De acelai autor:

> Grdina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Editura Dacia, Colecia Discobolul", Cluj, 1980; * Motive i semnificaii tnilo sim!olice "n cultura tradiional rom#neasc, Editura Minerva, Colecia Universitas", ucure!ti, 1989; * Cutia cu !tr#ni "#ro$%&, #re'a% de Dan( C( Mi)*ilescu, Editura Meta, Colecia +urnul de ,ilde!", ucure!ti, 199-; * M$thos % &ogos. 'tudii i eseuri de antropologie cultural, Editura .e/ira, Colecia +ote/", ucure!ti, 1990, ediia 1nt*i; * (he )mage of the *e+ in ,omanian (radiional Culture. - Comparative 'tud$ of .thnic )magolog$ "1n curs de a#ariie&; Disputele teologice. / istorie a religiilor dintr o perspectiv inedit "1n lucru&( Colabor%ri la volu/ele2 c-,(e. /!0ect 1oo2s Made !$ ,omanian -rtists, De 3onne)o', 4/ers'oort "5landa&, 1996 "1n colaborare cu Dan 7erjovsc)i&; * +raducere "1n colaborare cu 8abriela 5i!teanu&, #re'a% !i note la volu/ul Cltorii "n lumea de dincolo, de loan 7etru Culianu, Editura .e/ira, Colecia 5#ere co/#lete", ucure!ti, 1999 "editia a doua, 199:& ;* 3)maginar$ *e+3 versus 3,eal *e+3 in ,omanian 4ol2lore and M$tholog$, 1n volu/ul ;dentitate<4lteritate 1n s#aiul cultural ro/*nesc, 1n=rijit de 4l( 3ub, Editura Universit%ii 4l(;( Cu$a", ;a!i, 199:; * (he 1eaut$ 1inding the 1east. - Motif of the .aslern and 5estern .uropean M$tholog$ and -rt, 1n volu/ul East and >est in 4est)etics, editat de 8ra$ia Marc)iano, ;stituti Editoriali e 7oli=ra'ici ;nte/a$ionali, 7isa ? @o/a, 1990(

4ndrei 5i!teanu

MA+B5C ? D585C
Ctudii !i eseuri de antro#olo=ie cultural%
Ediie ilustrat%

Ediia a ;iEa, rev%$ut% !i ad%u=it%

N
ttr&(M\

1998

M.H*-'Coperta coleciei. DAN

980019

ANDREI OITEA FF+to7cCCoiE CUD+U@4D4

Di'u$areE F seClor 1, ucure!ti .e/ira Co,CtG CgJ CC ? +detoc ::8(00(-1 C C E +ele'onE( ::8(-9(10; F8 ucure!ti Clubul c%riiE FE

lC

. 906E-:9EH60E9

partea \
MUtlloS

iV-

*esti%o-et otic$ ,a#c o a s

si a

,e/eie nu

! "iara
tcga
CUKL

deIJ

#.$%#&#ssat"'st
itoasE a/I1
ca

sSs^Ms-^ # (r#)*# ( #eo

a o
soc

Cet,F

ceM 'iaE Nn FeNOPevE r FFJ #/ene a *o%ton, aI *N et0uNF 1u *aQR ori1Ad#F 0 ne c coo ;n vouN L1F tatii cosrao
FFF(Fcc***

'tuntIJ

jenau1

s*****

vctocc ttv

o)-

C)iar !i o reli=ie relativ t*n%r%, cu/ este cre!tinis/ul, a ado#E tat acest ar)aic scenariu /itic, ada#t*nduE1 #ro#riilor sale necesiE t%i, 1n le=enda C'*ntului 8)eor=)e draconoctonul, rolul #rinci#al 1i revine s'*ntului /ilitar", dar 'ecioara E a#arent o u/il% victi/% a balaurului E 1!i #%stre$% 1nc% #rero=ativele /a=ice( 7are a 'i una dintre /iraculoasele su#ravieuiri ale s#iritualit%ii Mec)ii EuroE

8ravur% dintrEun /anuscris alc)i/ic =er/an, secolul al QMBElea(

1 Marija 8i/butas, Civili6aie i cultur. 7estigii preistorice "n sud estul european, Ed( Meridiane, ucure!ti, 1989, #( 0: sS( 7entru 'elul 1n care au su#ravieuit unele 'ra=/ente din reli=ia vec)ii Euro#e", iat% c*teva o#inii ale autoarei2 @eli=ia veche european cenE trat% #e cultul $eit%ilor 'e/inine a devenit clandestin% !i a 'ost continuat% de #o#ulaia subju=at%, 1n #ri/ul r*nd de bunica !i de /a/a 'a/iliei( C*teva dintre vec)ile tradiii, 1n s#ecial cele le=ate de ritualurile na!terii !i /orii ori 'ertilit%ii #%/*ntului, au continuat 1n c*teva re=iuni c)iar #*n% 1n $ilele noastre '%r% sc)i/b%ri radicale( ;n alte $one, acestea au 'ost asi/ilate de ideolo=ia indoEeuro#ean%(" Mec)ile $eit%i 'e/inine sEau /odi'icat tre#tat 1n /irese, soii !i 'iice, devenind eroti6ate, le=ate #rin #rinci#iul iubirii seGuale ca ur/are a siste/ului social #atriar)al !i #atriliniar al indoEeuro#enilor" "#(l 18&(

)7 si 'ecioara L#un*nd balaurul, '( 8)eor=be T tecio *neaC ca( 'resc% dintvEo taenca

F F volu/ul

7ieile sfintilor pe JF0%FFFF>R*E 1869 2 1n I'**F&, terori$*nd 7FFu dvstructiE 1ntrEun ie$er "F **U*, a#r0#iau( 7entru a #ott* vine /enii si Lta''Fr'r'J#eriodic un co#d d/ F la
a /onstruUrr se o 'iiceV un#ara/iui,
v%

U ese eG#usa #e / r*ndul

=ura #e!terii&( C*nd balaurul era =ata sEo 1n=)it%, a#are C'( 8)eorE =)e E osta! cre!tin din ar/ata lui Diocleian E care, 1n nu/ele +at%lui !i al ,iului !i al C'*ntului Du), sEau re#e$it cu sulia !i lEau lovit #re acela tare 1n =*tlej !i r%ninduE1 lEau 1/#ilat la #%/*nt, iar% calul c%lca #re balaur cu #icioarele( Du#% aceea, 'f. Gheorghe au poruncit fecioarei ca s lege pre !alaur cu !r#ul su i s l duc ca pre un c#ine !l#nd "n cetate, iar% norodul cu /irare #rivind la aceea, !i v%$*nd #re balaur duc*nduEse de 'ecioar%, au 1nce#ut a 'u=i de 'ric%( ;ar% C'( 8)eor=)e au $is c%tre d*n!ii2 .u v% te/ei, ci n%d%jduii s#re do/nul ;isus Bristos !i credei 1ntru d*nsul, c% El /Eau tri/is #re /ine la voi ca s% v% i$b%vesc de la balaur( Wi au ucis C'( 8)eor=)e #re balaurul acela cu sabia 1n /ijlocul cet%ii !i tr%=*nd a'ar% oa/enii tru#ul lui, du#% cetate, lEau ars cu 'oc"H( De re=ul%, 1n ur/a acestui /iracol", locuitorii cet%ii, 1n 'runte cu 1/#%ratul, se cre!tinea$%, iar #e locul unde a 'ost sacri'icat balaurul este 1n%lat% #ri/a biseric%( ;at% c*teva 'ra=/ente si/ilare dintrEun alt teGt ar)aic 2 "C'( 8)eor=)e& $ise 'etii 2 descinde te feti de paftalele tale i leag !lauru8l9 de g#t cu acel !r#u al tu. Ci 1ndat% '%cu 'ata a!a X(((Y( Dac% voi v% vei bote$a eu oi o/or1 )eara !i vo/ crede 1n Du/E ne$eu, iar de nu "v%& vei bote$a eu slobo$ )eara !i unu"l& nu vei sc%#a X(((Y !i ridic*nduE!i /*na lovi !ar#ele cu sulia X(((Y !i o/or1 #re acel 1n'rico!at balaur"6( Ci=ur c% si/bolistica de 'actur% cre!tin% !iEa l%sat, 1n aceste ca$uri, a/#rentaEi incon'undabil%( Ci/bol al #a=*nis/ului 1n'r*nt, balaurul re#re$int% aici #e vec)iul $eu "idol"&, c%ruia i se aduceau sacri'icii u/ane( 1n'r*n=erea balaurului de c%tre erou 1!i #%strea$% 1n continuare caracterul de mit de "ntemeiere, de data aceasta a #riE /ei biserici !i co/unit%i cre!tine( Dar aceste as#ecte nu /% inteE resea$% acu/ 1n /od deosebit( Ceea ce #re$int% interes este su#ravieuirea /otivelor /itice le=area /onstrului de c%tre 'eE cioar%", aducerea lui le=at din $ona e:tra muros3 !i sacri'icarea lui 1n $ona intra murosu. 4ceasta cu at*t /ai /ult cu c*t /otivele
H Ctelian Met$ulescu, Din si/bolurile artei #lastice cre!tine 2 re#re$entarea C'( 8)eor=)e !i dra=onul", 1n Mitro#olia anatului", nr( 1E6,19:-, #( 1H:( 6 +eodor %l%sel, Mec)i teGte bo=o/ilice =%site #rin 5ltenia", 1n 4r)ivele 5lte niei", nr( -9E--,1961E1966, ##(100E1H1(

10

#gpg p-ii i. -/-

01eorg1

tarrEun 'el( taI Fu'le=atu balaur/u 'a#tul ca /otivul R" #o#ulara( a% le=enda M%cinat 1n /eraaF7j Wo=> eGe=eLtor.;<= j FF 'olclorica ji 6, %< /itoE Ma cu/ au observai 'o>onca( F o de r*s'*FF E/ ( Zna @ CE['U Lla!i L/# *T*Uo/!i, e#isodul

cti 1909, voi( U,#( 19-( n%, ucure!ti, >F

'%#tuite de s'*nt con'or/ tradiiei )a=io=ra'ice din Evul Mediu ti/#uriu-( Deja 1n secolul al QBElea, ar)ie#isco#ul 8enovei, ;acoE#o da Marre$$e, introduce aceast% le=end% "inclusiv sub/otivul le=%rii balaurului de c%tre 'ecioar%& 1n celebra sa co/#ilaie &egenda aurea, de unde #%trunde 1n toat% Euro#a, at*t 1n 'or/a literara, cat si icono=ra'ic%( 4sa cu/ a/ /ai s#us, nu /% interesea$% in /od #articular /otivulJ 'f. Gheorghe omor#nd !alaurul care, in Evul Mediu t*r$iu si 1n veacurile care iEau ur/at, a bene'iciat de o str%E lucit% carier% 1n icono=ra'ia cre!tin%, ci sub/otivul 4ecioara le g#nd !alaurul care, nebene'iciind de o rese/ni'icare cre!tina, a dis#%rut 1n /ulte ca$uri, 'iind /ai rar atestat( ;n alte ca$uri, subE /otivul a su#ravieuit, dar cu o s#ectaculoas% inversiune de sens ; ne/ai1ntele=*nduEse cu/ #oate o co#il% "o victi/% neajutorata& sa le=e 'iorosul balaur, i/a=inea a 'ost co/#let r%sturnat% 2 balaurul este cel care ine 'ata le=at% "ve$i biblio=ra'ia /otivului 11(10(1, Dragonul tine fecioara legat cu un lan de aur9. 1n econo/ia le=endei au a#%rut !i alte /odi'ic%ri, #oate /ai #uin s#ectaculoase, dar 'oarte se/ni'icative( 1ntrEo variant% balaE desc% a le=endei C'( 8)eor=)e "dat*nd din 1:01, #relucrata !i #uE blicat% 1n 8er/ania dou% secole /ai t*r$iu&, 'ecioara este cea care 1l lea=% #e balaur, cu #ro#riul ei br*u, dar eroul este cel careE1 duce le=at 1n cetate, 1n centrul c%reia 1l va sacri'ica 2 Gri fecioarei !unul glas : ,,'leit !alauru a rmas. De el n ai team, i do!or#t, 'i pune i !r#ul tu la g#t3. '#n Gheorghe apoi de laul su "l trase ca pe un !l#nd dulu. >rin t#rg "l duser astfel, Mic mare, toi fugeau de el=
- . Cartojan consider% c% le=enda lu#tei C'( 8)eor=)e cu balaurul a 'ost aneGat% vec)ilor redacii ale le=endei )a=io=ra'ice X(((Y du#% secolul al QlElea" "F CFR[" cit # 19:& #e c*nd .(Densusianu credea c% lui C'(8eor=e 1nce#e ai se atnb/ lu#ta cu balaurul nu/ai din secuiul al QlMElea 1ncoace" "c'( Dacia preistoric, Ed( Meridiane, u cure!ti, 198:, #( 609&( ( \( J - Ctit) +)o/#son, Motif )nde: of4ol2 &iterature, ;ndiana Universit] 7ress, blooE /in=ton, 19--( 0 1alada popular german, Ed( Minerva, ucure!ti, 1909, #( 8-(

1H

,,----'"

xw<4

" ooc% "1nce#utul secolului al <<<;?<%<9. Ct ' "=D=* br*u a le=endeG in F<"ele/ent insolit& cu #ro#n de aur"( +otu!i, 'F!G 7 'l F EJFF Xs^ DioE U le=at 1notate und F ce slujea ;/ Da /enilor" 2 Cveata t \ ve!n cletianl 1/#%ratF si br*ul de aur cu/ sa _ ar/ele d/ 7UU" [u ; #re el, F' `'#U+=ur* !i desE tea$ului XEYa De[ ii/seE1 siE1 1/#unse el #rin *
in se v io

FF

de

la

'at% !iEi $ise ei 2 LDuE1 1n cetate VI( ,ata tre/ura !iE1 ducea( Cv"*&ntul 8)eor=)e b%teaE1 cu =r%baciul X^ =*rbaciulY(((" 8( Cele dou% variante #re$entate indic% li/#ede direcia invoE luiei /otivului /itic a 'ecioara nu !iEa #ierdut 1nc% toate #rero=aE tivele /a=ice, dar ele au 'ost di/inuate( Mai /ult dec*t at*t, a#titudinile /a=ice #ierdute de eroin% nu au dis#%rut '%r% ur/% "si/#to/ al 1nr%d%cin%rii lor&, ci au su#ravieuit, 'iind aneGate la cele r%$boinice ale eroului( Da ca#%tul acestui dru/ involutiv se a'l% le=endele 1n care roE lul eroinei este redus la /ini/ 2 victi/% neajutorat% a /onstrului( 4cesta este, 1n cele din ur/%, r%#us de /arele erou, care intervine salvator ca un deus e: machina "ve$i le=endele 7erseu !i 4ndroE /eda, Beracles !i Besiona, balada ;ovan ;or=ovan etc&( 1n ast'el de ca$uri, rolul 'ecioarei este #asiv !i ancilar de la un ca#%t la ceE l%lalt al naraiunii /itice2 ea se su#une, #e r*nd, #%rinilor s%i, a#oi balaurului !i, 1n 'inal, eroului 1nsu!i9( +otu!i, sub/otivul /itic ori=inar 8fata leag !alaurul i l aduce viu "n cetate9 a su#ravieit 1n destule teGte !i /ai ales 1n i/a=ini2 /iniaturi en=le$e din secolul al QMElea 10 "ve$i ilustraia de la #( 16&, o #ictur% reali$at% de 7aolo Uccello 1n 19-: "ve$i #( 1-&, /iniaturi cre!tine etio#iene din secolul al QM;;Elea11, icoaE ne bul=%re!ti din secolul al QM;;Elea1H, icoane ruse!ti din secolele QMEQM;16 !(a(/(d( 1n s#aiul ro/*nesc, teGtul #ro#riuE$is al le=endei este atestat relativ t*r$iu "secolul al QM;;Elea&, el 'iind #recedat de tratarea icoE no=ra'ic% a /otivului !i sub/otivului 1n discuie( ;at% c*teva ctitoE rii care conin, 1n 'resce, sub/otivul legarea !alaurului de ctre
8 ,lorian Duda!, Manuscrisele rom#neti medievale din Criana, Ed( ,acla, +i/i !oara, 198:, #( 1H: !i idem, Manuscrisele rom#neti din 1isericile 1ihorului, voi( ;;, 5radea, 198:, #( ::(J 9 7entru o ti#olo=ie a le=endelor #rivind r%#unerea /onstrului !i #entru evoluia relaiilor din cadrul triun=)iului erou E balaur E eroin%, ve$i 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice )n cultura tradiional rom#neasc, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989, #( H8- sS( 10 [ud] 4llen ? [eanne 8ri''it)s, (he 1oo2 ofthe Dragon, Dondra, 1909, #( de titlu( 11 >e/,#(-9( 1H )2tmi ol 1al2anite : 'inai, Gretia, 1ulgaria, Augoslavia, Co'ia ? el=rad, 19::, #( 16-( 16 Zonrad 5nasc), )c#nes de la ,ussie ancienne, Ed( Ciloe, erlin, 198H, 'i=( H1EH6(

23

Detaliu de #ictur% de 7aolo Ucello, /ijlocul secolului al QMElea(

fecioar : Morone, B*rl%u, Dobrov%, biserica e#isco#al% din @oE /an "toate 1n Moldova&19, iserica Doa/nei " ucure!ti&, bisericile din 8ura M%ii, C%$%ne!ti, 8enuneni, Covre!ti, Dr%=%!ani "M*lcea&, Mladi/ir "8orj&, Ur!ii Minei "5lt&, Cio'r*n=eniEUn=ureni, Cota "4r=e!& !(a(1-( 1n decorurile de le/n scul#tat ale t*/#lelor a#ar, de re=ula, re#re$ent%ri #ariale ale sub/otivului2 'ie balauri cu $=ard% "biserica @uc%rEMuscel, M%n%stirea Cotroceni etc&, 'ie C'( 8)eor=)e "'%r% 'ecioar%& r%#un*nd un balaur cu $=ard% "biserica Werban Mod% E ucure!ti, t*/#l% eG#us% la Mu$eul .aional de 4rt%&(
19 Mictor r%tulescu, Ele/ente #ro'ane 1n #ictura reli=ioas%", 1n uletinul Cor/E siunii Monu/entelor istorice", 'asc( 80, M%lenii de Munte, 1969, ##( 99E:0, v( ##( -9E-:( 1-

Mulu/esc istoricului de art% 4ndrei 7aleolo=, #entru a/abilitatea de aE/i 'i o'erit

in'or/aii re'eritoare la bisericile din bara @o/*neasc%(

1-

Este interesant 'a#tul c% /otivul le=endar 'f. Gheorghe omo r#nd !alaurul a #enetrat 1n icono=ra'ie 1n condiiile 1n care /ulte dintre erminiile bi$antine !i c)iar #ostEbi$antine , #recu/ !i 7ieile sfinilor "cu eGce#ia celor t*r$ii&, nu includeau acest e#isod a#ocri' #rintre /inunile s%v*r!ite de s'*ntul /ilitar( Consult*nd /ai /ulte erminii #e luna a#rilie "#rintre care un teGt din 18-9, ti#%rit de 4ndrei Ca=una&, 'olcloristul 4t)anasie M( Marienescu era 1nE dre#t%it s% scrie ur/%toarele 1n 1809 2 Ce /iEa venit curios, e aceea c% 1n /ai /ulte biserice a/ v%$ut icoana lui C'( 8)eor=)e cu/ el e #e cal !i cu sulia ucide un !er#e, un balaur c%lcat de cal, iar% 1n bio=ra'ia lui nu e #o/enire de uciderea balaurului"10(

C'( 8)eor=)e r%#un*nd balaurul le=at de 'ecioar%( 8ravur% din Ca6ania lui Marlaa/, 1:96 "desen du#% ori=inal de 4drian Wu!tea&(

Este si/#to/atic 'a#tul c% nici 1n 7iaa i petrecerea sv#nilor a lui Doso'tei ";a!i, 1:8HE1:8:&, nici 1n Ca6ania lui Marlaa/ ";a!i, 1:96& nu este inclus% relatarea #rivind uciderea balaurului 1n ca#iE tolul M*cenia sv*ntului !i /arelui /ucenic 8)eor=)e"( Wi totu!i, #aradoGal, ca#itolul res#ectiv din Ca6anie are ca 'rontis#iciu o =raE vur%, re#re$ent*nduE1 #e s'*nt c%lare !i 1)'i=*nd lancea 1n =ura baE
Dionisie din ,u/a, Carte de pictur, Ed( Meridiane, ucure!ti, 1909, #( H10( 4(M( Marienescu, >oe6ii populare din (ransilvania, Ed( Minerva, ucure!ti, 1901, #( H66(
10 1:

24

r a s @* un se/n c% artistul rutean Bti *nu, 1n les% *F6F*F * L"M J" Belias ";lia& E cm a F F Miciu #rivind r*s#*ndII !, cutie(

toLL1ni /erit% s% sublinie$ 1nc% acest nivel al cFQcCuri Fdis#%rut, dar a l%sat o se/ni'icaie /ajora, care in ro#riuE$is% a /onstrului ur/e ce #er/it <;;@?@C l natur% 'i$ic%, ci eG#riE de c%tre 'ecioara nu este oe , , 7ers#ectiva se/antic% /area ale=oric%( aunuiact dF@ F F de F "'l con e F RQRcl 'eno/enul a 'ost =enerat de un nu vine dec*t sa lega !i L vr0i9, #rob*nd*[FFFversaD 1n li/ba ro/*n%, de /ecanis/ /ental ar)aic 0 D#e acela de ca eGe/#lu, a lega are, in a'ara deser+0> F ? F se\ e'ectua o o#eraiune /a=ica Uda c FF % F cu F /antice !i 1n alte 1F[FFRvriF( ; =r( 2atadeo E a le=a iar lat( fascinauo ^ ,,?*LLU vF *@ F F F solid", dar !i Fle=a#nn'ar/ec,\t F i \ FF F ^ F F ( F F(F F =r( 'aadtoi/d ^ !toaI le=a, a uni, a 1nju=a , dar !u,nuj F FF, ! a /4 ) aceste toi, !o0 ^ s'oarale=arur , ; @ o/oni/ia noi/ilor( ca$uri, o/olo=ia ac luniloesda te/itatea ecuaiei reE Du#% cu/ sIF toanFCF7FF FF @\ versibile LtI ^ /a=* u a7' FRF oar%, identitatea de cino2 El e cel caGe F2'F#ulare a 'antas/elor, ca !i
Da

H( De=area /a=icoEerotic%

aceea a #rocedeelor lor R7eFRe( % JCulianu \ a 'ost dus% identit%ii dintre iubire !i /a=FE F F((u FF la consecineleEi eGtre/e de c%tre5io F F Culianu suntF EF F lui D7( co/#leE 'ulFajavantaF@ena!te/( <9=9,tra,Dan#elrescu,#re'a*
EEEEEE+;lFFrCu+anu, EnI [F'F>F 1999, ##( 161E166 sS( Mircea Eliade, #ost'a% Conn 4nio)i( Ed( .e/ira(

Marea desfr#nat, in*nd 1n 'r*u 'iara cu !a#te ca#ete !i $ece coa/e "c'( -pocalipsul 'f. loan, QM;;&( Miniatur% dintrEun /anuscris )is#anic, 1nce#uE tul secolului al QB;Elea(

