refu)e & un bilet lacere.

gratuit la un concert la care as fi mers cu mare Poate sa-l cer amabila area o

rostie ,ar co,ul manierelor elegante m-a o rit

entru mine & cu toate ca facusem cunostinta cu ersoana cu o cli a inainte.

/RA(SP>R/U< 3( C>MU( S3 P><3/0/0A

3n mi4loacele ,e trans ort in comun & loc un,e a.em ,e-a face cu ersoane total necunoscute & com ortamentul nostru olitete.

trebuie sa se su una unor anumite reguli ,e

3n statie & in general & ar trebui sa se stea la rin,. Se ractica acest lucru in numeroase tari si este foarte

eficient. <a urcare & .eti acor,a rioritate ,oamnelor & ersoanelor

mai in .irsta & femeilor cu co ii in brate & infirmilor. 7aca este aglomeratie & .a .eti regati ,in tim sa coboriti &

s unin,u-le celor ,in fata # 1 3mi la

ermiteti ! 1 sau 1 Coboriti

rima statie ! 1 & e un ton ci.ili)at si fara a .a une nima e

face loc cu coatele. 3n nici un ca) & nu .eti nimeni. 7aca & ,in greseala & ati lo.it cereti scu)e.

e cine.a & trebuie sa-i

<a noi in tara & in mo, con.entional & s-a astabilit ca urcarea calatorilor sa se faca coborirea e la mi4loc sau rin usa ,in s ate & iar

rin fata. 0%ce tie ,e la aceasta

regula fac femeile insarcinate sau cu co ii mici in brate & batrinii sau infirmii care obligatia sa-i aste te ot urca si rin fata. Acestia au

e calatorii care ,oresc sa coboare.

Retineti ca in alte tari & urcarea se face numai usa ,in fata calatorie sau entru a

re)enta soferului legitimatia ,e retul biletului.

entru a ac=ita

7aca toate scaunele sunt ocu ate & este obligatoriu sa ce,am locul batrinilor & femeilor insarcinate sau cu co ii mici & infirmilor sau bolna.ilor. 7in gentilete locul si altor utem oferi

ersoane & in general & ,oamnelor. 7ar acest

gest ,e amabilitate nu trebuie inteles gresit. 7eseori .e,em mame sau bunici gri4ulii raminin, in icioare linga e locul

1 rintisorul 1 ,e )ece ani care se lafaie in .oie

e care l-am oferit lor si nu baiatului. >are aceste ,oamne nu-si ,au seama ca 1 e,uca 1 in mo, cert un rost crescut !

Persoana careia i s-a ce,at locul nu trebuie sa se oarte ca si cin, acest lucru i s-ar cu.eni & ci sa multumeasca cu naturalete entru gestul oliticos.

7aca o ,oamna este insotita ,e un barbat & acesta ii .a cum ara biletul si-i .a oferi locul ,e linga geam. 7aca nu e%ista ,ecit un singur loc liber el .a fi oferit ,oamnei & iar ,omnul .a ramine linga ea in un ca) nu o .a se i.este oca)ia. 3n mi4loacele ,e trans ort in comun ne urtam cit icioare. 3n nici

arasi & re e)in,u-se la un loc liber cin,

mai atent cu ceilalti calatori. Asta nu inseamna ca a.em .oie sa-i fi%am cu o ri.ire ,e)a robatoare sau e rea

a,mirati.a & ci nu-i bruscam & nu-i calcam incomo,am cu o urtam

icioare & si nu-i e care

ac=etele noastre. A.em gri4a ca geanta

e umar sa nu-i lo.easca in ca

e cei care stau

4os. 7aca am gresit este obligatoriu sa ne cerem scu)e. /ot obligatoriu e ca celalalt sa ras un,a # nu-i nimic & se intim la. 3n ca)ul in care stam ,e .orba cu o ersoana

cunoscuta & .om urma aceleasi reguli ,u a care ne con,ucem ,aca o intilnim e stra,a. 3n lus & nu .om ,iscuta entru a fi au)iti. este

ca etele oamenilor & ri,icin, glasul

0.i,ent & trebuie sa ne abtinem ,e la orice comentariu ne lacut la a,resa celorlalti calatori si sa nu inter.enim in ,iscutiile ,intre acestia. Cin, este absolut necesar si asisitam la un furt & ,e eficient in fa.oarea il,a & .om inter.eni rom t si

agubasului. 3n nici un ca) nu trebuie

sa ri,icam tonul si sa recurgem la un limba4 neci.ili)at. 2om folosi intot,eauna ronumele ersonal ,e olitete

1 ,umnea.ostra 1 in loc ,e 1 mata 1 & 1 ,umneata 1 sau 1 tu 1 c=iar ,aca ne a,resam unui om mai mo,est imbracat. 7in acate & la noi o calatorie cu mi4loacele ,e

trans ort in comun este un cal.ar tocmai ,in cau)a li sei ,e maniere a calatorilor. 3nsusirea regulilor ,e buna urtare

e care le-am amintit ar elimina .esnicele ,iscutii la care asistam )ilnic fara .oia noastra. As ro une firmelor care isi fac reclama in

mi4looacele ,e trans ort in comun - ,e e%em lu & firmei Coca-Cola - sa afise)e aceste (u ar fi rau ,eloc 6 agini e anoul ,e reclama.

CUM SA (0 PUR/AM C3(7 SU(/0M <A 2><A( ...

(ici cin, circulam cu alte mi4loace ,e trans ort nu ne urtam la intim lare. 3ntr-un ta%i & ,e il,a & un client nu

se asea)a linga sofer ,ecit ,aca ,oreste sa .a,a orasul. 5arbatul care insoteste o ,oamna nu se .a ase)a linga sofer & ci in s ate & linga ea. 7aca mergem cu o masina articulara a are o mo,ificare

a etic=etei # ne .om ase)a linga cel care con,uce masina. Ar fi ne oliticos sa stam in s ate. 7aca in masina sunt mai multe ersoane .om ce,a locul ,in fata celei mai in .irsta

sau unei ,oamne. 7aca este .orba ,es re un cu lu & sotul .a ocu a locul ,in s ate. Pro rietarul masinii ,esc=i,e ortierele & ii a4uta e

in.itatii sai sa urce & se asea)a ultimul & se asigura ca

usile sunt bine inc=ise & si a oi se asea)a la .olan. <a sfirsitul calatoriei este sa-i a4ute rimul care coboara ,in masina ca

e musafirii sai sa coboare. <a intoarcere & are e ,oamne ina la usa casei lor.

obligatia ,e a le con,uce

7aca la .olan se afla o femeie & ,e ,esc=i,erea & inc=i,erea ortierelor si ,e baga4e se ocu a unul ,intre barbatii ,in masina. 0ste ,e-a ,re tul comic & ca ,intr-un e%ces ,e )el & ,omnul sa ,uca oseta ,oamnei care a sofat. 7ar & o .a a4uta

sa coboare & oferin,u-i mina. 7aca in.ita urit sa-i c cine.a la o limbare cu masina & e

retin,em bani ,e ben)ina. 7aca ne o rim la un retentia sa ni se lateasca si

restaurant nu .om a.ea

consumatia noastra. C=eltuielile .or fi im artite egal. Asa este corect. Altfel stau lucrurile ,aca rietenii nostri =otarasc

si noi suntem ,e acor, sa ne ofere o masa la 1 Sura 7acilor 1 - ,e Cin, este e il,a. 7rumul ne ri.este e noi & masa e ei.

osibil & ocu antii unui .e=icul ii saluta

ietonii cunoscuti & la o tra.ersare sau la un sto .

/inuta ,e gala ne obliga sa mergem la rece tii & la teatru & la o era cu masina noastra ori cu ta%iul. 7aca suntem cu masina & sa ne =otarim cine .a con,uce la intoarecere ca sa nu bea nici un stro ,e alcool. > masina

,istrusa & s itali)area sau o inmormintare costa cu siguranta mai mult ,ecit un ta%i 6 7aca in alte situatii & olitetea este o roblema ,e

o tiune & cin, suntem la .olanul unei masini ea este ,e o necesitate .itala. Un,e.a in Mi,,le Iest la trecerea este

calea ferata & se afla un anunt eloc.ent # 1 /renul are ne.oie ,e 1* secun,e entru a tra.ersa acest asa4 & fie ca masina ericulos

,umnea.oastra se gaseste sau nu

e el 6 1 Un .ira4

este semnali)at cu astfel # 1 Urmatorul s ital este la 200 ,e 8ilometri ...1. 5atrina noastra 0uro a & nu a elea)a inca la umor in acest ,omeniu & ci recurge tot la semnele ,e circulatie con.entionale.

Sa nu intelegem cum.a ca in America nu e%ista semne ,e inter,ictie sau atit soferii & cit si olitie. Pericolul e care il re re)inta

ietonii neatenti este acelasi. (e

refeream ,oar la fa tul ca meto,ele e,ucati.e in ,omeniul circulatiei rutiere ot fi ,intre cele mai ,i.erse. re)inta acci,ente

A roa e )ilnic la /.2. ni se

tragice. /oate au aceeasi cau)a - neres ectarea unor norme ,e con,uita ci.ili)ata. (e-am aste ta ca ,u a o astfel ,e emisiune & batrinelul cutremurat ca un semen ,e-al sau a murit in mo, absur, & trecin, fata unui semafor ,efect e rosu & sa aste te oricit in

entru a tra.ersa. 7ar nu se

intim la asa. 2om .e,ea ca )eci ,e oameni seriosi isi incearca 1 norocul 1 & ca la ruleta ruseasca & neres ectin, inter,ictiile e care ei le cunosc ,e fa t foarte bine.

A roa e nu e%ista om care sa nu stie ca nu are .oie sa tra.erse)e stra,a oricum si oriun,e & ca nu este bine sa-ti lasi co ilul sa se 4oace in mi4locul ,rumului sau ca atunci cin, sofe)i esti obligat sa te o resti si sa acor)i rioritate us ietonilor c=iar ,in momentul in care acestia au e 1 )ebra 1. Pentru un cetatean .enit ,intr-o

iciorul

tara ci.ili)ata & ,e)or,inea ce caracteri)ea)a circulatia rutiera ,e la noi este ,e neconce ut. Am .a)ut in Sue,ia oameni aste tin, rab,atori la sto & ,esi trecuse mie)ul no tii si stra)ile erau ustii...

7e-a lungul tim ului & s-au reali)at mii ,e anc=ete ri.in, moti.ele ce-i ,etermina e oameni sa incalce regulile

,e circulatie. Ras unsurile sunt mereu aceleasi # li sa ,e atentie si graba. (oi am a,auga # li sa ,e olitete. Suna

oate ciu,at & ,ar acesta este a,e.arul. Cel care tra.ersea)a Calea 2ictoriei e un,e are c=ef este un om rost crescut.

> com ortare ci.ili)ata in traficul rutier nu are inca o tra,itie in,elungata cum au legile bunei urtari in olitete

celelalte ,omenii sociale. (eres ectarea normelor ,e in societate se

e,e seste & cum am .a)ut & cu e%clu,erea

noastra tre tata ,in me,ii cu

e care le-am frec.entat alta,ata olitete e sosea se

lacere. (eres ectarea normelor ,e

lateste cu .iata 6 7in e%em lele ,ate utem ,e,uce ca in acest ,omeniu &

mai mult ,ecit in oricare altul & rigorile legii coinci, cu rigorile olitetii. Mai mult ,ecit atit & legea nu se oate

referi la infinitatea ,e situatii ce a ar cin, suntem la .olan & unin,u-ne .iata in ericol.

Un sofer e% erimentat .a .a s une ca ,in .ina lui nu cin, oate a.ea loc nici un acci,ent & ,ar ,e fiecare ,ata leaca la ,rum o face cu teama. 0a ii este ro.ocata

,e 1 fante)ia 1 si ,e li sa ,e res onsabilitate cu care con,uc ceilalti. 7omnul care lasa o ,oamna grabita sa treaca entru a asigurat e rosu

rin,e tram.aiul nu este bine crscut ,aca nu s-a ri.in, in oglin,a retro.i)oare & ca nu-i incurca e

soferii ,in s atele sau. 3n acest ca) res ectarea regulilor ,e circulatie trece inaintea legilor olitetii.

Soli,aritatea care e%ista - sau care ar trebui sa e%iste - intre con,ucatorii auto ,e e sosea & este tot o forma e acestia sa ana si tot ea

olitete. 0a si nu legea ii obliga entru a-i a4uta

o reasca

e cei ramasi in

ii ,etermina sa faca un gest amical necunoscutului care i-a ermis o ,e asire. 7ar a-i a.erti)a semnali)in, un soli,aritate e cei ce .in ,in artea o usa &

unct ,e control sau un ra,ar este o acalin,u-i e olitisti

rost inteleasa. Cei care

con,uc a oi cu .ite)a ma%ima & ot ,e.eni .ictime ale unor gra.e acci,ente. Cu toate ca subiectul este ine ui)abil & ne o rim aici. (u inainte ,e a .a recoman,a sa .a lasati cartea ,e .i)ita cu scu)ele ,e rigoare lo.it-o usor in e arbri)ul masinii e care ati

arcare. 2eti ,a ,o.a,a ca sunteti un

a,e.arat gentleman 6

3( R0S/AURA(/0 & 3( CA-0(0<0 & 3( <>CA<UR3 PU5<3C0

7e cum intram intr-un local

ublic & toate

ri.irile ro rie

se in,rea ta s re noi. > stim cu toii ,in e% erienta 6 Si

arca mai mult ca oricin, suntem anali)ati ina in icioare. (e simtim stin4eniti

in mo, critic ,in ca

,eseori si a.em trac ,e

arca am ,a un e%amen. Sa incercam

sa-l trecem im reuna & reflectin, asu ra acelor norme care se im un in astfel ,e situatii. Primul lucru e care trebuie sa-l stiti este ca e%ita

reguli in insasi alegerea unui restaurant. 7aca este .orba ,es re un local caruia i s-a ,us .estea ca se maninca bine si e mereu ar=i lin & .a retineti ,in tim o masa mai ales cin, a.eti in.itati. (u este o ,o.a,a ,e returile racticate & ci o ot obtine

mesc=inarie sa .a interesati ,e

necesitate. Re)er.area cit si informatiile se foarte sim lu rin telefon. Astfel & .eti

utea lua o ,eci)ie

buna & caci fiecare ,intre noi ,oreste sa le ofere o seara lacuta rietenilor sau oamenilor ,e afaceri cu care lucrea)a.

> tiunea nostra ar trebui sa fie ,ictata numai ,e referinte bine moti.ate. 7ar ,in snobism unii intra numai in restaurante ,e lu%. Pe linga fa tul ca ii costa o grama,a ,e bani & se ot une si in situatii enibile ,e il,a sa entru

ramina ,atori. 0%ista restaurante ,e ,i.erse categorii orice bu)unar. C=iar mo,este & unele ,intre ele mincaruri bune si o ambianta

ot oferi

lacuta. 2a .eti informa ,e la

rietenii care ies mai ,es sa manince in oras. /oate aceste recoman,ari sunt facute cum am mai s us mai ales celor care au in.itati. /inuta trebuie sa fie cores un)atoare unei iesiri in lume. Uneori ea este ceruta in mo, obligatoriu ,e anumite restaurante. /inuta trebuie a,a tata la retentiile

restaurantului & ,ar e bine sa tinem cont si ,e oca)ia cu care am fost in.itati & recum si ,e mo,ul in care se .or imbraca ceilalti comeseni. 7oamnele se 2or e.ita astfel ot sfatui in realabil.

sa semene cu ,oua gemene imbracate in ura coinci,enta. 7e asemenea & o tinuta

ulo.ere i,entice ,in a%centrica

oate fi ne otri.ita cu ambianta localului. > ,oamna

cu umerii goi & ier,uta in niste uriase saloane ,e marmora insuficient incal)ite & iti a,miratie. Cea mai oate ro.oca cel mult mila & nu si entru restaurante

otri.ita imbracaminte

ramine cea eleganta ,e oras. (u te ,uci in trening la 1 At=enee Palace 1 c=iar ,aca ai bu)unarele ,ol,ora ,e bani. Un c=elner stilat al unui mare restaurant ari)ian

s unea s re sfirsitul .ietii & ca un titlu ,e glorie & ca nu a ermis nicio,ata unei ersoane sa intre in local ,aca era

imbracat in gris & ,eoarece tinuta ,e seara era obligatorie 6 (ici situatia contrara nu este a,misa # sa te imbraci elegant ieftin. Sa entru a intra sa maninci intr-un local foarte ui in inferioritate niste oameni mo,esti si robabil urta

cumseca,e & inseamna sa fii total li sit ,e tact. 0

ca acesti oameni nici nu ne .or obser.a & ,aca ne .om

firesc & fara ostentatie. Sa nu facem nota ,iscor,anta stergin, scaunele cu batista & tacimurile cu ser.etelul & cerin, cu .oce tare sa ni se sc=imbe fata ,e masa etc. Purtin,u-ne astfel & c=iar imbracati ultraelegant .om ,o.e,i ca noi suntem cei rost crescuti si nu ca ersoanele in salo eta si cu sa ca e

intre care ne aflam intim lator. -iecaruia ,intre noi i

se intim la sa intre intr-un me,iu cu care nu este obisnuit. Sa ne com ortam & cu res ect fata ,e obiceiurile locului. 0ste bine sa trecem neobser.ati si sa nu ne ocu am ,e .ecini & asa cum nici ei nu se .or ocu a ,e noi. Cin, intram intr-un restaurant & sa nu trintim usa in nasul celui ,in s atele nostru & ci c=iar sa o tinem & ca sa oata intra si el. 0 normal ca acesta sa ne multumeasca. 5arbatul care insoteste o femeie are obligatia sa-i

,esc=i,a usa & lasin,-o sa

aseasca inaintea lui. 3si con,uce

in.itata la gar,eroba un,e o a4uta sa isi scoata =aina. 7oamna oate ramine cu alaria e ca ,ar amin,oi

isi .or scoate manusile. (u se intra in restaurant cu altonul & cu alaria e ca sau cu umbrela in mina& c=iar

,aca .rei ,oar sa te asiguri ca sunt locuri libere. Cu atit mai mult nu-ti .ei une =ainele e scaunul ,e alaturi. entru

Primul care intra in restaurant este barbatul a-si 4ur si rote4a in.itata ,e

ri.irile curioase ale celor ,in

entru a-i cere sefului ,e sala sa-i in,ice o

masa libera. Uneori & in li sa acesteia & esti obligat sa te ase)i la o masa ,e4a ocu ata. 3n ermisiunea celor realabil trebuie sa ceri

re)enti si sa aste ti ras unsul lor. C=iar

,aca nu sunt ,eosebit ,e incintati & acestia nu au .oie sa se retraga ostentati. la celalalt ca at al mesei. 3n orice situatie ,oamna este rugata sa-si aleaga locul ,oreste. 5arbatul trage sc.aunul e care-l

e care urmea)a sa se ase)e

in.itata sa & si ocu a locul ,e .i)a.i & ,aca este liber. <ista ,e bucate este consultata ,e fiecare in arte.

7u a ce s-au =otarit ce .or sa manince si sa bea & ,omnul este cel care ,a coman,a. > ,oamna e.ita sa .orbeasca cu c=elnerul & e tot arcursul mesei.

7aca a.em in.itati 4ucam rolul amfitrionului & facin,u-le recoman,arile ,e rigoare. 2om alege cele mai bune .inuri si cele mai alese mincaruri. 0 firesc sa ac=itam si nota ,e lata. 7aca la masa iau arte mai multe erec=i & coman,a .a

fi facuta ,e unul ,intre barbati & ,u a ce a aflat care sunt referintele tuturor. Asu ra Se latii & ,eci)ia se ia ,inainte.

oate face o nota comuna sau se arata. 0.entualele

neintelegeri se rglea)a ulterior intre barbati. Cin, ince em sa mincam & ne ase)am confortabil & a ro iin,u-ne ,e masa & entru a nu ne genunc=i. 3l folosim ,oar une se.retul e

entru a ne sterge bu)ele & la

ne.oie & si nu-l im aturim frumos la sfirsit. Ser.iciul la masa intra in atributiile c=elnerului care le ,a intot,eauna intiietate ,oamnelor. 7aca in li sa acestuia barbatul toarna .in in a=are & nu unem sticla

e masa ci in fra iera. 7egustam .inurile la ince ut si ne ,eci,em asu ra celui care ni se are mai otri.it. (u

uitati 6 - Pestele merge cu .in alb & fri tura cu .in rosu. Recunoastem oamenii bine crescuti ,u a raritatea reclamatiilor si ,u a tonul a,o tat cin, le fac. (u sunt a,mise ,iscutiile in contra,ictoriu cu c=elnerii c=iar ,aca a.em ,re tate. (u ne ,am in s ectacol 6 >rice nemultumire se a,resea)a sefului ,e sala sau atronului restaurantului. -ara

ner.i & fara ti ete & fara amenintari. Masa ia sfirsit numai la ,orinta ,oamnei care .a insoteste. C=emati ,iscret c=elnerul lata. 2erificati-o cu o entru a ac=ita nota ,e

ri.ire & caci a.eti ,re tul sa roblema & o

corectati greselile flagrante. 7aca se i.este o

re)ol.ati sim lu & cerin, lamuriri c=elnerului. 2eti a ela la atron numai ,aca este absoluta ne.oie. (u ,iscutati nota ,e lata cu in.itatii ,umnea.oastra & utin sau ,ece tia ca

manifestin,u-.a satisfactia ca a costat a costat

rea mult. (u comentati & in nici un ca) & fa tul ca e care nu le-ati coman,at

ati fost incarcat cu ,oua salate

si ,e care nici nu .-ati atins. 0ste .ina ,umnea.ostra ca nu i-ati atras atentia c=elnerului la tim salata. <a lecare barbatul isi a4uta artenera sa se ri,ice & as ca ... ,etestati

tragin,u-i scaunul. Ca si la intrare & tot el merge cu un

inainte & fara a lasa insa im resia ca nu sunt im reuna. <a gar,eroba rima care se imbraca este ,oamna. e ,omn

;ar,erobiera nu inter.ine si nici ,oamna nu-l a4uta sa-si una altonul sau fularul. 0ste ri,icol.

Ce facem cin, suntem singure si .rem sa mincam in ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

oras ! ~~~~~~~ > ,oamna nu intra intr-un local un,e se ser.esc cu re,ilectie bauturi alcoolice. 3n sc=imb ii este ,e lu%. (u se cafenea & o ermis sa intre intr-un restaurant roblema cin, este .orba ,es re o

une

atiserie & un snac8-bar. >,ata ase)ata la masa .a

.orbi numai cu c=elnerul & numai acestuia ii .a cere sa-i cum ere un c=ibrit & sau sa-i im rumute o bric=eta. (u .a arunca ri.iri insistente si curioase rin sala & nu se .a

ie tana si nu-si .a retusa mac=ia4ul la masa. /oate aceste gesturi ot fi facute inconstient ,ar ele risca sa fie

gresit inter retate & si 1 im ru,enta 1 - ,aca e .orba ,e o im ru,enta - risca sa intre in niste incurcaturi 0ste infinit mai usor sa enibile.

re.ii un conflict ,ecit sa-l rost crescuti

re)ol.i o,ata ,eclansat. >ricum sunt ,estui

in 4urul nostru ce nu cunosc o norma elementara ,e olitete - inter,ictia ,e a te a,resa unei femei singure - ca sa le mai ,am si noi a a la moara ro.ocatoare. > ,oamna sau ,oua ,oamne singure intr-un restaurant nu-si .or coman,a nici un fel ,e bauturi tari si ar fi ,e ,orit sa e.ite c=iar si .inul. 7aca imaginea unui barbat beat este ne lacuta & cea a unei femei ametite este insu ortabila. rin gesturi ce ar

S3/UA/33 SP0C3A<0 <A R0S/AURA(/

Se intim la uneori sa fim 1 uitati 1 ,u a ce am facut o coman,a. 3ntr-un local aglomerat acest lucru este e% licabil. (u .om bate cu o mone,a sau cu inelul in a=ar. Sa retinem

cin, am .orbit cu c=elnerul figura acestuia & sa ne sculam ,e la masa si sa-i reamintim ca aste tam ,e mult. > .om face ferm ,ar fara comentarii agresi.e si inutile.

