Sunteți pe pagina 1din 4

Farmacologia aparatului digestiv

Baze fiziopatologice: 1. 2. Mucoasa gastrica are functie secretorie: Secretie clorhidropeptica; Secretie de mucus si carbonat acid de sodiu.

Sucul gastric: Este incolor, contine 99,5% apa, HCl, pepsin, reziduu uscat, are PH=1-2. Pepsina se formeaza sub actiunea acidului clorhidric dintr-un precursor numit pepsinogen si hidrolizeaza 1015% din proteinele ingerate. Secretia acida este rezultat al celulelor parietale de la nivelul peretelui stomacului si ia nastere prin reactia dintre ionul de hidorgen(proton) si ionul de Clor. Ionul de hidrogen este secretat in lumenul gastric cu ajutorul pompei de protoni la schimb cu un ion de potasiu. Reglarea secretiei de acid clorhidric 1. Pe cale nervoasa parasimpatica, vagala, prin actiunea acetil-colinei la nivelul receptorilor M1 si M2 fapt din care rezulta secretia de HISTAMINA, ACID CLORHIDRIC si GASTRINA 2. Pe cale hormonala: cu ajutorul hormonului Gastrina care regleaza secretia de HCl prin feed-back negative sau pozitiv. 3. Pe cale umorala cu ajutorul HISTAMINEI care actioneaza asupra receptorilor H2 cu eliberare de HCl; al SOMATOSTATINEI care inhiba secretia gastric si cu ajutorul PROSTAGLANDINELOR cu rol protector asupra mucoasei prin formare de mucus.

1. 2.

Patologie HIPERACIDITATE HIPOACIDITATE-Stimulatoare ale secretiei gastrice: histamina, alcool etilic, substante amare.

ANTIULCEROASE ULCERUL

Reprezinta o afectiune cronica ce evolueaza cu episoade de activitate simptomatice sau asimptomatice. Apare atunci cand se produce un dezechilibru intre factorii agresivi si protector Se prezinta ca o intrerupere a continuitatii peretelui stomacal sau/si duodenal In functie de localizare ulcerul poate fi duodenal sau gastric. Diferenta dintre ulcerul duodenal si cel gastric este ca in ulcerul duodenal creste factorul agresiv; in ulcerul gastric scade factorul protector.

Factori favorizanti: Alimentatia necorespunzatoare; Fumatul; Alcoolul; Cafeaua; Ingerarea pe termen lung a unor medicamente cu effect iritant gastric (AINS, AIS) Factorul etiopatogenic (Helicobacter Pylori)

Simptomatologie: Durere in epigastru si in hipocondrul drept; Tranzit accelerat; Hematemeza; Melena Poate evolua pana la cancer gastric.

MEDICATIA

1. 2. 3.

Medicamente care reduc factorii agresivi(aciditatea) Medicamente care cresc factorii protectori Medicatia etiopatogenica

1. a. b. c.

Medicamente care reduc factorii agresivi: Antiacidele Antihistaminice H2 Inhibitoare ale pompei de protoni

A.

Antiacidele

Se clasifica in antiacide neutralizante (aduc ph-ul la unul neutru si nu il depasesc); alcalinizante(cresc ph-ul peste valoare 9), adsorbante(formeaza un film protector si adsorbant la nivelul mucoasei gastrice) Antiacidele neutralizante sunt saruri de: CaCo3-(efect antiacid si antidiareic) Mg(OH)2-(efect antiacid si laxativ) Al(OH)3-(efect antiacid, produce constipatie) Posologie: 4x1cp/zi cu 1/2h dupa masa

ATENTIE: Prezinta multe interactiuni cu alte medicamente prin cresterea PH-ului si prin formarea de complexe greu solubile. Reprezentanti: Dicarbocalm, Maalox, Rennie, Epicogel, Almagel A, Malucol

B.

Antihistaminice H2

Mec. Actioneaza pe receptorii H2 pentru histamine, blocandu-i astfel scazand secretia de HCl. Reprezentanti: Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina Cimetidina: Efect antisecretor prin antagonizarea H2 Actiune in ulcer gastric, gastrita, esofagita de reflux. Are efect antiandrogenic (ginecomastie, oligospermie) Prezinta efect inhibitor enzymatic

Ranitidina: prezinta aceleasi efecte ca si cimetidina insa cu actiune farmacodinamica mai pronuntata si cu efecte inhibitorii enzimatice si antiandrogenice mult scazute. Famotidina si Nizatidina au efect antihistaminic mai pronuntat si fara efecte inhibitorii enzimatice si antiandrogenice.

C.

Inhibitoare ale pompei de protoni

Mec. Inhibarea pompei de protoni cu rol in aportul ionilor de hydrogen in lumenul gastric. Reprezentanti: Omeprazol, Esomeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol. Scad secretia de HCl si de pepsina dupa mai multe zile de tratament prin cresterea pH-ului, au T1/2 mare. Dupa folosirea indelungata a inhibitoarelor pompei de protoni pot produce rebound hipergastrinemic si hiperplazia celulelor enterocromafine.

2.

Protectoare ale mucoasei gastrice:

SUCRALFATUL: complex al esterilor octasulfurici cu hidroxidul de aluminiu, nu se absoarbe la nivel intestinal, formeaza un strat protector la nivelul Nisei ulceroase prin eliberarea unui anion puternic negativ care se leaga de proteinele din nisa. Interactioneaza cu antiacidele, acestea cresc pH-ul situatie in care sucralfatul nu se mai desface in anionul puternic negativ. SUBCITRATUL BASIC DE BISMUT formeaza un complex protector la nivelul Nisei Are aceleasi interactiuni ca si sucralfatul.

3.

Medicatia etiopatogenica

Implica factorul bacterian Helicobacter Pylori care se poate erdica cu urmatoarea schema terapeutica:

AMOXICILINA 1g --CLARITROMICINA 500mg ----

1cp la 12 ore --- 7 zile 1cp la 12 ore --- 7 zile

Inhibitor al pompei de protoni--- 1cp la 12 ore --- 30 zile ATENTIE: Se repeat analizele pentru Helicobacter Pylori dupa 6 luni.