/entaritatea<identitatea dintre eros !i /a=ie este o forma mentis ar)aic% !i universal r%s#*ndit%( Cunt cunoscute riturile a#otro#aice 1n cadrul c%rora 'e/eile se de$=oleau "!i c*teodat% /i/au actul seGual& 1n vederea alun=%E rii<le=%rii du)urilor rele( Da ju/%tatea secolului al QMBElea, ar)ieE #isco#ul catolic al Moldovei, Marcus andinus, a descris o #ractic% /a=ic% de circu/a/bulaiune !i nuditate rituale, /enit% s% alun=e<le=e de/onul ciu/ei2 (((1ntrEo noa#te obscur%, 10 'ete b%tr*ne, des#uiate, aler=ar% de /ai /ulte ori 1/#rejurul satelor "(((&; '%c*nd aceasta, ro/*nii cred c% ciu/a nu se va atin=e de oaE /enii =oi, ci va avea ru!ine"19( +ot 1n Moldova, dar 1n $ilele noasE tre, sunt atestate scenarii rituale ase/%n%toare, av*nd 1ns% ca obiect al le=%rii /a=icoEerotice sti)iile /eteorolo=ice 2 #entru aE!i #roteja livada de balaurul #urt%tor de =rindin%, vr%jitoarea 1nconjura liE vada 1n #ielea =oal%"H0(
M(4( Urec)ia, Code: 1andinus, ucure!ti, 189-, #( -0( ;on B( Ciubotaru !i Cilvia Ciubotaru, 5biceiurile a=rare E o do/inant% a culturii #o#ulare din Moldova", 1n 4nuar de lin=vistic% si istorie literar%", to/ QQ;Q, , ;a!i, 1986E1989, #( 1H:(
H0 9

18

Ci/ilar, 1n 4ntic)itatea =recoEro/an% se credea c% recoltele sunt #rotejate #e cale /a=ic% dac% 'e/eia 1nconjoar% o=orul =oaE la" sau cu 'ustele ridicate #*n% la br*u" "7linius, Faturalis histo ria, QQM;;;, H6, 1& sau cu s*nii de$=olii" "Colu/ella, De re rustica, Q, 6-0&( 7lutar) descrie !i el #ractici de nuditate ritual%, av*nd dre#t sco# le=area /a=ic% a sti)iilor naturale !i a dai/onilor care le =uvernea$%( El conse/nea$% ast'el le=enda con'or/ c%reia elero#)on 1l roa=% #e 7oseidon s% declan!e$e o 'urtun%E#oto#, care s% #ustiasc% o=oarele l]cienilor E o #o#ulaie e=eean%, #reE indoEeuro#ean% ; Marea 1n%l*nduEse venea du#% el !i aco#erea o=oarele( Cu/ b%rbaii nu #uteau s%E1 1ndu#lece, oric*t 1l i/#lorau, iEau ie!it 1nainte 'e/eile, ridic*nduE!i 'ustele !i de$=olinduE!i truE #urile !i ast'el, d*nduEse 1na#oi de ru!ine, sEau retras, du#% cu/ se s#une, !i valurile" "7lutar), Mulierum virtutes, ;Q&H1( 7entru s#aiul car#atoEdun%rean, voi a/inti de un #ersonaj isE toric, @o/ula E /a/a 1/#%ratului ro/an 8alerius "60-E611 e(n(& E /are #reoteas% de la nord de Dun%re Dmater e0us (ransdanuvia na9, care aducea sacri'icii unor $ei de /unte" 8deorum montium cultri:9 !i des#re care se s#unea c% 1ntreinea relaii seGuale cu baE laurul Dmatrem compressam dracone9. Un autor latin din secolul al lAElea scrie c% 8alerius a 1ndr%$nit s% a'ir/e cu obr%$nicie c% /a/a sa 1Ea conce#ut 1n c)i#ul 5li/#iadei, n%sc%toarea lui 4leE Gandru cel Mare, 1/#erec)induEse cu un balaur" "Mictor 4urelius, De vita et mori!us imperatorum, 90, 10 ; ve$i !i Dactantius, De morti!us persecutorum, Q;&HH( 1n 'ine, des#re s#aiul cultural traE coE=et ave/ la 1nde/*n% !i unele in'or/aii ar)eolo=ice; #l%cueE le de ar=int aurit "secolul al ;MElea1(e(n(&, desco#erite laDetnia "1n nordul ul=ariei&, re#re$ent*nd #reotese le=*nd, c%l%rind !i /*nE =*ind balauri )idroEat/os'ericiH6( 4cela!i ti# epattern ofmind #are s% 'i su#ravieuitul credinE ele vr%jitoarelor din Euro#a /edieval%, doar c% cel le=at erotic E#entru aEi c*!ti=a bun%voina !i colaborarea E nu /ai este balaurul Ddraco9, ci 1nlocuitorul cre!tin al acestuia Ddracul9. +i/# de ju/%E
GG C'( 8)( Mu!u, @itul nudit%ii /a=ice #e /elea=urile %rii noastre !i la alte #o#oa E re", 1n Ctudii clasice", voi( Q;;;, 1901, #( 1:0( GG Me$i 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice, ed. cit., ##( 196E19:( H6 )dem, ##( 19:E199(

25

alauri !i #reotese tracoE=ete( 7l%cue de ar=int aurit, te$aurul de la Detnia, secolul al ;MElea 1(e(n( "re#roduceri de 4drian Wu!tea&(

tate de /ileniu E 1ntre secolul al QB;Elea "1n 1H0-, la +oulouse, a avut loc #ri/a ardere #e ru= a unei vr%jitoare #entru #resu#use relaii seGuale cu diavolul& !i secolul al QM;;;Elea E sunt atestate nenu/%rate eGecuii #entru acest delict 1n Euro#a occidental% !i central%( EG#licaia cea /ai #robabil% a acestor eG#eriene eGtatiE coEerotice este accesul la incon!tient, #e care vr%jitoarele 1l 'orau #rin 'olosirea unsorilor )alucino=ene eGtrase /ai ales din #lante din 'a/ilia solanaceelorH9( Unul dintre cele cincis#re$ece delicte de care se '%ceau vinoE vate vr%jitoarele era considerat a 'i 1/#erec)erea cu diavolul", cu/ scria [ean odin la s'*r!itul secolului al QM;Elea 8&a demo nomanie des sorcieres, 7arisV 1-81&, cu toate c%, 1n acea e#oc%, 1nce#eau s% se aud% voci E #recu/ cea a celebrului [ean >ier Ecare 1ncercau s% convin=% ;nc)i$iia c% toate #ove!tile ce vor s% de/onstre$e relaiile tru#e!ti cu diavolii sunt /incinoase" !i c% vr%jitoarele sunt ni!te biete 'e/ei #si)o#ate, care au nevoie de 1nE =rijiri /edicale !i nu de #rocese inc)i$itoriale "[ean >ier, Des prestigiis daemonum et incantiones ac veneficiis, asel, 1-:6&(
H9 ;(7( Culianu, .ros i magie, ed. cit., ##( H09EH1: !i 698E6-0 ; ve$i la ##( 6:HE6:6 o interesant% #ole/ic% #e acest subiect 1ntre autor !i Bans 7eter Duerr(

20

@evenind la /iturile !i le=endele #rivind eroul care salvea$% 'ecioara din =)earele balaurului, trebuie re/arcat% conotaia erotic% a ra#ortului dintre balaur !i eroin% 2 ulti/a este dat% #ri/ului #entru a 'i iubit%, nu /*ncat%( ;n #ri/ul r*nd, victi/a o'erit% /onstrului nu este niciodat% un b%rbat, ci o 'e/eie( Mai /ult dec*t at*t, ea trebuie s% 'ie t*n%r%, 'ru/oas% !i, /ai ales, vir=in%( De reE =ul%, 'ecioaraEvicti/% este eG#us% =oal% sau 1/br%cat% 1n straie de /ireas% 1n locul unde vieuie!te balaurul( 4s#ectul /arital este eviE dent 1n unele versiuni ale le=endei, ca 1n cea ar)aic% ro/*neasc%, de la 1nce#utul secolului al QMBElea( 1n vederea eG#unerii #rinE esei #e /alul ie$erului 1n care s%l%!luie!te $/eul, 1/#%ratul 1!i #odobe!te" 'ata cu aur !i cu ar=int, ca !i la nunt%" !iEi s#une 2 5, dra=% 'iica /ea X(((Y $/%ul )iEva /ie junere X^ =inereY"H-( Un alt ele/ent erotic din econo/ia le=endei este de$le=area br*ului de #e talia 'etei "'or/% si/bolic% a nudit%ii& !i a#oi le=area balaurului cu br*ul, act #rin care /onstrul 'ioros este 1/bl1n$it "ca un c*ine bl*nd", bala vine ca /ielul" etc&, li#sit de #utere, su#us erotic, cu alte cuvinte, le=at #e cale /a=icoEerotic%( 4r)aiE cele valene erotice ale br*ului au su#ravieuit !i 1n 'olclorul /itiE coEritual ro/*nesc ; 'ie c% e vorba de baierul de $/eu" "re/ediu /a=icoEerotic al 'etelor 1/#otriva 6!urtorului9, 'ie de br*ul 'eE cioarelor" "si/bol al castit%ii /iresei, care era d%ruit /irelui 1n #reaj/a nunii, dac% nu c)iar 1n #atul nu#ial&H:( 1n 'avoarea unui
,lorian Duda!, op. cit., loc. cit. Me$i ;van Evseev, 'im!oluri folclorice. &irica de dragoste i ceremonialul de nunt, Ed( ,acla, +i/i!oara, 1980, ##( 199E1-0, de unde /ai s#icui/ ur/%toarele 2 Da vec)ii ro/ani, /ireasa era 1ncins% cu un br*u de l*n% la care se '%cea un nod "a!aE$isul nod hercu lean9 !i #e care /irele 1l des'%cea 1n #atul nu#ial( 1n obiceiurile de nunt% ro/*ne!ti, de$leE =area br*ului a 'ost adesea 1nlocuit% #rin =estul ritual al d%ruirii br*ului2 /irele #ri/ea din #artea /iresei un !r#ule esut de ea "(((&( 7rin aceast% substituire 1ns% /t sEa #ierdut se/niE 'icaia ancestral% a br*ului si/bolic( De$le=area br*ului nu#ial sau 1nstr%inarea lui /arcau deci$ia 'etei de a acce#ta o nou% stare eGistenial% !i de a renuna la re=i/ul de castitate( Cuv*ntul ro/*nesc a se de6!ra "(((& trebuie s% 'ie 1nrudit cu a se de6!iera, 1nse/n1nd iniial =estul res#ectiv cu 1ntrea=a sa =a/% de valori /orale !i #si)olo=ice( Dac% 1n li/ba ro/*n% verbul a evoluat s#re sensul a scpa de la anumite opreliti e:terne sau interne, cores#ondentul s%u 1n rus% rapo0asatHs0a "/arc*nd #rin structura intern% acela!i =est ritual& a c%#%tat o se/ni'icaie ne=ativ%, a i da fr#u li!er, a sfida normele morale3 8idem, #( 1-0&( 5biceiul ro/an al de$le=%rii br*ului /iresei 1n noa#tea nunii este conse/nat de 7aulus D4est., :6,18, s(v( cingillo; c'( @( ,erderda, De Cer#ent, le .oeud dJBercule et le Caducee dJBer/es", 1n .u/en", voi( QQ, 'asc( H, Deiden, 1906, #( 109&( 7entru obiceiul ro/*nesc, ve$i +eodor +( urada, /pere, Ed( Mu$ical%, ucure!ti, 1908, #( 08 !i Ci/( ,;( Marian, Funta la rom#ni, ucure!ti, 1890, #( H:1(
H: -

62

C'( Mart)a le=*nd balaurul +arasSue(

ast'el de conteGt si/bolic este su'icient s% a/intesc E din /itolo=ia )a=io=ra'ic% 'rance$% E le=enda le=%rii dra=onului +arasSue de c%E tre C'( Mart)a nu cu br*ul, ci cu #ro#riaEi centur% vir=inal%( CcoaE terea centurii de castitate !i le=area "la #ro#riu& a /onstrului cu ea sunt =esturi a c%ror se/ni'icaie nu este dec*t 'oarte va= /ascat% 2 C'( Mart)a 1i o'er% #ro#ria sa vir=initate dra=onului, 1n vederea leE =%rii /a=icoEerotice a acestuia( Ulterior, c*nd a a#%rut /otivul /itic eroul rpune monstrul i salvea6 fecioaraIG, as#ectul erotic al relaiei nu a dis#%rut, ci doar sEa rea!e$at 1n 'or/a triun=)iului clasic 2 1nvin=*nduE1 #e balaur, eroul #reia dre#tul de a se c%s%tori cu eroina "ve$i le=endele 7erseu !i 4ndro/eda, Beracles !i Besiona, C'( 8)eor=)e !i #rinesa etc&(
H0 Me$i 4ntti 4arne ? Ctit) +)o/#son, (he ($pes ofthe 4ol2tale, Belsinfi, 19:1, ti#ul 600 2 &upta cu dragonul !i Ctit) +)o/#son, Motif lnde: of 4ol2 &iterature, ed. cit., /otivele 8(--1(1(@(111(16, @(ll 1(1(9, toate cu o i/#resionant% biblio=ra'ie(

22

al

iQElea( @e#FntareF (F !i 'ecl0ara(

iE J fnamei monstrului a1nloE

/e, 1n altele(FF('#rodus co/#letE vF'Fu /%n*nE\ c*nd subsu/FF 'etag du#% ce ot'el FF%, la o /otive 2 <<@K'Z< 4L J @ f=c 1 M% du#% c% 'ata, #entru ca o iubite( F F/are du# ? ?UU
ce

hata

o iube!te , larint' F dar de /*ncat de1/#%rat!iatarato/ denevasa > to/ RtCe Cul cu/ a#are /otivulLUIU? Cu leaE 1nteresant esteie 'ie de ti# ourul dele ro/*ne!tid .%< / l/ do/0ie!te o 'iajade =%n 1ntre coarne , * LFF la le=are&, 'ie de tr# * @ es*a5rodFdjr torc*nd F F Ute

F
toare

ucure

I M(;( 7rR77E Zaaa 1906, #( 61-(

23

M*n%tori uci=*nd unicornul din braele 'ecioarei( Miniatur% #entru o liter% iniial% din lucrarea Listoria animalium cum picturis, din secolul al QM;Elea(

/reaja 'etei", 1n care eroina lea=%, cu o #las% "/reaj%& 1/#letit% de ea, un distru=%tor #e!te "du)& de /are" "o i#osta$% a lui draco marinus9MN. Conotaia erotic% a acestor colinde re$ult% din c)iar caE racterul lor nu#ial !i din 'inalitatea scenariului2 o dat% le=at, aniE /alul este sacri'icat "eventual, de un erou secundar !i anoni/& ; din carnea lui se #re#ar% os#%ul de nunt%, din oasele lui se 'ace casa /irilor "un ecou al /itului de 1nte/eiere", de data aceasta, a unei noi 'a/ilii, a unui nou c%/in etc&( De=enda /edieval% a #rinderii unicornului conine, de ase/eE nea, un act eG#licit de 'er/ecare erotic% a 'iarei( 5 'ecioar% 'ruE /oas% este tri/is% 1n #%dure s% ade/eneasc% 'iorosul unicorn( 4cesta se 1ndr%=oste!te de ea, se a#ro#ie, 1!i a!ea$% ca#ul cu cornul 'alie 1n #oala ei !i adoar/e( ;n acest ca$, le=area erotic% a /onE
60

Me$i 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice, ed. cit., ##( H88EH91(

24

. -

Miniatur% din /anuscrisul alc)i/ic -urora consurgens, secolul al QlMElea(

,ratele "Coarele& !i sora "Duna& r%#un*nd balaurul( 4le=orie alc)i/ic% de Mic)ael Maier 8'cnitinium ch$micum, 1:80&(

25

,ora" /a=icoEerotic%( ;lustraie la cartea de +arot nr( 11, reali$at% de 5scar >irt)(

strului este at*t de evident%, 1nc*t dis#are co/#let /eta'ora le=%rii cu le=%turi 'i$ice( 4bia du#% aceea a#are v*n%torul "acela!i #ersoE naj secundar !i anoni/&, care 1l lea=% #e unicornul vr%jit, 1l duce 1n cetate !iE1 ucide( Diversele eGe=e$e si/bolice ale le=endei nu au ratat conotaiile sale erotice( 7entru teolo=ii cre!tini, aceast% #ovesE te este o #arabol% a )maculatei concepiuni, eroina 'iind o 1ntruc)iE #are a ,ecioarei M%ria, iar unicornul si/boli$*nd Du)ul C'*nt( 7entru alc)i/i!ti, eroina re#re$int% as#ectul #asiv !i 'e/inin al /ercurului, 1n ti/# ce unicornul 1ntruc)i#ea$% 'ora s%lbatic% !i viE ril% a a!aEnu/itului spiritus mercurialis. 1nt*lnirea lor erotic% este coniunctio oppositorum, iar dra=ostea lor are ca rod aurul alc)iE /ic, de natur% andro=in%61( 4tunci c*nd, 1n icono=ra'ia alc)i/ic%
61 C(8( [un=, >s$chologie et alchimie, Ed( uc)et<C)astel, 7aris, 1900( Me$i !i 4nE drei 5i!teanu, Grdina de dincolo. Zoosophia, Ed( Dacia, Cluj, 1980, ca#( >uritatea ino rogului, ##( 191EH0:(

26

/edieval%, /ercurul este re#re$entat de un balaur, acesta este le=at "sau ucis& de eroin% "Duna, ar=intul& !i de erou "Coarele, aurul& 6H( 1n 'ine, i/a=inea unei 'ecioare 1/bl*n$ind o 'iar% a devenit e/ble/atic% !i 1n c%rile /edievale de divinaie, +arot( 1n -rcana ma0ora, i/a=inea cu nu/%rul 11 re#re$int% o 'at% E #urt*nd #%l%ria /a=icianului de la nu/%rul 1 E, care r%#une cu /*inile =oale un leu 'ioros( Eroina #are s% 'i #reluat atributele r%$boinice ale erouE lui, o dat% ce este 'i=urat% 1n #ostura clasic% a lui Ca/son sau BeE racles r%#un*nd leul !i o dat% ce i/a=inea este denu/it% 4ora ; dar co/entatorii si/bolis/ului c%rilor +arot consider% c% este vorba de 'ora dra=ostei", cea /ai #uternic% din lu/e ; care coE #le!e!te !i 1nvin=e totul"66(

7. Tipologia rpunerii monstrului

4/ acu/ su'iciente date #entru a 1ncerca s% #re$int 'orE /a iniial%, ar)eti#al% a /itului, dar !i #entru a sc)ia 'elul cu/ a evoluat<involuat scenariul /itic de la acest #resu#us nivel $ero"( 0& .ivelul $ero" este #robabil /itul cos/o=onic( 3eul suE #re/, andro=in, creea$% Cos/osul #rin ordonarea Baosului( De re=ul%, $eul reali$ea$% cos/o=ene$a #rintrEun co/#leG de aciuni sau #rintrEo aciune co/#leG% 1ndre#tat% 1/#otriva /onstrului #riE /ordial 2 acesta este vr%jit "le=at& cu /ijloace /a=ice !i ucis cu /ijloace r%$boinice( 1n aceast% entitate divin% su#re/% se re=%sesc to#ite toate contrariile 8coniunctio oppositorum9 2 /asculin !i 'eE /inin, r%$boinic !i /a=ic etc( 1& 7entru o/ul ar)aic, o entitate unic% !i biseGuat% este o i/aE =ine abstract%, '%r% cores#ondent 1n natur%( Ea a 'ost 1nlocuit% cu o i/a=ine /ai concret% !i /ai natural% 2 un cu#lu de entit%i seE
32

-urora consurgens, st( sec( Q;M ; apud Ctanislas Zlossodsfi de @ola, -lchem$. (he 'ecret -rt, 4von oofs, .ed Aorf, 1906, #i( 19 !i lud] 4llen ? [eanne 8ri''it)s, (he 1oo2 ofthe Dragon, ed. cit., #( :0( ;n icono=ra'ia e=i#tean%, #e sarco'a=ul lui @a/ses M; "secolul al QllElea 1(e(n(&, sunt ,i=urate =esturile de a#%rare /a=ic% 1/#otriva aciunilor /ale'ice ale balaurului2 un !ar#e enor/, cu cuite 1n'i#te 1n tru#, este le=at de =*t de un #ersonaj 'e/inin !i de coad% de un #ersonaj /asculin ; ve$i Maurice ess], - >ictorial Listor$ of Magic and the 'upernatural, C#rin= oofs, Dondra, 1900, #( 08, 'i=( H60 !i H68( 66 Elisabet) Baic), (he 5isdom ofthe (arot, .ed Aorf, 190-, #( 91(

27

;/a=ini de #e sarco'a=ul lui @a/ses al MlElea, secolul al QllElea 1(e(n(

Guali$ate "/asculin !i 'e/inin&( 4ndro=inia #ri/ordial% a 'ost scindat% 1ntrEun cu#lu de #rinci#ii cos/olo=ice, 'i=urat #rintrEun cu#lu de $ei "$eu !i $ei%& sau de eroi "'%t !i 'at%& 69( ;n /od 'iresc, valenele /asculine !i r%$boinice ale divinit%ii #ri/ordiale au 'ost trecute 1n contul $eului<eroului, iar cele 'e/inine !i /a=ice 1n conE tul $eiei<eroinei( Cu#lul ;ason !i Medeea 1ntruc)i#ea$% cel /ai bine acest #alier al evoluiei scenariului /itic( .u/ai cu ajutorul Medeei "#rototi#ul eroinei vr%jitoare& reu!e!te ;ason "#rototi#ul
;at% c*teva conclu$ii la care a ajuns Mircea Eliade 1n aceast% #rivin%2 ,e/eia nu 1nsea/n% niciodat%<e/eie 1ntrEun teGt /itic sau ritual, ci se re'er% la #rinci#iul cos/olo=ic /ani'estat 1n ea( De aceea, andro=inia divin% are o valoare teoretic%, /eta'i$ic%( Ce eG#ri/% #rin ea E 1n ter/eni biolo=ici E coeGistena contrariilor, a #rinci#iilor cos/olo=ice "c%ci astea sunt femeie !i !r!at9 1n divinitate", sau 2 4ndro=inia divin% este, #ur !i si/#lu, o 'or/ul% ar)aic% #entru eG#ri/area biEunit%ii divine", sau2 Cu#lurile divine "ca el !i elit !(a(/(d(& sunt, de re=ul%, invenii tardive sau 'or/ul%ri i/#er'ecte ale andro=iniei #ri/orE diale care caracteri$ea$% toate divinit%ile" ; ve$i M( Eliade, Mitul reintegrrii, ucure!ti, 199H, #( 100 !i M( Eliade, >atterns in Comparative ,eligion, .ed 4/erican Dibrar], .ed Aorf, 1909, ##( 9H0E9HH( @evenirea 1n 1/#%r%ia cerului" nu #oate 'i reali$at% dec*t #rin revenirea la starea de andro=inie divin% iniial%( Este ceea ce le trans/ite ;sus ucenicilor s%i, 1n teGtul a#ocri' .vanghelia lui (oma 2 Ci c*nd voi din /asculin !i 'e/inin 'acei una, ast'el ca/asculinul s%nu /ai 'ie/asculin !i 'e/ininul 'e/inin, atunci vei intra 1n 1/#%r%ia cerului" "c'( Miorica C( Constantinescu, .vreul stereotip, Ed( E/inescu, ucure!ti, 199:, #( ::&(