Cin, ne ca,e ce.a ,e

e masa & o maslina & o c=ifla

etc si sunt la in,emina sa nu consi,eram o li sa ,e ,istinctie gestul ,e a le ri,ica. /acimul ca)ut se ,eo arte si se cere altul. Re)istati la insistentele c=elnerului care .a ofera un fel rar si costisitor. A intreba # 1 e roas at ! & e bun ! 1 une

este absolut inutil & ce .-ati aste ta sa .a ras un,a ! A.eti incre,ere in atron. (umai el ras un,e in fata legii - ,aca e atul ,e s ital 6

asta .a consolea)a - atunci cin, a4ungeti - Cin, .a

lace in mo, ,eosebit un fel ,e mincare

transmiteti felicitari bucatarului. Acesta & a,eseori .a .eni sa rimeasca multumirile ,umnea.oastra - 7aca nu .a ersonal.

lace nimic & nici se.iciul nici mincarea & ersonalului ,in restaurant. Platiti si arerea atronului

nu faceti o scena

lecati & nu inainte ,e a .a s une

reci)in, ca .eti ocoli in .iitor acest local. (u mai este ne.oie sa atragem atentia asu ra tonului care .a fi ,eosebit ,e oliticos. 0ste suficient. latit & ,ar nu s-a mincat sau nu s-a retentiile ac=et e care le a.em ,e entru animalele ,e

- Ceea ce am

baut nu se ia acasa. (ici

la c=elner ,e a ne face un acasa & nu fac o im resie iar

rea buna. 0ste o economie inutila &

isicuta noastra in mo, sigur nu stie ca am fost la

restaurant & ,eci nu se .a su ara ca nu i-am a,us si ei ce.a 6 - Un barbat atent .a a4unge la restaurantul in care si-a fi%at intilnire cu o ,oamna & cu 4umatate ,e ora inainte. 3si .a alege un loc ,e un,e sa oata obser.a

intrarea & entru a-i iesi in intim inare. 7oamna ar trebui sa res ecte cu e%ctitate ora fi%ata si sa nu coc=ete)e cu celebrul 1 sfert aca,emic 1. - Cin, intram intr-un =otel si .e,em o cunostinta & ne .om ase)am la masa acesteia numai ,aca suntem in.itati. S-ar utea ca aceasta sa aste te e cine.a si ,in ,elicatete sa

nu o marturiseasca ,in

rimul moment. >,ata ase)ati & ne .a fi

mult mai greu sa ne ri,icam si sa ne cautam alt loc in momentul in care simtim ca am ,e.enit ino ortuni. >amenii .in la restaurant nu numai ca sa manince ci si sa stea ,e .orba. (u acce te utem sili e nimeni & ca ,in olitete sa ne oate

re)enta o seara intreaga. Aceasta situatie se rieteni foarte buni e care nu ne .om

i.i c=iar intre

su ara ca nu ne-au in.itat la masa lor. Au a.ut moti.e serioase sa o faca. Ser.iti sau ser.iti-.a ! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Re ro,ucem un te%t ,intr-un coti,ian & inserat in rubrica 1 /elefonul ,e la mie)ul no tii 1 # 1 - Ce au mai facut tricolorii ,u a meciul cu americanii ! 1 - Miercuri au .i)itat latourile ,e filmare ,e la

robabil

1 Uni.ersal Stu,ios 1 & ,u a care au ser.it masa la ~~~~~~~~~~~~~~~~ restaurantul Minion & atronul fiin, un roman & mare amator ,e fotbal. A fost un moment ,e ,estin,ere entru 4ucatori &

incon4urati ,e o multime ,e romani stabiliti in America. 1 7in rin,urile ,e mai sus intelegem ca tricolorii nostri & ca sa mai sca e ,e stress si monotonia! 4ocului & au reluat in,atoririle c=elnerilor in localul unui atron

roman & care le-a oferit acest ... ,i.ertisment # si au ser.it masa D cui ! E. Poate insa ca autorul articolului nu a .rut sa s una asta. Poate ca a .rut sa s una # au mincat & au luat masa la restaurantul Minion si au fost ser.iti cu multa amabilitate ... Singurele forme corecte ,e folosire a acestui .erb buclucas sunt # ser.este-te D te rog E sau ser.iti-.a D .a rog E. 0u ser.esc masas & eu - ga),a sau eu - c=elner iar musafirii sunt ser.iti & se ser.esc si nu ser.esc 6 Cum .a suna # sa mergem sa ser.im masa la 3ntercontinental !

5ACS3SU< - > PR>5<0MA 70<3CA/A

Am stabilit ,e la ince ut ca un om bine crescut este in rimul rin, un om cinstit & caruia nu-i lace sa ramina

nicio,ata ,ator. 0l este obligat & rin statutul sau & sa ,ea mici sume ,e bani celor ce au salarii mo,este sau c=iar nu sunt latiti ,eloc & in sc=imbul unor ser.icii marunte. entru

3n nici un ca) nu se .or ,a sume ,e bani

a obtine niste a.anta4e & entru ca ,rumul care ,uce ,e la mita la coru tie si ,e aici la ,ereglarea bunului mers al societatii & este ,esc=is. Un om e,ucat .a sti cui trebuie si cui nu trebuie sa ,ea bacsisuri. /ot el .a sti ca nu are .oie sa rimeasca nimic ,e le cei ,in entru munca rea4ma & atunci e care o

cin, are un salariu onorabil restea)a.

-iecare tara isi are obiceiurile sale

ro rii

e care

e bine sa le cunoastem cin, facem o calatorie. 3n 0uro a se au, .oci tot mai numeroase care se ri,ica im otri.a bacsisului. Se recoman,a solutia ser.iciilor incluse. <a =oteluri & la restaurante & in turism & se ,e cele mai multe ori fa tul ca in nota ,e reci)ea)a

lata sunt

trecute toate obligatiile clientului. Se intelege ca e .orba ,e un acor, intre atron si salariatii sai. Singura noastra

obligatie & in toate tarile in care stim ca e%ista acest obicei & este ,e a intreba ,aca ser.iciul este inclus sau nu. 7ar si in aceste ca)uri se recoman,a sa lasam c=elnerului ,e e%em lu & maruntisul ramas ,u a ac=itarea consumatiei. /otusi ersonalul ,in ,omeniile e care le aminteam

refera sa

rimeasca acesti bani care i se cu.in ,irect ,e rin efectuarea unor omana ,in e cel care

la client. Sunt bani cinstiti & obtinuti

munci nu intot,eauna usoare si nu constituie o artea noastra. A nu-i ,a inseamna sa-l li sesti

te ser.este ,e salariul care i se cu.ine. <a noi & in

mo,estele fa)e ,e cei

ri.ati)are

rin care trecem & au a arut

e care ii numim

articulari. Patronul insa are niste

salriati. 0ste bine sa intrebam ,aca ser.iciile c=elnerului sunt incluse in nota ,e Un mic local se lata & iesin, onorabil ,in incurcatura. oate numi 1 Ca la mama acasa 6 1 ,ar sa nu

intelegem ca suntem 1 la mama acasa 1 6 0ste im ortant sa stim cit trebuie sa ,am. Aceste sume nu .or fi nici rea mici nici rea mari. A ,a

bacsisuri e%orbitante nu constituie o ,o.a,a ,e genero)itate & cum am cre,e & ci ,e roasta crestere. 0ste un gest care ,a artea celor care

nastere unor comentarii ironice & c=iar ,in il rimesc si ne face se recunostem

ar.enitul ,e la

,istanta. A nu ,a ,eloc atunci cin, e strict necesar & consolin,u-te ca cel care rimeste are bani mai multi ca

tine sau ca nu o sa-l mai .e)i nicio,ata & te califica ,re t rost crescut & in rimul rin, fata ,e tine. 7es re cei ,in

4ur nici nu mai e ca)ul sa .orbim. - Cui ,am ! Cit ,am ! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 1. Au ,re tul la 10L & 1"L & 20L ,in .aloarea notei # c=elnerii & soferii ,e ta%i & coafe)ele & fri)erii. A recierea sumei se face si in functie ,e categoria restaurantului. <a cele mo,este .a fi ,e minimum 10L iar la cele ,e lu% ,e ma%imum 20L. Celui care il a4uta c=elner ii .om ,a se arat un sfert ,in cit lasam e

rimului.

2. Sumele ,e bani lasate la a recierea clientului se ,au # gar,erobierilor & lasatoarelor & baietilor care ne fac ,i.erse comisioane & soferilor ,e autocar & g=i)ilor recum si

ersonalului ,e ser.iciu ,intr-o casa in care suntem in.itati. 3. C=iar ,aca ser.iciul este inclus in nota ,e lata

este recoman,abil sa lasam ce.a & in s ecial celor care au ser.icii mai grele # ortarilor & in s ecial celor ,e noa te & =amalilor & cameristelor & liftierilor & bucatarilor & mecanicilor

auto sau c=iar rece tionerilor ,e =otel. (u .om ,a insa nimic in lus atronului sau ,irectorului unui =otel sau

restaurant. 7emnitatea unui om este un lucru e%trem ,e retios la care tinem cu totii foarte mult. Sa nu 4ignim nimeni rintr-un gest negin,it. e

3n tarile comuniste bacsisul este inter)is ,e lege. 0ste a roa e inutil sa s unem ca aceasta lege nu se res ecta & cica e%ista o lege nescrisa ce cu rin,e regulile si categoriile celor in,re tatiti sa bani ,in rimeasca anumite sume ,e

artea clientilor. Aceasta situatie se ,atorea)a

fa tului ca legile comuniste au in .e,ere un singur mo, ,e retributie - salariul rimit ,e la stat.

3n toate tarile ,in lume este strict inter)is sa oferi bani functionarilor ublici entru ca aceste sume

sunt consi,erate mita si & ,u a cum am mai s us & mita stimulea)a coru tia. Cel care ,a si cel care ia intra sub inci,enta legii. 7ar a-ti arata recunostinta fata ,e me,icul care ti-a sal.at .iata oferin,u-i un ,ar sau un buc=et ,e flori este un gest ,e olitete elementara. 3l .ei face c=iar ,aca atricular si retul e care l-ai

me,icul are cabinetul sau latit

entru tratament a fost substantial. il,a & bolna.ii care s-au insanatosit

3n ;ermania & ,e

obisnuiesc sa a,uca flori sau ,ulciuri surorilor sau infirmierelor care i-au ingri4it cu ,e.otament. 7ar ,aca salariatelor res ecti.e le-ar trece minte sa ia acasa ,arurile rimite & ar ramine in mo, sigur fara ser.iciu. oate fi .orba & entru ca fiecare entru ca)urile

7es re bani nici nu

cetatean ,intr-o tara ci.ili)ata este asigurat

,e boala. ;estul ,e gratitu,ine care se face este ,oar semn ,e buna crestere. Cum lumea in care am trait - traim ! - nu era - nu este o lume normala & mai ramine ,e ,iscutat situatia ,elicata in care suntem siliti sa ,am sume ,e bani sau 1 atentii 1

entru ser.icii ce ni se cu.in ,e ,re t. Aceasta anomalie nu .a utea fi nicio,ata era,icata rin legi ,eoarece este

.orba ,e sanatatea morala a unei societati. /ot buna crestere si rinci iile ,e .iata ale fiecaruia ,intre noi .or fi

ca abila sa ne faca sa traim intr-o lume mai buna. 7e ce nu ne-am gin,i utin cin, ne 1 a4utam 1 co ilul remiant - fara

ca el sa o merite - la gra.ele consecinte nostru le .a a.ea in .iitor in

e care gestul

rimul rin, asu ra lui si rost

a oi asu ra colegilor sai. Aceasta ,o.a,a ,e iubire inteleasa ii .a in.ata ,e mici ca orice se

e aceasta lume regatim acestor

oate cum ara cu bani. Ce ,e)ilu)ie le

co ii & ne.ino.ati in fon, & cin, .or intelege ca nu c=iar ... totul se oate cum ara cu bani. Marea ma4oritate a e,ucatorilor isi fac meseria ,in .ocatie si refu)a cu in,ignare astfel ,e 1 stimulente 1. 7ar ... se intim la si in.ers. -a tul ca nu este o scu)a rofesorii sunt rost latiti

entru un om ,e buna calitate.

Mai ,am un singur e%em lu & cu toate ca ,in nefericire se ot ,a nenumarate. Un ,omn ce se retin,e bine crescut

1 uita 1 sa ,ea o mica suma ,e bani

ortarului ,e la

restaurant cu toate ca acesta i-a ,esc=is usa si i-a c=emat un ta%i. 7ar & acelasi ,omn ofera un bacsis s ital entru a ortarului ,e la

utea intra la orice ora ,oreste sau c=iar ersoanelor rimeste -

atunci cin, s italul e in carantina si accesul ,in afara este strict inter)is. Cu a,eseori c=iar si ortarul care

retin,e - sume ,e bani

entru a comite o

ilegalitate se re)ol.a sim lu # .a trebui sa-si caute alt loc ,e munca. 7ar ce facem cu ,omnul ce este e.i,ent un om rost crescut ! 0ste oare incurabil ! 2iitorul societatii in care traim .a ,eci,e. Mai ramine roblema acelora care s-au obisnuit ca

trebuie sa ,ai un bacsis & oricin, li se face un ser.iciu. 0i risca sa 4igneasca oameni cinstiti care nici nu conce sa-l rimeasca. Sa retinem ca a ,a bacsis cui.a este un

lucru ,elicat & ca in toate situatiile cin, e .orba ,e bani. 7ar sa ,ai mereu este un obicei rost entru care ,am .ine

e altii D balcanici & fanarioti & turci E si ar trebui cit mai re e,e eliminat ,in .iata noastra. Cum ! 2om .e,ea 6

/0A/RU< & C3(0MA/>;RA-U< & C>(C0R/0<0 & 0BP>F3/33<0

Un s ectacol ,e teatru este intot,eauna o sarbatoare & mai ales ,aca este .orba ,es re o gala & o remiera sau un

s ectacol cu in.itati. 7aca cinematograful a ,e.enit banal & teatrul si-a astrat restigiul ,e e.eniment a care nu il astram ,eci

.e)i nicio,ata ,e ,oua ori in acelasi fel. Sa

la re re)entatiile sale caracterul festi. si sa ne ,am osteneala sa ne imbracam elegant & c=iar cin, ne ,ucem la s ectacol intr-o )i ,e lucru. Actorii ne .or fi recunoscatori si & oricine cunoaste lumea lor & stie ca atmosfera ,e sarbatoare ii ins ira & ii face sa se simta mai in largul lor si ii stimulea)a sa ,ea tot ce au mai bun in ei. Un barbat se ,uce seara la teatru in tinuta inc=isa & iar la matinee in tinuta ,e oras. 7aca este .orba ,es re o sau o gala & se cere tinuta ,e seara mai ales in rin,uri sau in lo4e. 3n salile ,e concert ,oamna remiera

rimele oate .eni

si in roc=ie ,e ,u a-amia)a sau in orice alta tinuta ingri4ita. 5arbatul - =aina inc=isa cu antalon asortat sau in costum inc=is. (e .om imbraca ingri4it ,ar fara sa atita tim ier,em

incit sa intir)iem. 7im otri.a & in aceste ca)uri & olitetea regilor. 7aca totusi am rintre s ectatori

e%actitatea este intr-a,e.ar

intir)iat & este ne oliticos sa-ne croim ,rum

,u a ce a ince ut s ectacolul. Aste tam sfirsitul actului sau al unei arti simfonice & ,u a usa & entru a nu tulbura sala

si numai ,u a aceea ne cautam locul. <a teatru & in salile ,e concert sau ,e conferinte & barbatul .a merge inainte o scuti e artenera sa ,e contactul cu rimele ri.iri entru a

curioase. 7aca se

oate tolera & in mo, e%ce tional & la

restaurant sau la cinema & sa-ti iei =ainele cu tine & acest lucru este absolut inter)is la teatru sau la concert. 5arbatul isi lasa la .estiar ,u a ce a a4utat-o femeie sa-si astre)e alaria & manusile si altonul &

e ,oamna. 7aca este a,mis ca o alaria le restaurant nu la fel se utea ,eran4a e .ecinii

intim la la teatru & ,eoarece ea ar ,in s ate. 3n lo4a oti sa-ti astre)i

altonul & ar,esiul cu ot sa-si astre)e

tine caci acolo e%ista cuiere. -emeile alaria. 7aca

artenera isi corectea)a toaleta in fata utin in urma

onglin)ii ,in .estiar & barbatul ramine ,iscret sau alaturi. Poate rogramul im rumuti rofita ,e acest tim

entru a rasfoi

e care si l-a

rocurat. 0ste ne lacut sa-l

e al .ecinului si mai ne lacut este sa-l citesti

e ,easu ra umarului sau. 7aca ai un loc la galerie & scara une ,in nou .ec=ea roblema a rioritatilor. 5arbatul rece,e

sau urmea)a femeia ! Sa s unem ,e la bun ince ut ca latimea scarilor ,e teatru ermite & in general & sa re)ol.am roblema

mergin, alaturi. 7ar ,aca trebuie sa anali)am

roblema ,in

unctul ,e .e,ere al curtoa)iei & o .ec=e regula s une ca barbatul rece,e femeia cu 4umatate ,e as la urcat si o e

urmea)a cu o 4umatate ,e

as la coborire. 3n sala si

rin,ul ,e scaune & barbatul trece in fata. Ar trebui sa se inteleaga ,e la sine ca treci s-au ri,icat. Sa ramii rin fata s ectatorilor care

e scaun in acest ca) este

ne oliticos & iar cel ce se in,rea ta s re locul sau trece cu fata la cei ri,icati si nu cu s atele. 5arbatul lasa ,oamnei locul cel mai bun & cel ,e un,e se .e,e mai bine scena & c=iar ,aca acest loc este la stinga sa. 0ste ,e neconce ut sa maninci sau sa comente)i in tim ul s ectacolului. Regula este .alabila si la cinema. <a concert & nu .ei urmari ritmul mu)ica ,in, ,in ca & ,in mina & sau ,in melo,ia in tim icioare si in nici un ca) nu .ei fre,ona ce o inter retea)a orc=estra. Multe teatre

.ec=i sint construite in asa fel incit ,in lo4a se .e,e la fel ,e bine sala ca si scena. 3n acest ca) este o li sa totala ,e tact sa e% lore)i cu binoclul ,ecolteul ,oamnelor sau figurile s ectatorilor. 0l nu trebuie sa fie in,re tat ,ecit s re scena sau s re orc=estra. 7aca ,oamna care insoteste un barbat nu .rea sa mearga la bar sau in foaierul entru fumat & acesta .a trebui ,oar sa caute

e.entual racoritoare si sa se abtina ,e la fumat. Sala ,e teatru nu este facuta entru a lua o masa com leta & ci

cel mult a minca niste ,ulciuri & bomboane & alune & ing=etata etc si numai in tim ul au)elor.

<a teatru ca si la cinema salutam cunostintele cu o sim la inclinare a ca ului si nu anga4am cu ele o con.ersatie e ,easu ra ca ului s ectatorilor. 7aca tinem sa rofita ,e antract. Una ,intre cele mai mari

ne .orbim & .om grosolanii sa si sa ne

arasim sala inainte ,e sfirsitul s ectacolului lecare in tim ul ultimei scene sau rete%tul ,e a cistiga cite.a cli e in entru a lau)ele

regatim ,e

fra)e melo,ice & sub

lus la .estiar. Acasta regula e .alabila si ,atorate artistilor. >

ersoana bine crescuta isi .a face o rin a lau)e si

,atorie ,in a ras un,e stra,aniilor actorilor nu le .a intreru e

entru a se intoarce acasa cu cite.a

minute mai ,e.reme. Cealalta e%trema & ,e a face un solo ,e a lau)e ,u a incetarea lor & este ,e asemenea ,e rost gust.

Atunci & cin, trebuie sa a lau,am ! <a teatru & la sfirsitul fiecarui act sau la sfirsitul unei bucati ,e .irtuo)itate s eciala. 3ntr-o sala ,e concert & la intrarea ,iri4orului sau a solistului. 3n sc=imb & .ei face o gafa ,aca .ei a lau,a la sfirsitul unei miscari simfonice. Simfonia are ,e obicei atru arti si se a lau,a numai la sfirsit. 7aca a.em ,e a

face cu un ciclu ,e lie,uri a lau,am la sfirsitul ultimului ,intre ele. (u se a lau,a nicio,ata intr-o biserica. (umai marilor artisti li se ofera sau li se arunca flori. Se ot

trimite flori si tinerelor actrite care ,ebutea)a intr-un rol

mai serios & in nici un ca) cin, sunt ,oar figurante. (u se manifesta ,e)a robarea fata ,e un s ectacol mai ales in tim ul ,esfasurarii lui. 3ntr-o e% o)itie ,e ictura # iti scoti alaria la rin fluieraturi &

intrarea in galerie & te abtii sa ri)i in =o=ote & sa maninci & sa fume)i si mai ales sa comente)i o erele in mo, ,e)agreabil. Aceste critici sunt si mai ,e lasate ,aca ,e la un om inca abil sa ,eosebeasca o re ro,ucere ro.in roasta

,e un Rembrant original si ar fi mai in,icat sa se abtina ,e la orice fel ,e comentarii. Ca om este tot in societate un e mai tir)iu ,in entru ictorul ina ce

oate sa amine ce are ,e s us

consi,eratie a,esea

entru ceilalti .i)itatori ,ar si

re)ent. Un om bine crescut entru a-si enunta

oate sa aste te

a4unge in stra,a

ro ria teorie ,es re ictor ,in secolul

arta & ceea ce nici nu este obligatoriu. Un

trecut a afirmat ca un tablou intr-o e% o)itie este obiectul care au,e cele mai multe magarii ,in lume 6

<A P0(S3U(0 & <A C>/0<

(u e%ista reguli ,e buna

urtare s eciale

entru

=otel. Peste tot bunele maniere au aceleasi forme. Se a lica la fel ,e bine intr-un =otel ,e lu% ca si intr-o mica ensiune ,e familie. /eama resimtita ,e toti oamenii in fata marilor =oteluri & cu ortari galonati & cu lustre stralucitoare ortarului ,e

nu e intemeiata. 3n s atele figurii im asibile a

=otel se afla un om ca abil ca si tine sa a recie)e olitetea. Un mare =otel fata ,e sat. 3ntr-o e linga unul mic este ca orasul

ensiune se saluta intrin, in sufragerie. re)inti singur & ,aca n-a

7aca e .orba ,e un cerc mic - te facut-o

atronul. 3ntr-un mare restaurant nu saluti ,ecit

ersoanele ,e la masa ta. 7aca este o masa mare cu multi oameni .ei saluta ,oar .ecinii ,e masa si le .ei face un semn amical cu ca ul la lecare. 7aca ne intilnim astfel ,e

mai multe ori & calea

re)entarilor este ,esc=isa si .om a.ea

gri4a & bineinteles & sa res ectam regulile ce se im un. 3ntr-un =otel .om lasa =amalul sa ne ,uca baga4ele in camera & .om telefona ,e4un & sau la entru a cere sa ni se a,uca micul

entru a ruga un salariat sa ne ,uca o scrisoare

osta. 7ar si aceasta cu o con,itie # sa acor,am oliticos & sa-i

ersonalului consi,eratia necesara. Sa-l rugam

multumim & sa ii oferim bacsisul cores un)ator ime,iat ce ser.iciul este facut. 3ntr-o statiune sau intr-un =otel te .ei acasa sau intr-o .i)ita la urta ca si

rieteni & a,ica & bine. (u este

ne.oie sa-ti sc=imbi i,entitatea. Am intilnit in =oteluri oameni care la ei acasa traiau foarte mo,est iar acolo erau .esnic nemultumiti & facin, in ermanenta obser.atii ersonalului

,e sr.iciu. 3n sc=imb & tot in =oteluri am .a)ut si oameni cu o situatie materiala foarte buna & ce acce tau micile ne laceri inerente & cu un )imbet amu)at si & fara sa faca mult ca) ,e ele. 7eci & retinem ca regula generala # sa nu ,eran4am si sa nu ne urtam ,u a rinci iul & ,u a mine oto ul. Catifeaua

,e la ,ra erii nu este ea

usa in camera ca sa ne stergem cu

antofii & becurile ,e la .eio)e trebuie sa foloseasca si

urmatorilor .i)itatori & iar moc=eta .a arata mai bine ,aca nu este arsa ,e resoul e care ni l-am a,us ,e acasa

entru a ne face o cafea. Mentinem or,ine & nu aruncam tigari e 4os & ne facem atul cin, ne sculam si a licam

toate celelalte reguli care tin ,e res ectarea bunului altuia. (e .om feri inainte ,e toate sa ne ,eran4am .ecinii in orice fel. Un barbat se ,esco era si saluta in ascensor o ,oamna c=iar ,aca nu o cunoaste & iar ,oamnele se intre ele cu un suris con.erse)e. e bu)e & fara a fi obligate sa ot saluta

1". 70 <A PR3MA 3(/3<(3R0 P3(A <A ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ (U(/A 70 AUR ~~~~~~~~~~~~~~~~~

S3MPA/30& -<3R/& PR30/0(30& 7RA;>S/0

S3 CASA/>R30

7aca

rima

arte a acestei carti a fost scrisa

relati. usor & fiin, .orba ,es re norme ,e con,uita stabilita

si acce tate ,e-a lungul tim ului & ca itolele urmatoare sunt

e%term ,e ,ificile

entru ca se refera la .iata si

ersonalitatea tinerilor si a,olescentilor & fiinte fragile si

.ulnerabile e care

oti ,in neatentie sa le ranesti foarte

usor. 0%ista o colectie intreaga ,e buta,e referitoare la

aceasta tema & atit ,e ,elicata & ca ,e e%em lu # 1 sfaturile

sunt cerute

entru a nu fi urmate 1A 1 cei .irstnici ii

sfatuiesc

e cei tineri

entru ca nu mai

ot gresi ei

insisi ... 1 s.a.