H8

eroului r%$boinic& s% 1nju=e "le=e& taurii de ara/% !i s% adoar/% "le=e"& balaurul care #%$ea l#na de aur. 7robabil c% tot aici se 1ncadrea$% !i 'or/a ar)aic% a le=endei (e6eu i -riadna versus Mi notauiMO. H& 7ier$*nduEse se/ni'icaia cos/o=onic% a scenariului /itic si, i/#licit, justi'icarea 1n'runt%rii cu /onstrul, o alt% /otivaie sEa i/#us 2 eroina devine victi/% a balaurului, justi'ic*nd ast'el intervenia r%$boinic% a eroului( Eroina, 1ns%, nuE!i #ierde total #reE ro=ativele /a=ice ; ea 1l ajut% #e erou, le=*nduE1 #e /onstru( Este ca$ul le=endei 'f. Gheorghe i fecioara rpun#nd !alaurul. 6& Eroina 1!i #ierde co/#let rolul activ !i atributele /a=ice, r%/*n*nd doar cu un rol #asiv !i ancilar 2 victi/% a /onstrului( Eroul r%#une sin=ur balaurul #rin /ijloace strict r%$boinice( Me$i le=endele 7erseu !i 4ndro/eda, Beracles !iBesiona, balada ro/*E neasc% ;ov an ;or=ovan !i 'or/a u$ual% a le=endei 'f. Gheorghe draconoctonul "1n care 'ecioara nu intervine asu#ra balaurului&( 9& Dis#are co/#let eroina din econo/ia /itului, dar nu !i atributele sale /a=ice, care sunt ad%u=ate la cele r%$boinice ale eroului( Me$i le=endele /ai /ultor s'ini cre!tini, care lovesc un balaur "sau un taur s%lbatic& cu c*rja e#isco#al% !iE1 lea=% de =ruE /a$ cu stola sau cu alt accesoriu vesti/entar; C'( Marcel, C'( @oE /ain, C'( [ulien, C'( Cle/ent etc( din /itolo=ia cre!tin% 'rance$% !i C'( Cilvestru din cea italian%6:( -& Dar nu nu/ai rolul eroinei a involuat #*n% la dis#ariie, ci !i cel al eroului( 1n unele ca$uri, el devine un #ersonaj secundar, anoni/, !ters !i li#sit de erois/, eroina 'iind cea care r%#une /onstrul cu /ijloace /a=icoEerotice( Me$i le=enda v*n%rii unicorE nului( :& 1n alte ca$uri, eroul dis#are co/#let din scenariu( C*teodaE t%, #rero=ativele r%$boinicoEvirile ale acestuia trec 1n contul eroiE nei, al%turi de cele /a=icoEerotice( Me$i i/a=inea eroinei r%#un*nd
Me$i ca#itolul Dabirint E 5rdine !i Baos", la 4ndrei 5i!teanu, Motive i semni ficaii mito sim!olice, ed. cit., #( H:0 sS( 6: MarieE,rance 8ueusSuin, &e mois des Dragons, 7aris, 1981, ##( 80, 8-,9HE99, 100E106 !i [acSues De Goff.>entru un alt .v Mediu, Ed( Meridiane, ucure!ti, 198:, voi( ;;, ##( :-E::,06 "nota 90&(

C'( Marcel le=*nd balaurul(

leul 1n c%rile de divinaie +arot, le=endele C'intelor Mart)a !i MarE =uerita, colinda ro/*neasc% 7e!tele !i /reaja 'etei" etc(

3. Patria 8ers-s Matria

1n 'ine, se i/#un unele co/entarii "inevitabil sc)e/atice& din #ers#ectiva antro#olo=iei culturale a seGelor( 4/ v%$ut c%, 1n econo/ia /itului, cu#lul erouEeroin% sau $euE$ei% sau s'*ntEs'*nt% a 'ost, la ori=ine, o reE#re$entare, o 1nEtru#are a unui cu#lu de #rinE ci#ii cos/olo=ice co/#le/entare 2 /asculin !i 'e/inin "#recu/ Emutatis mutandis E $in !i $ang m cos/olo=ia c)ine$% ar)aic%&( Este o divi$are 'ireasc%, av*nd 1n vedere scindarea seGual% a 1ntreE =ii naturi( @e=ulile s#aiului biolo=ic au o#erat 1n s#aiul /itoloE =ic( (( ;n le=endele anali$ate, 'e/eia r%#une /onstrul #e cale /a=iE c%, iar b%rbatul #e cale r%$boinic%( Wi aceast% bi#olaritate este si/E #to/atic%( .u este nevoie s% insist #rea /ult asu#ra 'a#tului c% =esturile #rin care /onstrul este de re=ul% le=at "#rin esere, toarE cere, 1/#letire, 1n'%!urare etc(& sunt s#eci'ic 'e/inine 60( ;storia te)E nicii !i a civili$aiei ne o'er% su'iciente ar=u/ente c% esutul !i toate activit%ile 1nrudite au 'ost "!i au r%/as& 1ndeletniciri e/ina/ente
37

Marta >ei=le, 'piders and 'pimters. 5omen and M$tholog$, Universit] o' .ed MeGico 7ress, 198H, !i [acSues rii, /rigines et s$m!olisme desproductions te:tiles. De la toile et du fii, 'iditions ClancierE8uenaud, 7aris, 1989(

30

(TTaaFCE+Ei.QV

9:

'e/inine( Da #oulle Sui c)ante, la 'ille Sui si''le, le =ars Su11ile, le coS Sui #ond" sunt E #entru 1nele#ciunea #o#orului E situaii aberante, care co/#ro/it ordinea social% !i c)iar ec)ilibrul cosE /ic68( Datele /itolo=ice con'ir/% conclu$ia de /ai sus 2 esutul "torsul, cusutul, 1/#letitul etc(& !i uneltele res#ective sunt, cu rare eGce#ii69, inventate !i #atronate de $eie sau de eroine le=endare( 4cestor conclu$ii de antro#olo=ie cultural% li se adau=% cele de antro#olo=ie lin=vistic% 2 ve$i 1nrudirea se/antic% !i 'onetic% dintre =er/( +ei! "'e/eie, nevast%"& !i =er/( +e!en "a ese"& sau en=l( +e! "es%tur%"&, ori dintre en=l( +ife "nevast%"& !i en=l( to +eave "a ese"& sau, 1n li/bile scandinave, vefinn, veifa, vef0a "a 1n'%!a, a 1n'%!ur%, a 1nveli"&( 7e de alt% #arte, #artici#*nd la /isterul "#ro&creaiei", 'e/eia #are a 'i /ai a#t% s% intuiasc% /isterul sacru( ;n s'era reli=ioas% E notea$% 7aul Evdofi/ov E 'e/eia este seGul tare" 90( 1n societ%ile tradiionale, ea este /ai a#roa#e de /a=ie !i de reli=ie, de tot ceea ce ine de credine !i obiceiuri, de su#erstiii !i tradiii91( Ea este cea care le trans/ite co#iilor, o dat% cu !i #rin li/b%( Wi nu este deloc 1nt*/#l%tor 'a#tul c% li/ba 1n care co/unic%/ !i =*nE di/, 1n care vis%/ !i ne ru=%/, o nu/i/ li/b% /atern%" !i nu #atern%"( C#une/, 1n sc)i/b, #atria", !i nu /atria"( 7entru /entaliE tatea ar)aic% !i tradiional%, #%/*ntul este s%la!ul de veci al taiE lor" 8patris9, al str%E/o!ilor( 7e de alt% #arte, acest #%/*nt este lucrat "cu unelte tran!ante& !i a#%rat "cu ar/e tran!ante& de c%tre b%rbat, 4r/ele" cu care 'e/eia a#%r% patria sunt de cu totul alt% natur%, dar nu /ai #uin eseniale( Ea #are a 'i ele/entul i/obil" !i conservator" "'%r% sensuri #eiorative& ; ea r%/*ne le=at% de
[acSues rii, /rigines et s$m!olisme des productions te:tiles, ed. cit., #( :0( Una dintre eGce#ii a 'ost 'or/ulat% de 7liniu cel %tr*n2 'usul !i arta de a toarce l*na" ar 'i 'ost inventate de un erou le=endar, Closter, !i nu de o eroin% 8Faturalis historia, M;;, -H&( Este o eGce#ie care con'ir/% re=ula, c%ci Closter este 'iul es%toarei le=endare 4rac)ne( 90 7aul Evdofi/ov, 4emeia si m#ntuirea lumii, Ed( C)ristiana, ucure!ti, 199-, #( 1:6( 91 Din acest #unct de vedere, al celei /ai de te/ei #roble/e 'ilo$o'ice, cea a vieii !i a /orii, satul, de#arte de a 'i al copiilor, cu/ crede la=a, este di/#otriv%, al !a!elor, adic% al /a/elor !i bunicelor", scrie Benri B( Cta)l, 1n .seuri critice, Ed( Minerva, ucu re!ti, 1986, #( 98(J
69

Mtt'' l

61

3eia Ceres $bur*nd 1ntrEun car tras de balauri ; du#% Mincen$o Cart%ri, )magini delii Dei, Meneia, 1:09(

central" ori$ontului s#aial, de cas% "de vatra casei"&, de 'a/ilie ; ea na!te !i cre!te co#ii; ea /enine !i trans/ite tradiia 'a/iliei !i, i/#licit, a tribului<nea/ului( Dac% b%rbatul era considerat a 'i ca#ul 'a/iliei", atunci 'e/eia era su'letul" ei "dac% a! c%uta sinta=/e ec)ivalente 1n li/bajul societ%ii #ostEindustriale, a! #uE tea s#une c% b%rbatul r%s#undea de hard+are, iar 'e/eia de soft +are9. @evenind la le=endele !i /iturile co/entate /ai sus, voi conE c)ide c% aciunea /a=ic% a eroinei<$eiei !i, res#ectiv, cea r%$boiE nic% a eroului<$eului asu#ra balaurului sunt la 'el de i/#ortante !i de decisive( Cu alte cuvinte, cele dou% aciuni sunt co/#le/entare "nici una dintre ele nEar 'i avut sori de i$b*nd% '%r% s% 'ie dublat% de cealalt%&, 'iind e=ale 1n valoare absolut%, c)iar dac% sunt esenial di'erite( ;n orice ca$, #roble/a "in&e=alit%ii dintre b%rbat !i 'e/eie ar trebui reconsiderat% dintrEo #ers#ectiv% post feminist. 4tribuiile !i atributele 'e/eii erau di'erite, dar e=ale cu cele ale b%rbatului ; erau co/#le/entare, nu concureniale( 4bia co/#ar*nduEle !i /%E
32

sur*nduEle cu una !i aceea!i unitate de /%sur% a#are ine=alitatea( ,olosind o unitate de /%sur% #ro#rie 'e/eii, b%rbatul ar a#%rea 1n in'erioritate ; !i invers( Wi cu/, /ai ales 1n e#oca /odern%, societatea !i /entalitatea sEau de$voltat #e structuri, re=uli !i valori de sor=inte /asculin% !i cu/ #er'or/anele 'i$ice, #si)ice !i intelectuale au 'ost /%surate cu unit%i #ro#rii b%rbatului, nu este de /irare c% #roble/a in'eriorit%ii 'e/eii" a devenit autentic% !i acut%( .u cred c% ast%$i soluia #roble/ei const% 1n #ro#ov%duirea superioritii 'e/eii 'a% de b%rbat "/i$a 'e/inis/ului radical&, nici 1n #rocla/area identitii lor "/i$a 'e/inis/ului #ri/itiv&, ci, /ai de=rab%, 1n a'ir/area si/ultan% a alteritii !i egalitii dintre 'e/eie !i b%rbat "/i$a #ostE 'e/inis/ului, a!a cu/ lEa/ denu/it&( Cu alte cuvinte, /i!carea #ostE'e/inist% !iEar #ro#une 1ncurajarea diferenei !i nu eli/inarea ei( 5 soluie #e ter/en /ediu !i lun=, o dat% ce ea #resu#une o #ro'und% re'or/are structural% a /entalit%ii !i societ%ii conte/#orane E o societate, dac% nu c)iar =inoE'ob%, 1n orice ca$ androcrat%(

;. n loc de paratrsnet
1ntrEo 'or/% #uin di'erit% !i /ult a/#li'icat%, aceste idei !i o#inii au '%cut obiectul c*torva #rele=eri #e care leEa/ inut, 1n a#rilie 199H, la 4/sterda/ "ca#itala /i!c%rii 'e/iniste internaioE nale&, la -cademia de -rte 4rumoase, la Punsthistorisch Centrum, la Qniversitatea din -msterdam !i, 1n au=ust 199:, la Qniversitatea din Qtrecht. De 'iecare dat%, #rele=erile au declan!at dis#ute #asionante !i #ole/ici a#rinse( 7robabil c%, involuntar, a/ 1nc%lcat unele re=uli abu$ive ti#ice #entru political correctness !i unele sinE ta=/e ale noului lim!a0 de lemn. +eGtul de /ai sus este /ai de=rab% un eseu dec*t un studiu #ro#riuE$is !i /% 1ntreb dac% eseul E cu toate =radele de libertate #e care le o'er% E este /odalitatea cea /ai adecvat% de abordare a unui subiect at*t de delicat !i de eG#lo$iv !i dac% o ast'el de te/% #oate 'i serios tratat% '%r% o clar% stabilire a #re/iselor !i '%r% o #recaut% =enerali$are a conclu$iilor( Este evident 'a#tul c% o #roE ble/% at*t de co/#leG% nu #oate 'i re$olvat% 1n c*teva #a=ini !i c%
77

orice sc)e/ati$are, =lobali$are sau a#roGi/are #ot 'i 'atale #entru autor "/ai ales dac% este b%rbatV&( 7entru a nu 'i s'*!iat de /enade, #un sub $odia relativului =*ndurile de /ai sus, c)iar dac% ele au 'ost uneori tran!ant 'or/uE late(

ur/ea$% a 'ost? sernnate de F d*e deC7r Fe 7Ful Ca#l o[2 't*nduEse re'eFg n Marian( F'F#le* F FJde ******* sFto cdrid& nu esj d con/bu u de

, /F a

uCtarU

e
aU

"de ca;

e tna o ] i988

se*I UI0*CDa dro=I*J *g

des >

'cl a1n!da 0t=* , stu#ide

; nevoie s% insist, asu# FU eC FronibitF anu 80E <<

corv

(
de

desea

utuFeadr0=

6-

drul ritualurilor /a=icoEreli=ioase( 1n 'ine, a/ 1nlocuit alar/anta eG#resie din titlu, #lante narcotice !i )alucino=ene", cu una av*nd a#roa#e aceea!i valoare se/antic%, dar 'iind /ai #uin u$ual%2 #lante #si)otro#e"( Dar subiectul era considerat tabu nu nu/ai din #ricina unor consti#ate /entalit%i co/uniste, ci !i din cau$a unui /od inadecE vat de ra#ortare a o/ului de !tiin% la realitatea anali$at%( Etnolo=ii ro/*ni "!i nu nu/ai& au eludat, de re=ul%, #roble/a utili$%rii droE =urilor 1n societ%ile ar)aice !i tradiionale( Ci asta nu nu/ai din cau$a s%r%ciei in'or/aiilor !i, cu at*t /ai #uin, din cau$a evenE tualei li#se de interes !tiini'ic #e care ar #re$entaEo un atare suE biect, ci /ai ales datorit% di'icult%ii cercet%torilor 1n!i!i de a se deta!a de coordonatele etice ale secolului nostru, un secol at*t de /arcat de 'la=elul toGico/aniei( 5r, cu/ s#unea/, #entru un s#eE cialist 1n etnolo=ie sau antro#olo=ie cultural% este co/#let inadecE vat% /etoda de a /%sura /entalit%i ar)aice cu unit%i de /%sur% etice, /ai ales dac% acestea din ur/% sunt conte/#orane cercet%E torului !i nu /entalit%ii cercetate( 4/ convin=erea c% studierea '%r% #rejudec%i a subiectului 1n discuie este #ro'itabil% nu nu/ai #entru /ai buna cunoa!tere a botanicii #o#ulare !i a 'olclorului /edical ro/*nesc, dar !i #entru elucidarea unor as#ecte inedite de /a=ie !i /itolo=ie #o#ular%, de istorie a reli=iilor !i a /entalit%ilor 1n acest s#aiu cultural(

2. Mtrguna mselari!a "i muscari!a

Ccriind des#re cultul /%tr%=unei 1n @o/*nia 1, Mircea Eliade se 'olose!te E #rintre alte /ateriale E de una dintre cele /ai bune eG#uneri des#re culesul /%tr%=unei", cu#rins% 1n studiul 'olcloristului b%n%ean Ci/eon Man=iuca, De "nsemntatea !ota nicei rom#netiI, #ublicat 1n 1809( .u este vorba de unul din cele
Mircea Eliade, &a culte de la mandragore en ,oumanie, 1n Zatmo:is, 1968, ##( H09EHH- ; M( Eliade, De la Zalmo:is la Genghis Lan, ucure!ti, Ed( Wtiini'ic% !i EnE ciclo#edic%, 1980, ##( H0:EHHH( H 1n rev( 4amilia, an Q, 1809, nr( 96E99, #( -11 sS(

36

/ai vec)i studii de botanic% #o#ular% ro/*neasc%" E a!a cu/ 1l considera istoricul reli=iilor E, ci c)iar de cel mai vechi studiu de acest =en( 4st%$i, sunt cunoscute at*t /eritele, c*t !i li#surile stuE diului 'olcloristului b%n%ean( Unul dintre viciile de 'ond este /oE dul arbitrar !i con'u$ de clasi'icare a #lantelor 2 mitologice, poetice, de desc#ntece i vr0i "1n aceast% cate=orie e cu#rins% !i /%tr%=una&, de leacuri. 4/end*nd acest neajuns, (7( Basdeu scria 2 Ducrarea dElui Man=iuca ar 'i 'ost /ult /ai /etodic% 1n 'ond, de!i nu at*t de siste/atic% 1n a#arin%, dac% dEsa sEar 'i /ulE u/it a 1n!ira toate #lantele 1ntrEo ordine al'abetic%, aduc*nd asu#ra 'iec%reia din ele tot ce a #utut aduna din obiceiele !i credinele #oE #orului ro/*n"6( ,%r% s% !tie, Basdeu intuia /odul 1n care un alt Ci/eon al 'olcloristicii ro/*ne!ti E Ci/eon ,lorea Marian E 1nceE #use deja s%E!i alc%tuiasc% /onu/entala lucrare 1otanica popora n rom#n. C*teva decenii de /unc% sEau /ateriali$at 1n 16 volu/e E1H volu/e de teGt "din care 8 sunt redactate de'initiv& !i un volu/ ierbar E 1nsu/*nd circa 10 000 de 'ile !i cu#rin$*nd deE scrierea etnobotanic% a #este -00 de #lante( Un a/%nunt revelator al eG)austivit%ii de care a dat dovad% Ci/( ,;( Marian, la redactarea acestei /ono=ra'ii, este schim!ul "n natur #e care 'olcloristul bucovinean i 1Ea #ro#us lui 4rtur 8oroE vei( 1ntrEo scrisoare, datat% 1<16 /ai 1890, Ci/( ,;( Marian 1i o'eE rea toat% colecia sa de ci/ilituri ro/*ne!ti lui 4( 8orovei, 1n sc)i/bul notielor des#re botanica #o#ular%, alc%tuite de acesta din ur/% 1n colaborare cu M( Du#escu( 4!a cred E 1!i 1nc)eie Marian e#istola E c% at*t o#ul Dv( des#re ci/ilituri, c*t !i al /eu des#re otanic% vor 'i co/#lete"9( 4cest troc" "'%r% #recedent, cel #uin ca a/#loare& sEa !i #rodus, '%r% !tiina !i acordul lui M( Du#escu care, ulterior, iEa cerut lui Marian s% 1na#oie$e /aterialele( 7*n% la ur/%, 4( 8orovei !iEa #ublicat !i cor#usul de =)icitori- !i lucrarea
(7( Basdeu, 1otanica poporan rom#n..., 1n Columna lui (raian, an M;;, t(1, au=ust 180:, ##( 6-6E6:1( ;(E( +orouiu, 'tudii i documente literare, ucure!ti, 196H, voi( ;;;, #( H60; apud M( ,otea, 'imeon 4lorea Marian, folclorist si etnograf. ucure!ti, Ed( Minerva, 1980, #(H1:( 4rtur 8orovei, Cimiliturile rom#nilor, ucure!ti, 1898(

37

de botanic% #o#ular%:, #e c*nd 1otanica... lui Ci/( ,;( Marian a r%/as #*n% a$i, 1n /od ineG#liGabil, inedit%0( Este evident 'a#tul c% o o#er% de etno=ra'ie botanic% ro/*neasc% de a/#loarea !i de valoarea celei elaborate de 'olcloristul bucovinean nu a /ai 'ost scris% !i, 'oarte #robabil, nici nu va /ai 'i( Editarea /anuscrisului, cu un a#arat critic adecvat, /i se #are a 'i nu nu/ai o necesitate, dar !i o datorie( .u ave/ at*t de /ulte o#ere de re'erin% 1n do/eniul etno=ra'iei ro/*ne!ti, 1nc*t s% ne #er/ite/ s% 'i/ ne=lijeni cu ele( 1n 1900, la /oartea 'olcloristului, .icolae ;or=a '%cea o a'ir/aie careE!i #%strea$% actualitatea du#% o#t decenii2 4st%$i nu se #oate 1ncerca #%trunderea !tiini'ic% 1n su'letul acestui nea/ '%r% 1ntrebuinarea inte=ral% a treE buincioaselor c%ri #e care leEa #re=%tit, #oate '%r% aE!i da sea/a #e de#lin de toat% 1nse/n%tatea lor, )arnicul !i /odestul cleric"8( ;niiativa ,evistei de istorie i teorie literar de a #ublica un ca#itol inedit "M%tr%=una"&, din lucrarea lui Ci/( ,;( Marian, este l%udabil%, dar ea nu u/#le un =ol, ci 1l revelea$%( Un =ol care sEa si/it nu o dat%9( C)iar Mircea Eliade nu a !tiut, se #are, de eGistena acestui /anuscris, c%ci nu a 'olosit nenu/%ratele in'orE /aii 'olclorice, etnobotanice, de /edicin% #o#ular% E culese din toate re=iunile %rii E cu#rinse 1n ca#itolul M%tr%=una", din cartea inedit% a lui Marian( Ceea ce este, 1ntrEadev%r, ineG#licabil este 'a#tul c% istoricul reli=iilor E 1n toate studiile sale av*nd ca subiect Mtrguna E nu a 'olosit nici /%car articolul Mtrguna i dra gostea la rom#ni, #ublicat de Marian 1n 188010( Dacuna lui M( Eliade este sur#rin$%toare, av*nd 1n vedere cunoscuta sa acribie 1n
4( 8orovei !i M( Du#escu, 1otanic popular, 1n Re6toarea, voi( QM, 191-( Cu eGce#ia a circa 60 de 'ra=/ente, #ublicate de Marian 1n #erioada 1808E1900 1n di'erite reviste de e#oc%( .icolae ;or=a, Qn cercettor al vieii poporului rom#nesc, 1n 4loarea darurilor, nr( 9,1900, ##( 99E-1; a#ud M( ,otea, op. cit., #( -0(
5

Marea /ajoritate a cercet%torilor ro/*ni, care a #ublicat studii de etnobotanic%, nu a consultat /anuscrisul lui Marian( Un sin=ur eGe/#lu 2 etno=ra'ul Maier utur%, 1ntrEo lucrare de re'erin%, alt'el valoroas. .nciclopedie de etno!otanic rom#neasc. ucure!ti, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, 1909 !i voi( ;;, 7aris, Ed( 7aul B( Cta)l, 1988 E nu 'olose!te in'or/aiile din lucrarea inedit% a lui Marian( Ci/( ,;( Marian, Mtrguna si dragostea la rom#ni, 1n -l!ina Carpatilor, Cibiu, an;M(nr( 8,1880, ##( 119E1H1(

38

a e#ui$a 1ntrea=a biblio=ra'ie a te/ei de care se ocu#a( 7oate c% Edac% ar 'i consultat ca#itolul inedit des#re Mtrgun redactat de Marian E Mircea Eliade !iEar 'i 'inali$at volu/ul &a Mandragore et lH-r!re CosmiSue, #e care 1l anuna ca 'iind 1n #re=%tire la 1nceE #utul anilor J90u( 1n orice ca$, cu si=uran% c% studiile vi$*nd culE tul /%tr%=unei 1n @o/*nia "#ublicate de M( Eliade 1n Cuv#ntul E1966 !i 1n Zalmo:is E 1968&, ar 'i 'ost /ai a/#le, /ai co/#lete !i, #oate, cu unele conclu$ii teoretice di'erite( 7ublicarea a/belor /ateriale inedite des#re Mtrgun E cel al lui Ci/( ,;( Marian !i cel al lui M( Eliade E este justi'icat% !i din aceast% #ers#ectiv%, nu nu/ai din aceea E evident% E a recu#er%rilor necesare( 4l%turarea celor dou% teGte !i, i/#licit, a celor doi autori /ai este justi'icat% !i de necesitatea evidenierii unei anu/ite continuiE t%i( Ca !i Ci/( ,;( Marian E c)iar dac% 'olosind un instru/entar !i o /etodolo=ie di'erite E M( Eliade a 'ost, deEa lun=ul 1ntre=ii sale viei, #reocu#at de cultura #o#ular% ro/*neasc%, de as#ectele /iE tice !i reli=ioase, at*t de vii 1n cadrul /ani'est%rilor 'olclorice din arealul car#atoEdun%rean( Ca !i Ci/( ,;( Marian, istoricul reli=iilor a 'ost interesat de etnobotanic%, de dendro/itolo=ie, de 'olclorul /edical din @o/*nia1H !i, iat%, 1n /od #articular, de cultul /%tr%E =unei( 5 si/#l% coinciden% bio=ra'ic% #are s% 'ie un se/n al conE tinuit%ii de care vorbea/ 2 1n #ri/%vara aceluia!i an 1n care se stin=ea din via% 'olcloristul "11 a#rilie 1900&; se n%!tea istoricul reli=iilor "9 /artie 1900&( 4u 'ost conte/#orani ti/# de o lun% ; su'icient #entru o uto#ic% trans/itere a !ta'etei a( aceea!i 'ervoare, acela!i enciclo#edis/, aceea!i ca#acitate de a /ateriali$a /arile #roiecte #ro#use, aceea!i 1ncercare de a elabora o#ere eG)austive, totale", de'initive"(
Mircea Eliade, &a mandragore et )es m$thes de la Bnaissance miraculeuse3, 1n Zalmo:is, ;;;, 7aris< ucure!ti, 1990E199H, #( 6( 1H lat% un #asaj se/ni'icativ, se/nat de M( Eliade2 +rebuie s% recunoa!te/ c% noi, @o/*nii, intr*nd 'oarte t*r$iu 1n cercul de lu/in% al /edicinei !tiini'ice, docu/entele cele /ai interesante din trecutul nostru /edical a#arin 'olflorului !i etno=ra'iei( Medicina #oE #orului !i 'olflorul /edical sunt /ult /ai se/ni'icative dec*t o#era cut%rui /edic de la 1nce#utul secolului trecut( 5 vi$iune or=anic% !i #e alocuri #ersonal% a o/ului se desco#er% nu/ai 1n /edicina #o#ular%( 4ici ave/ deEa 'ace cu credine !i su#erstiii care tr%iesc de /ii de ani #e #%/*ntul ro/*nesc( Cunosc*nduEle, desci'r*nduEle, lu%/ contact cu viaa su'leteasc% a str%/o!ilor no!tri, !i #oate i$buti/ s% des#rinde/ anu/ite valori s#irituale 1na#oia vr%jitoriilor !i a leacurilor b%be!ti( Medicina #o#ular% 'ace #arte dintrEun 1ntre=, dintrEo vi$iune ar/onioas%", c'( )nsula lui .uthanasius, ucure!ti, 1996, #( 1:8(

69

Este inutil s% 'ac aici o anali$% a di'erenelor dintre /odurile de abordare a te/elor tratate de cei doi c%rturari( .u nu/ai unelE tele !i /etodele au di'erit, dar !i sco#urile #ro#use( Deosebirile sunt evidente #entru oricine este 'a/iliari$at cu o#erele celor doi autori !i, 1n /ic, #entru orice lector al articolelor des#re mtrgu n, scrise de unul !i de cel%lalt( +eGtul lui Marian este un studiu clasic de etno=ra'ie botanic% 1n s#aiul ro/*nesc( 7entru Mircea Eliade, ast'el de studii sunt abia o /aterie #ri/%( 4rticolele sale des#re /%tr%=un% sunt studii de /itolo=ie co/#arat% !i de istorie a /entalit%ilor /iticoEreli=ioase( El re'ace ori=inea /otivului !i evoluia sa 1n s#aiu !i ti/#, ti#oE lo=i$ea$% credinele !i le=endele re'eritoare la /%tr%=un% !i reconE stituie scenariul ritual de cule=ere, trans#ortare, #re=%tire !i 'olosire a #lantei( +oate trsturile caracteristice ale acestui scenariu E a!a cu/ au 'ost de=ajate de M( Eliade16 E se re=%sesc 1n studiul etnoE botanic al lui Ci/( ,;( Marian 2 circu/a/bulaiunea !i nuditatea rituale, /i/area actului seGual, aducerea o'randelor s#eci'ice "'%E in%, /iere, b%utur% alcoolic%&, recitarea invocaiilor !i a 'or/ulelor /a=ice, di'erite condiion%ri /a=ice de loc, ti/#, 1/br%c%/inte, co/#orta/ent, =estic% etc, considerarea /%tr%=unei ca iarb% s'*nt%" "se #une la icoane, sub #ra=ul bisericii !(a(&, 'olosirea ei ca a'rodisiac, /edica/ent "#anaceu, c)iar&, )alucino=en, a/ulet% porte !onheur etc( Mircea Eliade vorbe!te des#re credinele antice !i /edievale re'eritoare la antro#o/or'is/ul r%d%cinii /andra=orei "nu/it% !i ant)ro#o/or#)on"& !i la obli=ativitatea de$r%d%cin%rii #lantei "nu/it% !i c]nos#astos"& de c%tre un c*ine( ;n studiul s%u #rivind Cultul mtrgunei "n ,om#nia, istoricul reli=iilor conc)ide, #rintre altele, c% ro/*nii nu cunosc X(((Y ritul culesului X/%tr%=unei E n( 4(5(Y cu ajutorul unui c*ine"19, a!a cu/ e cunoscut 1n alte $one ale Euro#ei( .ici credine sau le=ende eG#licite #rivind antro#oE /or'is/ul r%d%cinii acestei #lante nu sunt atestate 1n @o/*nia( +otu!i, unele va=i in'or/aii ar #utea 'i considerate ca su#raE vieuiri ale unor vec)i eresuri de acest 'el, dis#%rute sau =rav deE =radate, 1n $ona Munilor 4#useni, de eGe/#lu, 1n cadrul ritului
Me$i studiile citate la nota 1( 19 )!idem,p. HH9, res#ectiv #( HH1(

40

Mandra=or% antro#o/or'%, de$r%d%cinat% de un c*ine "=r( c$nospastos9T du#% 7seudoE4#uleius, cea secolul al 11Elea e(n(

Mandra=or% cu r%d%cin% antro#o/or'% ; =ravur% /edieval%(

de recoltare a /%tr%=unei, se 'olose!te la#te de =ud%" "c%ea&1-( .u/ai acea #arte a r%d%cinii /%tr%=unei care sea/%n% cu o /*n% de o/ se credea c% are e'ect /a=icoEtera#eutic asu#ra tulbur%rilor neuro#si)ice1:( C)iar !i #ersoni'icarea #lantei "Doa/n% bun%", 1/#%r%teas%" etc&, sau credina E atestat% 1n asarabia E c% are r%d%cina 1n 'or/% de 'at% de drac"10, #ot 'i indicii ale unei ar)aice credine #o#ulare vi$*nd antro#o/or'is/ul /%tr%=unei(
18)( 7avelescu, Cercetri asupra magiei la rom#nii din Munii -puseni, ucure!ti, 199-, #( -:( 1: @o/ulus Mulc%nescu, M#na "n medicina popular, 1n voi( Despre medicina po pular rom#neasc, ucure!ti, Ed( Medical%, 1900, #( H6-( 10 7(M( Cte'%nuc%, Cercetri folclorice pe valea Fistrului de 0os, 1n -nuarul -rhivei de 4ol2lor, ;M, ucure!ti, 1960, ##( H10EH11(

32

1n acela!i studiu, Mircea Eliade 'ace, du#% o#inia /ea, o a'irE /aie eGa=erat%( El consider% c%, 1n @o/*nia, #entru cule=erea altor #lante /a=ice sau /edicinale, un /are nu/%r de ele/ente a 'ost 1/#ru/utat de la ritualul /%tr%=unei"18( Cred c% rolul /%tr%E =unei este, 1n acest ca$, su#ralicitat( 7entru /entalitatea ar)aic% !i tradiional%, recoltarea #lantelor cu virtui /a=icoEtera#eutice co/E #ort% doar unele ele/ente s#eci'ice "'uncie de #lant%, de sco#ul 1n care e culeas% !i, bine1neles, 'uncie de $on%, de e#oc% etc&, dar scenariul /a=icoEritual este, 1n esen%, acela!i( 4( Delatte, 1ntrEun studiu notoriu19, a adus ar=u/ente convin=%toare 1n aceast% #rivin%, re'%c*nd coordonatele !i liniile de 'or% ale acestui cere/onial, a!a cu/ a 'ost el conse/nat din cele /ai vec)i ti/#uri, 1n toat% $ona Eurasiei( Este, 1n 'ond, vorba de un co/#leG de =esturi /aE =ice !i rituale E cu caracter catartic !i a#otro#aic E /enit, #e de o #arte, s% #roteje$e o/ul de contactul ne/ediat cu #lanta sacr% !i, #e de alt% #arte, s% #roteje$e valenele /a=icoEtera#eutice ale acesE teia din ur/% de contactul cu o/ul "unele =esturi sunt #entru #reE $ervarea virtuilor #lantei, altele #entru s#orirea lor&( 4se/%narea scenariului ritual de recoltare a /%tr%=unei cu cel de recoltare a altor #lante /a=icoE/edicinale nu se eG#lic% #rintrEun 1/#ru/ut "'ie !i #arial& de la cea dint*i la cele din ur/%, ci #rin a#artenena la un co/#leG cere/onial co/un( ,a#tul c% acesta a su#ravieuit, 1n ca$ul /%tr%=unei, /ai co/#let, /ai s#ectaculos", cu /ai /ulE te as#ecte dra/atice", este doar un si/#to/ al #resti=iului de eGce#ie de care sEa bucurat aceast% #lant% 1n cadrul 'ito/itolo=iei !i al /edicinei 'olclorice ro/*ne!ti( 1n studiul &a Mandragore et )es M$thes de la BFaissance Mi raculeuse3IN, ca !i 1n teGtul &a Mandragore et lH-r!re CosmiSue, Mircea Eliade #are s% se des#art%" de'initiv de ti#ul de abordare etnobotanic% a lui Ci/( ,;( Marian( Wi aceasta nu 1n #ri/ul r*nd #rin a/#loarea cercet%rii, #e verticala ti/#ului "din 4ntic)itate #*n%En e#oca /odern%& !i #e ori$ontala s#aiului "din vestul EuroE #ei #*n%En estul 4siei&, ci /ai ales #rin calitatea de/ersului( ;stoE
!8

Mircea Eliade, De la Zalmo:is..., ed. cit, #( H0:( 4( Delatte, Ler!arius. ,echerches sur le ceremonial usite chei )es anciens pour la cueillette des simples et des plantes magiSues, 7aris, 1968( H0 Me$i nota 11(
19

42

ricul reli=iilor nu /ai este #reocu#at de mandragora #ro#riuE$is%, ci de 'elul 1n care aceasta a deviat" dintrEo noiune botanic% 1nE trEuna /itic%, #recu/ !i de cau$ele, a/#loarea !i i/#licaiile acesE tei devieri"( El sesi$ea$% sc)i/barea centrului de =reutate 1n rece#tarea acestui /otiv( Descrierea #lantei !i valenele sale 'ar/aE ceutice trec, 1n Evul Mediu, #e #lanul doi, '%c*nd loc #resu#uselor sale virtui /a=ice, /itice, sacrale E as#ecte 'or/ulate deja 1n 4ntic)itate, dar #reluate, a/#li'icate !i cristali$ate de /itolo=ia /edieval%( M( Eliade e interesat de /iraculoasa =ene$% a /%E tr%=unei, de antro#o/or'is/ul !i andro=inia ei, de virtuile sale a'rodisiace !i 'ertili$atoare( El des'ace /ecanis/ul #rocesului reE li=ios de cristali$are a unui si/bol /eta'i$ic !i teolo=al" 2 /%tr%E =una devine o #lant% a vieii !i a /orii", o #lant% sacr%", o #lant%E$ei%"( Un as#ect esenial E sesi$at !i de Mircea Eliade E este 1n ce /%sur% calit%ile tera#eutice !i #si)otro#e ale /%tr%=unei au deterE /inat statutul s%u de #rototi# ve=etal ideal, de #lant% /iraculoas% cu nenu/%rate valene /a=icoE/itice( Dar #roble/a #oate 'i #us% !i reci#roc 2 1n ce /%sur% #resti=iul /a=icoE/itic c*!ti=at de #lant% a dus la eGa=erarea calit%ilor sale tera#eutice( ,a#t este c% toate #%rile #lantei, dar /ai ales r%d%cina, 'run$ele !i 'ructele, au un coninut bo=at 1n alcaloi$i "atro#in%, beladonin%, )ioscia/in%, scoE #ola/in% etc&, care au o aciune 'ar/acolo=ic% deosebit de #uterE nic% 2 in)ib% ter/inaiile nervoase #arasi/#atice, eGcit% siste/ul nervos central, accelerea$% rit/ul cardiac, #rovoac% /idria$aH1 etc( Mirtuile #si)otro#e ale /%tr%=unei erau cunoscute 1n 4ntic)itate "c'( Dioscoride !i 7liniu&( 4/estecat sau nu cu o#iu/ !i suc de /%selari%, sucul de /%tr%=un% era 'olosit ca aneste$ic 1n ti/#ul interveniilor c)irur=icale, din 4ntic)itate #*n% dincolo de Evul MediuHHV Dar /%tr%=una era 'olosit% !i ca anal=e$ic, a'rodisiac, re/ediu 1/#otriva inso/niei !i E cu/ scrie Eliade E 1/#otriva /elancoE
H1 Unul dintre e'ectele secundare ale atro#inei este midria6a "dilatarea #u#ilei&, e'ect 'olosit !i 1n /edicina /odern%, 1n o'tal/olo=ie( 1n vec)i/e, 'e/eile 'oloseau suc de /%tr% =un% #entru ca s%E!i #rovoace dilatarea #u#ilelor !i s% 'ie, ast'el, /ai 'ru/oase"( 5biceiul era, #robabil, 'oarte la /od%, o dat% ce a =enerat denu/irea latin% a #lantei2 1elladonna. II @ene+aton etalii, )storia general a tiinei, ucure!ti, Ed( Wtiini'ic%, 1900, voi( ;, ##( 919 !i :98(

43

liei cronice cu tendine de sinucidere"H6( 1n studiul lui Ci/( ,;( MaE rian se re=%sesc aceste a#licaii din tera#ia #o#ular% ro/*neasc%( Ce/ni'icativ% este 'olosirea #lantei inclusiv ca antidot al unor a'ecE iuni neuro#si)ice, nu/ite 1n li/baj #o#ular b*ntuial%", a/eeaE l%", li#itur%" "sindro/ de#resiv&, s#erietur%" "tulburare #si)ic% datorat% unei e/oii #uternice&, 1ndr%citur%" "alienaie /intal%&H9 etc( Ci=ur c%, luat% 1) do$e /ari, /%tr%=una nu vindeca a'eciunile #si)ice, ci le #roducea sau le a/#li'ica #e cele eGistente( Ea #roE voca, de ase/enea, nebunia" "st%ri delirante& sau c)iar /oartea 2 ceaiul de /%tr%=un% E notea$% Ci/( ,;( Marian E ori 1l o/oar%, ori 1l 1)s%n%to!ea$%" #e bolnav, care, 1nainte de ad/inistrarea 'ierE turii, trebuie le=at #entru c% 1nnebune!te"( De 'a#t, /%tr%=una este un #uternic deliro=en( Descrierea st%rii #rovocate de ad/inisE trarea eGtractului de #lant% 1i ridic% lui Ci/( ,;( Marian #roble/e de li/baj; nebuneal% #e un ti/#", tulbur%ri 1) s%n%tate care saE /%n% cu nebunia", 1/bui/%cire de ca#" !(a( * ;n a'ar% de /%tr%=un%, 1) cadrul /edicinei #o#ulare ro/*ne!ti sunt cunoscute !i 'olosite diverse alte #lante care conin substane toGice !i #si)otro#e 2 laur sau ciu/%'aie 8Datura stramonium9, odolean 87aleriana officinalis9, /ac 8>apaver somniferum9, /utulic% sau /%tr%=un% /ic% 8'copolia carniolica9, o/a= 8-co nitum tauricum9, avra/easc% sau veninari% 8Gratiola officina lis9, /%selari% 8L$osc$amus niger9, tal#a =*!tei 8&eonurus cardiaca9, /ut%toare 81r$onia al!a9, cucut% 8Cicuta virosa9 !(a( Des#re ulti/ele #atru dintre #lantele nu/ite !ti/ c% erau 'olosite de c%tre daci, din lucr%rile lui Dioscoride DDe materia medica, seE
23
"

;n secolul al QllElea, de eGe/#lu, C'( Bilde=arde de in=en 8>h$sica, 1,-:&, reE co/and% r%d%cina antro#o/or'a a /andra=orei ca re/ediu contra /elancoliei; c'( Mircea Eliade, ca#( Ga$omart, -dam et la mandragore, 1n voi( 1riser le toit de la maison. &a creativit# et ses s$m!oles, 8alli/ard, 7aris, 198:, #( HH8( H9 1n 188-, 1n $ona *rladului, 'iertura de /%tr%=un% cu vin era b%ut%de cei 1ndr%cii" "alienai /intal&( 7entru acela!i ti# de tulburare #si)ic%, 1n #o#or erau 'olosite !i alte #lante 2 rut%, avra/easc%, cristieneasc%, odolean, c)ica dracului, buruiana vinului !(a(; c'( 8)( r%E tescu, .tnomedicina !#rldean "n GUUO, 1n voi( ,etrospective medicale. ucure!ti, Ed( Medical%, 198-, #( 01(

44

colul ; e(n(& !i 7seudoE4#uleius 8De medicamini!us her!arum, cea secolul al ;;Elea e(n(&( M%selaria "nu/it% su=estiv 1n #o#or !i ne!unariIO9 este, ca !i /%tr%=una, o #lant% toGicoE)alucino=en% din aceea!i 'a/ilie 'o lanaceae. Conin*nd aceia!i alcaloi$i ca !i /%tr%=una !i 'iind 'oE losit% ca un #uternic so/ni'er !i anal=e$ic "#rin in)alarea 'u/ului #rodus de se/inele ei, aruncate #e c%rbuni a#rin!i&, /%selaria a 'ost, 1n cadrul /edicinei #o#ulare ro/*ne!ti, con'undat% cu /%tr%E =una( Dacii cuno!teau !i 'oloseau aceast% #lant%, nu/indEo diellei na "c'( Dioscoride& sau dielina "c'( 7seudoE4#uleius&( De 'a#t, #rin mtrgun nu se 1nele=ea nu/ai varietatea -tropa !elladonna, ci, c*teodat%, !i alte c*teva #lante 2 /%selaria, ciu/%'aie, /%tr%=un% /ic% sau /utulic% "nu/it% ast'el #entru c% #rovoac% a/ne$ia&( Cit*nduE1 #e Cteier, Mircea Eliade sublinia$% eGistena unui 'eno/en si/ilar 1n a'ara @o/*niei2 Mandra=ora trebuie s% 'i 'ost denu/irea co/un% a /ai /ultor #lante narcotiE ce"( De alt'el, acesta #are a 'i un 'eno/en lin=vistic destul de u$ual( Mec)ea denu/ire iranian% a c*ne#ii, 1angha E #lant% 'oloE sit% la #rovocarea transei eGtatice 1n vec)iul ;ran E a ajuns s% deE se/ne$e, la /ulte #o#ulaii din 4sia central%, di'erite alte #lante narcotice 'olosite de !a/ani "ciu#erca -manita muscaria, de eGe/#lu& sau c)iar narco6a 1ns%!iH:( Denu/irea #o#ular% ro/*neasc% a ciu#ercii )alucino=ene -manita muscaria "ciu#erca ti#ic% din re#re$ent%rile in'antile 2 cu #%l%rie ro!ie !i #ete albe& este bureteE#estri" sau #%l%ria !ar#eE lui" sau, cel /ai adesea, /uscari%"( Cur#rin$%tor, 1n Euro#a, #roE #riet%ile ei toGice au 'ost 'olosite ca insecticid "'iertura de ciu#erc% 1n la#te era o 'oarte e'icient% otrav% #entru /u!te&( 4!a se eG#lic% denu/irile ei 1n /ai /ulte li/bi euro#ene2 lat( -manita muscaria,
E'ectul deliro=en al #lantei este su=erat !i de nu/ele ei( @o/anii "c'( Dioscoride& o nu/eau insana "de/en%, s/inteal%&, un=urii o nu/eau !olondito "care te 1nnebune!te&, iar ro/*nii E ne!unari. 7entru 'recvena acestui ti# de denu/iri ale #lantelor toGice !i #si)otro#e 1n botanica #o#ular% ro/*neasc%, ve$i M( loni%, Metafore ale graiurilor din 1anat, +i/i!oara, Ed( ,acla, 198-, ##( 1:9E1:-( H: Mircea Eliade, 'hamanism. -rchaie (echniSues of .cstas$, 7rinceton Universit] 7ress, 1909, ##( 699E901(

9-

'r( lHamanite tue mouche, en=(<+] agaric, rus( muhamor, ro/( mus cari etc( +otu!i, se #are c% aceast% ciu#erc% !i e'ectele ei )alucino=ene !i #si)otro#e erau cunoscute nu nu/ai 1n ;ndia "#robabil, sub nuE /ele de soma9 !i 1n ;ran "sub nu/ele de haomd9, dar !i 1n Euro#a ar)aic%( C#eciali!tii sunt, de re=ul%, de acord asu#ra 'a#tului c% ciuE #erca /uscari% era 'olosit% ca un 'oarte #uternic dro= de c%tre tiE nerii r%$boinici din con'reriile iniiatice /asculine 8Mnner!unde9, #entru #rovocarea st%rilor de furor heroicus !i appetitus mortis, st%ri de care a/intesc autorii clasici c*nd descriu n%ravurile r%$boiE nice ale #o#ulaiilor indoEeuro#ene, inclusiv cele ale sciilor, iraE nienilor, =etoEdacilor, =er/anilor etc(H0