/entant ar fi sa renuntam la acest ca itol si sa

trecem ,irect la mo,ul in care se re,actea)a in.itatiile ,e

nunta sau bote) & entru ca este un teren sigur.

7ar nu o .om face & cu toate ca in e oca noastra

s-au mo,ificat enorm conce tiile ,es re .iata & si ,es re

relatiile ,intre se%e & iar libertatiile ,e manifestare ale

tinerilor sunt a roa e totale. Un a,olescent la sais re)ece

ani cunoaste mai multe fete ,ecit bunicul lui intr-o .iata 6

/otusi niste norme generale

ot fi inca formulate fara teama

,e ri,icol.

2om ince e cu regulile

e care ar trebui sa le

res ecte intii cei mari. /inerii au ne.oie sa fie a4utati

sa-si gaseasca un mo, ,e com ortament firesc & sa-si

,obin,easca un ec=ilibru

e care nu-l

ot a.ea ,eocam,ata &

,atorita li sei ,e e% erienta.

Prima atitu,ine gresita ,ar ,es intilnita a a,ultului -

arinte & ru,a & rieten - este ,e a nu se amesteca in nici un

fel in .iata a,olescentului & ci ,e a-i lasa o mare libertate. 0ste

o atitu,ine foarte como,a ,ar cin, .iata tinarului esuea)a

lamentabil & ras unsul omului matur .a fi

rom t # 1 am a.ut

incre,ere in tine & te-am lasat sa faci ce .rei & ai a.ut

libertate totala 6 1 Cita cru)ime inconstienta contine aceasta

re lica ,in

artea celui care si-a .a)ut linistit ,e

treburi & sau a fost ,oar ,erutat ,e

latosa ,e teribilism

cu care tinarul si-a a arat s aimele & nelinistile &

framintarile si ,is erarile inerente .irstei.

Cealalta atitu,ine la fel ,e gresita este cea a

arintelui 1 closca 1 6 Cei mari au uitat sau nu acce ta ca

o,rasla lor nu mai are cinci ani ci cincis re)ece si o

infirmi)ea)a nelasin,-o sa ia nici o ,eci)ie.

Sa ne amintim ,e

ro ia nostra a,olescenta si ,e cita

ne.oie a.eam ,e libertate & ,ar si ,e un sfat - cin, eram la

.irsta co iilor nostri. 2om constata ,in nou ca nimic nu e

nou sub soare & c=iar ,aca suntem tentati sa ne i,ili)am

com ortamentul ,in tinerete

rin fra)e ,e ti ul # 1 Pe .remea

mea ... 1.

Ca in toate situatiile ,in .iata se im une tact &

rab,are & intelegere. Sa stam ,e .orba cu cei tineri ,e cite

ori suntem rugati & sa nu le ,am sfaturi ,ecit ,aca ne sunt

cerute si sa nu facem cri)e ,e ner.i ,aca nu sunt urmate cu

sfintenie 6 Mai ales

rieteniile & flirturile & rimele iubiri

,in .iata tinarului constituie ,omenii tabu

entru cei maturi.

Sa nu intram cu bocancii in sufletele co iilor 6

7aca aceasta regula & ,e a res ecta si ,e a mena4a

ersonalitatea a,olescentului nu s-a 1 ,emo,at 1 nici

urtarea

ci.ili)ata a tinerilor nu a ,e.enit 1 anacronica 1.

3n ,ecursul ultimilor ,ecenii relatiile ,intre

a,olescentii ,e ambele se%e a cunoscut o e.olutie ra i,a in

com aratie cu statutul rigi,

e care il a.eau tinerii ,e la

ince utul secolului. Actuala generatie beneficia)a ,e scoli

mi%te & tabere la care

artici a si baieti si fete & ,iscoteci&

.iata s orti.a si multe altele. Se fac conostinte ra i, si

se uita la fel ,e re e,e.

3n urma unui test

e care l-am facut la un liceu &

o intrebare re.enea cu o mare frec.enta. Cum sa

roce,e)i ca

sa cunosti

e cine.a care iti

lace si nu este nimeni

rin

rea4ma care sa-ti faca acest ser.iciu ! 3n

acest ,omeniu & entru acesta .irsta co,ul manierelor elegante

este foarte ... tolerant. 3n me,ii a ro iate - scoli & tabere &

sali ,e s ort & ,iscoteci & reuniuni ,ansante etc - atit baiatul

cit si fata

ot sc=imba cite.a .orbe & ot sa se

re)inte

singuri & ot lega ra i, o

rietenie. 0%ista o singura

inter,ictie - a nu insista si a nu

lictisi

e cea sau cel

e care l-ai cunoscut & ,aca simti sau intuiesti ca sim atia

nu-ti este im artasita. 7emnitatea ta ,e om te .a ,etermina

sa renunti si ... sa suferi in tacere. <a aceasta .irsta

ranile se .in,eca usor. 2ei intilni in mo, sigur o alta

fiinta care .a fi mai rece ti.a la sentimentele tale. Usor

,e s us & greu ,e urmat 6 /otusi incercati ...

Cu totul altfel stau lucrurile cin, ,orim sa

cunoastem

e cine.a in locuri

ublice - stra)i & gari &

autobu)e & metrouri & trenuri etc. 3n aceste ca)uri se recoman,a

ma%imum ,e

ru,enta. (u este numai ne oliticos sa faci

cunostinta

e stra,a ci si

ericulos 6 7aca acce tati

riscurile o faceti

ro ria ,umnea.ostra ras un,ere. (u .a

lasati con.insi ,e

o.estea matusii care si-a cunoscut sotul

in tram.ai si traiesc fericiti. Au a.ut noroc & s-ar

utea sa

nu-l a.eti si ,umnea.ostra 6

(oul co, al bunelor maniere in aceste con,itii a

facut sa ,is ara un numar mare ,e inter,ictii ,e

e .remuri&

care asta)i ni se

ar absur,e. (ici un

arinte alta ,ata nu

ar fi acce tat ca fiica lui sa

lece & ,e e%em lu & intr-o

tabara mi%ta la munte sau la mare & c=iar ,aca

rofesorul ce

con,ucea tabara i-ar fi ins irat o incre,ere totala. Ar fi

fost ,e neconce ut 6 7ar nu strica nimanui & ci ,im otri.a & ca

si asta)i tinerii sa .orbeasca

oliticos intre ei si cu cei

,in 4ur & fara brutalitati ,e limba4 sau ,e com ortament.

(imeni nu ne .a con.inge ca un tinar si cu atit mai

mult o tinara care in4ura ca la usa cortului & sunt oameni

ai )ilelor noastre & a,ica mo,erni 6 2or fi in mo, cert

ta%ati D catalogati & a reciati E ,re t ceea ce sunt - niste

in,i.i)i grosolani & fara e,ucatie 6 7aca .orbesc urit ,in

teribilism & ,in 1 s irit ,e gasca 1 cu tim ul .or renunta. Mai

gra. este ,aca asa se .orbeste in familie. 3n acest ca)

tinerii ar trebui sa-i 1 e,uce 1 ei

e cei mari si .a fi

greu.

Curtea care se facea alta,ata in,elung si care era o

obligatie ,in

artea tinarului ,a,ea .ietii un anume farmec

si romantism. C=iar ,aca in scoli se fac ore ,e se%ologie &

c=iar ,aca tinerii sunt

regatiti cu toate mi4loacele mo,erne

,e contrace tie & si sunt in.atati sa se a ere ,e Si,a &

,elicatetea si

arfumul unic al

rimelor manifestari ,e

,ragoste nu ar trebui sa ,is ara ,in .iata lor. Argumentul

este sim lu # sunt unice si ire etabile. Minunatul film sue,e)

1 (-au ,ansat ,ecit o .ara 1 ar trebui

rogramat si

re rogramat

entru a se bucura ,e el toate generatiile.

Sim atia este c=iar ,ragoste ! 7esigur & nu 6 -lirtul

nu este con,amnabil ,in

unctul ,e .e,ere al bunelor maniere.

0l este s ecific unei anumite .irste. A )imbi & a face mici

,aruri & a in.ita o fata la cinema & a-i ,arui o floare & nu

are in sine nimic rau. A ras un,e acestor in.itatii este

firesc. ,e aici se

oate naste o

rietenie ,urbila sau o

mare iubire. 7ar si aici a are o inter,ictie. A flirta & a

coc=eta & a face 1 oc=i ,ulci 1 se

otri.este - cum am s us -

tinerilor. 7u a o anumita .irsta & cin, tinarul a ,e.enit

matur & are o familie & c=iar si co ii & 1 obiceiul 1 ,e a

coc=eta cu oricine in orice moment & ,e.ine su arator. 7omnul

care ,e aseste

ragul bunelor maniere - ce recoman,a ,oar un

suris & o stringere ,e mina & sau un com liment - este

insu ortabil. 0l iti .a retine mina mai mult ,ecit este

necesar & .a insista sa-i ,ai numarul ,e telefon & .a ,ori sa

obtina o intilnire si toate aceste gesturi le .a face

uneori c=iar sub oc=ii sotiei - ce .a suferi in tacere. Un

astfel ,e ,omn este ori

rost crescut ori bolna.. 7ar nici

1 coc=etele 1 & femeile ce se cre, fatale si ire)istibile & nu

sunt agreate intr-o societate ,e oameni bine crescuti. Astfel

,e

ersoane .or fi tratate cu in,iferenta si raceala & alta

solutie nu e%ista.

3n )ilele noastre i,ealul feminin

are sa se a ro ie

,in

unct ,e .e,ere fi)ic ,e cel ,in antic=itatea greaca.

Sunt a,mirate fetele cu silueta & sanatoase & s orti.e. Au

succes cele in,e en,ente material & bune camara,e in scoli &

ser.icii & in .acante. 7ar asta nu inseamna ca fetele au .oie

sa-si uite feminitatea & entru ca astfel au foarte

utine

sanse ,e a fi a reciate ,e barbati. -eminitatea

resu une

,elicatete si nu agresiune

ro.ocatoare. > ,oamna & nu este

cea care

oarta .erig=eta ci cea care isi merita numele.

Cu.intul 1 ,oamna 1 in acest conte%t are o semnificatie

similara cu cea

e care o atribuim si tinarului bine

crescut ,e ,omn. > fata ,e sais re)ece ani se

oate

urta

ca o 1 ,oamna 1 & fara sa renunte la can,oarea si ne.ino.atia

inerenta .irstei & recum si o femeie in toata firea

oate

fi catalogata ,re t

rost crescuta ,aca nu a in.atat sa se

oarte ci.ili)at & la tim ul

otri.it. 7oamna te si nasti ,ar

si ,e.ii 6

A,olescentele ar trebui sa-si ia cite.a masuri ,e

recautie

entru a fi res ectate si ocrotite in societate

asa cum merita gratia si fragilitatea lor. 3ata un singur

e%em lu # nu trebuie sa-si ,ea fotografia cu atit mai mult

cu ,e,icatie unui baiat

e care nu-l cunoaste foarte bine.

(u & ,raga tinara cititoare & nu sunt .orbe ,emo,ate 6 Sunt

e%act a,a tate la .iata contem orana

entru ca ati fi uimita

,aca ati .e,ea cum unii tineri fac sa circule intre ei

aceasta ,o.a,a ,e sim atie si ,aca ati mai au)i si tonul

sau cu.intele cu care le comentea)a 6 (u este .orba ,es re o

regula ,e etic=eta & ca cea ,es re felul ,e a minca ,e

e%em lu & ci ,e o masura ,e a arare a can,orii im otri.a

grosolaniei & ceea ce este un lucru foarte ,iferit.

>

roblema ,elicata & i.ita ,in situatia financiara ,e

cele mai multe ori egala ,intre baieti si fete & este cea a

c=eltuielilor comune # biletul ,e cinema & nota la cofetarie

sau restaurant & e%cursii etc. Prestigiul masculin cere ca

barbatul sa

lateasca fara comentarii toate aceste c=eltuieli &

mai ales cin, are un .enit

ersonal & ,ar cu niste

reci)ari

ce tin ,e ,omeniul bunei cresteri # tinarul .a fi onorat si

.a uita ime,iat c=eltuiala facuta & iar tinara nu .a abu)a

afisin,

retentii e%tra.agante si costisitoare & c=iar ,aca

este in.itata ,e o

ersoana cu

osibilitati materiale

,eosebite. Fgircenia la barbati ca si lacomia la femei

ro,uc

o im resie mai mult ,ecit ,e)agreabila. 7ar este totusi

a,mis & cin, te .e)i foarte ,es sau c=iar )ilnic & la .irsta

cin, n-ai inca un .enit

ersonal & sa

oti ,iscuta ,esc=is &

o ,ata

entru tot,eauna & roblema c=eltuielilor. 7aca te

o resti la solutia c=eltuielilor se arate & mo,alitatile

trebuiesc sa fie stabilite cu foarte multa gri4a. C=iar ,aca

esti cel mai sarac ,intre stu,enti nu e

lacut sa .e)i cum

rietena ta

lateste nota sub oc=ii c=elnerului. Se ,iscuta in

realabil iar ,aca ai ne.oie ,e un im rumut il faci inainte ,e

intrarea in restaurant. C=iar ,aca se im art a oi c=eltuielile

- lateste baiatul. Se .a e.ita in orice ca) scena

enibila

a celor ,oua miini care agita cite o bancnota in acelasi

tim

si se lu ta

entru a

lati consumatia.

3n )ilele noastre logo,na este mult

utin oficiala si

nu creea)a aceleasi obligatii ca alta ,ata. <a ince utul

acestui secol & ,oi in,ragostiti a caror logo,na n-a.usese

inca loc & nu

uteau sa se .a,a & ,ecit in

re)enta

arintilor

sau a unei terte

ersoane. Rareori

uteau sa iasa singuri in

lume si era e%clus & ,e e%em lu & sa-si

etreaca .acanta

im reuna.

/inerii ,e asta)i locuiesc in orase & in camere

inc=iriate sau la camine in comun cu colegi ,e .irsta lor.

7es artiti ,e

arintilor au & in consecinta & infinit mai

utine restrictii in com ortament & ca ,e e%em lu & ,e a cere

ermisiunea ,e a le

re)enta

e cine.a & lucru ce alta,ata

era strict necesar. Se intim la sa cunoastem

e cine.a ,e

multa .reme & sa trecem ,re t logo,iti in oc=ii colegilor & in

tim

ce binecu.intarile

arintilor & sunt inca in stare ,e

roiect in,e artat. Uneori & ,in ,iferite moti.e o casatorie se

face inainte ,e a ne fi gin,it la logo,na & ,ar inca nu

este o regula generala. 3n clasele instarite si mi4locii & mai

eles & logo,na este inca un e.eniment in,elung c=ib)uit si

care nu-l trate)i cu su erficialitate. Alta,ata & logo,na nu se

ru ea ,ecit rar & si ,intr-un moti. intr-a,e.ar foarte serios.

Se a4ungea astfel ca ,u a un sc=imb ,e ca,ouri rituale si

,u a scurgerea unui inter.al anume & sa se oficie)e casatoria

c=iar in ciu,a & uneori & a unor neintelegeri ,intre logo,nici &

neintelegeri ce se am lificau ,e-a lungul unei intregii .ieti.

Cu orice risc & in ma4oritatea ca)urilor & nu se ru ea o

logo,na fara ca fata in s ecial & sa nu ramina ,e)onorata

.eci. Asta)i & este infinit mai bine sa ru i o logo,na ,ecit

sa faci o casatorie

roasta. 7esigur & ru tura logo,nei im lica

si consecinte ,e or,in sentimental & financiar & familial sau

social ,ar im ortanta reala a acestor consecinte este mult

mai mica ,ecit traiul in comun a ,oua fiinte sortite sa nu

se

oata suferi o .iata. Un logo,nic ,e)amagit & o logo,nica

inselata nu trebuie nicio,ata sa uriteasca amintirea unor

)ile totusi luminoase si frumoase. Un om binecrescut nu

comentea)a cu nimeni moti.ele care l-au silit sa se ,es arta

,e

rietena sau

rietenul sau.

7in fericire & nu se intim la la fel cu toate

rimele

iubiri si & ma4oritatea ,intre ele & se termina & cu logo,ne si

casatorii. Si intr-o buna )i un cu lu inlocuieste

e cei ,oi

logo,nici fara ca ei sa fie mai

utin in,ragostiti & ,ar &

a.in, & oate & ce.a mai multa maturitate si mai multa

res onsabilitate fata ,e .iata. (u ii .om mai .e,ea

limbin,u-se strins inlantuiti

e stra,a sau

rin

arcuri ci

,oar tinin,u-se ,e mina

entru ca .or intelege ca farmecul

si tan,retea sentimentelor nu le e%teriori)e)i in

ublic. (u

se .or mai imbratisa la fiecare colt ,a stra,a & ca si cum

ar fi singuri

e lume ,in,u-si seama ca ei sunt mai

,egraba incon4urati ,e curiosi si ,e

ersoane gata sa

birfeasca. Au renuntat sa utili)e)e in alta

arte ,ecit la

ei acasa micile

orecle tan,re ,e care intregul antura4 se

amu)a co ios. (u se mai fac aste tati cite o 4umatate ,e ora

e stra,a & au renuntat sa crea,a cu.intele ,use ,e colo-colo

,e colegi

e seama

artenerului & .orbe ce ii faceau sa se

certe la infinit. Sunt im reuna si nu se mai ocu a ,ecit ,e

ei insisi

entru a incerca sa ramina & in ciu,a gelosilor si

a curiosilor & un cu lu unit. /inarul cu lu afla & in.ata ca

,ragostea nu se =raneste cu aer ci se creea)a si se

recreea)a & in mo, neincetat

rin mici gesturi ,e fiecare )i.

Sotul ca si sotia trebuiesc recuceriti mereu - iata un a,e.ar

care sta la ba)a casatoriilor reusite

e care le a,miram.

Cu lul nostru intelege re e,e ca surisul si buna ,is o)itie

sunt in,is ensabile

entru a ,uce o .iata in comun. /oti

a.em momente ,e in,is o)itie sau ,e su arare ,ar

roblema

este sa stii sa-l faci

e celalalt sa le uite. 7aca ai

reusit - o .a face si el alta,ata in situatii similare. Sa

manifesti acasa o in,is o)itie continua & sa a,o ti o tinuta

mai mult ,ecit negli4enta & sa lasi sa treaca sarbatorile si

ani.ersarile & fara sa le transformi in a,e.arate e.enimente

sunt in a arenta lucruri marunte & ,ar ele .or ,uce in mo,

sigur la ,is aritia minunatei & mistuitoarei iubiri ,e alta,ata.

Casatoria trebuie sa cree)e o intimitate fara

ascun)isuri si fara minciuni. 7ar sinceritatea nu 4ustifica

gesturile brutale sau ner.oase si nici cu.intele grosolane. Un

barbat casatorit nu ar trebui sa cunoasca nicio,ata micile

secrete cosmetice ale sotiei sale & iar aceasta ar trebui

sa-si aste te sotul ca

e un

osibil a,mirator ce ar

sur rin,e-o la bucatarie & cu un sort coc=et asortat la unul

,in tricourile

e care le

oarta numai in casa 6 > batrinete

fericita in comun nu este un ,ar al )eilor ci este

re)ultatul unor ani in,elungi ,e res ect & ,e stima si ,e

,ragoste.

A20M U( C>P3< 6 3A/A > PR>5<0MA CU

A702ARA/ S0R3>ASA

A aritia

e lume a unui co il intr-o familie este un

rile4 ,e mare bucurie. 7ar sa ai co ii inseamna in acelasi

tim

sa-ti asumi o mare ras un,ere in ceea ce

ri.este

,elicata misiune ,e a-l e,uca si creste. Co ilul

oarta in

germeni toate

otentialitatile .ietii sale ,e a,ult & e cele

bune si

e cele rele. Primii sai ani ,e .iata .or fi

,ecisi.i

entru intregul sau ,estin. Ca sa e,uci un co il

trebuie sa fii tu insuti e,ucat si cin, s unem e,ucat nu

ne referim la fa tul ca stim sa salutam & sa mincam corect

sau ca a.em stu,ii su erioare & ci la acea arta ,e a sti

sa cresti un co il. 0%ista co ii

rost crescuti & ro.eniti

,in me,iile cele mai rafinate si co ii cu un com ortament

,e in.i,iat & crescuti in familii ,intre cele mai mo,este.

(u

utem a rofun,a aici aceasta

roblema .itala &

e%ista multa literatura ,e s ecialitate & incit ne .om o ri

numai asu ra citor.a reguli & usor ,e retinut ,ar foarte greu

,e a licat consec.ent.

Cin, trebuie ince uta e,ucatia co ilului ! Cu 2* ,e

ani inaintea nasterii lui & ras un,e un

si=olog & rostin, un

a,e.ar esential. Cin, trebuie un co il in.atat sa asculte

mu)ica simfonica ! este intrebata mama unui a,olescent cu

com ortare ,eosebit ,e

lacuta A ,in )iua in care se naste 6

inainte ,e culcare ii

uneam un ,isc cu mu)ica clasica &

mai tir)iu nu

utea a,ormi fara ea & iar acum asculta cin,

.rea. Am ales cite.e ras unsuri ,intr-o infinitate

osibila #

,e ce citeste co ilul & ,e ce iubeste florile si animalele &

,e ce nu minte & etc & etc A entru ca si noi facem la fel

ar fi ras unsul

arintilor. 7ar e%ista ,in

acate si

numeroase e%em le ,e co ii care nu-si imita ,eloc

arintii.

(oi citim & el nu & noi muncim & ii ,am tot ce ii trebuie si

el are note

roaste & noi nu bem & nu fumam si el e toata

)iua

rin baruri. Sa fie clar & co ilul mic nu este .ino.at 6

Au inter.enit greseli ,e e,ucatie. Prima greseala

ro.ine ,in

e%cesi.a si interminabila morala facuta co iilor & fara o

legatura con.ingatoare cu com ortamentul ~~~~~~~~~~~

arintilor. Co ii sunt

,is usi sa-si imite

arintii in ceea ce fac nu in ceea ce

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ s un 6 7e la .irste frage,e cei mici isi fac i,oli ,in ~~~~ arinti & feriti-.a sa-i ,e)amagiti. ;in,iti-.a numai la ce crunta

,e)ilu)ie il su uneti cin, fiin, ce.a mai mare .a reali)a ca

,oar el nu are .oie sa minta & ,oar el trebuie sa se s ele

seara

e ,inti & ,oar el este obligat sa .orbeasca frumos.

7aca

arintele nu face toate aceste lucruri

e care le

retin,e co ilului sa fim con.insi ca nu

oate fi .orba ,e

e,ucatie.

Prin natura lui co ilul este egoist si astfel a are

cealalta greseala gra.a in e,ucatia ,ata ,e

arinti c=iar cu

o com ortare e%em lara - toleranta & inga,uinta & rasfatul. 7emult

am au)it o trista istorie care mi-a ,at ,e gin,it toata

.iata. 5unica mea a a.ut multi co ii. 7ar co ilul

referat

era o fetita ,e cinci ani & un inger cu bucle blon,e si

oc=i albastri

e care o a,orau toti ai casei. 7u a o boala

grea & in con.alescenta & fetitei i se recoman,ase un regim

foarte se.er. 5unica mea nu a re)istat rugamintilor co ilului

,e a-i ,a o

ra4itura cal,a scoasa atunci ,in cu tor. Pina

seara fetita a murit ... 0ste .orba ,e o ,ragoste si o mila

rost intelese ,e catre a,ult. Cin, ne este mila ,e co il

sa ne gin,im intot,eauna la consecinte. 3l .om trimite la

scoala c=iar ,aca afara

loua cu galeata & nu-l .om scuti

,e orele ,e e,ucatie fi)ica si nu ne .om certa mereu cu

rofesorii

entru ca ii ,au note

roaste. (otele se iau nu

se ,au 6

7e rin,erile muncii intelctuale si fi)ice se culti.a

la co il inca ,e la .irste frage,e. Celui mic ii este lene

sa citeasca & si atunci a,ultul .a recurge la un mic

siretlic # ii .a citi el si .a lasa intentionat

o.estea

neterminata in momentul cel mai interesant. 3i .a ,a in

gri4a mici treburi in casa

e care le .a face la ince ut

,in curio)itate iar a oi ,in obisnuinta.