7. #umiga!ii de ca psi$otrope

a<is "i de alte plante

Cea /ai vec)e relatare a /odului cu/ era 'olosit% o #lanE t% #si)otro#% de c%tre traci o dator%/ =eo=ra'ului ro/an 7o/#oE nius Mela "secolul ; e(n(&( El conse/nea$% 'a#tul c% la traci, 1n ti/#ul os#eelor, se arunc% 1n 'ocurile 1n jurul c%rora se sade se/ine, al c%ror /iros X^ 'u/Y #rovoac% co/esenilor o veselie ase/%n%toare cu beia" 8De corographia, ;;, H, H1&( 7este dou% secole, tot un =eo=ra' latin, Colinus "secolul al niElea e(n(&, relatea$% a#roa#e identic acela!i obicei trac 2 ;n ti/#ul #r*n$ului, soii X^ b%rbaiiY 1nconjoar% vetrele, arunc% 1n 'oc s%/*n% din buruienile #e care le au !i, du#% ce sunt lovii de /iE rosul X^ 'u/ulY acestora, cu si/urile a/orite, si/t o veselie aseE /%n%toare cu beia" 8Collectanea rerum memora!ilum, 10, -&( 4se/%narea i$bitoare dintre cele dou% teGte, #recu/ !i dintre alte #asaje re'eritoare la obiceiurile tracilor, ne 'ace s% crede/ 'ie c% cei doi autori au 'olosit E ca in'or/are E acela!i teGt "anterior
;oan 7etru Culianu, Cltorii "n lumea de dincolo, trad( 8abriela !i 4ndrei 5i!teaE nu, Ed( .e/ira, ucure!ti, ediia a HEa, 199:, ##(0:,110,1H-; Dieter Martinet$, Zarl)ein$ Do)s, >oison, 'orcer$ and 'cience, Dei#$i=, 1980, ##( 00E01 ; 7ierre ,erran, &e livre dea her!es etrangleuses, veneneuses, hallucinog%nes, carnivores et malefiSues, Marabout, 19:9, ##( H1HEH16,H:0EH:8 ; Mircea Eliade, De la Zalmo:is..., ed. cit., ##( H- sS(

46

secolului ; e(n(&, r%/as necunoscut nou%, 'ie ca Colinu a #rdua in'or/aiile din cartea lui Mela( 5ricu/, ceea ce e @K(<< vorbescJdes#re traci, iar 7o/#onius Mela, 1ntrEun #ara=ra' ante rior, 1i nu/e!te nu/ai #e =ei( Ceea ce r%/*ne /ai #uin si=ur este nu/ele #lante ale carei se/ine erau 'olosite a!a cu/ a/ v%$ut( Marea /ajori aL a coE /entatorilor a considerat c% este vorba des#re c*ne#a ar urni d/ tre ei au identi'icat #lanta cu varietatea Canna!is f@@l 'run$e, 'lori !i se/ine sunt bo=ate 1n cana!inol "LL?L"*U\ $ant si eGcitant&( Dar aceast% varietate de c*ne#a e LUU U =ul%<1n %rile euro#ene, ci 1n ;ran, ;ndia, 4sia centrala ete 7e teritoriul @o/*niei era cultivat%, din tnn#uri une/onale vane* tea Canna!is saliva, 'olosit% ca #lant% teGtilaF"+racii ! 'ac d/ c*ne#% )aine" E Berodot, Vsterii, ;M, 09&, 'und /ult /ai s%raca / #rinci#ii active( CEar #utea, deci, s% 'ie vorba de o alta s#ecie veE=eC dat%rile lui 7o/#onius Mela !i Colinus "de eGe/#lu, "Fad/ite/, totu!i, c% se/inele 'olosite de traci la 'u/iE=atii erau de c*ne#%, va trebui s% o#t%/ #entru una d/Fr/atoarete soiutii a 'ie c% erau se/ine de Canna!is sativa "c*ne#a cu tivata& sau o varietate de c#nep sl!aticK "ea cre!te !i sej,U la sine" E Berodot, idem9, 'ie c% tracii reu!iser% sa Fti$e$e varietatea Canna!is indica 1n inutul #ontoEdanubian 'ie ca 1!i #rocurau se/ine ale acestei variet%i de la alte #o#ulata, din @aE s%rit "#robabil de la scii&( , + 5biceiul 'u/i=aiiior de c*ne#%, atestat la scin de la +]ras ".isC s or]st)'nes ".i#ru& E #e care MasUe Ie LLU derat a 'iJ=etoEsciiH9 E <<< din Kde @( <H =<H L% cel atestat la traci( Berodot "secolul al MElea 1(e(n(& cLLe/ne/ 'a#tul c% b%rbaii scii #racticau 'u/i=an cu se/ine de c*ne#a En cort cl%dit anuie 1n acest sco#&, 1n cadrul unui cere/onia de #uri'icare" #ostE'unerar% 2 Cciu iau, a!adar, s%/*na de ca
H8

1n /edicina #o#ular% ro/*neasc% sunt 'olosite de ase/enea c*ni#% s%lbatica" !i

c*ne#ioar%" 8.upatorium canna!inum9; c'( 8)( r%tescuU,( CQ>@ I Masile 7*rvan, Getica, ucure!ti, Ed( Mend(ane, 198H, #( 89( ;ntr;ade *Rn cu#rins% 1ntre 'luviile +]ras, or]st)enes !i ;stru locuiau scii !g =et(, ace!na d/ ur/a nu/ii t$regei "c'( Ctrabon, Geografia, M;;, 6,10&(

3=

ne#% 82anna!is9, se strecoar% sub cortul '%cut din #%turi !i arunc% s%/*na #este #ietrele 1ncinse( C%/*na aruncat% X#este #ietreY scoate un 'u/ #ar'u/at !i se 'ace at*ta abur, 1nc*t nici o baie eliE neasc% de abur nEar #utea sEo 1ntreac%( 4/eii de do=oarea aburuE lui, sciii se a#uc% s% urle( 4ceasta ine loc de baie(((" "Berodot, )storii, ;M, 0-&( Este evident 'a#tul c% Berodot E #entru care obiE ceiul este insolit !i necunoscut E ia o #ractic% ritual% dre#t una de i=ien%( Co/ent*nd acest #asaj, ,elicia Man scrie 2 Berodot conE 'und% dou% lucruri 2 #racticarea b%ii cu abur, #entru cur%enie !i o scen% 'inal% a 'uneraliilor, 1/b%tarea cu va#orii stu#e'iani ai se/inei de c*ne#%, cu care oca$ie sciii scoteau ni!te LurleteI "#robabil un soi de bocete&, cre$*nd c% 1n 'elul acesta vor 1nde#%rta de la ei su'letul /ortului"60( @e'erinduEse la /asa=ei "ra/ura r%s%ritean% a sciilor nordE #ontici, din re=iunea cauca$ianoEcas#ic%&, tot Berodot relatea$% o #ractic% si/ilar% de 'u/i=aie narcoti$ant%, '%r% 1ns% s% /enione$e vreun conteGt ritual2 Ce /ai $ice c% ei ar 'i desco#erit !i un #o/ #urt%tor de ni!te 'ructe #e care E du#% ce se str*n= laolalt% #e =ini !i a#rind un 'oc /are 1n jurul c%ruia se a!ea$% E le arunc% 1n jar !i a#oi se 1/bat% cri% de /ireas/a lor, a!a cu/ se 1/bat% elenii cu vin, 1ns% nu/ai tr%=*nd #e n%ri /irosul X^ 'u/ulY r%s#*ndit din 'ructul care arde aruncat #e j%ratic ; cu c*t arunc% /ai /ulte aseE /enea 'ructe, cu at*t se 1/bat% /ai tare, #*n% c*nd, scul*nduEse 1n #icioare, se a#uc% de d%nuit !i de c*ntat" 8)storii, ;, H0H&( 4ceast% #ractic% #are s% se 'i #er#etuat #este dou% /ilenii, la descendenii 1nde#%rtai ai sciilor /asa=ei, la oseii nordEcaucaE $ieni, care vorbesc #*n% a$i sin=ura li/b% ce a su#ravieuit dintre cele 'olosite de sciii #ontici( Da 1nce#utul anilor 1800, orientalistul [ulius Zla#rot) a descris ur/%torul ritual al oseilor 2 ei se adun% 1ntrEo #e!ter%, 1n jurul 'ocului, unde jert'esc ca#re !i le /%n*nc%, iar a#oi arunc% 1n jar co/#onente ale unui arbust, un soi local de s/irdar, ,hododendron caucasicum. 5seii se 1/bat% cu 'u/ul narcotic care se de=aj% !i, a#oi, se cu'und% 1ntrEun so/n #ro'und 2 visele #e care le au 1n aceast% stare sunt considerate a 'i #re$iE
,elicia ManEWte', Fote la Berodot, )storii, ;M( ucure!ti, Ed( Wtiini'ic%, 19:1, #( -19, 61 Carlo 8in$bur=, )storie nocturn. / interpretare a 'a!atului, Ed( 7oliro/, la!i, 199:, #( 100(

3>

Da 1nce#utul secolului al QQElea, Erdin @o)de era de #%rere c% #lanta al c%rei 'u/ stu#e'iant 1l in)alau tracii, sciii !i /asa=eii era Canna!is indica, din care se eGtra=e )a!i!ul6H( 7e de alt% #arte, Mircea Eliade a considerat E ca !i [ean Co/an 66 E c% nu/ele #reoilor tracoE/isieni 2apno!atai "a/intii de Ctrabon 1n Geogra fia, M;;, 6, 6& sEar traduce #rin u/bl%tori #rin 'u/"( 7entru istoE ricul reli=iilor aceast% eG#resie se re'er% la un eGta$ #rovocat de 'u/ul de c*ne#%, /ijloc cunoscut de scii !i de traci X(((Y( ;n acest ca$ E continu% Eliade E 2apno!ataii ar 'i dansatorii !i vr%jitorii "!a/ani& /isieni !i =ei, care 1ntrebuinau 'u/ul de c*ne#% #entru a #rovoca transele eGtatice"69( @ecent, ;on B( Cri!an a adus ar=uE /ente interesante #rivind 'a#tul c% #reoii ascei =etoE/isieni 2ap no!atai erau ade#i ai doctrinei $al/oGiene"6-( Dac% aceste a'ir/aii sunt corecte, atunci se #une 1ntrebarea dac% 'u/i=aia cu c*ne#% "sau cu alt% #lant% #si)otro#%& era unul dintre /ijloacele de #rovocarea a eGta$ului 1n cadrul cultului 1nte/eiat de 3al/oGis( ;at% c*teva noi consideraii 1n aceast% #rivin%( 7o/#onius Mela, Colinus !i, a!a cu/ vo/ vedea, 7seudoE7lutar) vorbesc deE s#re os#eele tracilor, la care #artici#au nu/ai b%rbai "Colinus este cate=oric 1n acest sens& !i 1n ti/#ul c%rora se '%ceau 'u/i=aii de se/ine( 1ns% autorii antici citai consider%, 1n /od eronat, c% acest obicei avea ca sco# #rovocarea unei veselii vecine cu beia"( 1n /od evident, aceast% #ractic% a tracilor "ca !i cele si/ilare ale sciiE lor, iranienilor, !a/anilor etc(&6: nu era /enit% s% #roduc% eu'oria, ci eGta$a, transa /istic%, o anu/e furor religiosus. 4utorii antici descriu, #robabil, unele banc)ete rituale "a=a#e /istice&, la care aveau voie s% #artici#e nu/ai "anu/ii& b%rbai( 5r, Berodot, 1ntrEun #asaj notoriu 8)storii, ;M, 99E9-&, relatea$% #e lar= des#re banE c)etele rituale, cu #artici#are eGclusiv /asculin% "inute 1n an dreon ^ te/#lul b%rbailor", s#ecial construit 1n acest sco#&, 1n cadrul c%rora 3al/oGis 1!i iniia neo'iii "ale!i dintre cet%enii de 'runte"&, 1ntrEo doctrin% a c%rei tr%s%tur% esenial% era i/ortalitaE
32
66 69 66:

Erdin @o)de, >s$che, ucure!ti, Ed( Meridiane, 198-, #( HH6, n( 1( [ean Co/an, 3al/oGis", 1n Zalmo:is, ;;, 7aris, 1969, #( 10:( M( Eliade, De la Zalmo:is..., ed. cit., #( -0 ; idem, 'hamanism, ed. cit., #( 690( ;(B( Cri!an, 'piritualitatea geto dacilor, ucure!ti, Ed( 4lbatros, 198:, #( 689( M( Eliade, 'hamanism, ed. cit., ##( 699E90H(

35

tea<i/ortali$area su'letului( Conte/#oran cu Berodot, 7laton scria c% /edicii lui 3al/oGis X(((Y st%#*nesc /e!te!u=ul de a te 'ace ne/uritor", leacurile !i desc*ntecele lor av*nd /enirea de a vindeE ca /ai ales su'letul" !i, doar #rin inter/ediul acestuia, tru#ul DCharmides, 1-:&( Dintre leacurile lui 3al/oGis" E #o/enite de 7laton E Masile 7*rvan nu/e!te 'u/i=aia cu s%/*n% de c*neE #%"60( @elativ recent, Constantin Daniel a redesc)is dosarul reclu$iuE nii 1n #e!teri sau 1nc%#eri subterane la care se su#uneau !i homines religioi =etoEdaci68( ,iind doctor #si)iatru, Constantin Daniel a 1nE cercat s% eG#lice di'eritele as#ecte ale doctrinei reli=ioase =etoE dace #rin st%rile )alucinatorii "vi$uale, auditive, tactile& #rovocate #reoilor !i neo'iilor 1n ur/a unei 1ndelun=ate i$ol%ri sen$oriale Dsensor$ deprivation9, 1n 1ntunericul !i lini!tea cavernelor !i 1nc%E #erilor subterane 1n care se autoclaustrau( Du#% o#inia /ea, ConE stantin Daniel a su#ralicitat rolul deprivrii sen6oriale 1n acest conteGt( 4utorul constat% c% ast'el de )alucinaii sunt 'oarte ase/%E n%toare cu cele #rovocate de intoGicaia cu anu/ite eGtracte ve=eE tale #si)otro#e( Cu alt #rilej E abord*nd tot #roble/a de#riv%rii sen$oriale" E autorul a ad/is #robabilitatea ca ast'el de /ijloace "'u/i=aia cu Canna!is indic9 s% 'i 'ost, de ase/enea, 'olosite de c%tre #reoii =etoEdaci69( Un alt teGt antic, ne=lijat de cercet%tori, 1n care se vorbe!te des#re #ractici si/ilare celor deja co/entate, e cu#rins 1n cartea De fluviorum et montium nomini!us "cea secolul al ;;Elea e(n(&, atribuit% lui 7lutar)( 7asajul care /% interesea$% se re'er% la tracii sudEdun%reni, #robabil odri$i, locali$ai deEa lun=ul r*ului Bebru 8/dris$um Le!rum, la #oetul Claudianus&( 7seudoE7lutar) relaE tea$% ur/%toarele 2 D*n=% 'luviul des#re care a/ vorbit XBebru E n( 4(5(Y, cre!te o #lant%, ase/%n%toare cu ori=anul, al c%rei v*r' 1l taie tracii !i E du#% ce sEau s%turat cu ali/ente '%cute din cereale E 1l #un 1n 'oc !i, as#ir*nd de /ulte ori 'u/ul ast'el #rodus, se
7=
68

M( 7*rvan, op. cit., #( 89( Constantin Daniel, Zalmo:is, ucenicii si i claustrarea, 1n &uceafrul, nr( :E0,

1989(
69 Constantin Daniel, 'cripta aramaica, ucure!ti, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, 1980, #( HH:(

50

1/bat% si Xa#oiY cad 1ntrEun so/n #ro'und" "7seudoE7lutar), De fluv. et mont. nom., B;, 6&((((((((((((((((((((((((( Ce re=%sesc 1n acest #asaj #rinci#alele ele/ente din teGtele da te lui 7o/#onius Mela !i Colinus 2 1n cadrul unui os#%, tracii JCalea$% 'u/ul #rodus de o #lant%, care le #rovoac% un soi de )#tie" Ce #une, din nou, 1ntrebarea des#re ce #lant% e vorba( 4r nutea 'i o s#ecie a ori=anului2 sov*rv 8/riganum vulgare9, care ontine un ulei volatil "bo=at 1n ti/ol !i carvacrol&, cu aciune seE dativ% asu#ra siste/ului nervos central !i antis#astic% "cu/ sunt !i tro#ina, #a#averina !(a(&( Este o #lant% 'oarte 'olosit% 1n /edicina oo#ular* ro/*neasc%, inclusiv ca anal=e$ic !i sedativ90( Dar, 1n nrinci#iu, ar #utea 'i vorba de o alt% #lant% #si)otro#%, inclusiv de " L(na ale c%rei v*r'uri 'lorale sunt /ult /ai bo=ate 1n alcaloi$i ca se/inele( t 1n Evul Mediu, doctorii euro#eni au 1ncercat s% i/#un% can na!ioterapia. 7e la ju/%tatea secolului al QB;Elea, de eGe/#lu, un av*nt co/#leG de talia lui Millard de Bonnecourt reco/anda o in'u$ie 1n vin alb de 'run$e de c*ne#% s%lbatic%, se/ine de c*ne#% i alte c*teva #lante #isate, ca balsa/ care vindec% orice ran% ai
?$32

avea Da ju/%tatea secolului al QM;Elea, do/nitorul 4leGandru D%E nusneanu solicita 1n re#etate r*nduri de la a#oteca" ora!ului tranE silv%nean istria "1n'iinat% 1n 1-1:&, di'erite substane tera#eutice ve=etale 8her!atus9, #rintre care canna!isHG. Dar adev%raii bene'iE ciari ai virtuilor tera#eutice ale c*ne#ii au 'ost %ranii, care 'oloE seau se/inele acestei #lante /ai ales 1n sco#uri anal=e$ice9( Morbind des#re 'u/i=aia cu s%/*n% de c*ne#%", atestat% la traci si la scii, Masile 7*rvan scria c% este o #ractic% #*n% ast%$i 'olosit% de %ranii no!tri"99( ;storicul nu !iEa eGe/#li'icat a'ir/aia, dar
90 91

M( utur%, op. cit., voi( ;, ##( H19EHH0( jean8i/#el,FeM0JFJa,"r'"sreJ*1JlUv"JMeJ[Jug l,Meridiane, ucure!ti,1986,

L Ca/uel ;$s*f, 4armacia de a lungul secolelor, Ed( Wtiini'ic% !i Encicl(, ucure!ti, 1909, #( 166( L v( utur%, op. cit., voi( 1, #( 0H( 99 ] #krvan, op. cit., #( 89( Me$i !i interdicia, 1n #o#or, de a dor/i l*n=% c*ne#a #roas#%t recoltat%(

-1

ea este eGact%( ;n 5ltenia, de eGe/#lu, dar !i 1n alte $one ale %rii, se/inele de c*ne#% sunt 'olosite 1n acela!i /od ca 1n ur/% cu dou% /ilenii( 7entru cal/area sau 1nl%turarea di'eritelor dureri "de ca#, de urec)i etc&, se #un 1ntrEo oal% nou%" c%rbuni a#rin!i, #este care se arunc% se/ine de c*ne#% al c%ror 'u/ este in)alat de bolE nav9-( ;ntrEun /anuscris din 1088 "/ss( 4@ 60-0&, se reco/and% a'u/area cu c*ne#% de var%" a celui bolnav de li#itur%" "sinE dro/ de#resiv&( 1n $ona Munilor 4#useni !i 1n $ona Muscelului, #entru alinarea durerilor la na!tere, se bea ceai de se/ine de c*E ne#%9:, iar 1n Dobro=ea se 'ac b%i de v*r'uri 'lorale de c*ne#% 1/E #otriva ane/iei, convulsiilor !i atro'iei /usculare90( Dr( D( 7aulian enu/era c*ne#a #rintre #lantele din 'ar/aco#eea #o#ular% 1ntrebuinate #e scar% 1ntins% contra a'eciunilor din cadrul /ediE anei nervoase"98(

9( 7ita de vie si iedera

1/i voi #er/ite s% insere$ aici c*teva #a=ini re'eritoare la utili$area vinului, av*nd 1n vedere c% !i acesta este o substan% #siE )otro#% de ori=ine ve=etal%, care a jucat un rol i/#ortant 1n des'%E !urarea unor #ractici reli=ioase( 1n #lus, a!a cu/ se va vedea, cu ajutorul vinului !i al altor b%uturi alcoolice se in=erau alte substanE e, #ro#riuE$is narcotice !i )alucino=ene( ;n 'olclorul /itic ro/*nesc, ca !i tutunul, via de vie este conE siderat% ;arba Dracului"( Mai /ult dec*t at*t, le=endele ori=inii celor dou% #lante sunt 'oarte ase/%n%toare( 4t*t tutunul, c*t !i via de vie au r%s%rit dintrEun #*r tras de Diavol 1ntrEo =roa#% !i acoE #erit cu #%/*nt( 1n alte le=ende etiolo=ice, vinul este o co#roducie divinoEde/onic% 2 'iind '%cut de Du/ne$eu, vinul era bun !i neE
3;

C( Dau=ier, Comri!uiuni la etnografia medical a /lteniei, Craiova, 19H-, #( 8:( C( @%dulescuECodin !i D( Mi)alac)e, 'r!torile poporului, ucure!ti, 1909, #( 8; M( utur%, op. cit., voi( 1, #( 0H( 90 .( Deon, )storia natural medical a poporului rom#n, ucure!ti, 1906, #( H9( 98 D( 7aulian, Miscellanea. 'tudii de psihiatrie, ucure!ti, 1990, ##( 9HE96(
9:

52

alcoolic, dar siEa b%=at Dracul coada si de atunci oa/enii se 1/E bat%"99( C#re deosebire de cultivarea !i utili$area tutunului, atestate 1n $ona balcanic% de la s'*r!itul secolului al QMlElea, #racticarea viE ticulturii !i consu/area vinului 1n s#aiul car#atoEdun%reanoE#onE tie sunt activit%i con'ir/ate de desco#eriri ar)eolo=ice "cosoare de vier, a/'ore indi=ene etc&, dar !i de unele relat%ri antice( Claudius 4elianus, de eGe/#lu, notea$% c% des#re traci sEa dus vestea c% sunt =ro$av de beivi" 84elurite istorioare, ;;;, 1-&( 7o/#onius Mela scrie c% tracii obi!nuiau s% =r%beasc% coacerea stru=urilor 1n /od arti'icial, aco#erinduEi cu 'run$e uscate 8Descrierea pm#n tului, ;;, H,1:&, iar 5vidiu, ca /artor ocular, notea$% c% =eii l%sau vinul s% 1n=)ee, #oate ca o /etod% de concentrare a t%riei lui( ;n orice ca$, cele dou% /etode sunt 'olosite de %ranii ro/*ni #*n% 1n $ilele noastre( Da r*ndul s%u, 7laton conse/nea$% 'a#tul c% tracii beau vin nea/estecat deloc "cu a#%&, at*t 'e/eile, c*t !i b%rbaii, !i 1l 1/E #r%!tie #e )ainele lor, socotind c% este o de#rindere 'ru/oas% !i aduc%toare de 'ericire" 8&egile, 1,:60d&( 1n aceast% in'or/aie #are s% 'ie vorba de cere/onii de ti# dionisiac( ;n #ri/ul r*nd, 7laton sublinia$% 1n /od eG#res "ceea ce nEar 'i '%cutEo, dac% ar 'i 'ost un 'a#t u$ual& c% la aceste beii "#robabil, rituale& luau #arte !i 'e/eile, care, alt'el, nu aveau voie s% bea vin "c'( 7lutar), Wuaestiones ro manae, :&( 1n al doilea r*nd, vinul nea/estecat cu a#% era o licoare ti#ic dionisiac% 2 Da 1nce#ut, E scrie Diodor din Cicilia E c*nd vinul a 'ost desco#erit, Dion]sos nu se =*ndise s%E1 a/estece cu a#% !i vinul se bea curat", #entru c% doar vinul '%r% a/estec Xcu a#%Y 1l duce #e o/ul care 1Ea b%ut 1ntrEo stare vecin% cu nebunia" 81i!lioteca istoric, ;M, 6E9&( Dar cea /ai s#ectaculoas% !tire #rivind via de vie !i vinul la =etoEdaci este #ro)ibiia introdus% de /arele #reot Deceneu, 1n ti/#ul do/niei lui urebista "00E99 1(e(n(&( 4se/%n*nduE1 #e DeE
35

;( Mu!lea, 5v( *rlea, (ipologiafolclorului, ed. cit., #( -9H; (7( Basdeu, Cuvente den !tr#ni, ucure!ti, 1989, voi( 11, #( 18 ; &egendele populare rom#neti, ediie +on] rill, Ed( Minerva, ucure!ti, 1981, ##( 609 sS(; +udor 7a/'ile, >ovestea lumii de demult, ucure!ti, 1916, ##( 1-HE1-- ; ;oan 7etru Culianu, Gno6ele dualiste ale /ccidentului, Ed( .e/ira, ucure!ti, 199-, #( H:-(

53

ceneu cu 5r'eu !i cu #ita=oreul" 3al/oGis 8Geografia, QM;, H, 69&, Ctrabon relatea$% 'a#tul insolit c%, 1n se/n de su#unere, =eii sEau l%sat 1ndu#lecai "de c%tre Deceneu& s% taie via de vie !i s% tr%iasc% '%r% vin" 8idem, M;;, 6,11&( 4cest eveni/ent istoric #are s% 'i su#ravieuit 1n 'or/e 'olclorice, 1nrunele le=ende #o#ulare 1n care un 1/#%rat )ot%r%!te c% at*tea #ricini !i nevoi dintre oa/enii lui nu se #ot cur/a dec*t cu st*r#irea viei de vie, care d% vinul cel tulbur%tor de /inte"-0( 7e c*t este aciunea lui Deceneu de i/#ortant% !i de se/ni'iE cativ%, #e at*t de #uin sau de inadecvat a 'ost ea co/entat% !i eGE #licat%( ,oarte #reocu#at s% de/onstre$e c% #o#orul =etoEdac Enobil !i dre#t, cu 1nalte virtui /orale E nu #utea s% ado#teLn cult or=iastic !i iraional, #recu/ cel dionisiac, Masile 7*rvan a 1ncercat s% /ini/ali$e$e co/#let =estul tran!ant al /arelui #reot2 (((#odE =oriile sacri'icate de Deceneus nu vor 'i 'ost nici c)iar a!a de nuE /eroase, nici #rea alese ca nea/uri de vinuri" -1( 8)eor=)e lordac)e crede c% )ot%r*rea a 'ost i/#us% de raiuni de statJ*-H, iar ;on Boraiu Cri!an consider% c% /%sura a 'ost luat% nu de Deceneu, ci de urebista, la 1nde/nul celui dint*i, #entru asanarea /oraE vurilor nea/ului s%u"( ;(B( Cri!an E alt'el un autor sti/abil E #are s% #l%teasc% tribut cli!eului /%reiei conduc%torului su#re/" !i li/bajului de le/n, a/bele #ro#rii anilor J80 2 5 ase/enea /%E sur% E conc)ide autorul E se 1nscrie 1n #olitica de sobrietate !i cu/E #%tare #reconi$at% de /arele re=e"-6( C% 'i/ reali!ti 1 7entru societatea !i /etalitatea =etoEdace din secolul ; 1(e(n(, este #uin #robabil ca raiunea /%surii drastice luate de Deceneu s% 'i 'ost de ordin social sau /oral( Motivaia lui DeE ceneu E ca /are #reot !i re'or/ator al cultului E a 'ost, /ai de=raE b%, de ordin reli=ios( El a 1ncercat, #robabil, s% di/inue$e a/#loarea #e care o luaser% beiile rituale"-9, #rovocatoare de enthousiasmos, de e2stasis !i de delir reli=ios"( 7atronul acestei
Maier utur%, .nciclopedie..., ed. cit., voi( 1, #( H-0( Masile 7*rvan, Getica, ed. cit., #( 8-( -H 8)( lordac)e, /cupaii tradiionale pe teritoriul ,om#niei, Ed( Ccrisul @o/*nesc, Craiova, 198-, voi( 1, #( H9-(J -6 ;on Boraiu Cri!an, 'piritualitatea geto dacilor, Ed( 4lbatros, ucure!ti, 198:, #( 190( -9 Me$i ;on 8)inoiu, 7#rstele timpului, Ed( Meridiane, ucure!ti, 1988, #( HH:(
-1 -0

54

\ v,uie s% 'i 'ost $eul

c*t si 'e/eilor, FFtocrau F FF 0 F=G F Delitist%, care * Lta Cel #ro#ov%duit de;Fu ba r FR J gR T KCdc aristocraie 7F'' a u ado#tat% /ai ales de an F !i casta #are 'i 'ost ac F /al nobdi !i /ei reli=ioase instaurate de ele#U, #e care, /v sanctuare !l GEa '%cut # F /ite divinit%i F'eeDiorl Cr]sosto/os, in secolul
dat

E* *g FCJiCs(8E FLE"E""i #ioasa !i

;;

1acchanali!us9, 1n ur/a c%ruia circa !a#te /ii de ade#i ai cultului au 'ost arestai !i eGecutai "+itus Divius, De la fundarea ,omei, QQQ;Q, 8E19&, iar 1n anul 169 1(e(n( au 'ost eG#ul$ai din #eninsul% !i #ro#ov%duitorii cultului or=iastic al $eului tracoE'ri=ian Caba$ios E un alt Dion]sos", cu/ 1l de'ine!te Diodor din Cicilia 81i!liote ca istoric, ;M, 9,1& E ai c%rui adoratori 1!i #rovocau eGta$ul b*nd vin sau licori alcoolice '%cute e: ordeo velfrumento "din or$ sau =r*u"&-:( @eacii si/ilare, de res#in=ere a or=iilor dionisiace, sunt atesE tate !i 1n 8recia, 'ie #rin le=i instaurate de un Dia=ondas din +eba, 'ie #rin co/ediile lui 4risto'an, care eG#ul$a din cetate #e $eii noi", #recu/ Caba$ios, $ei considerai str%ini" "Cicero, De legi !us, n, 1-, 60&( Cunt indicii le=endare c%, 1n unele $one, sEar 'i dis#us distruE =erea viei de vie E a!a cu/ a ' %cutEo /arele #reot =etoEdac DeceE neu2 con'or/ tradiiei, Da/ascus din Ciria ar 'i distrus via #lantat% de Dion]sos 1nsu!i, /otiv #entru care $eul lEar 'i ju#uit de viu-:bis( 7e de alt% #arte, !ti/ de la 7lutar) c%, la ro/ani, #reoilor lui [uE #iter nu le era #er/is s% se a#ro#ie de via de vie !i nici /%car s% atin=% iedera( 7lutar) crede c% aceast% interdicie, analo=% E susine el E #rescri#iilor #ita=oreice", este o conda/narea si/bolic% a dansurilor !i a or=iilor din ti/#ul ac)analelor" 8Wuaestiones ro manae, 11H&( Mai sunt unele le=ende care #ot 'i invocate 1n acest conteGt( ;n 4sia, or=iilor dionisiace li sEa o#us re=ele indian M]rr)anus "c'( Diodor, 1i!lioteca, ;;;, :-& sau Morr)eus "c'( .onnos, Dion$sia cele, QQ;Q&( Ce/ile=endaral re=e t)eban 7ent)eus E ur/a!ul lui Cad/os E a inter$is noile rituri", 1nsoite de nebunia #ricinuit% de vin" "5vidiu, Metamorfo6e, ;;;&, #un*nduE1 1n lanuri #e 1nsu!i Dion]sos( +*n%rul basileu va /uri s'*!iat de bac)antele 1n delir /istic, conduse de c)iar /a/a sa, 4=ave "Euri#ide, 1achantele9. +ot ru#t 1n buc%i de bac)antele trace, 1ncununate de ieder%, a s'*rE !it !i 5r'eu, care 1ncercase s% re'or/e$e cultul dionisiac( 1n 'ine,
7aul %l% !i 5ct( C)ean, Mitul cretin. 4iliaii i paralele, Ed( Enciclo#edic% @oE /*n%, ucure!ti, 190H, #( 00( -:bis fte+ iMrousse .nc$clopedia ofM$tholog$, 7ro/et)eus 7ress, .ed Aorf ? DonEdon, 1909, #( 1-9(

56

tot un re=e trac, D]cur=, a 'ost #ede#sit de $eul Dion]sos cu #ierE derea /inilor, 'iindc% a inter$is su#u!ilor s%i celebrarea cultului acestuia "ve$i !i Diodor din Cicilia, 1i!lioteca istoric, ;;;, :-&( .u /% interesea$% acu/ 'a#tul c%, cit*nduE1 #e B( [eanE /aire-0, @ene 8irard crede c% Dion]sos a#are ca o divinitate a viei !i a vinului #rintrEo atenuare a sensului ori=inar, care '%cea din el $eul unei beii /ai redutabile, furia uciga. .u eGist% ni/ic 1n tradiia dionisiac% vec)e E conc)ide @( 8irard E care s% se ra#orE te$e la cultura viei de vie sau la 'abricarea vinului"-8( Dosarul este volu/inos !i #roble/a e controversat%-9( Evident este 'a#tul c%, cel #uin 1n 'a$a istoric% a /itului, Dion]sos a 'ost acela care a desE co#erit vinul !i iEa 1nv%at #e oa/eni s% cultive via de vie" !i s% bea licoarea nea/estecat% cu a#% #entru a 'i cu#rin!i de o 'urie ba)ic%" "7lutar), Wuaestiones conviviales, ;;;, 1 !i Diodor din CiE cilia, 1i!lioteca istoric, ;M, HE-&( Ceea ce /% interesea$% cu adev%rat este dac% vinul avea su'iE cient% 'or% #si)otro#% ca s% #rovoace acea<itror religiosus de care #o/enesc autorii antici !i dac% nu cu/va el era a/estecat cu sau dublat de anu/ite substane )alucino=ene( Erdin @o)de crede c% tracii 1!i s#oreau starea de eGaltare" din ti/#ul cere/oniilor dioE nisiace 'olosind, #e l*n=% b%uturi alcoolice, 'u/ul unor #lante Vcanna!is, e convins autorulY care, ca !i sciilor !i /asa=eilor, le erau cunoscute XtracilorY ca narcotice":0( E #osibil ca savantul =erE /an s% aib% dre#tate, dar, din #%cate, el nu a adus ar=u/ente 1n s#rijinul i#ote$ei sale( B( [ean/aire crede c%, 1ntrEuna din 'a$ele #reistoriei sale", Dion]sos a 'ost #robabil o divinitate a iederei sau a viei de vie s%lbatice( Da r*ndul s%u, >alter ,( 5tto susine c%, #e l*n=% vin, tracii in=erau 'ructe !i 'run$e de ieder% :1, care, con'or/ #%rerii 'arE /acolo=ilor, #osed% #uternice virtui #si)otro#e( 1ntrEadev%r, iedeE ra 8Ledera heli:9 conine substane active toGice, #recu/ )ederina, \
-8

B( [ean/aire, Dion$sos, 7a]ot, 7aris, 19-1, #( H6( @ene 8irard, 7iolena i sacrul, trad( Mona 4nto)i, Ed( .e/ira, ucure!ti, 199-, Me$i >alter ,( 5tto, Dion$sos, 7aris, 19:9, #( 1-H sS( Erdin @o)de, op. cit., #( HH6, n( 1( >alter ,( 5tto, op. cil., ##( 1:9E1:- !iB( [ean/aire, op. cit., ##, HHEH6(

#(19-(
-9 :0 :1

57

a c; L1trie 1n toate #%rile #lantei, /ai ales 1n 'ructe( Deja sa#o/na!F 'FFF [Fau aceast% #lant% a=%%toare 6S@ DFeCestecatul 'run$elor !i /ai ales al '/cE ca tuna un XK%v convulsii si, 1n cantit%i /ari, /oarte, telor 07UU #rovoac% eGFrecFi F(F F FF 1 vF AriS eder%, este adeverit%, 7e de o #arte, de nu nu/ai de vin, ci !i ae , era aceast% c% 'a#tul EtC+Ute Codobeau t]rsurile !i t*/#lele #lanta, FFF['#e de alt% #arte, de unele /%rturii ale $eului !i ale ade#ilor s/ [, pca# F 4cesta susinea c%
aC

R 1"tCE L** 7lutar) E nu #oate 'i nu/ita care beau acesFFCcat% doar de vin, ci este o tulburare, o F J CU+ri/M ascetei #roduse de /%selari% 8L$osc$a ulurre a F'1V"1JF care #roMoac% un soi de 'urieI 8Wuaes mus niger9 !i de alte #lante 7 din #####Silteai 'a#tul c% 'e/eile care sunt ti/#ui *)FjnF (ede7%&o cu/ainileg0 cu#rinse de 'u/ batace se # \ FF \ @ / ra# !i o EesC F; IF ieder% ; #otrivit m destul de credibil ceea cseFI FF c% st%ri de " CFn+FFFC >era #roDe o beie '%r% 2"C v+cir care sunt 'c /od natural #redis#usi la eGta$" 8Wuaestiones romanae, 1H&(

;. Bractici ,agice Ci pla te 1al-ci oge e 7lante )alucino=ene erau #robabil Mo!ite !i 1n sanctuaE, , E4cMFniosE$eul[recCtracoE=recFu#%u/i'al/edicinei( UF(F(F[FFQi 2 la Car/i$e=etusa, la 4#ulu/

QlFlaF

DaDDSSSDD Er- F./. Dac*"l S-pe o"l D9 F257;G

#(16(

;>

#uri'ic%ri" E #rin b%i, onciuni, 'u/i=aii E du#% care era l%sat s% doar/% 1n te/#lu 8incu!atio9. Datorit% )alucinaiilor, $eul invocat a#%rea 1n vis bolnavului, 1ns%n%to!induE1 sau indic*nduEi trata/entul de ur/at Du#% incu!atio, #reoii sanctuarului 8as2lepia6ii9 inE ter#retau visul( 7ractica #are s% aib% ca /odel #e cea de la te/#lul a#olinic de la Del#)i "4sfle#ios era 'iul lui 4#ollon&, unde 7]t)ia si #reotesele te/#lului 8p$thonese9 E 1n ur/a intoGicaiilor cu 'run$e de laur 8Datura stramoni+rif E bolboroseau r%s#unsuri oraculare revelate de $eu" !i a#oi inter#retate de #reoi "c'( 7lutar), De >$thlae oraculis, M;&( De ase/enea, la =nosticii din E=i#t, 1n ti/#ul incubaiei se #roducea arderea unor aro/ate", cu/ ne asi=ur% ;a/blic)os 8De m$steriis -eg$ptiorum, H9&( 1n 'ine, a!a cu/ a/ a/intit deja, #reoii traci ai $eului ac)us "^ Diber& se 1/b%tau cu vin 1n te/#lu #entru a #re$ice tainele viitorului "Macrobius, 'atur nalia, 1,18,1&( .u !ti/ cu eGactitate ce #lante se ioloseau #entru #rovocarea )alucinaiilor onirice 1n te/#lul consacrat lui 4sfle#ios 8as2le pion9. ,oarte #robabil, unele dintre cele din care era 1/#letit% /isE terioasa cunun% de ierburi, 2$phos, de #e ca#ul statuii $eului din incinta te/#lului "7ausanias, Cltorie "n Grecia, ;;;, H:, 0&( Ce 1ntrevede, 1n aceast% situaie, o re=ul% 2 #lanta "#lantele& din care este '%cut% cununa de #e ca#ul unui $eu conin"e& substana )aluE cino=en% cu care se intoGic% #reoii !i ade#ii $eului res#ectiv( Este ca$ul laurului la 4#ollon, a iederei !i viei de vie la Dion]sosE aE c)us, a #lantelor 2$phos la 4sfle#ios etc( 1n orice ca$, !ti/ c% #*n% ast%$i, 1n unele %ri din nordul 4'riE cii "E=i#t, 4l=eria, Maroc !(a(&, 2if este nu/ele )a!i!ului "eGtras din Canna!is indica9, 1n co/binaie cu o#iu/ "eGtras din >apaver somniferum9 !i eGtract de 'run$e de laur 8Datura stramonium9. 7ractica incubaiei nu a dis#%rut 1n Evul Mediu( Ea este atesE tat% 1n i$an "ba$ilica C'( Mi)ail& !i 1n vestul Euro#ei "catedrala .otreEDa/e&( .( M*t%/anu e de #%rere c% ast'el de #ractici au suE #ravieuit si 1n b%rile @o/*ne, 1n #erioada /edieval%, doar c% loE
:6 ,run$ele acestei #lante 'oarte toGice D4olium stramonii9 conin alcaloi$i ")iosciaE /ina, sco#ola/ina !(a(&; aciune 'ar/acolo=ic%2 si/ilar% cu aceea a 'run$elor de /%tr%E =un%(

-9

cui de des'%!urare a incubaiei nu a /ai 'ost vec)iul as2lepion, ci biserica:9( Da ju/%tatea secolului al QMl;Elea "1:9:E1:98&, e#isco#ul catolic Marcus andinus relatea$% E 1ntrEun ra#ort =eneral" c%tre #a#% E des#re transele eGtatice #racticate de anu/ii vr%jitori Dincantatores9 din Moldova( 7ractica este s#ectacuE loas% ; /i/ic%, tre/ur%turi ale /e/brelor, $bateri convulsive, c%dere la #%/*nt !i un so/n letar=ic 8mortuis similiores9 de c1teva ore( C*nd se tre$e!te, vr%jitorul 1!i #oveste!te visele ca #e ni!te oracole"( C*nd cineva X(((Y se 1/boln%ve!te, se adresea$% acestor incantatores3@( Mircea Eliade se 1ntreab% dac% ast'el de #ractici #ot 'i cali'icate dre#t !a/anice", dar, du#% cu/ tot el a ar%tatEo, !a/anii 1!i #rovoac% transe eGtatice si/ilare #rin in=erarea unor "eGtracte din& #lante cu e'ecte )alucino=ene ::( Ce #oate oare, #rin analo=ie, considera c% incantatores" /oldoveni, descri!i de andinus, 'oloseau !i ei ast'el de /ijloace c Mircea Eliade a #reluat soluia !a/anolo=ului un=ur M( Dios$e=], con'or/ c%reia ace!tia '%ceau #arte dintrEo colectivitate etnic% /a=)iar% "cean=%i&, locali$at% 1n Moldova:0( Coluia este co/od% !i neconvin=%toare( 5 #ractic% 'oarte ase/%n%toare, cderea ,usaliilor, a 'ost conse/nat% 1n secolele Q;Q !i QQ 1n dia=onala s#aiului ro/*nesc, 1n anat:8( Mi se #are evident 'a#tul c% #racticile de c%dere 1n trans% a 'e/eilor de @usalii" E atestate 1n anat E 'ac #arte, de 'a#t, din a/#lul co/#leG ritual al C%lu!arilor, careEi vindec% #e cei luai de @usalii" "la sud de Dun%re, c%lu!arul este nu/it rusale"&( Co/#orta/entul eGtatic !i transa c%lu!arilor sau a bolnavilor #e care ace!tia 1i t%/%duiesc sunt bine cunoscute( 1n #racticile lor riEtualE tera#eutice, c%lu!arii se 'olosesc !i de anu/ite #lante /eE dicinale, unele cu virtui #si)otro#e 2 /ai ales #elin D-rtemisia
.( M%t%/anu, /riginile medianei rom#neti, ucure!ti, Ed( Medical%, 1909, ##( H6EH8,99( :M(4( Urec)i%, Code: 1andinus, ucure!ti, 189- ##( CDMBECDM;B( :: M( Eliade, 'hamanism, ed. cit. :0 M( Eliade, De la Zalmo:is..., ed. cit., #( 19:( :8 )dem, ##( H00EH09 ;ve$i !i Carlo 8in$bur=, op. cit., ##( H06 !i 19:(

4+

a!sinthiumfY, dar !i usturoi, avra/easc% 8Gratiola officinalis9, s*n$iene 8Galium verum9 etc( 7e de alt% #arte, Dr( CC( 8)eEnea, care a adus unele Contri!uii la studiul dansului cluarilor, a conc)is c% v%ta'ii de c%lu!ari nu nu/ai c% !tiau !i a#licau /ulte reete ba$ate /ai ales #e #lante /edicinale", dar !i c% '%ceau uneori aneste$ie cu se/ine de c*ne#%"00( Un=uentele )alucino=ene 'olosite de vr%jitoarele din Euro#a antic% "ve$i 4#uleius, Mgarul de aur, U+& !i cea /edieval% erau co/#use din /ulte !i diverse in=rediente( Con'or/ #roceselorEverEbale redactate de inc)i$itori, #lantele #si)otro#e cele /ai 'olosite "se#arat sau 1n co/binaie de dou%Etrei& erau /%tr%=un% D-tropa !elladonna9GG, c*ne#% indian% 8Canna!is indica9, ciu/%'aie DDa tura stramonium9, /%selari% 8L$osciamus niger9, o/a= D-coni tum tauricum9 !(a(0H( Cunt atestate !i 1n unele $one din @o/*nia le=ende !i credine #o#ulare #rivind 'olosirea de ali'ii )alucino=ene "/ai rar licori&( 4cestea #rovoac% vr%jitoarelor vi$iunile ti#ice; ie!irea #e )orn, c%E l%toria #rin aer c%lare #e li/b% de /eli% sau coad% de /%tur% "nu !i c%lare #e ani/ale&, /t*lnirea !i lu#ta cu alte vr%jitoare, luarea re #e ani/cuF(,,
C%lu!arii ad/inistrea$% bolnavilor !i in=erea$% ei 1n!i!i /ari cantit%i de #elin 8-i temisia a!sinthium9 ; ei toac% 1n =ur% '%r% !i 1ncetare #elin" E s#un in'or/atorii #o#ulari C%lu!arii ad/inistrea$% bolnavilor / v(d( temisia a!sinthium9 ; ei toac% 1n "c'( =ur% ""Eia @arbu#elin" 5#ri!an, Cluarii, ucure!ti, Ed( v#t( Diteratur%, ##( Cluarii, 119,1:- !(a(&( 5r, '%r% 1ncetare E s#un in'or/atorii #o]uiu(( ( Boria arbu 1989, 5#ri!an, ucure!ti, JT"Ta 1n 5r, do$e /ari, #elinul este'ar/acolo=ii, convulsivant, luat cu tulbur%r Ed( #t( Diteratur%, 1989, ##( 119,1:!(a(&( a!a cu/ au stabilit 1n do$e EFLMont%( tre/ur "/a /ari, #elinul este convulsivant, cu tulbur%ri de sensibilitate ")i#erste$ie =enerali$at%&, a/eeli, #rostraie cu so/nolen%, tre/ur "/ai ales al li/bii&, de#resie, vertij cu tendin% de a c%dea #e s#ate, s#as/e ale 'eei" "c'( Mi)ai .ea=u,Foi contri!uii de etnofitoterapie homeopatic,@ voi( ,etrospective medicale, ucure!ti, Ed( Medical%, 198-, #( 86&( 00 1n voi( )storia medicinei, ucure!ti, Ed( Medical%, 19-0, #( H91( 11 4se/%narea dintre vi$iunile vr%jitoarelor /edievale 1n ti/#ul CabarEului !i cele re#re$entate de B]eroni/us osc) 1n #icturile sale iEau '%cut #e destui cercet%tori s% se 1ntrebe dac% #ictorul nuE!i in'la/a" i/a=inaia "ca !i vr%jitoarele& cu o substan% )alucino=en% "ve$i @obert Delevo], 1osch, 8eneve, Ed( 4lbert Cfira, 19:0, ##( 06E0:&( Dac% acce#t%/ aceast% su#o$iie, atunci se #are c% substana 'olosit% de osc) era eGtras% din 'ructe de /andra=ora ; este si/#to/atic% #re$ena central%" a acestora 1n /ulte dintre tablourile sale2 Corabia nebunilor", 8r%dina deliciilor", ;s#itele C'( 4nton", C'( leroEni/ 1n ru=%ciune", C'( ;oan ote$%torul 1n de!ert" !(a( 0H ;oan 7etru Couliano, .ros et Magie la ,enaissance. GZUZ, avec un #re'ace de M( Eliade, 7aris, ,la//arion, 1989, #( H0: sS( !i Eusebe Calverte, Des 'ciences /ccultes ou .ssai sur la Magie, )es >rodiges et )es Miracles, 7aris, 1896, #( H89 sS(
45
:9