Pe,agogia mo,erna este in general im otri.a

e,e selor&

in s ecial im otri.a celor cor orale. /otusi ,aca ne =otarim &

,u a ce ne gin,im in,elung si nu

ra,a ner.ilor si furiei

oarbe & sa-l

e,e sim & atunci sa o si facem. Un alt

rinci iu

,e e,ucatie se.er s une sa nu ameninti nicio,ata un co il

ca il arunci

e geam & entru ca ,aca ai s us-o & arunca-l 6

S-au facut teste care au ,emonstrat ca intr-o casa

in care este o atmosfera incarcata ,e cearta si ura florilor

,e interior nu le merge bine. 7e ce ar reactiona un sugar

altfel ! (u trebuie sa ni se im una & ci sa intelegem ca

numai o atmosfera calma este fa.orabila ,e).oltarii normale

a unui om. 5unicile & matusile sunt ne retuite intr-o casa cu

un co il & ,e ce nu le-am trece cu .e,erea micile slabiciuni

,atorate .irstei si ne iritam in mo, inutil

ro.ocin,

scan,aluri interminabile !

7aca ,in anumite moti.e il rogi

e co il sa s una o

singura minciuna & ,e e%em lu & sa ras un,a la telefon ca nu

esti acasa & el .a ,esco eri ime,iat in asta un mi4loc como,

,e a iesi ,in orice incurcatura. Si cum .or

roce,a

arintii

entru a-l con.inge ca e%ista minciuni con.entionale

ermise

si altele gra.e & ne ermise ! A,e.arul este

entru co ii

absolut. Ce ,e.ine absolutul ,aca sunt ,oua feluri ,e a,e.ar !

Sau cum sa in.eti un co il sa se

oarte corect la masa

cin, noi insine mestecam )gomotos & cum sa-l in.atam sa fie

unctual cin, noi suntem .esnic in intir)iere !

Re.enim la arta ,e a trai. Si in acest ,omeniu

e%em lul

arintilor este ,eosebit ,e im ortant. Prin natura sa

co ilul nu este

oliticos. 0ste un mic egoist caruia

e% erienta nu i-a ,emonstrat inca necesitatea bunelor maniere &

acestea fiin, ,e natura sociala. Co ilul consi,era ca bunele

maniere formea)a un sistem in.entat ,e a,ulti

entru a-i

face lui .iata amara. Cin, i se cere

entru a suta oara sa

salute & sa intin,a mina & sa taca & si .e,e ca cei mari

negli4ea)a toate aceste reguli & sa nu ne mire ca aceste

obser.atii ,e.in .orbe goale.

0ste im ortant ca inca ,e cin, co ilul ince e sa

.orbeasca sa fie a4utat sa se e% rime normal. /rebuie sa-l

corectam in

ermanenta si sa nu acce tam cu.intele stilcite &

sub

rete%tul ca sunt ,ragute. >biceiul ,e a numi totul in

4ur

rin ,iminuti.e sau onomato ee - ciinele este =am-=am &

isica - miau & .aca - muu & etc. .a obliga co ilul la .irsta

scolara sa mai in.ete o limba & si .a risca sa ,e.ina

ri,icol intre colegii crescuti ,e

arinti cu mai multa minte

,ecit noi.

(u numai in ,omeniul .ocabularului este im ortanta

res ectarea

ersonalitatii in ,e.enire a co ilului. 7e e%em lu

or,inele ,ate fara sens & fara alt sco

,ecit ,e a stabili

autoritatea

arintilor & sunt ime,iat

erce ute ca atare ,e

co ii si e%ecutate in consecinta 6 Sa-l o resti sa se 4oace

numai

entru ca asa ai tu c=ef & este o ofensa a,usa

sufletului ,elicat al co ilului & iar sa re eti ,eseori

aceasta inter,ictie .a ,uce la o re.olta 4ustificata ,in

artea lui care il .a inrai ,e mic.

Unui co il trebuie sa i se multumeasca ,u a ce a

fost rugat sa faca un ser.iciu oarecare. 7aca

arintii

negli4ea)a aceasta ,atorie & co ilul nu .a intir)ia sa conc=i,a

ca

olitetea se im arte in mo, ciu,at in aceasta lume si

nu se .a in,ragosti nicio,ata cu a,e.arat ,e magicele

cu.inte # /e rog frumos 6 & Multumesc mult 6 Si cit ,e greu ii

.a fi fara ele in .iata 6

Pentru a

atrun,e in inteligenta si inima unui micut

cea mai buna cale este aceea ,e a ne imagina noi insine

ca fiin, ,e .irsta lui. Aceast efort ne .a

ermite sa

intelegem

roblemele ce il framinta & sa a.em rab,are fata ,e

ne.oia lui neincetata ,e a

une intrebari & ,e a moti.a

sfaturile

e care i le ,am mereu. C=iar si noi & maturii &

a.em ne.oie ,e cine.a in fata caruia sa ne ,esc=i,em

sufletul & el ,e ce nu ar a.ea !

Ca toate o erele intr-a,e.ar mari & e,ucatia este

,ificila ,ar

lina ,e satisfactii. 7aca n-am fost noi insine

ti ul co ilului mo,el & sau c=iar ,aca am fost & n-a.em

,re tul sa luam in tragic micile

o)ne si tra)nai inerente

co ilariei. /rebuie & ,im otri.a & sa ne gin,im ca ele

caracteri)ea)a & aceasta .irsta. 5ineinteles .om lua masuri ,aca

obra)niciile .or merge

rea ,e arte & ,ar & c=iar si in acest

ca) & .om face a el la intelegerea si la buna.ointa

ustiului&

meto,a infinit mai eficienta ,ecit cea ,ictatoriala. >

e% licatie in cite.a cu.inte este in aceasta situatie mai

otri.ita & ,ecit o cri)a ,e ner.i. 7ar sa nu insistam ,aca

nu l-am con.ins ,in

rima incercare & ci sa re.enim alta

,ata cu alte argumente. 3n loc sa ti am

ermanent - (u

une

mina 6 - mult mai

ractic ar fi sa-i in,e artam ,in cale

obiectele

e care nu are .oie sa le atinga - ,e e%em lu & o

cratita cu a a clocotita sau o statueta .aloroasa. Parintii

care se

reocu a ,e .iitorul co iilor lor nu le

ermit

nicio,ata sa treaca usor

este

roblemele ce tin ,e cinste &

onoare & cura4 sau onoarea celorlalti. 3nca ,e la .irsta

scolara se ,isting foarte bine cei care ,au ,in coate fara

scru ule & cei care se im ing cu tot ,ina,insul in fata & cei

care

ractica ,elatiunea & cei care lingusesc & ,efecte gra.e

care se .or am lifica in tim ul .ietii. Sa le obser.am la

tim

si sa le corectam cu tact.

>

roblema ,elicata sunt banii si nu numai

entru cei

mici ci si

entru a,ulti. Cum mai toti a.em bani

utini ar

fi bine ca si cel mai mic ,in casa sa stie ca anumite

lucruri sunt mai

retioase ,ecit .alorile materiale si nu

ot

fi obtinute cu bani. 7ati-i e%em lul casei incen,iate &

situatie in care ,is are tot ce ai strins o .iata iar omul

s-a sal.at numai cu ce a.ea in minte si o

oate lua

oricin,

,e la ca at.

7ar co ilul traieste in societate & tentatiile sunt

mari & unii colegi au =aine si 4ucarii frumoase & maninca numai

lucruri bune & .in la scoala cu masina & etc. Cum sa-l faci

sa inteleaga aceasta ne,re tate # ca altii au tot ce-si

,oresc si el nu 6 Cum sa-l con.ingi ca in lumea asta banii

nu sunt totul si ca e%ista lucruri infinit mai

retioase

,ecit ei ! 3ncercati sa-i .orbiti ,es re >nasis & unul ,intre

cei mai bogati oameni ,in lume & care a murit in.ins ,e

cancer ca cel mai sarac cersetor & .a intelege cit ,e

retioasa este sanatatea A sau ,es re tiganii care ,esi sunt

lini ,e bani & traiesc in mi)erie si nu-i res ecta nimeni.

Sau ,ati-i ce e%em le .reti numai sa-l con.ingeti ca a trai

frumos nu este sinonim cu a a.ea bani. Si in acest ,omeniu &

ca si in altele & e%ista ,in

artea

arintilor & care ei

insisi nu stiu sa traiasca frumos & a,ica normal & ,oua

com ortamente ,iferite & noci.e amin,oua ,e).oltarii normale a

co ilului atunci cin, se ,e aseste o anumita limita. Sa fim

bine intelesi & ,aca cei .irstnici nu stiu sa-si c=ib)uiasca

bine .eniturile & si orice suma ,e bani ar a.ea nu .a fi

nicio,ata suficienta & atunci nici tinerii nu .or sti ce sa

faca cu banii in .iata. 7aca ai o barca .rei un 9a=t & ,aca

ai un 9a=t .rei un .a or & ,aca il ai .rei un transatlantic

s.a.m.,. 0ste foarte bine sa-ti ,oresti mereu ce.a & nu aici

este

roblema & im ortant este sa

oti sa obtii ceea iti ce

,oresti cu mi4loace cinstite. Si mai ales sa sti sa

stabilesti or,inea

rioritatilor in a obtine ce.a.

Prima atitu,ine gresita la care ne refeream este a

arintilor care nu ofera co iilor nici macar strictul necesar

lamentin,u-se

ermanent ca nu au ,e un,e. Co ilul .a intelege&

.a fi ,e buna cre,inta & .a renunta la orice

retentie. 7ar

,aca tot l-am intro,us in

robleme care nu il

ri.esc & .a

rotesta la un moment ,at im otri.a .itrinei cu bibelouri

entru care se fac atitea sacrificii si

e care el le

,etesta sau .a obser.a ca se ,au

rea multi bani

e bautura

sau la coaforul mamei & iar el nu are bani nici ,e o carte.

Celalalt com ortament & la fel ,e ,es intilnit & este

cel al

arintelui martir & .ictima # nu am a.ut noi D sau am

a.ut & nu contea)a moti.atia E sa aiba el & sa nu-i li seasca

nimic & ,oar

entru el muncim. 7aca in

rimul ca) riscurile

,eformarii caracterului sunt mai mici & entru ca ,e obicei

cel frustrat se ambitionea)a sa aiba cit mai re e,e

ro riile

sale .enituri & in cel ,e-al ,oilea ca) urmarile sunt foarte

gra.e. Cin, co ilul stie ca i se cu.ine totul & cin, are

totul & cin, cei mari tru,esc ,in greu

entru a obtine bani

ca sa-i satisfaca toate mofturile nu mai au tim

sa-l si

e,uce. (u mai au

utere nici sa stea ,e .orba omeneste cu

el & si ramas singur

ustiul isi .a c=inui mintea cu ce sa

le mai ceara & si ce sa-si mai ,oreasca. 0ste infinit mai

lacut sa

retin,a ,ecit sa 1 restituie 1 & a,ica sa in.ete

macar bine la scoala. Astfel ,e situatii au intot,eauna un

final ,ramatic ,eoarece

arintii care au sacrificat totul se

.or simti ne,re tatiti & ,eorece nimeni nu le .a ras lati

sacrificiile facute & iar co ii s re marea lor sur rin,ere &

a4unsi a,ulti le .or face re rosuri # 1 eu eram co il & te-ai

luat ,u a mintea mea sa-mi cum eri calculator cin, eu nu

stiam bine tabla inmultirii !6 cu banii ,ati

e trenuletele

scum e

e care mi le-ai luat cin, eram mic

uteai sa-mi

latesti un

rofesor ,e france)a sau orice alta limba straina

si reali)am ce.a in .iata 1& etc & etc. Parintii se .or a ara

la rin,ul lor s unin, ca ei au incercat sa-i in.ete cit mai

multe lucruri si

ian si .ioara si tenis si limbi straine

si matematica ,ar 1 nu s-a

rins nimic ,e el 1. 3n aceste

familii nu .a ,omni

acea nicio,ata. 5anii nu sunt necesari

,ecit cin, nu-i ai. 7eci sa c=ib)uim bine ce facem cu ei

ca sa nu ne amarasca .iata ci s-o faca agreabila. Cin, .om

intelege oare o ,ata

entru tot,eauna ca nu este .ina

co ilului ca a a4uns un neis ra.it & ci numai a noastra ! (e

referim bineinteles la co ii in)estrati normal.

Re.enim la .iata in familie./rebuie sa-i in.atam

co ii cum sa se imbrace & cum sa manince si ca toate

acestea sunt tot atit ,e im ortante

entru ei ca

entru

toata lumea. Parintii trebuie sa aiba gri4a ca lingura sa

fie ,usa la gura cu .irful inainte & ca tacimurile sa fie

tinute in mo, corect & ca ing=ititurile sa fie mici & gura

inc=isa in tim ul mestecarii & bu)ele sterse ,u a ce se bea &

etc. Co ii nu trebuie sa se 4oace cu mincarea & nu trebuie

sa-i intreru a

a a,ulti & trebuie sa treaca in general

neobser.ati. S-a renuntat la obiceiul ,e a li se ,a sa

manince in camera lor & ,ar asta nu le ,a ,re tul sa tulbure

mesele familiale. 0ste im ortant sa luam masuri in

lus cin,

luam co ii la restaurant sau intr-un loc

ublic & ceea ce & la

,re t .orbin, & nu e c=iar in,icat & caci risca sa

ro,uca

neca)uri. 7e altfel nici

entru ei nu este c=iar o

lacere

entru ca nu

oti cere unui co il & c=iar

erfect e,ucat & sa

cunoasca toate subtilitatile mesei si e%ista mereu riscul sa

greseasca

utin. <a fel & in situatia in.itatiei la cine.a

acasa. 7aca nu e .orba ,e o in.itatie la

rieteni foarte

buni sau ,aca

ustii nu au cel

utin 1* ani .om e.ita sa-i

luam cu noi. Petrecerile

entru co ii sint situatii s eciale.

<a astfel ,e .i)ite ii .om con,uce si la ,orinta ga),ei ii

.om lasa singuri sau .om ramine cu ei. <a ora fi%ata & tot

,e ga),a & .om .eni sa-i luam fara a intir)ia.

Un

e,agog cunoscut s unea ca ,ecit sa ai un co il

mai bine nu ai niciunul 6 -amiliile cu ,oi sau cu mai multi

co ii obtin ,eobicei un climat mult mai fa.orabil e,ucatiei &

rin ceea ce numim camara,erie & atenuare a egoismului si

,orinta ,e a fi ,e folos celorlalti. 7ar ,aca

arintii cu

mai multi co ii au bucurii mai mari & ,easemeni au si

obligatii mai mari. 3n

rimul rin, ,e a fi ,re ti cu

fiecare & ,e a nu a.ea

referinte & a oi & ,e a a.ea gri4a ca

niciunul ,intre co ii sa nu aiba asu ra celorlalti o

influenta

ericuloasa & ceea ce ar a,uce

re4u,icii .ietii

comune. Sa-ti

etreci co ilaria

rintre frati si surori

inseamna sa treci

rintr-o scoala inalta ,e camara,erie si

fair - la9. Retineti un

rinci iu 1 sfint 1 ,e e,ucatie # intr-o

casa cu trei membrii ,e familie - tata & mama si un co il -

o ciorba se im arte in trei A intr-o casa cu )ece membrii &

se im arte ... in )ece s.a.m.,. /rebuie ,eci sa-i obisnuim

co ii inca ,in

rimii ani & nu numai sa-si re.en,ice

,re turile ci sa aiba gri4a si ,e ceilalti. A ro os ,e aceste

gri4i fata ,e ceilalti & e momentul sa s unem ca

rima gri4a

fata ,e un co il este sa-i ,am un

renume

osibil. Aceasta

alegere im lica mai multe res onsabilitati ,ecit s-ar

area.

Co ilul isi .a

urta numele si cin, nu .a mai fi co il. Sa

e.itam ,eci tot ce tine ,e mo,a & tot ce este

rea

sofisticat & ceea ce se ,istinge

rin originalitate. 0 totusi

infinit mai usor sa te

limbi

rin .iata cin, te numesti

0lena sau Maria ,ecit ,aca te c=eama Sue 0llen sau Pamela.

Cum .a suna # Sue 0llen Po escu !6 (u bote)ati co ii cu

,iminuti.e 6 0ste ri,icol sa au)i 7oamna ministru Su)anica

Po escu. 7aca nu .-am con.ins rasfoiti intr-o )i cartea ,e

telefon 6

PR>5<0M0 <0;A/0 70 ;0(0RA/33 SAU

C>(-<3C/U< 3(/R0 ;0(0RA/33

7e la bun ince ut trebuie sa

reci)am ca i,eal si

sanatos este ca fiecare generatie sa locuiasca se arat. Sau

mai

lastic e% rimat & tinerii cin, ,e.in, in,e en,enti

material fata ,e

arinti & trebuie 1 sa-si ia )borul 1. 7ar

acolo un,e ,in moti.e obiecti.e & sa )icem cri)a ,e locuinte &

traiesc im reuna

arinti si co ii & bunici si ne oti & soacre &

nurori si gineri & intr-un cu.int & ersoane a artinin, unor

generatii ,iferite & micile conflicte sint ine.itabile si uneori

,e.in c=iar foarte gra.e. 0 im ortant totusi ca 1 ra)boiul 1

inerent ,intre generatii sa fie su ortabil. (atura umana face

ca tinerii sa fie caracteri)ati

rin nerab,are & iar batrinii

rin e% erienta. Conflictele se nasc ,e aici. -iecare cre,e ca

are ,re tate. 7ar cu umor si cu in,ulgenta ,e ambele

arti

intelegerea care nu trebuie sa li seasca ,intr-o casa .a fi

osibila.

Atita .reme cit co ii sunt mici & ,eci)iile

arintilor

au caracter ,e lege. 7aca & atunci cin, se fac mari si

traiesc sub acelasi aco eris cu a,ultii & nu mai a.em ,e a

face o relatie ,e subor,onare. Consecintele acestei stari ,e

lucruri & se .a, inca ,in cli a cin, un cu lu tinar se muta

s re a trai cu

arintii unuia sau altuia ,intre soti.

Res ectul & olitetea & ,ragostea e%ista & ,ar e%ista si .iata

coti,iana cu micile ei frecusuri neincetate. /rebuie ca cei

in .irsta sa se con.inga ,e un lucru # amintirea re etata a

.remurilor ,e alta,ata nu .a re)ol.a

roblemele .remurilor

actuale. Ar face mai bine sa-si aminteasca ca si tineretea

lor a fost li sita ,e gri4i & e care le lasau

e seama

arintilor & si atunci ar a,o ta o atitu,ine mai normala

,ecit cea a regretelor & a

roastei ,is o)itii si a

ermanentelor re rosuri.

> familie numeroasa .a incerca sa elimine toate

moti.ele ce

ot genera certuri nesfirsite. (u se .a lasa la

intim lare

roblema c=eltuielilor curente. Cei tineri au in mo,

cert bani mai

utini si ne.oi mai mari. 0i .or si o mincare

buna si =aine frumoase si .acante

lacute A .or sa mearga in

.i)ite si sa-si

rimeasca

rietenii A .or sa mearga la

s ectacole si sa-si cum ere carti sau ,iscuri. Si cite nu mai

.or ... . Plata telefonului & a luminii & a c=iriei sau a

re aratiilor ,in casa ii

lictiseste si ii irita.

Un a,e.ar acce tat ,e catre toata lumea este legat

,e fa tul ca noi romanii nu stim sa ne crestem co iii & ca

nu-i

regatim

entru .iata. Po.estile cu co ii unor oameni

foarte bogati ,in alte tari care isi lasa fii si fiicele

sa cistige un ban cinstit .in)in, )iare sau ,istribuin, la te

entru a a.ea

ro iile lor resurse financiare & nu sunt

in.entii ale unor )iaristi ,ornici ,e sen)ational.

7aca suntem ,in cale afara ,e inga,uitori cu

retentiile a,olescentului ,in,u-i bani

entru tigari scum e &

,iscoteci costisitoare & =aine elegante & a arate sofisticate etc.

sa nu ne miram ca atunci cin, .a munci ,in greu intr-un

ser.iciu .a fi e%trem ,e nemultumit cu salariul

e care-l

rimeste. 2a constata cu uimire ca banii ,e bu)unar

e care

ii a.ea fara nici un efort & sunt acum mult mai

utini ,e

cin, munceste cinstit ... si .a fi nefericit. 2ina o .or a.ea

tot

arintii.

Re.enin, la traiul in comun & normal este sa stabilim

inca ,e la ince ut obligatiile materiale ce re.in fiecarei

familii. Un caiet ,e socoteli tinut )ilnic ,e

ersoana care

face mena4ul D mama & nora & bunica & matusa etc.E este

in,is ensabil. 7e asemenea & .or e%ista

licuri

e care se .a

scrie # lumina & telefon & c=irie & intretinere - si un,e se .or

une c=itantele si banii necesari

entru luna in curs. >

olitete elementara cere ca tinerii sa-si

lateasca in mo,

corect

artea ce le re.ine si sa intrebe cu cit trebuie sa

contribuie cin, a inter.enit o c=eltuiala su limentara.

Parintii

ot la rin,ul lor sa-i mai ... ierte & sa-i mai

a4ute & ,ar aceste gesturi nu sunt obligatorii si cei mari

nu o .or mai face ,aca nu li se multumeste ,e fiecare

,ata.

> casa este con,usa ,e obicei ,e catre o singura

ersoana

e care o numim gos o,ina sau sta ina casei. C=iar

,aca aceasta este foarte muncitoare & organi)ata & econoama si

amabila sa nu o transformam intr-o scla.a sau & mai frumos

s us & intr-o Samanta sau Mar9 Po

ins 6 Politetea nu este o

=aina

e care o imbraci la )ile festi.e cin, iesi in lume 6

2om a.ea gri4a ca si noi si co ii nostri & e care ii lasam

in gri4a acestei

ersoane ce munceste incre,ibil ,e mult & sa

a recie)e efortul

e care ea il face.

- Sa nu-i re rosam ca oul nu este fiert cum ne

lace & ca

iinea este

rea

ra4ita & ca ,etestam s anacul & ca

mincarea e nesarata & ca blu)a nu e bine calcata etc & etc.

(e abtinem ,e la oricefel ,e obser.atii A ,aca nu ne

lace

ce.a sa ne facem singuri. Sa nu uitam ca obser.atia este o

rima forma ,e

e,ea sa.

- Sa intrebam )ilnic cu ce

utem fi ,e folos si sa

facem ceea ce ni s-a cerut.

- Sa gin,im ce.a mai mo,ern si sa .e,em ce i se

intim la baiatului sau barbatului ,in casa ,aca isi s ala in

fiecare seara sosetele si freaca araga)ul sau faianta ,in

bucatarie. C=iar ,aca acesta este foarte ocu at & are o functie

im ortanta & sta toata )iua cu nasul in carti s-ar

utea sa

nu ... moara facin, aceste treburi marunte ce-i sunt ,e un

imens a4utor mamei sau sotiei sale.

Pe ,e alta

arte nici sta ina casei nu are ,re tul

sa-si terori)e)e familia lamentin,u-se

ermanent & trimitin,u-i

,u a cele mai fante)iste cum araturi cin, i se na)are & sau

sa-i torture)e

e cei ,in casa & obositi si

reocu ato ,e

roblemele lor & cu siciitoarea intrebare # ce mincam miine !

Se

oate ,iscuta cel mult menu-ul unei mese festi.e sau a

mesei ,e 7uminica.

> recoman,are utila

entru gos o,ine - nu .a

ro uneti

intr-o )i mai mult ,ecit

uteti face. 7e e%em lu & in )iua

in care faceti

iata nu gatiti ,ecit lucruri usoare. (u .a

faceti ,in munca fi)ica un ,rog. Pre4u,ecatile ca treaba nu

se termina nicio,ata sau ca munca nu omoara

e nimeni sunt

false. Sa ne facem in fiecare )i o lista ,e treburi si

cum araturi tain, cu satisfactie tot ce am reali)at in )iua

res ecti.a. 3ar ce ne ,e aseste sa ca,a in sarcina celor ,in

4ur. 0% licati-le acest lucru atunci cin, stati ,e .orba

linistit si nu

rin ti ete si re rosuri cin, treburile se

aglomerea)a ,in cau)a li sei ,umnea.oastra ,e organi)are.

Cin, te stra,uiesti sa traiesti in

ace si cin, nu

iti ,is uti folosirea baii & a bucatariei si a ,e en,intelor &

rinci alele moti.e ,e conflicte se estom ea)a. Cin, a are un

conflict oarecare trebuie sa ne gin,im cum sa-l a lanam & ,e

fa t acesta este secretul unei .ieti agreabile in comun.

(imic n-o im ie,ica

e fiica cea mare & care este stu,enta &

sa se ofere ,in cin, in cin, & sa-i citeasca )iarul matusii

mioa e & ,ar nici

e aceasta sa aiba ,in cin, in cin, gri4a

,e co ii. 0%ista o multime ,e mi4loace

entru a transforma o

casa in care locuiesc mai multi & intr-un loc agreabil & un,e

sa se .ina cu

lacere. Cu ,oua con,itii # sa se ,elimite)e

strict treburile ce re.in fiecaruia si sa se lase la usa

ner.ii acumulati la ser.iciu sau in oras. Un )imbet o .orba

buna sau o floare fac minuni intr-o casa. 7ar atentie #

aceste gesturi sunt obligatorii )ilnic nu numai ,e Paste sau

,e Craciun.