:1

EJT J"Lini /ari cantit%i de #elin 8-r

/anei )oldelor, lat% c*teva eGe/#le de relat%ri #o#ulare 1n aceast% #rivin% 2 Ctri=oile se adun% #e /untele @ete$at( Ele vin #e li/E bile /elielor !i /%turi( Ele se un= cu ceva unsori, 'iind 1n #ieile =oale, a#oi 'u= #e )orn a'ar%", sau ele sEo dat !i o aco#erit 'ocuJ s% nu s% vad% !i o st*ns la/#a !i sEo desbr%cat 1n #c)ielea =oal% !i sEo uns cu ni!te unsori #e tot tru#uJ !i c*n o =%tit X^ au ter/inatY au ie!it #e )o/ a'ar% "(((&, cu li/ba de /eli% 1n /*n%, #*n% la un t%u /are( Ci acolo loajnicele se b%teau ca soldaii, 1!i 1/#%reau locuJ, ca 'iecare "s% !tie& #*n% une s% u/ble !i '%ceau o lar/% neE s#us de /are" etc(06( Din #%cate, 1n nici una dintre relat%rile #o#ulare culese 1n @oE /*nia nu se #reci$ea$% in=redientele 'olosite la #re#ararea ali'iei( Mereu se vorbe!te des#re un 'el de unsori", ceva unsori" sau

Mr%jitoare c%lare #e /%tur%, 'iind uns% cu o ali'ie )alucino=en%, 1nainte de #lecarea la Cabat( 8ravur% din secolul al QM;;;Elea( 8)( 7avelescu, op. cit., ##( 09E0- ; rev( )on Creang, M;, 1916, ##( 60-E60:; 4( ,oc)i, Datini i eresuri populare de la sf#ritul secolului al [l[ lea, ucure!ti, Ed( MinerE va, 190:, ##( 19- !i 6H8E6H9; l(Mu!lea, 5v( *rlea, (ipologia folclorului, ed. cit., #( H98(

:H

e atesut EIEIUFE nu in L*"UU"** ((* /acului ca #lante nareei, de Mucenici F("CJie #o/ana ritual ;n unele $one ale `aru, se d%deau uv
Zt

#entra su'letele /oiuot la#te" obinut #nn#LaZ:

iai Colaceu , F Fe, , de la#te dulce(I*

FF du(i o 'iertura de la#te * to F'e/, u o'er% 4eneas, 7*Fac "7'l#aver d FFauduEiEse "F F cu /iere !i cu 'oi de#entru /F a ? F r%#us dF su'letele care #%$ea ff@@@ .neida9. F[FFer, 5diE E+tcaFd oQai deAain%, L=FCiI * * *" /orilor, '%canaFo, de FF la#te de va
EE\\\\EEEEEEEEEEEEEEJEEEEEE ; ei nesuri populare ea. cu ,v
8)in0iu

, 7ars+

F[+F,oc)i,Datini si Lr"rJFerva, 1900, #( 6-8 , l(

bete#lantesuntnu/ite 1n #o#or, )i#notic(

loseste vr%jitoarea 7a/'ila 1n libaiile ei rituale "4#uleius, Mgarul de aur, ;;;&, iar vr%jitoarea Circe o'er% tovar%!ilor lui Ulise /iGtura 2$2eon, co/#us% din vin, br*n$%, '%in%, /iere !i un dro= 'unest #entru ca s% uite ara lor cu totul" 8/diseea, Q, H69, H90, 61:&( C% nu uit%/, de ase/enea, c% "=etoE&sciii de la .istru #racticau 'u/i=aii de c*ne#% 1n cadrul riturilor 'unerare "c'( Berodot, )storii, ;M, 0-&( M( Eliade credea c% aceste obiceiuri rituale sunt analo=e #racticilor !a/anului, care E narcoti$at cu 'u/ de c*ne#% E conduE ce su'letul /ortului 1n lu/ea de dincolo00bls( Dac% analo=ia /ea este corect%, atunci se/inele de c*ne#% !i cele de /ac E 'olosite la unele #re#arate rituale #entru #o/eniE rea /orilor E sEar #utea s% aib% /enirea de a narcoti$a" si/bolic s#iritele #%$itoare ale lumii de dincolo, de a desc)ide v%/ile" !i de a nete$i", ast'el, dru/ul #arcurs de su'letele de'uncilor( +ot 1n acest conteGt de se/ni'icaii /a=icoErituale intr%, #robabil, obiE ceiul #o#ular atestat 1n $ona M*lcea de a 'ace E c)iar 1n biseric% E'u/i=aii de c*ne#% #e l*n=% sicriu", #entru ca su'letul de'unctului s% nu se 1ntoarc% #rintre cei vii, ca stri=oi 08( ;n alte $one ale %rii, #entru a sc%#a 'a/ilia de un de'unctEstri=oi, c*nd acesta e dus la ci/itir, o rud% #resar% #e dru/ se/ine de /ac !i $ice 2 Ctri=oiul s% /%n*nce #e an c*te un bob de /ac !i s% nu /%n*nce ini/ile nea/urilor lui"09( Este, deoca/dat%, o i#ote$%, care E 1n ca$ul 1n care sEar conE 'ir/a E ar aduce noi ele/ente #rivind /itolo=ia #o#ular% a /orii !i ar con'i=ura /ai bine "u&to#o=ra'ia lumii de dincolo, a!a cu/ era i/a=inat% de /entalitatea ar)aic% !i tradiional% ro/*neasc%(

%. &pium "i teriac)

7rin inci$area ca#sulelor ver$i de /ac 8>apaver somnife rum, a nu se con'unda cu /acul de c*/#, >apaver rhoeas9, se eGtra=e un suc l%#tos, o#iu/, care conine circa H0 de alcaloi$i 2 /or'ina, t)ebaina, codeina, narcotina, #a#averina etc( Bo/er deE
00>I Mircea Eliade, 'hamanism, ed. cit., #( 69-( 08 1( Mu!lea, 5v( *rlea, (ipologia folclorului, ed. cit., #( H:-( 09 ;(E4( Candrea, 4ol2lor medical rom#n comparat, ucure!ti, 1999, #( 1-0(

64

scrie e'ectele unui #re#arat #robabil o#iaceu 8pharma2on nepen thes9, o'erit 1n vin lui +ele/ac 2 Un leac ceEalin% orice dor !i jale,< Un balsa/ uit%tor de orice rele" D/diseea, ;M, 608&( 1n aceea!i e#oE c%, Besiod se/nalea$% 'olosirea o#iu/ului 1n ora!ul Mefon din Corint "=r( me2on ^ /ac, me2onion ^ suc de /ac, la Dioscoride&( Beraclide din +arent "secolul al ;;Elea 1(e(n(& reco/anda do$e /aE sive de o#iu/ ca re/ediu 1/#otriva /u!c%turilor de !er#i veniE no!i( Medicii =reci Dia=oras "secolul al MElea 1(e(n(& !i Erasistrate "secolul al ;BElea 1(e(n(& atr%=eau deja atenia asu#ra abu$ului de o#iu/, inclusiv ca so/ni'er( Mir=iliu scria 1n Georgicele des#re /acii i/#re=nai cu so/nul lui Det)e"( 7liniu a'ir/a c% #ersanii 'oloseau o#iu/ul #entru t%/%duirea bolnavilor; Ctrabon nota aceE la!i lucru des#re arabi( 1n Evul Mediu, /edicii !i alc)i/i!tii arabi "re&introduc 1n EuE ro#a o#iu/ul, care va cunoa!te o carier% #rodi=ioas% nu nu/ai ca re/ediu tera#eutic, dar !i ca #rovocator al beiei albe"( ;lustrul 7aracelsus 1l reco/anda 1n #ri/a i#osta$% !i 1l 'olosea el 1nsu!i 1n cea deEa doua( 1n secolul al QMBElea, /edicul en=le$ +)o/as C]den)a/ va 1ncerca s% absoluti$e$e o#iotera#ia; aGio/a 'or/uE lat% de el de'ine!te o 1ntrea=% e#oc% !i o anu/e /entalitate2 Folem esse medicus sine opio. De 'a#t, 1n Euro#a, con'or/ /%rturiilor ar)eolo=ice, /acul "ca !i /%selaria& a 'ost cultivat !i 'olosit 1nc% din neolitic( El era, #robabil, a#reciat #entru acelea!i e'ecte #entru care este 'olosit 1n cadrul /edicinei #o#ulare ro/*ne!ti2 toate #%rile #lantei "r%d%ciE n%, tul#in%, 'lori, ca#sule, se/ine& sunt 'olosite "decoct, in'u$ie, /acerare 1n vin etc(& ca sedative, anal=e$ice, so/ni'ere !(a(80( ;ntrEun Calendar, ti#%rit la ;a!i 1n 108-, cu#rin$*nd do'toriile cele cu lesE nire !i '%r% de c)eltuial% ce se =%sesc #e la casele celor s%raci, ca s% le 'oloseasc% la vre/ea boalelor lor", se reco/and% 2 "7entru ca& C% doar/% o/ul2 s% iei 'lori ro!ii de /ac !i s% /oi 1n a#% sau vin ; !i s% bea"81( Dac% %ranii auto)toni cuno!teau !i 'oloseau diversele re/edii #e ba$% de /ac 1nc% din cele /ai vec)i ti/#uri, 1n sc)i/b obiceiul
>+

M( utur%, op. cit., voi( ;, #( 19H( 81 8( r%tescu, Gri0a pentru sntate. >rimele tiprituri de interes medical "n lim!a rom#n 8GOUG GUIN9, ucure!ti, Ed( Medical%, 1989, #( HH:(

:-

de a 'olosi o#iu/ul 8afionul9 este cu si=uran% eGo=en, 1/#ru/utat !i de dat% relativ recent%( Un o#iat co/#leG cu/ este teriaca era 'olosit deja 1n secolul al QM;Elea 1n 'ar/aciile din +ransilvania "Cluj, ra!ov !(a(& !i, #robabil, ca/ din aceea!i #erioad% era cuE noscut !i a'ionul"( Cea /ai vec)e atestare a ter/enului este cu#rins% 1ntrEun /anuscris din anat "cea 1:00&, Dictionarium va lachico latinum : B-fiom : Ler!a soporifera3UI. 1n li/baj ar)aic !i #o#ular, ter/enul afion dese/na, c*teodat%, nu nu/ai sucul de /ac", dar !i /acul 1nsu!i( ;n ca$ul citat /ai sus este vorba, evident, de #lant% 8her!a9, ca !i 1n ca$urile unor 'or/ule inci#iente din #oeE $iile #o#ulare, de ti#ul2 ,run$% verde deEa'ion(((" "'or/ule 'oloE site de re=ul% atunci c*nd este i/#licat so/nul 2 ,run$% verde deEa'ion<((( < +oate #%s%rile dor/"86&( Este /ai =reu de stabilit valoarea se/antic% a ter/enului afion "n reco/and%rile tera#eutice #o#ulare de ti#ul celei atestate 1n Dobro=ea 1n jurul anului 1900 2 Din des#icat cu /ae cu tot, #res%rat cu s#irt !i a'ion, se #une la #*ntece #entru orice durere de #*ntece sau de sto/ac"89( Dar 1ns%!i lar=a r%s#*ndirea a vocabulei 8afion9 1n ter/inolo=ia /edical% #o#ular% "c)iar atunci c*nd deE se/nea$% #lanta sau o #arte a ei& este un si/#to/ al r%s#*ndirii re/ediului res#ectiv 8opium9. Con'u$ia leGical% nu era =enerali$aE t%( ;ntrEo "nsemnare pentru doftorii, din 1088 "/ss( 4@ nr( 60-0&, /acul !i a'ionul sunt reco/andate ca dou% re/edii distincte8-( Cea /ai vec)e /%rturie docu/entar% a 'olosirii o#iu/ului 1n sco#uri ne/edicale datea$% de la ju/%tatea secolului al QM;;;Elea( Des#re do/nitorul /oldovean Constantin @acovi%ECe)an "c%s%E torit cu o turcoaic% din ;stanbul&, cronicarul ;oan C*nta scrie 2 De at*ta era stra!nic c% /*nca a'ion di/ineaa !i la vre/e de c)indii bea #elin cu ulciorul, !i #reste toat% $iua se a'la tot vesel; dar treE bile !i le c%uta cu toat% r*ndueala"8:( Ce #are c% un alt do/nitor,
(7( Basdeu, .t$mologicum Magnum ,omaniae, ucure!ti, Ed( Minerva, 190H, voi( ;, #( 6H9( 86 Elena Cevastos, &iteratur popular, Ed( Minerva, ucure!ti, 1990, voi( ;, #( 80 89 .( Deon, op. cit., #( 9:( 84( Cacerdoeanu, "nsemnri pentru doftorii, copiate "n G\UU de 4ior ea Copilul, 1n voi( Despre medicina popular rom#neasc, ucure!ti, Ed( Medical%, 1900, ##( 10-E100( 8: (7( Basdeu, .t$mologicum..., ed. cit., voi( ;, #( 6H-(

44

.icolae Mavrocordat, 1!i #re#ara sin=ur o#iatul; 1n 101: el tri/iE tea #atriar)ului Brisant al ;erusali/ului un #an$e)r" "antidot& !i un /a=iun" de o#iu/ socotit ca #entru noi 1n!ine, c*nd era/ la Cotroceni"80( Dar era riscant !i inutil s% recur=i la #ro#riile tale cuno!tine 'ar/aceutice( ;n acea e#oc% E cu/ ne asi=ur% un /anuscris din 10:: "/ss( 4@ nr( 6086& E #re#arate o#iacee "de ti#ul teriacei& se =%seau din bel!u= la a#atic%", =ata '%cute !i direse ori #entru ce 'eliu" ; ele erau l%udate c% aduc v%rtoas% s%n%tate", c% vindec% Mela)onia" 8sic]9 !i 'anta$ia sau turburarea =*ndurilor", dar !i c% ascue!te !i l%/ure!te /intea o/ului" 88( Desi=ur c% a'ionul nu doar ascuea !i l%/urea /intea o/uE lui", ci o !i 1ntuneca !i nu aducea doar v%rtoas% s%n%tate" !i veE selie", ca 1n ca$ul lui @acovi% Mod%, ci !i /oarte( Conte/#oranul !i o/olo=ul acestuia din ur/%, 8ri=ore 8)ica Mod%, /urea la uE cure!ti, 1n 10-H E cu/ notea$% 4t)anasie Co/en ;#silanti E din #ricina unei =re!ite ad/inistr%ri de teriac cereasca<Y. 4 'ost vorE ba, #robabil, de o su#rado$% de theriaca celesta. 5#io/ania "!i o#iotera#ia& nu a"u& r%/as un #rivile=iu al b%rbailor( Ele au #%E truns !i 1n budoarul nevestelor de /ari dre=%tori( 1n 1816, de eGe/#lu, M%ria E soia do/nitorului Moldovei, Ccarlat Calli/ac)i "181HE1819& E scria unui vraci turc 8&ocmari9 ur/%toarele 2 Caor Doc/ane, tri/iteE/i trei dra/"e& s#irt de a'ion, c%Ei voi #l%ti(" Este 'oarte #robabil c% obiceiul in=er%rii o#iu/ului a #%truns 1n b%rile @o/*ne /ai ales #rin 'ilier% turceasc%( Mai /ulte ar=uE /ente #ledea$% 1n 'avoarea acestei i#ote$e( 1n #ri/ul r*nd, c)iar #roveniena ter/enului afion : din turc( af$on, #reluat, la r*ndul lui, din =r( opion "di/inutiv al lui opos E suc&( +ot #rin 'ilier% turceasc% ne vine cuv*ntul tiriac !i derivatul tiriachiu "din turc( tiria2i E consu/ator de o#iu/&, #reluate de turci tot din =reac%( 7entru 'elul 1n care erau 'olosii ace!ti ter/eni #e la ju/%tatea secolului al QDCElea, ve$i la 4nton 7ann 2 Eu acela
>=

.( M%t%/anu, Medicin veche rom#neasc, ucure!ti, Ed( Wtiini'ic%, 1900, #( 189(

88 Da 1nce#utul aceluia!i secol al QM;;;Elea, Di/itrie Cante/ir 8)storia ieroglific9 'olosea un li/baj si/ilar #entru a de'ini $pohondria "boala care s/inte!te 'ante$ia"&, rne lanholia "boala de voia rea, #%ti/irea 1ntrist%rii"&, ne!unia "1ntunecarea /inii"&( 89 .( M%t%/anu, Medicin veche rom#neasc, ed. cit., #( 189(

4=

care a/ #uteri de /ac< WEa/eesc si/irea ca un tiriac" !i la d1nE sele /% uita/ tiriac)iu, 1n ca# cu 'u/ul" ; sau la scriitorii /oldoE veni conte/#orani cu acesta 2 Catana intr% 1n sal% tiriac)iu" "Costac)e Cta/ati& !i a'ionul cu care se 1/bat% teriac)ii" "Di/iE trie @aletti&( 1n 'ine, un alt ter/en turcesc dese/n*nd #re#aratul o#iaceu, altin!a, a 'ost 'olosit 1n li/ba ro/*n% vec)e( Era, de 'a#t, traduE cerea denu/irii vestitei 'ar/acii veneiene -&&- (.'(- DH/,/ "turc( altin !as ^ ca# de aur& E unul dintre locurile cele /ai #resE ti=ioase unde se #re#ara theriaca fina sau theriaca venetiana sau theriaca vera veneta. ;n /anuscrisul din 1088, "nsemnri pentru doftorii, ca re/ediu 1/#otriva bolii ciu/ic%, 'ereasc% Du/neE $eu", autorul reco/and% Baltin!a3, dar #entru c%, #robabil, terE /enul nu era =enerali$at, el eG#lic% i/ediat 2 tiriac de la b%cani"90( Un alt ar=u/ent 1n s#rijinul i#ote$ei 'or/ulate este lar=a r%sE #*ndire a viciului o#io/aniei 1) r*ndul oto/anilor( Un viciu #uE ternic 'avori$at de #ro)ibiia reli=ioas% a consu/ului de alcool !i din bel!u= ali/entat de 1ntinsele culturi de /ac din #odi!ul 4naE toliei "eGistente !i a$i&( +urcii obi!nuiau s% nu/easc% a'ionul, tutuE nul, ca'eaua !i vinul cele #atru coloane ale cortului volu#t%ii"( 1n 1-9:, naturalistul 'rance$ 7ierre elon nota ur/%toarele 2 .u eGist% turc care s% nu c)eltuiasc% ulti/ul ban s#re aE!i cu/E #%ra o#iu/ul #e careE1 #oart% asu#ra sa, 1n ti/# de #ace !i de r%$E boi( Ei /%n*nc% o#iu/ul, 'iind convin!i c% 1i 'ace /ai buni Xr%$boinici c E n( 4(5(Y !iEi eG#une /ai #uin #ericolelor r%$boiuE lui, 1n vre/e de r%$boi se v*nd ase/enea cantit%i, 1nc*t este 'oarte =reu s%E1 /ai =%se!ti 1n ar%"91( Da r*ndul s%u, Di/itrie Cante/ir, ca /artor ocular, scria la 1nce#utul secolului al QM;;;Elea 2 ;ar cei "dervi!i& ce se abin de la vin 1ntrebuinea$% 1n /are /%sur% suc de /ac !i alt a/estec alE c%tuit din /ai /ulte lucruri X(((Y, de la care /ai 1nt*i le vine so/n, a#oi si/t un 'el de veselie !i o 1nviorare a du)ului( Da turci nu e
5+

4( Cacerdoeanu, op. cit., #( 101( 91 1n ti/#ul r%$boiului rusoEturc, #entru a 'i /ai co/bativi, /ai vi=uro!i !i /ai curajo!i, soldailor turci li se distribuia maslach E o b%utur% a/estecat% cu o#iu/; c'( Eusebe Calverte, op. cit., #( H00(

:8

#oet /ai ales, nu e savant des%v*r!it care s% nu 1ntrebuine$e acel suc de /ac, ba c)iar necontenit !i 1ntrEo ase/enea /%sur%, 1nc*t #oate #%rea de necre$ut o/ului c%ruia nu i sEa 1nt*/#lat s% vad% acest lucru( Eu 1nsu/i a/ v%$ut X(((Y etc("9H( Desi=ur, cei doi c%rturari eGa=erea$% #rin =enerali$are, dar siE tuaia era, 1n bun% /%sur%, real%, /ai ales 1n r*ndurile aristocrailor, soldailor !i dervi!ilor( Cituaia sc%#ase de sub control, ast'el c% auE torit%ile au 'ost obli=ate s% intervin%( 1n #ri/a ju/%tate a secolului al QMBElea E conse/nea$% ;en%c)i% M%c*rescu E Cultanul MuE rad ;M #o#rise cu iasac X^ #rin decretY tutunul !i aGionul" D)storie a preaputernicilor "mprai otomani9. Mor'ino/ania, co/un% 1ntre=ului 5rient, era r%s#*ndit% 1n +urcia #rin toate clasele societ%ii", scrie Da$%r W%ineanu la 1900 !i adau=%, ca 1n treac%t2 ea nu era i=norat% nici la noi" 96( 7rin desele sejururi la Constantino#ol ale dre=%torilor ro/*ni !i, a#oi, #rin i/#ortul" de do/nitori 'anarioi, obiceiul in=er%rii o#iu/uE lui !i a teriacei a #%truns, a!a cu/ a/ v%$ut, !i la curile do/ne!ti !i boiere!ti din b%rile @o/*ne( 1n #erioada 'anariot%, #rin inter/eE diul s#ieriilor, c*rciu/ilor !i )anurilor, al b%c%niilor cu coloniaE le" inute de =reci, turci !i ar/eni, obiceiul oca$ional de a bea a'ion" "1n vin sau uic%& sEa r%s#*ndit !i #rintre unii ne=ustori !i t*r=ovei ro/*ni( Ecouri ale acestui obicei se re=%sesc !i 1n literatura #o#ular%, #robabil !i datorit% unor in'luene c%rtur%re!ti sau urbane "l%ut%E re!ti, 1n ca$ul baladelor& 2 "4nto'i%& 7a)arul cu vin u/#lea,< Cu a'ion r1/#linia,< Wi da lui tatEso de bea(< Cu/ bea tatEso, seJ/b%E ta"99( ;/a=ini si/ilare se re=%sesc 1n bas/e2 DEa ador/i cu a'ion !i nu sEa /ai tre$i #*n% di/inea%" "1n Re6toarea, ;;, nr( -E:,1896, #( 11:&, sau 2 .u trecu /ult !i toi #%$itorii 'ur% co#rin!i de un so/n sor"%& cu /oartea X(((Y( 7as%/ite rac)iul din butoi era cu a'ion" "bas/ul Loul "mprat, cules de 7( ;s#irescu&(
Di/itrie Cante/ir, 'istemul sau "ntocmirea religiei muhammedane, ediie M( C*nE dea, ucure!ti, Ed( 4cade/iei, 1980, #( 9:6 ; ve$i !i #( 689( Da$%r W%ineanu, )nfluena oriental asupra lim!ei i cult+ei rom#ne. ucure!ti, 1900, voi( ;;, #(10( 99 +( 7a/'ile, Mitologie rom#neasc. Dumani i prieteni ai omului, ucure!ti, 191:, #( H98(