1*. CUM SA (0 PUR/AM CU P0RS>(A<U< ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 70 S0R23C3U ~~~~~~~~~~~~ Pe .remuri e%ista ,e ser.iciu si care osibilitatea anga4arii unui ersonal

ermanent ce locuia in aceeasi casa cu sta inii

rimea cu tim ul stautul ,e membru al familiei.

Con,itiile actuale fac im osibila aceasta situatie si ne multumim cu un ersonal anga4at tem orar - ,oamna care .e,e ,e

co il cin, suntem la ser.iciu & omul care ne bate co.oarele & femeia care .ine )ilnic cite.a ore & o ,ata e sa tamina sau ersoana ,e care

la ,oua sa tamini. Ca sa gasesti o asemenea

sa fii multumit si sa fie si ,e incre,ere e foarte greu. 7ar este si mai greu sa o recoman,ari mai ales astre)i. Se cu.in cite.a

entru tinerele casatorite & cele care

nea.in, e% erienta risca sa fie co lesite ,e gri4ile casei & e care ina acum nu le-au a.ut.

A)i & a a.ea un a4utor nu este un lu% & ci o necesitate. (icio,ata o intelectuala nu .a treburile casei tot atit ,e bine ca o sau & ,aca le .a face & o .a face ne imaginam ca utea face

ersoana calificata

e riscul ei. 3n tinerete &

utem face totul # ser.iciu & cum araturi & lus & sa ne ingri4im

mincare & s alat rufe & curatenie & si & in

si sa ne e,ucam co iii. Mentalitatea ,in societatea noastra astrea)a un res ect a roa e sacru barbatului & tim entru tim ul liber al

in care acesta citeste )iarul sau ,e,e)leaga

cu.inte incrucisate. >are se intreaba cine.a cite casnicii se ,estrama ,in aceste moti.e ! -emeia imbatrineste sau se acreste inainte ,e .reme & iar barbatul & satul ,e re rosuri & ince e sa .ina mai rar e

acasa & ina nu mai .ine ,eloc. Un a4utor intr-un mena4 un,e cei ,oi lucrea)a .a fi intot,eauna bine.enit & entru ca mamele & matusile & bunicile care se ofera sa-l ,ea au si ele gri4ile lor. Atentie & insa 6 > femeie se anga4ea)a numai cu o recoman,are ,in artea unei cunostinte in care a.em incre,ere. rea utila

Prima ,ata cin, .a .eni sa lucre)e nu ne .a fi

entru noi & entru ca .a trebui sa se familiari)e)e cu casa. 0ste total gresit sa-i oferim un cel obisnuit ret mai mare ,ecit

retin)in,u-i sa termine intr-o )i tot ce a.em utea si nici nu .a .eni alta,ata. 7e

,e facut. (u .a

aceea & cu o seara inainte ,e a face curatenie .om a.ea

gri4a sa facem or,ine in casa. 0ste

acat ca

e banii

nostri & care ,e cele mai multe ori nu sunt multi & sa lasam e cine.a strain sa caute rin ,ula uri si rin camerele

co iilor rufele care urmea)a a fi s alate sau sa s ele cesti si scrumiere. Abia acum .om sti si ce recis ce are ,e facut

oate face a ,oua )i & c=iar ,aca uneori .a sta mai utin. Putem c=iar sa-i facem o lista lacere

mult & iar alteori mai

,e treburi & e care o .a e%ecuta cu mai multa

,ecit ,aca-i ,am o in,icatie .aga - faci curat. Pentru a a.ea o casa curata meto,a este mereu aceeasi # as irat & sters arc=etul & raful si un lucru care trebuie facut temeinic ori baia & ori bucataria & ori s alatul rufelor & ori s alatul geamurilor. Sa incercam sa stabilim o ora fi%a cin, ince em si sa nu uitam sa fim oliticosi. > cafea & o ra4itura & o

gustare la ora )ece & un

rin) usor nu ne ruinea)a & ,ar rietenie & .a

ersoana care .ine sa ne e4ute & tratata cu re.eni cu lacere oricin, o .om c=ema.

0ste mai bine sa incuiem lucrurile ,e .aloare sau banii & entru ca .om fi obse,ati ca am fost furati & c=iar ,aca ier,em noi insine bratara la care tineam atit ,e mult.

Sa nu e%ageram si sa incuiem tot & cum ar fi ,e e%em lu mincarea. 0ste un gest care ne ,e)onorea)a. Sa ne ferim sa facem confi,ente & iar ,aca le facem sa nu ne miram ca stie tot orasul ce se utin altfel cin, stringe etrece in casa noastra. <ucrurile stau ersoana anga4ata .ine )ilnic. (u .om mai a=arele & ci ne

aturile & nu .om s ala cestile si

.om e% rima clar ,orintele

entru )iua res ecti.a. 7aca nu

roce,am astfel & riscam ca a.in, un in.itat sa gasim casa intoarsa e ,os & in lina curatenie generala. e un ton

Si un ultim sfat - nu faceti obser.atii

ri,icat la sfirsitul unei )ile ,e munca & c=iar ,aca sunt 4ustificate. <e .eti face cu mai bine rimite. ro%ima oca)ie si .or fi mult

CUM (0 C>MP>R/AM 3( 23A/A PR>-0S3>(A<A ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ S3 >-3C3A<A ~~~~~~~~~~~~~~ SA ;AS0S/3 > S<U?5A 7AR SA > S3 PAS/R0F3 6

(ormele ,e con,uita in .iata

rofesionala sau oficiala articulara. (u e%ista oate insa

sunt aceleasi ca in .iata sociala sau ,ecit o forma ,e a sti sa te ca in anumite

orti frumos. Se

rofesiuni & sa e%iste o serie ,e reguli

s eciale necesare a com leta aceste norme generale. Sa retinem mai intii ca arta ,e a trai & a licata la .iata rofesionala & nu e numai cel mai bun mi4loc ,e a

facilita relatiile umane ci si cel mai bun mo, ,e a e.olua& ,e a a4unge cine.a. 7aca oricum o noastra ne-o lacere. arte im ortanta ,in .iata

etrecem la ser.iciu s-o facem onorabil si cu

7ACA A20M 3( 2070R0 > SCC3M5AR0 70 S3/UA/30

SCR3S>AR0A ~~~~~~~~~~ Mai intii ne oferim ser.iciile rintr-o scrisoare care

trebuie sa ne caracteri)e)e. Se utili)ea)a =irtie ,e scrisori obisnuita e care ne scriem numele. <ocul si ,ata & stra,a si

numarul si e.entual numarul ,e telefon .or figura in ,rea ta& la aceeasi inaltime cu numele. Pe acelasi rin, cu numele & ,ar in stinga & se .a in,ica a,resa firmei ,estinatare. -iecare aragraf trebuie sa contina o i,ee noua. Scrisoarea .a

fi scrisa la masina sau ,e mina & insa fara greseli. 0a .a face asu ra ,estinatarului o rima im resie fa.orabila. Mai

bine rescriem te%tul ,ecit sa-l trimitem cu greseli. Unele firme cer ca scrisoarea sa fie scrisa ,e mina entru ca

a elea)a la grafologi in .e,erea testarii can,i,atului. 2a sfatuim sa re.e,eti ca itolul consacrat cores on,entei in ceea ce ri.este antetul si formulele ,e olitete recomasn,ate. 2eti

gasi acolo ,iferite mo,ele ,e 1 Curriculum .itae 1. Se ca,e sa in,icam e scurt scolile absol.ite & functiile ocu ate & ersonale & a oi mentionam

cunostintele s eciale si a titu,inile

referintele si con,itiile ,e anga4are mai ales in ca)ul in care sint s ecial cerute. Aceste uncte sunt obligatorii

intr-o scrisoare in care ne oferim ser.iciile. (u se alatura certificate & recoman,ari si ,i lome in original. 7e regula le enumeram & iar la intilnire le a,ucem in fotoco ii. -irmele care au simtul afacerilor stiu ca aceste ,ocumente au necesitat un efort s ecial & au costat bani si ele le .or ina oia ime,iat & ,aca nu intentionea)a sa-l anga4e)e e can,i,at.

<A 3(/0R23U ~~~~~~~~~~~~ 7aca ne rimim o in.itatie ,e a ne re)enta ersonal &

ragatim cu gri4a

entru aceasta intre.e,ere. 2om fi corect

tunsi si rasi & ne .om imbraca ,ecent. -emeile .or incerca sa arate cit mai bine ne,e asin, insa linia elegantei si a sobRietatii. (e .om regati actele ca sa le gasim usor & si

ne .om feri sa inter.enim inutil in ,iscutie & mai ales ca sa ne lau,am cu relatiile e care le a.em. (u .orbim una intrebari.

rimii & ci aste tam sa ni se

7aca ,irectorul sau seful intre rin,erii intra in inca erea in care il aste tam & ne .om ri,ica & c=iar si femeile. 3n biroul sefului nu ne ase)am ,ecit ,u a ce am fost in.itati si ras un,em scurt si clar la intrebarile sale. 7aca interlocutorul nostru se ri,ica & trebuie sa facem la fel c=iar ,aca ni se are ca n-am s us inca esentialul. (u

insistam sa mai obtinem o intre.e,ere atit mai mult nu ne .om

rin telefon si cu

re)enta a ,oua oara ,aca nu

suntem clar in.itati sau anga4ati in mo, sigur. 3n celelalte ca)uri aste tam ras unsul in scris. 7aca anga4area a a.ut loc in cursul acestei intre.e,eri & multumim acor,ata si entru incre,erea

romitem sa in,e linim ser.iciul cu cit mai

multa constiincio)itate. A oi & arasim inca erea fara graba e%cesi.a ,ar si fara sa intir)iem in mo, inutil.

7UPA A(;A?AR0 ~~~~~~~~~~~~~~ 3n rima )i ,e munca e ,e ,atoria sefului firmei & re)inte e noul

sau a unui re re)entant al sau & sa-l

anga4at colegilor lui ,e munca. Acestia se .or stra,ui & macar gin,in,u-se la ro iile lor ince uturi in munca res ecti.a &

sa usure)e noului .enit integrarea in ec=i a e%istenta. 1 5obocul 1 trebuie sa astre)e in rimele )ile mult calm

stiin, ca & la ince ut & se .a .orbi ,es re el in toata intre rin,erea. 3si .a aran4a locul ,e munca cit mai lacut

si or,onat si se .a stra,ui & inca ,e la ince ut sa se faca util. >,ata intro,us & cin, a4unge sa-si cunoasca seful si colegii & cu bucuriile si neca)urile lor & 4u,eca singur ceea ce este sau ermis sau inter)is & ,e e%em lu au)a ,e cafea

osibilitatea ,e a a,uce ce.a ,e mincare ,e acasa. Sa entru

reci)am & ca locul ,e munca nu este cel mai in,icat a ,a telefoane

articulare & c=iar ,aca ceilalati se com orta

cu ,iscretia necesara. 3n relatiile noastre cu colegii ne .om foc sa a)i ca ,e oate sa-ti

artici am la intrigi si 1 com loturi 1. Se

cree)i aici noi relatii & sa ai sim atii sau anti atii & ,ar nu trebuie sa confun)i relatiile ,e ser.iciu cu cele ,e rietenie. /rebuie sa fim buni colegi cu toti cei cu care lucram. Un barbat se .a stra,ui & in limita osibilului & sa-si

mai a4ute colegele caci & in ciu,a emanci arii & functionarele

ramin inainte ,e toate femei si trebuie sa fie tratate ca atare. Camara,eria nu te im ie,ica in nici un fel sa ai i,ei si sa le ro ui su eriorilor. 0ste un mi4loc cinstit si

normal ,e a a.ansa fara birfe si intrigi. A te remarca muncin, cinstit nu are nimic comun cu intrigile & cu legea 4unglei si ,elatiunea & meto,e rin care unii consi,era ca

reusesc in .iata. Profesionalismul & buna crestere si mo,estia nu te .or arunca in anonimat ci ,im otri.a.

C3(7 A3 ->S/ A2A(SA/ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Cine se com orta corect si interesele sale coinci, cu ale atronului & se ,o.e,este ,emn ,e incre,ere & .a rofesionale. 7ar & cin, ,e.ii sef & la utea sa

urce tre tele .ietii

rin,ul tau & sunt sanse sa .e)i lucrurile cu un alti oc=i. (oul a.ansat .a a recia olitetea atronilor sai & gentiletea &

felul lor ,e a se scu)a cin, au gresit si .or incerca sa se oarte in acelasi mo,. -ata ,e fostii lui colegi se .a

urta la fel ca inainte si in nici un ca) ,in,u-si aere ,e 1 sef 1. Un bun rofesionist stie ca trebuie sa ,ea e%em lu

rin ,isci lina ,e ser.iciu. 7aca a acce tat onorurile functiei & a acce tat in acelasi tim si obligatiile ei. (u entru ceea ce retin,em sa nu ne

trebuie sa aste tam ,e el lau,e e%agerate facem corect & ,ar suntem in,re tatiti sa-i faca re rosuri nesfirsite

entru o greseala intim latoare. Un

sef corect .a asculta toti solicitantii cu aceeasi atentie caci stie ca bunele manierele fac (u .a face sa aste te inutil .orbeasca & ,u a ,entisti & care arte ,in obligatiile sale.

e cei care ,oresc sa-i

roce,eul folosit ,e unii a.ocati & me,ici sau

entru a acre,ita ilu)ia unei clientele cu e solicitanti sa

care nu mai stiu ce sa faca ii lasa aste te la nesfirsit. /ocmai

ersoanele cele mai ocu ate

gasesc mai mult tim

entru a-i

rimi

e solicitanti. 0le

stiu ca ai mereu ce.a ,e in.atat ,e la altii. A,esea ora inc=i,erii suna mai tir)iu ,ecit entru sef

entru subor,onati & ,ar acesta trebuie sa-si aminteasca

ca o )i ,e munca este ,e a4uns si ca nici o gri4a nu se .a e.a ora ,aca o ia cu el acasa 6

3( -A/A AU/>R3/A/3<>R S3 A /R35U(A<U<U3

Autoritatile si trbunalul au in comun fa tul ca intra in .ietile articulare fara sa fie c=emate. Aceasta constatare e care trebuie sa o facem in

nu face mai agreabila .i)ita

aceste locuri. Re.istele comice ar ,is are ra i, ,aca n-ar a.ea ca tema sacrosanta birocratie. 7aca cel mai a,esea aceste re.iste e%agerea)a & nu este mai utin a,e.arat ca g=iseul

se ara ,oua lumi in care nu se .orbeste aceeasi limba. 7e o arte si ,e cealalta ar fi osibil sa se ameliore)e aceasta

stare ,e lucruri cu un minimum ,e cor,ialitate & ,e intelegere si ,e umor. Am fost ,e curin, la un notar ,es re care stiam ca este acru si anti atic. Pentru ca i-am .orbit clar si frumos iar roblemele e care le a.eam erau foarte com licate & m-a

in.itat sa stau 4os si ... mi-a oferit o ceasca ,e cafea 6 (u uitati cin, bateti la o usa sa aste tati mai intii ras unsul care .a ermite sa intrati.

7aca esti con.ocat in fata unui tribunal este absolut necesar sa te ,uci & ,aca n-ai o roblema ma4ora care sa te unctual a.in, asu ra

im ie,ice. Martorul trebuie sa soseasca

lui con.ocarea. Astea ta in anticamera sa fie c=emat si & bineinteles & isi scoate in alaria cin, intra in sala & ,u a ce

realabil si-a stins tigara. 3nutil sa s unem ca trebuie

sa-ti mentii ,e o)itia res ectin, strictul a,e.ar & caci cea mai mica ine%actitate fie oate sa te coste foarte mult si sa

e ,easu ra cau)a unor gra.e ne,re tati. -ie ca suntem

martori sau

arte in

roces & ras un,em

rese,intelui sau & ersoane. (e

,aca e ca)ul & a.ocatului & ,ar nicio,ata altor

a,resam cu 1 7omnule 4u,ecator 1 sau 1 7omnule Prese,inte 1 celui care re)i,ea)a un tribunal sau cu 1 Maiestre 1 ,aca este re)enta altor uteri ,ecit

.orba ,e un a.ocat. 3n sc=imb & in 4u,iciare

utem sa ne a,resam cu 1 7omnule 1 ,aca nu-i

cunoastem e%act titlul.

1$. 5U(0<0 MA(30R0 3( CA<A/>R30 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Cine.a a ,eclarat ca sa calatoresti e mai im ortant ,ecit sa-ti atingi sco ul. Aceasta afirmatie are fon,ata e

e% erienta unuia ,intre acesti 1 glob trotter-i 1 care stiu ca & ,aca uneori 1 telul ,e)amageste & calatoria nicio,ata 1. 7ar ,aca .om fi mereu nemultumiti fiin, in alta tara ca nu e ca la noi & ar fi mai bine sa raminem acasa. Un a,e.arat calator .a retine ceea ce este frumos si isi .a nota e cit osibil lucrurile care l-au im resionat. lacere & sentimente e

> calatorie se face cu bucurie si

care le .om retrai cin, .om rasfoi 4urnalul ,e calatorie & .e,erile fotografiile e care le-am cum arat si cin, ne .om uite la e care le-am facut. -rumusetea unei calatorii nu arcursi. Mai bine am etrece

,e in,e ,e numarul ,e 8ilometri

,oua sa tamini intr-o cabana la munte & in tara ,ecit sa facem o calatorie in care am stat ,oua )ile la Furic= & una la Milano & ,oua no ti la 2enetia & o ora si 4umatate la -lorenta si o ,imineata la Roma 6 Sa fim foarte atenti la ce ne uitam si mai ales cum ne uitam. <ucian 5laga s unea ca # 1 Pe omul sim lu il recunosti ,in aceea ca se mira ,e toate & ,ar sim litatea i-o recunosti si ,in aceea ca ,e unele lucruri nu se mira in,ea4uns 1.

> calatorie cere un anumit tim

,e

regatire. Alegerea

mi4loacelor ,e calatorie & a itinerariilor & regatirea =ainelor si baga4elor & cum ararea ,e .aluta straina & a biletelor ,e trans ort & etc. Pentru a e.ita c=inul ultimei )ile cu facutul .ali)elor & cel mai bine e sa stabilim cu cite.a )ile inaintea lecarii o lista recisa cu =ainele si obiectele e

care trebuie sa le luam cu noi. A oi sa cercetam cu calm aceasta lista si sa eliminam cu mintea clara tot ce e inutil. 0 mai bine sa re arti)am greutatea in .ali)e mici ,ecit intr-unul sau ,oi monstri e care nu i-ar utea ,uce

,ecit un =alterofil si care .or fi niste

ie,ici teribile

entru fiecare eta a. Putem ,ealtfel sa ne multumim cu o mica .ali)a continin, strictul necesar si sa ne trimitem baga4ele fi e erioa,a calatoriei

rin .agonul ,e baga4e. 7aca .a

ru,ent calatorul .a fi cu cite.a minute inainte la gara& oata lua ,e e eron re.iste ,e citit e ,rum

incit sa-si

si e.entual un suc ,e baut. 3n tren isi .a cauta un .agon mai .a a4uta utin aglomerat &

ersoanele in .irsta sa se urce in .agon si & a4uns ersoanele ,e4a instalate oliticos

la com artimentul .i)at & .a intreaba

,aca mai e .reun loc ,is onibil. /rebuie sa in,icam

si clar locurile libere fara sa cream o atmosfera ostila. 5aga4ele & bastoanele & umbrelela si =ainele .or fi locurile s eciale entru baga4e si & e cit lasate in

osibil & fara sa

se ciocneasca ,e cele ale celorlalti calatori. 2om a4uta & fara e%agerare & ,oamnele care .or sa-si ase)e baga4ele. <asam ersoanelor mersului si e care .rem sa le onoram locurile in ,irectia e cel ,e linga fereastra.

7am =amalului & este ta%a & un bacsis re)onabil. 7aca ersoanele ,in com artiment ne cer sa inc=i,em fereastra o .om face fara sa rotestam. 3n ca) ,e neintelegeri ne a,resam

controlorului e.itin, ,iscutiile lungi si inutile cu cei ,irect interesati. (u fumam ,ecit mo,erat & in .agoanele entru fumatori

si nici intr-un ca) tigari ieftine care fac aerul ,e neres irat si ,au celorlalti calatori migrene .iolente. Se intelege ca ne .om abtine com let in .agoanele nefumatori. 2om ocu a cit mai utin osibil s atiul ,intre entru a a4unge la un entru

banc=ete cu baga4e si o facem numai

obiect ce ne este necesar si care se afla & ,e e%em lu & intr-o Multor lasa. ersoane & calatoria le tre)este o ofta ,e

mincare formi,abila. <e sfatuim sa limite re)onabile entru a-i scuti

astre)e totusi niste e .ecini ,e s ectacolul

unei lacomii e%agerate. 2om e.ita sa luam cu noi lucruri ,e mincare urit mirositoare & ca ,e e%em lu oua rascoa te & sau negli4ent ambalate ca ,e e%em lu o fri tura cu sos. 3n general o ersoana bine crescuta nu maninca intr-un

com artiment ,e tren. 3n a.ion lucrurile stau cu totul altfel. > con.ersatie intr-o calatorie & am mai s us-o & oate fi uneori fermecatoare ,ar oate sa ro.oace citeo,ata

sur ri)e ,e)agreabile. (e .om abtine sa facem confi,ente intime & sa ronuntam nume si mai ales sa ,am ,o.a,a ,e usa unor

li sa ,e tact. (u .om uita ca orice intrebare necunoscuti oate sa ,e.ina o in,iscretie.

C=iar ,aca o con.ersatie este roman este ca ti.ant & ,aca

asionanta & ,aca un

eisa4ul este minunat & nu trebuie

sa uitam ca suntem cu co iii. 3ntr-o calatorie ei trebuie sa fie su ra.eg=eati acci,ente. 7aca o calatorie e lunga & .agonul restaurant .a ofera un moment ,e rela%are agreabil si constituie o solutie mai eleganta ,ecit ,es ac=etarea nenumaratelor san,@ic=-iuri sau folosirea rea frec.enta a termosului. Regulile ,e urmat in ermanent ,eoarece e%ista ericolul unor

.agonul restaurant sunt cele .alabile la orice alta masa luata in oras ,ar nu trebuie sa con.ersam rea mult ci .om

intreba ,oar ,aca locul ,orit este liber. /rebuie sa e.itam

sa fumam in .agoanele restaurant. (umarul restrins ,e locuri ,is onibile ne im une sa-l eliberam e cel ocu at ,e noi

ime,iat ce am terminat ,e mincat ,aca mai astea ta si alti clienti. (e .om stra,ui sa ne =otarim re e,e asu ra mincarii si a bauturii e care le ,orim fara sa rotestam ca lista

este atit ,e limitata. C=iar asa e o minune ,e organi)are ,aca ne gin,im la s atiul re,us si la tim ul care ,is une bucataria & entru a resant ,e

re ara o masa con.enabila. erfect 4ustificate

Sa e.itam ,eci reclamatiile care nu sint si tot ce

oate intir)ia ser.iciul c=elnerului.

2agonul - lis are o etic=eta s eciala care tine si ,e logica si ,e tact. Patul ,e ,easu ra este mai incomo,. > ersoana bine crescuta il .a oferi e cel ,e 4os unei

ersoane mai in .irsta c=iar ,aca il are re)er.at ,e la Agentie. >cu antul cusetei ,e sus isi face toaleta rimul

seara ,ar ultimul ,imineata. A4unge astfel in cuseta lui inaintea .ecinului sau si o araseste ,u a el entru a

e.ita & sub oc=ii acestuia o escala,are si o coborire ,i)gratioase. 3n acest tim celalalt calator .a sta e culoar. entru

Un calator bine crescut nu .a c=ema insotitorul a-i a rin,e sau a-i stinge lumina sau

entru a-i ,esc=i,e si

inc=i,e fereastra. (e ,escurcam singuri. 3nsotitorului ne a,resam cu a elati.ul 1 7omnule 1 fara alt titlu. Cin, coborim ii .om lasa o mica suma. /e re)inti in .agonul-lis ! (umai cin, arti. 3n toate

,esco erim ca interesul este ,e ambele

celelalte ca)uri & un salut cor,ial si o urare ,e sfirsit bun ,e calatorie sunt suficiente. 0ste .alabil si entru

to.arasul ,e calatorie intilnit in .agonul restaurant sau in com artiment. Un salut si & e.entual & o stringere ,e mina la lecare sunt suficiente. <a coborirea ,in tren aruncam sticlele goale si e.entualele resturi ,e mincare & in cosul ,e gunoi si nu e geam. Sa le lasam e masa sau e banca este total

ne oliticos. Pe un .a or se res ecta acelesi reguli. 7aca facem o

calatorie la bor,ul unui transatlantic se intelege ca ,rumul e ,estul ,e lung si in acest ca) e a,mis sa te comesenilor si .ecinilor ,e cabina ca si tuturor re)inti ersoanelor

cu care ai ,e-a face. Cin, suferim ,e rau ,e mare & e bine sa e.itam salile comune si sa ne retragem cabina e unte sau in

ro rie. Raul ,e mare este o calamitate im otri.a ractic ne utincios & mai ales ,aca nu-l lingem rea

careia omul este

a4uta nici me,icamentele. 0 ,e)agreabil sa ne mult ,e asta & mai ales in fata neresimtin,u-l & nu ne inteleg. Calatorii unui a.ion trebuie sa se su una strict recoman,arilor ,e bor,. (e

ersoanelor & care &

unem centura la ,ecolare si

ateri)are & mestecam c=e@ing-gum-ul oferit ,e ste@ar,e)a & si ne stra,uim sa nu ne concentram gin,ul la ultima catastrofa aeriana .a)uta la tele.i)or. Regulile referitoare la masa si la com ortamentul general ramin .alabile si aici. 7aca a.em rau ,e aer & st@ar,e)a ne inminea)a cornete s eciale ,e =irtie e care le ia ,u a ce au fost folosite. 0 recoman,abil ca sticlele si a=arele sa nu fie rea line & ,eoarece orice osibil sa

lic=i, cauta o iesire la altitu,inile mari si e o gaseasca

e =aina ,umnea.oastra 6 -lirtul cu st@ar,e)ele

este ,e ,omeniul literaturii ieftine. Calatorul care .rea sa treaca ,re t bine crescut .a alege un alt loc trece ,re t un 7on ?uan. entru a

>7A/A A?U(S <A CAPA/U< CA<A/>R303 . . .

Prima regula consta in acor,area unui ,eosebit res ect total fata ,e obiceiurile & oamenii si institutiile tarii care ne rimeste. 3n unele tari & ,e e%em lu & o femeie nu trebuie antaloni

sa intre intr-o biserica cu umerii ,esco eriti & in

si & cu atit mai mult & in s=ort. Un barbat .a e.ita si el sa a ara intr-o tinuta negli4enta. Pentru un in,igen & oricare ar fi el & un strain este re re)entantul ti ic al tarii sale.

Mai ales cin, este ,e)agreabil 6 Si ,e)agreabil esti ime,iat ce nu tii cont ,e obiceiurile locurilor & ime,iat ce consi,eri tara res ecti.a ca o sucursala a .orbesti rea tare sau cinti atriei tale & ime,iat ce

e stra,a & sau atunci cin,

arbore)i o tinuta ,e

a uas si critici tot ce intilnesti in oarta

cale. Conclu)ia e logica # acest roman & acest france) se rost & ,eci toti romanii & france)ii sunt 3nainte ,e a rotesta & sa ne gin,im ca rost crescuti 6 entru noi orice

american este un ,omn care

oarta oc=elari cu rame ,e aur &

fumea)a tigari ,e foi groase & bea la te acru cu fri tura si ,istribuie cu nemiluita ,olari 6 Sa calatoresti nu inseamna sa trimiti ,u)ine ,e carti ostale si sa a,uci cu tine retete culinare sau & mai e%act & nu e numai atit. 0ste & inainte ,e toate & efortul trebuie sa-l faci e care

entru a te ,e).olta & entru a intelege ersoanelor e care le ,esco eri. 7ar cit

mo,ul ,e gin,ire al

este ,e ,ificil sa-ti lasi acasa toate obiceiurile mai ales cin, esti scla.ul lor tim ,e 2" ,e ore e )i 6 Cit ,e

greu este cel mai mic efort

entru a te a,a ta la un alt ret .om .e,ea ceea ce

mo, ,e .iata. /otusi numai cu acest este ,e .a)ut intr-o tara straina.

1+. /3MPU< <350R ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ?>CU< & SP>R/U< S3 -A3R-P<AG-U< ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

?>CU< - P>R/R0/ A< >MU<U3

0ste un lucru bine stiut ca omul isi ,e).aluie a,e.arata sa fire atunci cin, 4oaca sau se 4oaca. /otusi ,aca in autobu) & e stra,a sau la ser.iciu isi controlea)a atent gesturile este necesar sa o faca si in tim ul

4ocului. S-a gasit rintre =irtiile ostume si ra.asite ale

lui 0instein o formula fra anta # .iata M munca N 4oc. Aceasta ecuatie rostita ,e o fiinta care a fost in acelasi tim mare sa.ant si un om in ,e linul inteles al cu.itului & oate fi consi,erata ca o ,emonstratie a im ortantei 4ocului in com ortamentul uman. ?ocul este fara in,oiala cel mai bun mi4loc ,e rela%are ,u a o )i ,e munca & ,eoarece el ,estin,e& recrea)a si ermite omului sa acumule)e noi forte entru )iua un

urmatoare. Un mare s orti. & un cam ion in cursele automobilistice a fost intrebat in ce consta secretul succeselor sale. Acesta a ras uns # 1 Am actionat mereu ca si cum ceilalti au toate ,re turile si eu niciunul 1. 3ata o regula minunata ,e urmat & nu numai cin, 4ucam & ,ar si in toate im re4urarile .ietii. Pentru ca acest rinci iu sa nu

fie consi,erat ,re t un semn ,e slabiciune ar trebui sa nu a.em nefericirea sa frec.entam me,iul rec=inilor ,ar nici al fa)anilor. Sa a,augam ca si entru cei care au in .e,ere

functia recreati.a a 4ocului se im un anumite reguli ,e tact si ,e bun gust fara ,e care nu .or mai fi in.itati nicio,ata intr-un gru care se reuneste entru a se ,istra.

Prima con,itie & bineinteles & este sa res ectam strict regulile 4ocului. <a ruleta & ,e e%em lu s-au acumulat ,e-a lungul secolelor & reguli care ,omina 4ocul cu a4uta sa re)ol.am toate situatiile ,iscutie reci)ie si ne

osibile. Sa ince i o rost gust &

e acest subiect ar fi & nu numai ,e

,ar si total inutil. 0%ista totusi anumite 4ocuri & ,e carti sau altele & entru care e%ista fie reguli ,iferite & fie ,iferite inter retari & fie c=iar reguli care .aria)a ,e la ca) la ca). 7e e%em lu & in rumm9 trebuie sa e% lici 4ucatorului socotela ,e cartilor & bonificatiile uncte necesare entru etalarea

entru =an,-rumm9 & entru flus= si

entru flus=-ro9al. 3n aceste 4ocuri cu .ariante se ca,e sa reci)am totul cu e%actitate inainte & entru a e.ita o

situatie neclara care ar genera ,iscutii sau c=iar ,is ute la sfirsitul 4ocului. ?ucam entru a ne 4uca si nu entru a

cistiga 6 -iecare ,a ce are mai bun in el la .ictorie si este sa fie aceeasi sim le

entru a a4unge

erfect normal & ca in com etitii & febra

entru toata lumea & ,e la 4ocurile cele mai

ina la cele mai com le%e. 7ar e%ista un singur

cistigator & sau o singura ec=i a cistigatoare & a,e.ar la mintea cocosului & a carui ignorare ii face sa se manifeste ,e)agreabil. Sa e cei care ier,

leci ,e la masa ,e 4oc bine are normal si

,is us & sa cistigi fara manifestari ostentati.e ar trebui sa fie o regula

entru toata lumea. /otusi & ,in ier, fac e lac

nefericire & .e,em atitia 4ucatori care atunci cin,

o mutra acra & ti a sau in4ura & sau cistigatori tratin,u-i in.insi cu o ironie ),robitoare & si marturisim ca nu ne nici unii nici ceilalti. ?ocul este un test ,e ,iscretie si

,e sta inire ,e sine. 3m asibilitatea nu este ceruta la toate 4ocurile la fel ,e se.er ca la o8er & un,e a ,e.enit ier)i este

ro.erbiala & ,ar calmul si cin, cistigi si cin,

un semn ,e autocontrol in,is ensabil. /oate 4ocurile & cu e%ce tia sa=ului & sunt & mai mult sau mai utin & su use

=a)ar,ului & norocului fie ca acesta este simboli)at ,e )aruri& ,e carti sau ,e o minge care se rostogoleste. <a unele 4ocuri & norocul este singurul criteriu. 3n altele sunt necesare inteligenta & re)enta ,e s irit si atentia. Mi)a 4ocului se stabileste in functie ,e im re4urari si ,e arteneri. Ma4oritatea 4ocurilor ,e =a)ar, isi ier,

orice interes ,aca nu au macar un cistig simbolic. 3n sc=imb & la 4ocurile care ne solicita inteligenta si ers icacitatea & mi)a oate sa li saesca. 0a trebuie insa sa artenerului.

fie intot,eauna a,a tata con,itiilor materiale ale Un 4ucator bogat sau caruia ii trebuia sa

lace gustul riscului nu oate

ro una mi)e la care celalalt 4ucator nu

face fata. 7ar ,aca am

ier,ut & c=iar ,aca sansa ne-a

ocolit cu inca atinare nu e ,ecit o solutie # ,atoriile ,e

4oc sunt ,atorii ,e onoare. 0 inutil sa-l ,e lingi care a ier,ut ,eoarece s-a e% us singur. 0

e cel

referabil &

intr-a,e.ar & sa te gin,esti inainte ,e a 4uca o suma mare & ,ecit sa regreti mai tir)iu. 0ste incorect sa intreru i 4ocul in momentul in care cistigi. 3nseamna sa iei artenerului orice sansa ,e a-si lua oti sa-ti ermiti sa

re.ansa la urmatorul 4oc. 7aca nu

ier)i & nu trebuie sa te a ro ii ,e o masa ,e 4oc. Marea ma4oritate a 4ocurilor ,e societate sunt & in re)ent &

4ocurile ,e carti. -iecare tara are 4ocul sau national # belota in -ranta & s8at in ;ermania & taro8 in Austria & 4ass in 0l.etia. Alaturi ,e acestea e%ista o intreaga gama care merge ,e la 66 la bri,ge & la rumm9 & o8er si ecarte. 7ar oricare ar fi 4ocul si oricare ar fi regulile lui & e%ista anumite recoman,ari ,ictate ,e buna cu.iinta. Se utili)ea)a tot,eauna 4ocuri noi sau bine intretinute. 0le trebuie sa fie use in or,ine. Cartile atate & ru te & cu colturile intoarse

sint nu numai inestetice ,ar au si semne caracteristice care ermit unora sa le recunoasca & ,e un,e re)ulta un

a.anta4 neloial & fata ,e cei care nu le cunosc. (u a.eti .oie sa trintiti cartile & sa lo.iti masa cu umnul & sa faceti glume roaste & sau sa .a ri,icati entru a

,a mai multa forta aruncarii .ictorioase a unui care ,e asi. 7e asemeni nu .eti face nici un fel ,e semne informatii rost gust. (u este necesar & ,esigur & sa astram o tacere entru a ,a

artenerului ,eoarece toate aceste gesturi sunt ,e

religioasa in tim ul 4ocului ,e carti & ,ar nici sa lasam con.ersatia sa a4unga e rim lan si 4ocul - e al ,oilea.

7aca se naste o ,iscutie ea trebuie sa fie scurta si urtata e un ton neutru. 3n ca)urile neclare ga),a acce ta

ca in.itatul are ,re tate 6 Un s ectator care nu 4oaca nu este nea arat ,e noroc - 4ol9-4o8er. 0l oate sa urmareasca o urtator arti,a & sa

acce te 4ocul fiecaruia ,ar - se intelege ,e la sine - se .a abtina ,e la orice comentarii si ,e la orice sfat. 7aca nu oate sa o faca si ofera informatii au & trebuie e%clus ime,iat. A 4uca in ublic necesita un control ermanent asu ra e care ceilalti nu le

reactiilor noastre ner.oase. (u lasam sa ni se .a,a bucuria sau teama ceeace ce tra,ea)a o totala li sa ,e sta inire ,e sine. C=iar ,aca tocmai ne-am ne ier,ut ultimul leu trebuie sa

astram calmul & ,eoarece este singurul ca ital care ne-a

mai ramas. 7aca suntem 4ucatori in orice oca)ie sa asionati trebuie sa ne ferim ca arti,a 1.

ro unem 1 o

7aca 4ucam la cine.a acasa & acesta .a asigura bauturile racoritoare & cafeaua & biscuitii si tigarile. /otul .a fi ase)at e mici masute & alaturi ,e masa ,e 4oc. Aceste rinci al al

gustari nu trebuie & totusi & sa ,e.ina sco ul

intilnirii. Un bun 4ucator nici nu le a recia)a & entru ca a .enit sa 4oace nu sa manince si 4ocul il aca area)a com let. 0ste moti.ul tim ul 4ocului entru care nu ai .oie sa im ui au)e in

entru a sc=imba un ,isc sau a ,iscuta ,es re olitica. ?ocul nu se intreru e sub nici un e cei asionati.

.reme sau ,es re

moti. ,eoarece risti si sa-i ,eran4e)i Cin, ti se ro une sa

artici i la un 4oc iti .ei si .ei sta cit stau si

re)er.a toata seara in acest sco ceilalti in.itati. Cin, rimesti cu regularitate

rieteni

entru a 4uca

trebuie sa te stra,uiesti sa a,uni Cin, se 4oaca e bani & .om in.ita

arteneri ,e forte egale. ersoane carora le lace

sa riste si care ,is un ,e mi4loace financiare sensibil egale. Cin, se 4oaca mai ,es intr-o casa nu e o ,o.a,a ,e roasta crestere - ci ,im orti.a - sa e care le face ga),a. artici am la c=eltuielile

1'. CA7>UR3<0 ~~~~~~~~~~~~~ AR/A 70 A >-0R3 # C3(0 ! CU3 ! C3(7 ! C0 ! CUM !

Ca,oul nu este obligatoriu. 0l nu

oate fi nici cerut&

nici coman,at & nici sugerat ,ecit in cite.a situatii s eciale. 3nsa un om bine crescut .a rimi cu lacere cite.a sfaturi

in acest ,omeniu. A sti sa oferi mici ,aruri si sa o faci cu ,iscretie este un semn ,e noblete sufleteasca. 0%ista oameni generosi ,ar e%ista si oameni mesc=ini si )girciti. (u este totusi greu ,e obser.at ca o ersoana care ri.ita cu mai

nu intra intr-o casa cu mina goala & este

multa sim atie & ,ecit musafirul ce se scu)a ,e fiecare ,ata ca la florarie era inc=is 6 Mo,ul in care ,am si rimim ca,ourile se in.ata. (u olitetii - se fac cursuri e

intim lator in ?a onia - tara aceasta tema. Micile ca,ouri intretin mare

rieteniile si

ro,uc oricui o

lacere & ,ar cu o con,itie # sa fie ,ate ,in suflet si

,e)interesat. A oferi un ca,ou rofesorului la care co ilul tau entru un certificat

este amenintat ,e cori4enta sau me,icului

,e conce,iu la care nu ai ,re tul & nu sunt semne ,e olitete & ci ,im orti.a. 7e asemenea & nu .om ,a ca,ouri unei cunostinte .enite ,in strainatate & cu o situatie materiala mai buna ,ecit a noastra ,eoarece o .om obliga sa-si bata ca ul ce sa ne trimita sau ce sa ne a,uca cu ne lacut e entru cel care a ro%ima oca)ie. Cu atit mai rimit un ,ar oarecare & sa e care i-am regatit-o 6 ot

citeasca lista ,e ... comisioane 3ntre

rieteni & in familie & intre in,ragostiti se

face ca,ouri oricin,. (u trebuie sa aste tam o )i festi.a entru a-i ,arui rietenei noastre o erec=e ,e manusi ,e

bucatarie ,e care are mare ne.oie sau bunicii o a uci como)i

erec=e ,e

e care i-am gasit ,in intim lare la un mic

maga)in. Am au)it intr-o casa o formula ,raguta # acesta este un ca,ou ,e 1 ne - )iua ta 1 6 3n sc=imb .om fi mai noastre utin 1 generosi 1 cu o,raslele

e care nu le .om obisnui sa aste te in fiecare

)i un ca,ou. Pretentiile lor nu se .or termina nicio,ata si .om e,uca niste egoisti rasfatati. A oi riscam sa ne situatii ,elicate intrebin, cu obra)nicie musafirii # 1 Ce mi-ai a,us ! 1 7aca am rugat e cine.a sa ne cum ere un obiect ret si il .om ac=ita una in

oricit ,e mic & ne interesam ,e ime,iat. 7ar ,aca

ersoana care ne-a facut ser.iciul isi relungim ,iscutia

e% rima ,orinta ,e a ni-l face ca,ou & nu

la nesfirsit. Multumim & acce tam si ... tinem minte 6 Sa nu abu)am ,e rietenii nostri rugin,u-i in ermanenta sa ne utem face si noi ersoana

cum ere cite ce.a & mai ales ,aca nu le

la rin,ul nostru mici ser.icii. /re tat & o astfel ,e isi .a ier,e sim atia celor ,in 4ur. 6

(u .om face ,aruri costisitoare c=iar ,aca a.em o situatie materiala infloritoare. (u este o ,o.a,a ,e bun gust si oate ro.oca mai ,e.reme sau mai tir)iu un

conflict ne,orit. Se oate oferi orice alt obiect util & ,e la un ina la o tigaie ,e teflon & uneori

,esc=i)ator ,e conser.e

c=iar si lucruri ,e mincare. 7ar si aici se im une un minimum ,e tact. (u-i .om a,uce unei rietene mai sarace ,e

)iua ei un 8iligram ,e carne. 3nsa niste cutii frumoase ,e brin)a frantu)easca & sar,ele sau rimite. Un ca,ou trebuie gin,it & cum arat & ambalat & oferit. /rebuie sa fie frumos & util si sa lacere celui care il ro.oace o a,e.arata ateu ot fi foarte bine

rimeste. /ocmai aceste ,ificultati retul lui. Acesta

,au unui ca,ou o .aloare ,eosebita si nu

.a fi inlaturat cu gri4a. 0%ce tie fac ,iscurile si cartile & ,e e acestea retul nu se sterge. Cartea nu se atinge 6

Se .a ,e .i)ita

une intre filele ei o =irtie eleganta sau o carte e care ne utem e% rima gin,urile bune. 7e,icatii

si autografe

ot fi ,ate numai ,e catre autori. Cel care a astre)e are .oie & inainte ,e a o entru a nu o

rimit-o si ,oreste sa o

une in biblioteca & sa se semne)e ,iscret

incurca mai tir)iu cu o alta ce nu-i a artine. 7u a ce am aflat sau am g=icit ,orintele celor carora ,orim sa le ,aruim un obiect oarecare & il cum aram ,in .reme si il maga)ine in unem bine. 2om e.ita astfel aglomeratiile ,in rea4ma sarbatorilor si ne .om cruta multi ner.i& e care

,eoarece ca un facut & tocmai lucrul cel mai banal ni l-am

ro us sa-l cum aram ... nu se gaseste 6 0%ce tie fac ot fi cum arate ergament sau

,ulciurile si florile. 7ar c=iar si florile

,in .reme si tinute in frigi,er ambalate in c=iar )iare. Cel care

rimeste un ,ar il .a ,esc=i,e in fata rotestin, ca e rea

musafirului si nu-i .a strica bucuria

scum & ca nu trebuia sau & mai rau ... ca are oroare ,e bibelouri. 2a multumi & se .a bucura si c=iar .a re.eni cu comentarii agreabile ,e cite.a ori in aceeasi seara. 7aca un ca,ou nu ne lace & ne .om ascun,e nemultumirea. 3n nici un

ca) nu .om s une # ce sa fac cu aceasta sam anie ! Mai am inca 10 sticle 6 Co ilului ce s-a stra,uit sa ne a,uca un ru4 ce nu ni se otri.este sau un .as ,e flori ce nu ne

lace & nu-i .om face atunci & e loc & nici un fel ,e obser.atie. 2om ,esc=i,e o ,iscutie e aceasta tema cu alta

oca)ie si il .om in.ata cum se cum ara un ca,ou. Cel care a facut un ,ar nu .a insista foarte mult sa afle ,aca ne lace sau nu.

0ste firesc sa cum aram 1 sou.eniruri 1 atunci cin, calatorim. /ot firesc este sa le oferim familiei si cunostintelor noastre cin, ne ina oiem. 7e cele mai multe ori

aceste obiecte sunt 8itc=uri. Ce ne facem cu 1 gon,ola 1 rimita ,e la 2enetia ! cu 1 /our 0ffel 1 rimit ,e la Paris ! cu ursul ,e i sos ,e la 2atra 7ornei ! cu scoicile incrustate e un a uc rimite ,e la 0forie ! (u ne oate obliga nimeni

sa ne uritim .iata uitin,u-ne toata )iua la ele. <e .om une toate la un loc & intr-un ,ula si la sau intr-o ,ebara &

rima curatenie generala & ne .om lua inima in ,inti

si le .om arunca 6 (u .om face ca,ouri obiecte si nu ne e care le a.em in casa utem ,a celor

lac. 7aca sunt ,e .aloare le

a ro iati & in ca)ul in care acestia si le ,oresc - insa fara comentarii ,e genul # 1 ma mir ca-ti are oribil 6 1. (u ,aruim & ,aca nu ne filatelist & accesorii ,e rice em & timbre unui escar & culori unui lace & mie mi se

escuit unui

ictor. 0i cunosc in mo, cert niste mici maga)ine ,e s ecialitate ce le satisfac retentiile rafinate si e care

noi nu a.em ,e un,e sa le g=icim. 7aca ,orim sa ne aratam recunostinta fata ,e cine.a care ne-a facut un bine # me,ic & a.ocat & rofesor etc. .om a.ea mare gri4a la alegerea ca,oului. 0ste bine sa ne re)umam la albume ,e arta & cutii ,e bomboane & ,ulciuri facute ,e noi sau bauturi fine. 7ar ,aca ne gin,im la un obiect trebuie sa ne asiguram ca nu este total ne otri.it. (u .om oferi obiecte .oluminoase ce ocu a mult loc si in nici un ca) animale sau realabil. - (u .om ,a nimanui carti sau macar nu am e care nu le-am citit ersoana asari & ,aca nu am intrebat in

rimit asigurari ,e la o

com etenta ca merita a fi citite. - Persoanelor cu care nu suntem in relatii a ro iate nu le .om oferi obiecte ,e imbracaminte sau ,e toaleta. (e limitam la o esarfa & un fular sau o colonie ,e foarte buna calitate. (u cum aram si nu oferim far,uri & colonii &

s ra9-uri la intim lare & numai om are abtinem. 7in

entru a cum ara ce.a. >rice

referintele sale si ,aca nu i le cunoastem & ne

acate se ras in,este obiceiul ,e a ,a bani in

loc ,e ca,ou. Am mai .orbit ,es re acest urit obicei intr-un ca itol anterior & nu .om mai insista. 0ste o mare ,iferenta intre banii e care un arinte ii ,a ,e )iua co ilului sau erc=e ,e blue-4eans e

entru ca acesta sa-si cum ere o masura si banii

e care ii a,uce in 1 ,ar 1 mamei sale

tinarul inginer & roas at casatorit 6 (u se face 6 5anii & ,aca el consi,era ca trebuie ,ati & .or fi oferiti cu alta oca)ie iar la ani.ersare .a a,uce un ca,ou ,rag & ,u a ce s-a gin,it in,elung. Un ca,ou .alorea)a cit ,oua ,aca este oferit la tim & a,ica strict in )iua in care are loc e.enimentul. Ambala4ul unui ,ar este foarte im ortant. 2om a.ea intot,eauna in casa anglici si =irtii frumos colorate & e e care l-a ales cu

care le .om cum ara cin, ni se i.este oca)ia & fara sa ni se ara o cum aratura inutila.

-lorile ~~~~~~~ - 7e la ince ut trebuie sa s unem ca orice ca,ou se ofera insotit ,e o floare. C=iar si ac=etele sunt mai

frumoase ,aca le ornam cu o crenguta ,e bra, & cu o ramura ,e .isc sau cu niste imortele. - (u se ofera si nu se tin in casa flori artificiale& oricit ,e reusite ar fi aceste imitatii. 0ste ,e foarte gust. - Cu utin efort si imaginatie & mai ales in ot oferi flori ,e cim sau flori rost

anotim urile cal,e se rare

entru a nu cum ara mereu cele cinci garoafe imbobocite& il,a & nu se ofera garoafe.

banale si rigi,e. D 3n franta & ,e 0le sunt folosite ,oar - Se e.ita florile

entru 4erbe si coroane. E rea retentioase

rea mari sau

D calele & gla,iolele & nuferii E fie

entru ca s-ar

utea sa nu

e gustul ga),elor. /oate florile sunt frumoase & ,ar in

general & un om ,elicat & refera florile ,elicate & ca anemonele & lacramioarele & .ioletele & g=ioceii & macii & brin,usele& margaretele engle)esti si multe altele. - -lorile se ofera fara ambala4ul in care le-am cum arat & c=iar ,aca este foarte frumos. 2om lua =irtia si o .om face sa ,is ara & e.entual in bu)unar sau in oseta &

inca inainte ,e a intra in casa si le .om oferi cu co)ile in 4os. - <a noi in tara e%ista obiceiul ,e a oferi flori in numar im ar. Se s une ca cea care le buc=etul 6 - <a ceremonii funebre se ,au flori in numar C=iar si 4erbele res ecta aceasta regula. - (u se ,uc flori barbatilor ,ecit ,aca sunt la s ital. - <a s ital nu se ,uc flori cu un miros uternic si nici in ce .or fi .as rea ar. rimeste com letea)a

rea mari. 0ste bine sa ne gin,im ,e acasa

use. (u este greu sa a,ucem noi insine un

otri.it. Poate e.itam astfel eternele sticle ,e la te si

borcanele ,e gem care 1 im o,obesc 1 atit ,e ,i)gratios saloanele & c=iar ,aca in ele s-au us niste flori frumoase 6

- 0%ista o a.ersiune - nemoti.ata - im otri.a g=i.ecelor cu flori. 7aca este .orba ,es re un omisor itic ornamental &

,e o a)alee frumoasa sau ,e un cactus ,eosebit & nimic nu ne o reste sa le oferim unor sa se bucure ,e ,arul rieteni. S-ar utea ca acestia

rimit multi ani ,e )ile & gin,in,u-se

cu ,rag si la noi. (e interesam insa ,aca .or fi bine rimite. Cunosc si care ii ,etesta. - 7in cau)a saraciei in care am trait in ultimii ani& am uitat un obicei sa trimitem flori e cit ,e como, e atit ,e elegant # ersoane care a,ora cactusii & ,ar si unele

rin comisionar. Multe florarii au la

,is o)itie un om care ne

oate face ser.iciul ,e a ,uce un recisa. 2om a.ea insa

buc=et ,e flori la o ,ata si o ora

gri4a sa-i ,am o a,resa cit mai e%acta. 2om coman,a buc=etul & il .om lati antici at & .om intreba ,aca cel care il ,uce latit ,e firma res ecti.a & ,aca nu ii .om

este anga4at si

ac=ita si lui antici at ,rumul. 2om lasa o carte ,e .i)ita & e care .om scrie cite.a rin,uri a,resate ,estinatarului. (u .om trimite buc=ete anonime ,ecit ,aca tinem cu tot ,ina,insul sa cream incurcaturi ne lacute 6 Cel care rimeste

florile & .a ,a si el o suma ,e bani comisionerului si .a semna ,e rimire. A oi .a multumi cit mai re e,e & telefonic &

celui care i le-a trimis. Ce util este un astfel ,e ser.iciu & cin, .rei sa fi un om bine crescut si sa trimiti niste flori & ,e e%em lu & a ,oua )i ,u a o .i)ita & unor simtit atit ,e bine. Ce sur ri)a noastra cin, .a ersoane in casa carora te-ai lacuta .a a.ea fiica

rimi ,e la colegii ,e clasa un buc=et ,e

1+ tran,afiri albi in )iua in care isi sarbatoreste ma4oratul 6 Sa nu ne s erie sumele ,e bani sa le o e care trebuie e care

latim. Sunt infime in com aratie cu bucuria e care ii iubim si ii stimam 6

ro,ucem celor

Sa s unem si cite.a cu.inte si ,es re limba4ul florilor. Poate sunt su erstitii ,ar e%ista ersoane care tin

la ele & incit inainte ,e a cum ara si a ,a flori e bine sa ne gin,im utin entru a nu comite gafe. 7es re cale se

)ice ca a,uc g=inion. -lorile rosii semnifica iubire si asiune & cele galbene gelo)ie & cele alba uritate.

(u .om ,uce unei matusi in .irsta ,e la care aste tam o mostenire un buc=et ,e 1 nu ma uita 1 si nici mamei sotului nostru o s ecie ,e cactus ce creste s ectaculos si oarta numele e care le o ular ,e ... 1 limba soacrei 1. rimim le ase)am ime,iat intr-un

-lorile

.as cu a a. Cin, aste tam musafiri .om a.ea la in,emina regatite .ase ,e ,iferite marimi.

3n nici o situatie nu se refu)a florile ce ni se ,aruiesc. Aceasta regula nu este insa .alabila si obiecte. A.em ,re tul sa refu)am un ca,ou ! (u 6 C=iar ,aca nu ne lace & un ca,ou este un ca,ou si sa-l refu)i inseamna e cel care ti l-a oferit. Acesta regula are oate fi entru

sa 4ignesti

totusi e%ce tii. Sunt ca)uri s eciale cin, un ca,ou inter retat ca mi4loc ,e il

resiune sau ,e con.ingere si & ,aca

rimesti & inseamna ca acce ti sa faci ser.iciul res ecti..

3n acest ca) trebuie sa-l ina oie)i. 0ste ,esigur ,e)agreabil entru cel care il ofera ,ar trebuie sa inteleaga situatia si numai e el insusi trebuie sa se su ere ca a fost

li sit ,e tact. -unctionarii & ,u a cum am mai mentionat nu trebuie sa rimeasca nicio,ata ca,ouri .aloroase mai ales

cin, au o functie im ortanta. Cinstea si constiinta rofesionala nu le lasa alta alegere. Sa ina oie)i ulterior ca,ouri care ti-au fost facute nu este a,mis ,ecit in anumite ca)uri s eciale. Cin, cine.a te calomnia)a sau te 4igneste & oti sa-i ina oie)i & fara nici un cu.int & ca,ourile obligatoriu. 7u a o .ec=e tra,itie & in,ragostitii care s-au ,es artit nu isi restutuie unul altuia ca,ourile rimite. e care ti le-a facut & ,ar nu este

Aceasta regula nu este absoluta ,ecit ,aca unul ,intre ei a a,us re4u,icii gra.e onoarei celuilalt sau ,aca ,arurile retioase. 5una cu.iinta & e care legea o

facute sunt foarte

s ri4ina in acest ca) & .a cere sa se ina oie)e obiectele ,e mare .aloare. /oate aceste situatii nu sunt totusi fara e%ce tii. Un ca,ou care l-a rimit este ,e regula numai al aceluia

rimit. Pentru a e.ita aceste situatii ne lacute ar

fi bine sa ne gin,im bine ce oferim si mai ales cui.

73-0R3/0 >CAF33 3( CAR0 7AM CA7>UR3

- Sf. (icolae - 6 ,ecembrie. 0ste una ,in cele mai ~~~~~~~~~~~~~~ aste tate sarbatori ,e catre co ii. 3i .om in.ata sa-si una

la usa g=etutele lustruite ,e cu seara D in a4un E. 7u a ce s-au culcat le .om um le cu ,aruri & constin, in general ,in ,ulciuri & e care le .or gasi a ,oua )i ,e ,imineata. <e .om s une si le o.estea cu nuielusele e care s-ar utea sa

rimeasca ,aca nu sunt cuminti.

- Craciunul - 2* ,ecembrie - se sarbatoreste nasterea ~~~~~~~~~~~ 7omnului nostru & 3sus Cristos. Cin, co ii sunt mici & .om im o,obi bra,ul fara ca ei sa ne .a,a & ,aca sunt mai mari .om a ela la a4utorul lor. 5ra,ul trebuie sa fie im o,obit 2" ,ecembrie & )i ,eosebita e

entru ca este a4unul Craciunului &

si .om ,a o ,eosebita solemnitate acestei seri & in.itin, musafiri si aste tin, colin,atori. 2om entru toti membri familiei & ,ar si une sub bra, ,aruri

entru in.itati. 0le .or

fi frumos ambalate & .or a.ea etic=ete si .or fi ,ate in ca,rul unui ceremonial a arte. Momentul .a fi cit mai mult relungit si .a constitui o .eritabila sarbatoare. /ot acum .or fi c=emati si colin,atorii & entru care .om regati ,in ost

.reme ,aruri. 7eoarece a4unul Craciunului este inca )i ,e se ,au ,e obicei # co.rigi ,ar si nuci & mere & ortocale sau alte fructe. - Anul nou. Se ,au bani co iilor ,eoarece acestia ne-au ~~~~~~~~~~~ sorco.it. <a masa festi.a ,e Re.elion se .or

e ,ata ,e 31 ,ecembrie

une in fata fiecarui in.itat & in stinga & sub ser.et& ortofel&

mici ca,ouri & ca ,e e%em lu # un set ,e batiste & un

o bi4uterie & cosmetice & un stilou & o agen,a & un calen,ar & etc & in functie ,e osibilitatile materiale ale familiei

res ecti.e. 3m ortant este ca fiecare ,intre in.itati sa intim ine noul an rimin, un mic ,ar ,e care se .a bucura

in mo, sigur. - 1 Martie - 0ste o )i aste tata ,e toata lumea cu ~~~~~~~~~~ multa nerab,are. Sca am ,e =ainele groase ,e iarna si c=iar ,aca afara este la o.ita stim sigur ca a .enit rima.ara.

<a aceasta ,ata se ofera mici obiecte confectionate ,e noi sau cum arate & insotite ,e tra,itionalul snur alb im letit cu rosu. -lorile ar trebui sa insoteasca intot,eauna martisoarele. <e .om alege e cele care au o semnificatie # cosar & bar)a & e cele ,e rost gust

c=eita etc. <e .om ocoli cu gri4a care ,in

acate au in.a,at comertul. 0ste .orba ,e cele ene & ,ar nu numai ,es re ele. retul ne .a sfatui sa e cele

confectionate ,in blanuri si

7in nou trebuie sa amintim ca nu

facem o alegere buna. A le lua la intim lare ,oar mai ieftine sau

e cele mai scum e & nu este o ,o.a,a ,e rimit ,e la o

bun gust. Cin, scriam aceasta carte am rietena tinara o

enita .ec=e gasita intr-un sertar al lacere 6

bunicului ei. Mi-a facut o ,eosebita <e .om rin,e e un carton

e care ne scriem numele

sau le .om

une intr-un

lic insotit ,e o carte ,e .i)ita.

Peste ani cin, .om unbla in sertarul cu amintiri & ne .om a,uce aminte cu lacere ,e ersoana care ni l-a oferit.

-emeile au .oie sa-si ,ea ca,ou una alteia martisoare! 7a & e frumos ca si noi la rin,ul nostru cin, rimim un une

martisor sa oferim un altul. 3n nici un ca) nu-i .om e masa alege-l ofensa. 5arbatilor nu li se ofera martisoare. - -loriile - Sa nu uitam sa felicitam ,e -lorii ~~~~~~~~~~~ toti cei care e ersoanei res ecti.e un e cel care iti

umn ,e martisoare )icin,u-i #

lace. (u mai este un ,ar ci o

oarta nume ,e flori. Sa o facem in scris sau o.estea o ,oamna e care

trimitin, un buc=et ,e flori. 3mi

o c=eama -lorina ca in )iua res ecti.a a.ea musafiri ,e care

nu s-a

utut ocu a ,eoarece a.ea mereu ,e rs uns la telefon.

7aca suntem in.itati la masa c=iar in aceasta )i fara sa ni se s una ,e ce & .om g=ici singuri ca e rietena noastra

Ro,ica o mai c=eama si -lorina & 2iorica sau 5rin,usa si isi serbea)a onomastica. 3n acest ca) .om a,uce un ca,ou. - Pastele - Pentru ca slu4ba ,e 3n.iere are loc ~~~~~~~~~ simbata la ora 12 & se merge la biserica noa tea. 0ste bine sa luam si co ii cu noi ,aca nu sunt rea mici. e linga flori si

7e Craciun se ofera celor mici mai mult ,ulciuri si 4ucarii iar ,e Paste le .om ,arui bomboane & oua ,e ciocolata ,ar si =ainute noi. 3n general co ii nu se bucura cin, rea mult

rimesc =aine. 0i sunt mereu curati si frumos imbracati.

7ar in aceasta )i obiectele ,e imbracat au o anumita semnificatie. 0le .or fi imbracate la slu4ba ,e in.iere si in rima )i ,e Paste.

Un alt obicei care le face o mare bucurie co iilor este ,e a ascun,e ,arurile lasate ,e 1 ie uras 1. Se .or ,istra foarte bine cautin,u-le si )iua .a fi a,e.arata sarbatoare. - Ani.ersarea )ilei ,e nastere. A roa e mai im ortant ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ,ecit ,arul ro riu-)is este sa ne a,ucem aminte cu entru a transmite felicitarile ar trebui sa a.em entru ei o

e%actitate ,e aceasta ,ata

c=iar in )iua res ecti.a. 3n acest sco un calen,ar s ecial e care il

utem confectiona singuri & e un erete # este si usa la

,u a mo,elul alaturat. 3l .om atirna

,ecorati. si mult mai util ,ecit o agen,a bine unct & ,ar intilnim cu

e care uitam sa o consultam 6 7aca nu ne ersoana res ecti.a ii .om ,a un telefon ,e

felicitare # tot ,ar se numeste. - >nomastica D )iua numelui E. Se sarbatoreste ,u a ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

calen,arul orto,o%. Sfinta 0lena si sfintul Constantin & sfintul Mi=ail si ;a.ril & sfintul (icolae - sunt sarbatori cunoscute & ,ar utem face o bucurie felicitin,u-i si e cei e care

ii c=eama # 0caterina & /eo,osia & Anastasia. - (asterea si bote)ul. Se .or a,uce ca,ouri atit co ilului ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ cit si mamei & c=iar ,aca nu suntem in.itati la bote). 7e aceasta ,ata ,arurile .or fi alese ,intre cele mai utile si ,e stricta necesitate. (e Ar fi utem consulta cu familia res ecti.a.

acat ca acestia sa se tre)easca cu ,oua carucioare

la un singur co il 6 >bligatiile materiale cele mai serioase re.in nasilor. Acestia .or a,uce & e linga tra,itionalul trusou & si un ca,ou .aloros & care sa-i ramina co ilului amintire & ,aca-i un osibil & toata .iata # o bi4uterie ,e aur & osibilitatile fiecaruia.

a=ar ,e bote) ,e argint & ,u a

(ici nasii nu .or uita D cum se mai intim la in ultima .reme E sa-i faca un ca,ou ,eosebit mamei co ilului. Aceste ,aruri un ot fi ,intre cele mai ,i.erse # o bi4uterie ,elicata &

arfum & un .as ,e flori & un tablou si c=iar carti si oate oferi orice & iar obiectul res ecti. o .aloare ,eosebita & amintin,u-i mamei

,iscuri. 7e fa t se .a ca ata in tim

mereu fericitul e.eniment. - Casatoria. C=iar ,aca ~~~~~~~~~~~~ este ,e referat sa trimitem ca,ourile ,inainte. 3n )iua artici am la masa festi.a &

res ecti.a este atit ,e multa agitatie incit riscam ca ele sa treaca neobser.ate si sa se iar,a cartile ,e .i)ita.

/inin, seama ,e .irsta lor & tinerii au ne.oie ,e lucruri foarte ,i.erse & ,eci .a fi usor sa alegem un ca,ou folositor. 3n aceasta situatie ca,oul nu .a fi nea arat o sur ri)a. 0ste referabil sa ,iscutam cu mirii sau cu arintii

acestora ,es re ceea ce isi ,oresc ,ecit sa oferim al cincilea ser.iciu ,e cafea. 3n multe tari ,in 0uro a s-a e%tins obiceiul 1 listei

,e maria4 1. Aceasta este alactuita ,e catre miri cin, isi anunta ,ata casatoriei. <ista se face la un mare maga)in ales ,e ei si se lasa acolo. 0a cu rin,e o gama foarte larga ,e obiecte si ,e returi D entru toate bu)unarele 6 E. (umeroase

maga)ine s eciali)ate in 1 liste ,e maria4 1 sunt asta)i informati)ate # alegerea obiectului se face se rin Minitel si

lateste cu carte ,e cre,it. 0ste suficient sa telefone)i

si sa ,ai numele tinerilor si a oi sa ,ai un cec cores un)ator retului ca,oului insotit ,e o carte ,e .i)ita

cu cite.a cu.inte ,e felictare. <a inter.ale scurte & maga)inul transmite tinerilor ca,ourile rimite si cartile ,e .i)ita.

Acestia .or multumi cit mai re e,e si e.entual .or in.ita eroana res ecti.a intr-o .i)ita a.in, gri4a ca obiectul res ecti. sa fie la .e,ere sau macar sa se .orbeasca ,es re el. 1 <ista ,e maria4 1 se retrage in general ,e la maga)in la ,oua sa tamini ,u a nunta. (ea.in, inca maga)ine s eciali)ate in acest ,omeniu & utem totusi alcatui aceste liste anuntin,u-ne ru,ele si rietenii ,in tim ca ele e%ista si un,e. Se .a roce,a la entru a

fel # cel care a consultat lista .a bifa obiectul nu fi re etat. /ot ,in aceasta lista se

ot ins ira si

colegii ,e ser.iciu & a,unin, bani si cum arin, un ca,ou mai scum . Pe cartea ,e .i)ita se .or semna toti cei care au contribuit la cum ararea ca,oului. 2a multumirile mirilor. C=iar ,aca am trimis ,inainte ca,oul in )iua ceremoniei .om a,uce in mo, obligatoriu flori. Ca,oul e care mirele il .a face miresei in )iua rimi fiecare in arte

casatoriei nu .a fi nici cerut nici coman,at ci .a constitui o sur ri)a. 3ntr-o casa in care un cu lu ,e tineri castoriti se inteleg bine & este recoman,abil sa se ani.erse)e ,ata casatoriei. 3n.itatiile .or fi facute ru,elor sau ,ar se .a s ecifica sco ul rietenilor

etrecerii. Ca,ourile .or fi si

,e aceasta ,ata mai la rimele ani.ersari.

ractice ca in alte oca)ii. 3n s ecial

Ca o curio)itate ,emna ,e retinut sunt ,enumirile ani.ersarilor & o,ata cu scurgerea tim ului. 0ste un rile4 ,e

bucurie si ,e amu)ament sa oferim la ani.ersarea a cinci ani ,e la casatorie obiecte frumoase numai ,in lemn. >bligatia celor care in.ita este ,oar ,e a anunta citi ani au trecut ,e la e.enimentul care i-a unit. - <a 3 ani nunta ,e iele

- <a * ani nunta ,e lemn - <a 10 ani nunta ,e cositor - <a 12 ani nunta ,e matase - <a 1* ani nunta ,e ortelan

- <a 20 ani nunta ,e cristal - <a 2* ani nunta ,e argint ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - <a 30 ani nunta ,e erle

- <a "0 ani nunta ,e rubin - <a *0 ani nunta ,e aur ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ - <a 60 ani nunta ,e ,iamant - 2i)itele. 3n casele cu co ii un om ~~~~~~~~~~~ intra fara o sur ri)a cit ,e mica entru acestia # fructe & oliticos nu .a

ciocolata & bomboane. Cin, suntem in.itati in mo, s ecial la masa sau la etrecere & fara a se sarbatori ce.a ,eosebit &

.om a,uce totusi flori sau o bautura fina. (u .om a,uce fursecuri sau ra4ituri ,in comert intr-o casa in care entru mo,ul in care le face ea

gos o,ina este renumita singura.

>530C/U< 3MPRUMU/A/ (U 0S/0 7A/ 6

2om s une ,e la bun ince ut ca obiectele im rumutate

ar trebuiu sa re.ina la

ro rietari cit mai curin,

osibil. acate

Asta ar trebui sa se inteleaga ,e la sine & ,ar ,in

nu se intim la mereu asa. >biectele care se restituie cel mai greu & ,u a cum se stie & sunt cartile. /oata lumea a a.ut ,estule sur ri)e ne lacute in acest ,omeniu & toata lumea si-a .a)ut ,is arute ,estule carti referate entru a a.ea moti.e

,e neincre,ere cin, i se cere o carte. Un umorist s unea ca inainte ,e a te linge ca ti-au ,is arut carti & trebuie sa

numeri in biblioteca ta cite sunt straine si cite ale tale 6 7ar asta nu ne consolea)a si ar fi frumos ca ersoana &

careia i-ai acor,at incre,ere sa trate)e cu res ect ro rietatea altuia. 0a .a in.eli cartea si nu o .a nicio,ata ,esc=isa sau intoarsa ,e carte & se .a feri sa o une

e o masa & .a folosi un semn

ate)e & sa o a,note)e sau sa o

ru a. 7aca totusi ai ,eteriorat o carte nu te multumesti sa te scu)i & ci te oferi sa o inlocuiesti. Pro rietarul .a refu)a sau .a acce ta oferta ,u a ce s-a gin,it ,aca are cu a,e.arat ne.oie ,e ea. Sa astre)i cartile im rumutate mai mult ,e ,oua

sa tamini inseamna sa fii li sit ,e e,ucatie & sa nu le ina oie)i inseamna sa acre,ite)i o .orba celebra # 1 sa iei cu im rumut o carte inseamna sa o furi & sa o ,ai cu im rumut inseamna sa o lasi furata 1. Se .e=iculea)a c=iar i,eea ca este un 1 furt mobil 1 - ,eci a,mis 6 (u este a,e.arat. Un om cu e,ucatie .a restitui intot,eauna la tim cartile im rumutate. Si ca sa nu uite & nu .a straine in biblioteca ci un,e.a la .e,ere restitui cu une carti

entru a le

ro%ima oca)ie. (u se im rumuta cartile altcui.a.

Cit ,es re bani nu im rumuti ,ecit in mo, e%ce tional si intot,eauna in me,iul social e care il frec.ente)i.

3nainte ,e toate & o femeie nu trebuie nicio,ata sa im rumute ,e la un barbat. 7esigur nu e ,e)onorant sa ceri unei ru,e sau unui intim o suma mica ,e.enita necesara e neaste tate.

2ei fi%a o ,ata si o .ei res ecta cu strictete. Astfel .ei

a.ea un nume bun si .ei gasi oricin, im rumute cu

e cine.a sa te

lacere fara sa te simti umilit. Cin, n-ai

semnat nici o c=itanta un im rumut ,e.ine o ,atorie ,e onoare la fel ca ,atoria ,e la 4oc. Sa fim atenti cui im rumutam & caci raii latnici sunt in general cunoscuti. sau ur si sim lu

C=iar o suma mica ne,ata ina oi la tim uitata oate strica o

rietenie. 0ste ,e ,atoria celui care

ia sa tina minte e%act suma si ,ata cin, trebuie sa o restituie. (u intim lator france)ul are o .orba # 1 <es bons com tes & font les bons amis. 1 D socotelile corecte & mentin rieteniile E.

20.5UCUR33 S3 (0CAFUR3 3( -AM3<30 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

7e la nastere

ina la moarte .iata isi urmea)a

cursul cu multe bucurii si ,ureri # nasterea & bote)ul & logo,na & casatoria & boala & moartea. -iecare ,intre aceste e.enimente im ortante entru .iata nostra se re ercutea)a si

in .iata sociala si & ,eci & in co,ul bunelor maniere.

(AS/0R0 & 5>/0F & (AS30

Anunturile ,e nastere

rin

resa nu mai sunt la

mo,a & ,ar in sc=imb iti anunti ru,ele & rietenii & cunostintele rin telefon. Pentru bote) se .or trimite

in.itatii scrise & sugesti.e & ,intre cele mai fante)iste & cum ar fi o fotografie a leaganului co ilului & sau coltul cu 4ucarii sau orice altce.a & iar ,e,esu t cite.a cu.inte ce .or reci)a ,ata si locul in.itatiei.

Cu riscul ,e a ne re eta .om insista asu ra alegerii nasilor. 0i ot fi aceiasi cu ai arintilor sau ot fi altii.

Pe cine trebuie sa ,esemnam ca nas si nasa !

(icio,ata

e bunici & caci nasia nu se limitea)a la bote)

ci & in i,eea bisericii & nasia trebuie sa constituie o ru,enie in .e,erea inlocuirii unui ,eces & nasii .or fi arintilor & in e.entualitatea

arintii co ilului. 7ar c=iar ,aca

arintii co ilului traiesc ei .or fi 1 arintii lui s irituali 1 toata .iata. Pentru acelasi moti. sa .or e.ita membrii ,e ru,enie rea in .irsta. Persoanele cele mai a te rintre rietenii

sa-si asume aceasta sarcina .or fi cautate

si cunostintele .ec=i si se .or e.ita in masura ersoanele necasatorite. (asia este o onoare si o

osibilului& entru nasi ca

entru co il. 7e aceea este ne otri.it sa alegi ca nas ersoana a carei situatie materiala sau sociala este mult

mai buna ,ecit cea a familiei co ilului & entru ca nasia nu trebuie sa ,e.ina o afacere. <a sfirsitul ceremoniei are loc ,e obicei o mica etrecere in cursul careia se ofera ca,ouri ,e bote). 3n mo, tra,itional nasul ofera un cec & o mone,a ,e aur sau iesa ,intr-un ser.iciu ,e masa care .a fi com letat in fiecare an. Ceilalti artici anti .or a,uce flori sau ca,ouri rima

,estinate atit co ilului cit si mamei. 7aca se ofera tra,itionalele bomboane ,e ciocolalta ele sint intot,eauna a,use ,e nas. Preotul face arte ,intre in.itati si este musafirul ermit. 5inienteles ca nu este

,e onoare cin, im re4urarile o mereu osibil in

aro=iile orasenesti cin, ,uminica sunt mai

multe bote)uri. Petrecerea ,e bote) este intima & nu cere o tinuta s eciala si nu se relungeste rea mult. >biceiul cere

reotului & nasului si membrilor familiei sa rosteasca un toast in sanatatea mamei si a co ilului. <a acest toast se asocia)a intreaga a,unare. 3n mo, obisnuit & in cursul intregii .ieti & nasul si finul se tutuiesc.

<>;>7(A S3 CASA/>R3A C0R0R0A 3( CASA/>R30

Parintii tinarului sunt cei care fac o .i)ita in acest sco arintilor fetei. Cererea se a,resea)a tatlui si oate ,a ime,iat &

,oar in li sa acestuia mamei. Ras unsul se ca) in care se c=eama si ,omnisoara ,e toti cei ,e fata & sau mult. <a aceasta .i)ita

entru a fi felicitata rea

oate fi aminat & ,ar nu

arintii tinarului se imbraca foarte

frumos si aleg un buc=et ,e flori ,eosebite. /inerii nu ar trebui sa fie ,e fata entru ca se ,iscuta robleme legate

,e situatia materiala # un,e .or locui & ce )estre se ofera fetei & ce osibilitati materiale are tinarul si cum se .a

,esfasura ceremonia. 3n )ilele noastre aceasta inter,ictie nu mai este res ectata si tinerii ot fi fata.

/inarul & care se consi,era abia acum acce tat & are .oie sa .ina )ilnic in casa .iitorilor socri si sa fie o rit la masa ca un .iitor membru al familiei. /ot ,in acest moment el .a trimite fetei )ilnic cite un buc=et ,e flori albe <>;>7(A Se anunta logo,na si e.enimentul se .a sarbatori intr-un ca,ru intim & in.itin, numai ru,ele a ro iate. Petrecerea are loc la arintii logo,nicului. ima in )iua casatoriei 6

<ogo,nicul .a oferi fetei un inel ce se c=eama inel ,e logo,na & e care aceasta il .a astra e ,egetul inelar e

la mina stinga & ina in )iua cununiei cin, il .a muta ,rea ta iar e mina stinga .a

rimi .eriga ,e cununie in

tim ul slu4bei. Alegerea nasilor este ,eosebit ,e im ortanta si foarte contro.ersata in toate familiile & ,eoarece e%ista ,iferite criterii ,e alegere a lor # ,e rang & ,e stare materiala & ,e buna.ointa. Ar trebui sa e%iste un singur criteriu legat ,e fa tul ca ei .or ,e.eni arintii s irituali ai tinerilor. erec=e ,u a o gin,ire

Alegerea se face ,e catre tinara

serioasa & o rin,u-se asu ra

erec=ii

e care o iubesc si o

res ecta cel mai mult. /ot ei le .or bote)a co iii. 7aca acestia nu au osibilitati materiale & c=eltuielile reluate ,e catre e care arinti sau

ar trebui sa le faca .or fi c=iar ,e catre tineri mai

entru ca .aloarea morala este mult

retioasa ,ecit cea materiala. (asii le .or ,a sfaturi

intele te & ii .or a4uta in momentele ,e cum ana care inter.in in orice casnicie si .or lua neca)urile lor & ca niste a,e.arati cum se intelege gresit niste la care mergem cu asigure niste /RUS>U< /rusoul se ,a logo,nicei ,e catre arintii acesteia & arte la bucuriile si arinti. (asii nu sunt

ersoane cu functii im ortante &

locoane iar ei sunt obligati sa ne

osturi ... cal,ute.

si consta ,in len4erie D camasi & la umi & erne E & roc=ii & 4ac=ete & blanuri si obiecte ,e gos o,arie. CU(U(3A C323<A Ar trebui sa stim ca la si rimarie se ,uc ,oar tinerii

arintii lor. (u se fac in.itatii s eciale iar ru,ele si ot .eni ,oar ,aca ,oresc.

rietenii

/inuta este elegante & sobra & ,e oras & ,eoarece casatoria ci.ila are loc ,imineata. Mireasa si ,oamnele nu .or urta nici roc=ii ,e lame stralucitoare & si nici urta costume elegante ,ar in

strasuri. Mirele si ,omnii .or

nici un ca) frac sau smo8ing. 0ste o ceremonie sim la iar im ortanta care i s-a acor,at in ultimii ani nu este tocmai otri.ita. -astul si toaletele elegante .or fi arborate in ca,rul cununiei religioase si la masa festi.a care se organi)ea)a fie in casa fie le restaurant. C=eltuielile .or fi su ortate ,u a o intelegere realabila ,e catre arintii fetei & arintii baiatului & nasi osibilitatile lor materiale.

sau im artite & in functie ,e

(u e%ista o regula fi%a in acest ,omeniu & ci im ortant este ca sa nu se nasca ulterior ,iscutii ne lacute ce ot genera

conflicte ne,orite care umbresc acest moment atit ,e im ortant ,in .iata oamenilor. Ca sa e.itam aceste situatii este necesar ,oar sa ne organi)am foarte bine & sa ne res ectam romisiunile si sa acce tam =otaririle e care le

ia in acest ca) o singura

ersoana & rice uta & in care .om

a.ea toata incre,erea. Se obisnuieste sa se ,ea tinerilor ca,ou sume ,e bani. Cum toate ,iscutiile se .a =otari in leaca ,e la bani

realabil ce se .a face cu ei. Situatiile

sunt multi le si ne re.a)ute in functie ,e e,ucatia si osibilitatile materiale ale fiecarei familiei. Se tinerilor casatoriti un man,at intr-un moment .i)ita ,in otri.it un ostal. Se oate e% e,ia

oate ,e mirelui

lic cu bani si cu o carte ,e

artea in.itatului. Se .a alege in orice ca) o

formula eleganta si nu se .a a4unge in nici un ca) la 1 licitatia 1 in gura mare a sumelor ,ate. 0ste un obicei nou si foarte urit & ,e fa t ca si garoafele si miresucile li ite e ca ota masinii ... /ot ,e rost gust mi se are

1 furatul miresii 1 si marturisesc ca formula stereoti a 1 casa ,e iatra imi este rofun, ,e)agreabila

CU(U(3A R0<3;3>ASA 7aca la rimarie casatoria se oficia)a intr-un ca,ru regatire

mai mo,est & cununia religioasa .a benificia ,e o

s eciala. Ar trebui ca ,oar tinerii sa =otarasca mo,ul in care se unesc in fata 7omnului. S-ar utea ca ei sa e .irf ,e munte si

,oreasca o mica ceremonie la un sc=it sa aiba ca in.itati ,oar

asarile cerului. Sa nu-i im ie,icam

,eoarece aceasta )i este a lor si nu a ambitiilor arintilor & ce ,oresc sa-si .a,a co ii la cea mai eleganta biserica ,in oras. 7ar ,aca toti =otarasc ca e.enimentul sa fie oficiat la biserica & ceremonia se .a regati cu gri4a & ,in .reme #

- cu 6 - + luni inainte - se alege biserica & se ,iscuta ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ cu reotul si se fi%ea)a ,ata ceremoniei

- se alege restaurantul & se fac re)er.ari & se =otaraste meniul - se ,iscuta c=eltuielile cu toti cei im licati si se stabileste un buget ferm - se sc=itea)a lista in.itatilor - cu 2 - " luni inainte - se aleg si se coman,a ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ in.itatiile & ,e obicei ,e catre solutie sim la si eleganta la o cunostinta care .a arintii fetei. Cautati o

entru forma in.itatiilor a elin, oate a4uta # un ar=itect & un artist& e o rost

un ,esigner. 2eti e.ita astfel cele ,oua turturele

crenguta & care trebuie sa recunoastem sunt ,e foarte gust. 2a oferim alaturat un mo,el. - se alege locul un,e tinerii casatoriti .or

etrece luna D sa tamina E ,e miere & se fac

re)er.arile. >bligatia cum ararii biletelor re.ine mirelui. - se ,eci,e cine se ocu a ,e mu)ica & se retin ore la fotograf si se .orbeste la florarie - se fi regatesc toaletele ce .or arinti & nasi si c=iar ale

urtate la biserica ,e catre

,omnisoarelor ,e onoare astfel incit intreg ansamblul sa fie armoni)at coloristic. Reamintim ca in afara ,e mireasa nimeni nu .a fi imbracat in alb. - o luna - ,oua inainte - se e% e,ia)a in.itatiile care ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ trebuie sa a4unga la ,estinatie cu cel utin " sa tamini rimeste sa oate

inainte ,e nunta. 0ste obligatoriu ca cel care o ras un,a in.itatiei & sa multumeasca si sa .eni sau nu. - se cum ara si gra.ea)a .erig=etele. 0le .or fi nuntii. 3n )iua nuntii ~~~~~~~~~~~~~~~~ astrate ,e catre mire

reci)e)e ,aca

ina in )iua

Casatoria religioasa

oate a.ea loc in aceeasi )i cu

cea ci.ila & ,ar este foarte obositor. Pe .remuri cermonia la biserica se oficia ,u a orele 1$.00. Asta)i ceremonia are loc si la in.itatii rin). Se ot oate merge ime,iat la restaurant sau

leca acasa si se .or reintilni seara A in ot sc=imba toaletele. arintii fetei & un,e nasii au a,us

acest ca) se Se

leaca ,e la

buc=etul alb ,e flori si luminarile im o,obite. Atit ru,ele cit si rietenii .or a.ea gri4a sa a4unga la tim & entru

ca cei ,oi tinerii trebuie sa soseasca ultimii. 3n biserica se .a intra intr-o anumita or,ine A a.eti gri4a sa-l intrebati e reot in ce consta ritualul. -acem aceasta recoman,are

,eoarece nu e%,ista reguli fi%e & ci ele ,e in, ,e obiceiul locului. 7u a oficierea cermoniei & mirii ramin rimi felicitarile & intii ale a ro iate si in sfirsit ale e loc entru a

arintilor & a oi ale ru,elor rietenilor si c=iar ale celor

necunoscuti aflati intim lator acolo. 7in biserica mirii ies rimii. 3n locul un,e se ,esfasoara etrecerea & mirii ocu a

locul ,e onoare. 3n ,rea ta mirelui sta nasa & tatal baiatului si mama fetei. 3n stinga miresei sta nasul & mama baiatulii si tatal fetei. 0ste osibila si o alta or,ine # mirele &

nasa & tatal si mama baiatului - in ,rea ta & iar in stinga mireasa & nasul & mama si tatal fetei. (umai aceste o t ersoane au .oie sa stea in ca ul mesei D se .a masa s eciala cu fata s re in.itati E. <a une o

utina .reme ,u a

ince erea mesei & se toastea)a in sanatatea mirilor. Parintii acestora ras un, si multumesc. 7esc=i,erea 1 balului 1 o fac tinerii castoriti. 7u a aceea mirele .a in.ita la ,ans in or,ine e nasa si e # mama fetei &

e mama lui iar mireasa .a ,ansa cu socrul &

cu tatal ei si cu nasul. Se intelege ca ceilalti in.itati se ot alatura si ei celor ,e mai sus.

Acesta este un mo,el clasic tra,itional ,ar e%ista multi le .ariante ,e etrecere a tim ului ,u a ceremonial.

3m ortanta ramine oficierea slu4bei religioase.

5>A<A S3 M>AR/0A

3ngri4irile ,ate bolna.ilor cer multa tarie morala. C=iar ,aca noi insine n-am fost nicio,ata bolna.i ar trebui sa intelegem cita atentie & cit calm si cita liniste sunt necesare re.ine entru a ingri4i un om bolna.. Prima ,atorie care

ersoanelor ,e linga bolna.i este sa le ri,ice

moralul si sa le alunge gin,urile negre. Cin, facem o .i)ita unui bolna. aceasta trebuie sa fie foarte scurta. 7aca starea acientului o ermite & .om a,uce cite.a flori al caror rea uternic & bomboane & ciocolate sau

arfum sa nu fie

oate o carte cu con,itia ca aceasta sa fie imteresanta si usor ,e citit. <a ca atiiul unui bolna. ne .om sta ini & nu .om fi nerab,atori si ne .om abtine ,e la orice ,iscutie in legatura cu gra.itatea bolii sau a ne rice erii ,octorilor. 2om fi linistiti & calmi si suri)atori. Cea mai eficienta ,o.a,a ,e sim atie este sa ne oferim a res)ol.a e cit osibil e roblemele rofesionale sau

ersonale ale celui imobili)at

atul s italului. 0ste

foarte im ortant sa nu ,e.enim nereb,atori cin, bolna.ul ne .orbeste ,es re boala lui & ,es re suferintele lui & ci sa intelegem ca in aceste momente ,oar asta il reocu a.

2i)itele la femeile care au nascut trebuie sa fie foarte scurte si ele si sunt re)er.ate sotului & arintilor sau rietenilor foarte a ro iati. Se ot a,uce flori & carti &

fructe si & ,aca relatiile sunt mai strinse & un obiect ,e imbracaminte ,estinat noului-nascut. Cin, cine.a moare & familia trebuie sa transmita aceasta .este tuturor celor care l-au cunoscut. 3n cursul acestor )ile rietenii cu a,e.arat bine crescuti .or gasi oca)ia sa-si

manifeste sim atia facin, nenumarate si ,iscrete ser.icii care .or scuti familia in,urerata ,e multe ne laceri. Parintii si rietenii a ro iati ai ,efunctului .or fi anuntati rin telefon sau li se .a telegrafia. Celelalte fi anuntate rin faire- art sau anunturi in ersonal & ersoane .or

resa. Cum acestea

,in urma & ca, sub oc=ii multor ferim ,e anunturi ,e sim atia

ersoane .a trebui sa ne

rost gust. >ricit ,e mare ar fi utea

e care ne-a ins irat-o ,efunctul & nu ne .om

abtine sa suri,em ,aca familia a cre)ut ,e cu.iinta sa a,auge 1 ,e ce asa ,e ,e.reme ! 1 cin, ,efunctul are '2 ,e ani 6 7urerea cea mai a,inca nu ne autori)ea)a sa ne lasam ,ominati ,e sentimentele care ne con,uc la asemenea gafe. Anuntul ,e ,eces .a mentiona numele celor a ro iati & iar in familiile cele mai tra,itionaliste numai cele ale tatalui si fratelui mai mare. >r,inea obisnuita este urmatoarea # sotul & co iii & arintii & fratii & surorile si ru,ele rin alianta.

Sunt ,e asemenea i,icate ,ata si locul inmormintarii sau al incinerarii. 7aca aceasta in,icatie li seste inseamna ca inmormintarea a a.ut ,e4a loc in cea mai stricta intimitate. 3n inter.alul care se ara ,ecesul ,e inmormintare ru,ele si rietenii a ro iati ot face .i)ite familiei. Con.ersatia .a

fi tot,eauna foarte scurta si se .a limita la con,oleante si la oferta unor e.entuale ser.icii. (u .om .orbi nici ,es re suferintele nici ,es re sfirsitul ,efunctului. > stringere ,e mina este a,esea mai e% resi.a ,ecit lungi ,iscursuri. Asemenea .i)ite nu se fac in =aine ,e ,oliu ci intr-o tinuta sobra si neutra. Cin, am sau cin, am aflat .estea ,e con,oleante rin rimit un faire- art

resa trimitem cite.a cu.inte

e o carte ,e ,oliu sau ,e .i)ita. (u se

telefonea)a si nici nu se trimit con,oleante scrise la masina. Patru cincimi ,in oamenii care se cre, bine e,uceti ignora inca fa tul ca nu se trimit asemenea con,oleante o =irtie marginita ,e negru care este re)er.ata ,oar familiei in,oliate. e

-aire- art-ul ser.este in acelasi tim funeralii. 7aca se

,e in.itatie la

reci)ea)a ca aceste .or a.ea loc in artici a numai ru,ele si rietenii

stricta intimitate & .or

foarte a ro iati. Celelalte cunostinte se .or margini sa scrie o scrisoare ,e con,oleante. -lorile si coroanele se trimit inaintea ceremoniei sau se ,uc ersonal la cimitir. <a ca ela sau la cimitir se

re)inta con,oleante sub forma unei stringeri ,e miini mai ,egraba ,ecit sub forma ,e cu.inte. /inuta este intot,eauna ,e culoare inc=isa & ,aca e osibil & neagra. 3n ma4oritatea e alte teme si este mai

ca)urilor nu se ,iscuta mai ales

bine asa & caci tacerea este atitu,inea care con.ine cel mai bine aceluia care a ras un,e ier,ut o fiinta foarte scum a. Se utin & se trimite un anunt arte la ,oliu

ersonal sau & cel

im rimat tuturor

ersoanelor care au luat

rin .i)ite sau au trimis flori. Pentru cele care au asistat la funeralii & o multumire colecti.a in resa este suficienta.

(u se mai atribuie ,oliului .estimentar aceeasi im ortanta ca alta,ata & ,ar trebuie ca intreaga atitu,ine a familiei lo.ite sa manifeste un ,oliu real rin tinuta. C=ar ,aca nu urtam

,oliu total .om e.ita =ainele colorate ime,iat ,u a funeralii. Sotul & co iii si arintii .or ramine in negru a ro%imati.

trei luni. /inuta feminina - =aine negre & inclusi. ciora ii & alton normal ,ar cu o ban,erola neagra. Cainele masculine inc=ise & cu cra.ata neagra si o sau la alton. Alte trei luni se anglica ,e ,oliu la =aina oarta un semi ,oliu #

=ainele feminine normale & fara e%ces ,e culoare & =ainele masculine normale & cra.ata normala ,ar =aina si alton. 3n anglica ,e ,oliu la

ro.incie & la tara mai ales & inter.alele ina la

sunt mult mai lungi. 7oliu 6 - 12 luni & semi,oliu 3 6 luni. 3n se ,au

erioa,a ,e ,oliu nu se fac nunti & bote)uri & nu etreceri si nu se iese seara in oras ,aca nu e

strict necesar. 7eci inc=eiem acest manual in fata unui mormint.

Aceasta carte s-a stra,uit sa in,ice con,uita necesara ,e-a lungul tuturor im re4urarilor e%istentei & ,ar arta ,e a trai frumos inclu,e si o mare ,o)a ,e inefabil. 0ste momentul in care me,itam asu ra scurtei noastre treceri & restul nu e ,ecit tacere.

21.CUM (0 PUR/AM 3( 53S0R3CA ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Cu e.la.ie si ,ecenta. Atunci cin, intram in biserica ne facem semnul Sfintei Cruci s unin, rugaciunea # 1 3ntra-.oi in casa /a & in,ruma-ma-.oi in biserica /a cea sfinta & intru frica /a & 7oamne & o.atuieste-ma inaintea /a calea mea 1. Mergem s re altar si ne inc=inam mai intii icoanei e% usa e iconostas D tetra o,ul ,in ,rea ta E un,e ,e obicei atronului bisericii. 3nc=inin,u-ne ersoana Mintuitorului sau a entru .rasmasii mei & in,re tea)a

este icoana 3n.ierii si a

rostim o rugaciune legata ,e sfintului

atron al bisericii. Se trece a oi la icoana ,in

stinga D A%ionita E icoana Maicii 7omnului. Aici se rosteste rugaciunea # 1 Cu.ine-se cu a,e.arat sa te fericim nascatoare ,e 7umne)eu ... 1. Mergem e solee D ragul ,in fata cata eteasmei E & e tine &

inc=inin,u-ne la icoanele ,e la cata eteasma & rostin, in fata fiecareia rugaciuni s ecifice. 7aca nu a.em carti ,e rugaciuni ne retragem. 7aca artunci cin, intram in biserica este ,e4a o slu4ba nu ne mai utem ermite sa facem tot ritualul utem ruga cu cu.intele noastre. A oi ne

acesta ci ne inc=inam ,iscret alegin,u-ne un loc ,e un,e sa artici am la sfinta slu4ba & urmin, sa facem ritualul

inc=inarii ,u a terminarea ei.

3n tim ul slu4belor ne inc=inam ,e obicei cin, se rostesc numele ersoanelor Sfintei /reimi D /atal & -iul si

Sfintul 7u= E. <uminarile se a rin, la intrare. 3n biserica & ,e regula & barbatii stau in ,rea ta & femeile & in stinga. 3n Maramures femeile stau in s ate. 7eoarece asta)i .in la slu4ba mai multe femei ,ecit barbati ele stau in orice loc ,oresc. 3n ca,rul Sfintelor slu4be ingenunc=iem. <a Sfinta <iturg=ie o facem ,e mai multe ori # 3n momentul citirii Sfintei 0.ang=elii & uneori atunci cin, se rosteste Cre)ul & Cin, se iese cu cinstitele 7aruri si cin, reotul rosteste

cu.intele # 1 <uati mincati ... 1 iar corul cinta 1 Pre /ine te lau,am & e /ine te binecu.intam ... 1. <a sfirsitul Sfintei <iturg=ii & cei im artasesc & ceilalti care regatiti se

rimesc anafora D anafura E. /oti cei

artici a la Sfinta <iturg=ie & sunt miruiti la

sfirsitul slu4bei cu unt,elemn ,in can,ela ,e la icoana Mintuitorului. (u se fac ot face arastase 7uminica ci numai simbata. Se arastase in orice simbata ,in an.

CUM (0 A7R0SAM R0PR0F0(/A(/3<>R 53S0R3C33

- Preotului si ,iaconului casatoriti li se s une # ~~~~~~~~~~ 1 Prea cucernice 1 Cucernice 1 Parinte 1 - Calugarilor & care se gasesec in minasitri sau la cate,ralele e isco ale & uneori si se s une # 1 Prea cu.ioase 1 Cu.ioase 1 Parinte 1 arinte 1 rin aro=ii & li arinte 1

arinte 1

arinte 1

- 0 isco ului ne a,resam cu a elati.ul 1 Prea sfinte arinte 1. - Ar=ie isco ului si mitro olitului li se s une # 1 3nalt Prea Sfintite Parinte 1. A.em ar=ie isc oi la # ;alati & Constanta & Sucea.a & Clu4 & /irgo.iste. A.em mitro liti la # 3asi & Sibiu & Craio.a & /imisoara. - Patriar=ului Romaniei ne a,resam cu a elati.ul # 1 Prea -ericite Parinte Patriar= 1.

535<3>;RA-30 ~~~~~~~~~~~~~

1E ;.Alina & 5una cu.iinta & relucrare ,u a contesa ,e ;ence & ~~~~~~~~~~~~~~ 7-na Ra9mon, & 5aronesa ,e Stafe. 5.P./. & 5uc. 1'3" 2E KKK & <e li.re ,:or ,u sa.oir .i.re & 7ictionnaire ilustre ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ,e la olitesse & 0,. Stauffac=er - Furic= & -ran8furt & Paris &1'$2.

3E KKK & <a Politesse -rancaise & rici es ,e la bonne ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ e,ucation & Maison Alfre, Mameetfils & Paris & 1'2' "E <arousse & <e sa.oir .i.re & gui,e ~~~~~~~~~~~~~~~~~ ,:au4our:,ui & Paris & 1''2 *E ;uibert Rece.oir & 7elamarOue Pauline & Sa.oir rece.oir - sa.oir ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ .i.re & -rance & <oisirs & 1''0 ~~~~~ 6E ;rau,en) Harl=ein) & 7ie gute umgangsform & Iil=elm Ce9ne 2erlag& ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Munc=en & 1''1 ratiOue ,e bons usages

$E Hnigge & A,olf - -rei=err & Umgaun,mit Men=en & 5erlin & 1'21 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ +E Messenger & 5ett9 & /=e com lete gui,e to etiOuette & <on,ra & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 0.ans 5rot=ers & 1'66 'E Serres & 4ean & <e rotocole et les usages & Paris & 1'61

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 10E Staffe D baronne E & Usages ,u mon,e & Paris & 1+'' ~~~~~~~~~~~~~~~~~ 11E -ols= & Anita & <e .rais sa.oir-.i.re .erriers & Paris & 1'62 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 12E 5ernage 5ert=e & <e sa.oir-.i.re et les usages ,u mon,e & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Paris & 1'31 13E -ortin & ?aOues & Marcelle & <e sa.oir-.i.re & ,:aou4our,:=ui & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Montreal & 1'6" 1"E <amennais & Cartea o orului sau ,re turi si ,atorii & 0,.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Miner.a & 5uc. & 1'0' 1*E KKK & Arta ,e a .orbi in societate si in ,iferite oca)ii& ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ rinci ii oratorice & 5uc. & 0,. Alcala9 & 1'"3 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 16E Munteanu 7elia & Politetea si buna cu.iinta & 0,. Rami,a & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 5uc. & 1''2 1$E Armes (icolae & A5C-ul com ortarii ci.ili)ate & 0,. Cers & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 5uc. & 1''0 1+E 5al,rige & <etitia & Co,ul Manierelor in Afaceri & ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Co 9-Printa SR< & 5uc. & 1''3 1'E 7ragulanescu & Margareta & /otul ,es re 4ob & 5uc & 1''"

~~~~~~~~~~~~~~~~~~