:9

Dar cel /ai s#ectaculos ecou E 1ntrEun teGt de literatur% #o#uE lar% E al 'olosirii unui #re#arat o#iaceu #are a 'i cel dintrEun Des c#ntec de 8muctur de9 arpe, a'lat 1ntrEun /anuscris din 1089 2 Edii, #restii X^ ;udi%, #estri%Y9-, dedi di pelii, pelia di carne, carne di os, osu di folosu, veninul pe os "n 0os, leacul la tiria cul...GHHY^. .u este vorba de un ca$ i$olat( Mariante a#roa#e identice au 'ost culese 1n cursul secolului al QlQElea !i c)iar la 1nce#utul secolului QQ ; 1n unele dintre ele a#are c)iar ter/enul tiriacYG, 1n altele a#ar ter/eni coru#i 2 iliac, liliac, chiliacYC. Dar cele /ai /ulte variante ale acestui ti# clasic de desc*ntec nu conin re/eE diul cu #ricina !i, 1n #lus, sunt /ai co/#lete !i /ai coerente "1n coordonatele unei lo=ici a /a=icului&99( Este evident 'a#tul c% aceasta este 'or/a ori=inar% a teGtului, iar ter/enul tiriac a 'ost inserat la un /o/ent dat( Este #osibil ca incantarea desc*ntecului cu tiriac "de ti#ul ceE lui din 1089& s% 'i 'ost conco/itent% cu ad/inistrarea re/ediului evocat( 1ntrEun /anuscris ca/ din aceea!i e#oc% se reco/and% ; #entru cal /u!cat de !ar#e, s% tai o 'elie de #*ine, s% o un=i cu tiriiac, s%Ei dai calului s% /%n*nce !i s% un=i la ran% cu tiriiac" "/ss( 4@ 89H, din 1819& sau, #entru o/ /u!cat de !ar#e, s% iei #uin tiriac !i s%E1 a/esteci cu unt de /i=dal%, cu care un=*nduEte la /u!c%tur%, 1i va trece"100 sau s% #ue #e )*rtie tiriiac !i s% liE
9Censul acestor dou% vocabule este controversat( 7entru 4l( @osetti, edita ^ #ui de ca#r%, 'e/el%, iad%, cu su'iGul Ei%"; Ci/( ,;( Marian a#ro#ie vocabula de Merit "derivat din ieder9", #entru .( M%t%/anu, a/belevocabule sunt /isterioase !i #reluate din alte li/bi etc( Du#% o#inia /ea, edii "1n alte variante idi, iedi, iudi9 este coru#t din iudi E un a#elativ al !ar#elui "!er#oaicei&, rece#tat caun de/on din ar/ata" lui ;uda sau ca o i#osta$% 'e/inin% !i sauro/or'% a acestuia "ve$i 4ndrei 5i!teanu, 4urarea astrelor E motive i sem nificaii mitice, 1n @(;(+(D(", nr( 9,198:, #( :9&( >restii "1n alte variante pstri, pestri, etc(& este o 'or/% /etatetic% a adjectivului pestri, #robabil, cu sens 'i=urat2 #re'%cut%, viclean%, rea( 9: Moses 8aster, Chrestomaie rom#n, Dei#$i=< ucure!ti, 1891, voi( ;;, #( 168( 90 E( .iculi%EMoronca, Datinele i credinele poporului rom#n, Cern%ui, 1906, #( 896( 98 5v( Densusianu, &im!a desc#ntecelor "1960E1969&, 1n /pere, voi( ;, ucure!ti, Ed( #t( Diteratur%, 19:8, #( H:H( 99 8( De/( +eodorescu, >oe6ii populare rom#ne, ucure!ti, Ed( Minerva, 198H, #( 9:1 sS(; Ci/( ,i( Marian, 'r!torile la rom#ni, voi( ;;, ucure!ti, 1899, #( 199 ; 4l( @osetti,&im!a desc#ntecelor rom#neti, ucure!ti(Ed( Minerva, 190-, #( 8:; .( Deon, op. cit., #( 108( 100 M( Du#a!cu, Medicina !a!elor, ucure!ti, 1890, #( 8H(

70

#easc% #e br*nc%" "/ss( 4@ 60-0 din 1088&( @%/*ne de v%$ut 1n ce /%sur% teriaca era 'olosit% 1n /ediul rural, la nivelul s'*r!iE tului de secol QM;;;( 7robabil c% nu 'oarte des101, av*nd 1n vedere 'a#tul c% se #utea #rocura nu/ai din s#ierii, la #reuri destul de #i#erate( "1n 10:-, taGa va/al% #entru i/#ortarea unei ocale de teriac% era de HH as#ri, ca/ c*t o blan% de sobol" ; 1n 109H aceea!i taG% era de 18 bani #e oca, iar 1n 1818, #entru o oca de teriac alt*nba! i #rost" va/a era de 90 de bani(& 5ricu/, desc*ntecul conse/nat 1n 1089 atest% cel #uin 'a#tul c% se cuno!teau virtuile /a=icoEtera#eutice ale re/ediului10H( Dar adev%rata vec)i/e a 'olosirii<cunoa!terii acestui o#iat trebuie /%E surat% cu alte criterii( Ce #une 1ntrebarea de c*t ti/# era 'olosiE t%<cunoscut% teriaca !i, /ai ales, ce #resti=iu eGce#ional iEa 'ost atribuit acestui re/ediu, 1nc*t nu/ele lui s% ajun=% 1n teGtul i/uaE bil al unui desc*ntec ritual( 7entru /entalitatea /a=ic%, alterarea teGtului unui desc*ntec era de ne1nc)i#uit( Consecinele ar 'i 'ost =rave 2 desc*ntecul 1!i #ierde e'ectul "1!i #ierde leacul"&, dar, cel /ai adesea, ca#%t% un e'ect contrar( De aceea teGtele rituale sEau #%strat, #ractic, nesc)i/bate deEa lun=ul secolelor !i de aceea stuE dierea lor este at*t de #ro'itabil%( Mai /ult dec*t at*t, teriacei 1i este acordat un loc #rivile=iat 1n econo/ia teGtului2 leacul "de& la tiriacul" #are a 'i o insolit% #ara'ra$% a 'or/ulei clasice 1n desc*ntecele de /u!c%tur% de !arE #e 2 Desc*ntecele de la /ine,< Deacul de la Du/ne$eu" E 'or/ul% 'inal% care stabile!te o i/a=inar% divi$iune a /uncii !i a res#onE sabilit%ii" 1ntre desc*nt%toare !i divinitate( C)iar dac% "sau, cu at*t /ai /ult cu c*t& re/ediul nu era ad/inistrat #ro#riuE$is, tiriacul" din teGt nu /ai este si/#la denu/ire a #re#aratului, ci un cuv*nt cu virtui /a=ice, care E #rin si/#la rostire E #oate eGorci$a deE /onul bolii din cor#ul #%ti/a!"(
101 De re=ul%, contra /u!c%turilor de !er#i, desc*nt%toarele 'oloseau nuia de alun "ca na! al !ar#elui"& !i diverse buruieni"2 /ut%toare sau 1/#%r%teas%, avr%/easc%, bo$ie !(a(; c'( E( .iculi%EMoronca, op. cit., #( 899 !i 8( De/( +eodorescu, op. cit., ##( 9-9E9:1( 10H 1nc% din 4ntic)itate, teriaca era 'olosit% #entru a vindeca /u!c%turile ani/alelor veninoase "=r( therion ^ ani/al s%lbatic&( 7re#aratul era o co/binaie de /ulte in=rediente "re/edii e'ective sau /a=ice&; 1n a'ar% de o#iu/ "#rinci#alul in=redient !i cel /ai activ&, teriaca trebuia s% conin% !i ca/e de vi#er%, c%reia i se atribuia calitatea de a neutrali$a veninul "c'( #rinci#iului /a=ic similia simili!us curantur9.

=2

#ce - -#co-tit-ale C. Re "olclor-l copiilor D

Co#il%ria este %rsta sen!ibLtL
Ducian la=a, 1960

J/eta<l*e #rin eGcelena(

+ eLn

lasa( 7ii >

lB

o/o ludensEBo/o /a=us

De

a 1nt%rii #rivind 'olclorul coE la #ri/ele FFFMoi* ,ulea E 181-&, #iilor ro/*ni "4( M%ria deCtoro alGZ9 ce( 'udule st antolo=ie Ua ==F F FEFQ nutul secolului QQ "8( De/( i +ocllescu, (7( Basd/, cu 1 7i'e @.( 7a#a)a=t, 4D o=dF "1( Mua, ; C ,loru, +( 7a/''le& !t #ana F"F M( Medan, ;van EvE _; C cCnia, E/ilia Co/isei 8ZD.e = FF d''i seev ete5, creaiile in'antile LFF'oldor( Un=)iurile Zel cercet%torilor !i cule=atoruor Le F %'ente( Creare a 'ost <=<<;?@@ 7F'a etnoera'iC etno/u$ical, FCvistFercat s* l%/ureasc% #roble/a F unt totu!i studiileFcare auFF de a elucida unde

/, at*tea se/ne de 1ntrebare( rcetMstnsM/aico/E M JMclonn adulilo; ( aIUlU, cel al co#ita ( * gI

i H-

t%rii si/bolice !i al eGe=e$ei )er/eneutice( MT F c% /a( tuatii/i sunt =reu de b%nuit2 #e de F7F7s[c)iar li#site de ni'est%rile 'olclorice in'antile ar 'i /ai sar% con!tiinE date #rivind ar)aica natalitate //ca FJ_e lorice a#lic% o diE a c% abordarea !i cercetarea acestor creaii 101 'icultate /ult s#orit%( ne'ondat si, ca atare, Dac% #ri/ul /otiv este, 1n buna /asui , F cunoscute, #%=ubitor, 1n sc)i/bai doilea are un CL7 e este eonE ii =enere, #roble/ele de ar)eolo=ie utoala 'runtat cercet%torul creaiilor /itoE'olclorice ( 1& intuirea locuit unde trebuie sa#** @.@ H& de$=ro#area" unor relicve @@@ a obolurilor, 6& inter#retareF #rintrEo corecta F su#ra#use 9& 1nde#%rtarea de/entelor !i se/niu , "c*nd c cu/ c de cec&, 9 c de ce c&, -& ad%u=area celor dis#%rute "cana a FF 'ra=/ente, :& reconstituitta #rin eGtra#olare, #e u`"` a unui 1ntre= 'eno/en /itoEar)aic ' enului socioEcultuE 0& ar=u/entat ori=inii !i evoluiei tenon ral res#ectiv, ( , universale !(a(/(d( 8& ra#ortarea)i la 'eno/ene /itoE/u (c% F Ei bD, toateaceste #roble/e se a=FCl co#iilor( +ereE /od substanial ataci c*nd este vor?a =( /d =reu de nul devine /ai alFecos, ca#canele suni caracte/i de #roE evitat, ast'el c% 'ee inter#retare 1!i #a @@ FF 'en0( babilitate, deveni arareori o f@(@ . /en sunt /ulti#le, lat% sc)iate doar cate ( F F inrodu( a& #ute/icaflinaie s#reludic a c # F @ jjjcul c% ele/ente =ratte si aleatorn, dictaie ? F 'a#tul ca Etno/u$icolo=Ll8eor=e rea$ul, deFeG 7 FF /a=ice sonoritatea recitativelor co#iilor estean F de re=uia, ale adulilor, da,a re/arcat in ace a!i F 'acanduEie c*t /ai co#ilul /odi'ic% !i des'i=urea$% cuvinteF ]FF sau /ult de sensulbr #ro#riu, real [ L='FF de silabe cre*nd, #ur !ita#lu, 'or/e de cuv/te, F de ate nete ono/ato#ee '%r% sens !i 'ara an v @ sen$onala !i si rit/, n%scoce #entru satis'acerea neG A
=7

de tr%ire 1n irealul !i 'ante$ia #ro#rii de$volt%rii #si)ice a v*rstei res#ective" "69&( Din aceste cau$e, la #aralo=ica s#eci'ic% /entaE lit%ii /a=icoE/itice, se adau=% un alt 'actor alterant; #aralo=ica s#eci'ic% /entalit%ii ludicoEin' antile( b& 7reluarea de c%tre co#ii, din 'olclorul adulilor, a diverselor ele/ente !i /otive ajunse desuete, li#site de se/ni'icaie !i ca ataE re abandonate de ace!tia din ur/% ; c& #reluarea unor /otive se/ni'icative, dar =olite de se/ni'iE caii #rin necunoa!terea sau ne1nele=erea lor de c%tre co#ii( 4ceste cau$e !i /ulte altele 1nc% au '%cut ca /i=rarea diverE selor /otive 'olclorice dintrEun ti# de /entalitate, cu anu/e caracE teristici "/atur%, /a=ic%, stabil%, lent evolutiv%&, 1ntrEun alt ti# de /entalitate "in'antil%, ludic%, labil%, accelerat evolutiv%&, s% se #roE duc% #e direcii =reu #revi$ibile !i 1n 'or/e, c*teodat%, ireco=nosE cibile( Elud*nd #entru /o/ent di/ensiunea diacronic% a evoluiei !i si/#li'ic*nd /ult, sEar #utea vi$uali$a acest 'eno/en co/#leG de aculturaie #rin i/a=inea unui 'ascicul lu/inos care trece dinE trEun /ediu 1ntrEaltul, cu caracteristici o#tice di'erite( Dar de'initorii #entru #si)olo=ia in'antil% nu sunt nu/ai caE racteristicile care devia$% !i /odi'ic% /ani'est%rile /a=icoErituale !i conce#iile /itice ale adulilor, ci !i "sau /ai ales& cele care 'ac din co#il un bun rece#tor al acestora 2 curio$itate eGcesiv%, /are #utere de asi/ilare !i /e/orare, tendin% de a i/ita co/#orta/enE tul adulilor, 1nclinaie c%tre /iraculos !i 'antastic, solidaritate s#ontan% cu natura etc( Co#il%ria este v*rsta sensibilit%ii /eta'iE $ice #rin eGcelen%" "1&, observa Ducian la=a, 1ncerc*nd s% de'iE neasc% !i s% /otive$e o anu/e vi$iune /itic% asu#ra lu/ii !i o anu/e intuiie a /odelelor ar)eti#ale, #ro#rii #si)olo=iei in'antile( 4ntro#olo=i, etnolo=i !i #si)olo=i au re/arcat E tran!ant sau nuanat E 'a#tul c%, 1n unele #rivine, copilria omului repet co pilria omenirii, cu alte cuvinte, c% #si)olo=ia co#ilului !i cea a #ri/itivului au destule #uncte co/une( 4ntro#olo=ul E( ( +a]lor susinea c% =*ndirea /itic% este #rodusul s#iritului u/an 1n stadiul in'antil" 8>rimitive Culture, 1801&, iar, /ai t*r$iu, Ci=E /und ,reud 8(otem und (a!u, 1916& sublinia #aralelis/ele dintre =*ndirea /a=ic%, ani/ist% !i tote/ic% a #ri/itivului !i cea a co#iE lului "6-&( C(8( lun= #leac% de la #re/isa c% onto=enia re#et%
74

'ilo=enia2 4!a cu/ evoluia cor#ului e/brionar re#et% #reistoria sa, tot ast'el /intea se de$volt% trec*nd #rintrEo serie de eta#e #reistorice "(((&a Deoarece co#ilul este /ic, iar =*ndurile sale conE !tiente sunt #uine !i si/#le, noi nu reali$%/ #ro'undele co/#liE caii ale /inii in'antile, ba$ate #e identitatea sa ori=inar% cu #si)icul #reistoric( 4ceast% minte originar este tot at*t de #re$enE t% !i 1nc% 'uncional% la co#il #e c*t sunt stadiile evolutive ale o/eE nirii 1n cor#ul s%u e/brionar( "(((& 1n incon!tientul co#ilului #ute/ observa 'ora "!i universalitatea& si/bolurilor ar)eti#ale(" "6:& .ici distana dintre actul ritual "#ro#riu adultului din socieE t%ile ar)aice& !i actul ludic "#ro#riu co#ilului& nu este at*t de /are( [un= a sesi$at ase/%narea dintre cele dou% 'or/e de autoeG#ri/aE re( ,a#tul #are evident, dac% ine/ cont E o dat% cu [( Bui$in=a Ede caracterul ludic al /ani'est%rilor rituale !i de caracterul ritual al celor ludice "H&( .u nu/ai antro#olo=i !i #si)olo=i au relevat ast'el de analoE =ii, ci !i istorici ai artei( 7lec*nd de la #re/isa c% 1nele=erea artei co#ilului este indis#ensabil% #entru 1nele=erea oric%rei arte #ri/iE tive", esteticianul Mic)ael Cobesfi trece 1n revist% #aralelis/ele 'or/ale !i eseniale dintre arta #ri/itiv% !i cea in'antil%( Conclu$ia cercet%torului #olone$ este tran!ant eG#ri/at% ; (((una dintre cele /ai #ure /ani'est%ri ale #ri/itivis/ului absolut este arta in'antil%" "60&( ,ie c% unele /otive /iticoErituale sunt reinventate" de c%tre co#ii, 'ie c% sunt #reluate de la aduli, este si=ur 'a#tul c% 'olclorul co#iilor joac% rol de de#o$itar al acestor /otive, devenite '%r% sens #entru aduli !i, ca atare, abandonate de ace!tia( Desi=ur, 'eno/eE nul de restructurare<destructurare continu% !i 1n cadrul 'olclorului in'antil "con'or/ altor le=i 1ns%&, dar, #rin #reluarea de c%tre co#ii a unor /otive abandonate sau #e cale de a 'i abandonate de c%tre /aturi, dis#ariia acestora este /ult 1nt*r$iat%( 4st'el, 'olclorul coE #iilor devine un 'el de mu6eu cu vestigii, a c%rui vi$itare este 1ntotE deauna #ro'itabil% #entru cercet%torul civili$aiilor !i /entalit%ilor ar)aice( ,olclorul ar)aic su#ravieuie!te 1nc% 1n credinele LrituaE leI ale co#iilor", constat% #e bun% dre#tate Cari 8ustav [un= "6:&( Este interesant de ur/%rit 'elul 1n care anu/ite /ani'est%ri /a=icoErituale "colindele, #lu=u!orul, sorcova, #a#arudele, caloiaE
75

nul etc(& E /ani'est%ri ale c%ror vec)i/e !i i/#ortan% cov*r!itoare 1n viaa colectivit%ii adulte sunt binecunoscute E au ajuns, 1n ultiE /ul ti/#, nu/ai "sau /ai ales& 1n re#ertoriul co#iilor( Un 'eno/en 1n e=al% /%sur% si/#to/atic !i s#ectaculos este cel al c%derii 1n desuetudine, #entru /aturi, a bas/elor( ,oarte #robabil, acestea ar 'i sortite dis#ariiei dac% nEar 'i #%strate !i ast'el salvate #entru coE #ii, care, din 'ericire, /ai au 1nc% nevoie de ele( 7ara'ra$*nduE1 #e Mircea Eliade E care scria 2 Ce 1nt*/#l% ca ceea ce la un trib este investit cu #resti=iul /itului, la cel vecin s% nu 'ie dec*t un si/#lu bas/" "6& E sEar #utea s#une c%, 1n unele ca$uri, ceea ce la aduli era investit cu #resti=iul /itului, #entru co#ii a devenit un si/#lu bas/( 4!a cu/ au observat !i ali cercet%tori ai culturii #o#ulare, /ani'est%rile 'olclorice in'antile ar #utea 'i clasi'icate E din #unct de vedere al #rovenienei lor E 1n /ai /ulte cate=orii distincte 2 1& create de copii pentru u6ul copiilor E /ani'est%ri 'olclorice in'antile #ro#riuE$ise, care de'inesc creativitatea #ur% a co#ilului !i ale c%ror te/atic% !i structur% o=lindesc cu 'idelitate ori$ontul coE #il%resc, "/ani'est%ri& create anu/e #entru satis'acerea nevoilor culturale #ro#rii" ":, #( 699&; H& create de maturi pentru u6ul maturilor, dar preluate de co pii E /ani'est%ri 'olclorice create de /aturi, dar care, de=rad*nduEse !i #ie$*nduE!i se/ni'icaiile /ajore, au 'ost abandonate de ace!tia si #reluate de co#ii "nu/esc 'eno/enul #reluare #rin de=radaE re"& ; 6& create de maturi pentru u6ul copiilor i preluate de acetia din urm la "ndemnul primilor "#reluare #rin 1nde/nare"&( 4dulE tul a cre$ut c% inocena !i candoarea co#ilului sunt calit%i eseniale 1n /%sur% s% a/#li'ice 'ora !i e'iciena unui de/ers /a=icoEritual( 5bserv*nd ase/%narea "c*teodat% identitatea& dintre desc*nteE cele adulilor !i recitativele co#iilor, 5vidiu 7a#adi/a crede c% eGE #licaia acestui 'eno/en nu #oate 'i redus% la aneGarea de c%tre co#ii, 1n re#ertoriul lor, a unor desc*ntece au$ite de la cei /aturi( +onalitatea lor e 1n =eneral in'antil% E !i aceasta #oate s% 'i constiE tuit o circu/stan% care a 'acilitat trecerea, dar nu cau$a 1ns%!i( Mai de=rab% sEar #utea e/ite i#ote$a c% 1n trecut a eGistat E /ult /ai bo=at !i /ai #recis con/rat E un co/#leG de anu/e desc*ntece
76

#entru co#ii, create #e #otriva /entalit%ii !i #reocu#%rilor acestoE ra" "68, #( 919&( Cele dou% ti#uri de #relu%ri din 'olclorul adulilor "nu/ite de /ine #rin de=radare" !i #rin 1nde/nare"& au acionat E de la ca$ la ca$ E 'ie inde#endent, 'ie conco/itent !i este di'icil s% se discearn% care din cei doi 'actori a o#erat 1n 'iecare ca$ !i 1n ce /%sur% au conlucrat, cu eventuala #re#onderen% a unuia" ":, #( 900&( ;/#us% de o /ultitudine de cau$e etero=ene, trecerea unor /otive /iticoErituale de la o cate=orie de v*rst% la alta sEa #rodus tre#tat, lent !i insesi$abil !i, 1n consecin%, este =reu de stabilit cum !i, /ai ales, c#nd a avut loc /i=rararea unuia sau altuia dintre /oE tive( Da s'*r!itul secolului al QlQElea, de eGe/#lu, un in'or/ator #o#ular din #reaj/a ora!ului ra!ov declara ur/%toarele 2 "4sE t%$i& unele jocuri sEau !i #ierdut, de nu le /ai joac% ni/eni, altele((( au r%/as de nu le /ai joac% dec*t co#iii, #e c*nd alt%dat% X#robabil 1nc% 1n co#il%ria in'or/atorului E n( 4(5(Y se juca !i /uieri !i oaE /eni 1nsurai" "9&( 1n 1960, vorbind des#re i/a=inea #e care o avea co#ilul asu#ra satului natal, ca 'iind un /icrocos/os a!e$at 1n centrul lumii, Ducian la=a a'ir/a 2 1/i #ot 'oarte bine 1nc)iE #ui c% #*n% /ai acu/ vreo sut% !i ceva de ani satele ro/*ne!ti s% 'i re#re$entat de 'a#t #entru oa/enii de toate v*rstele, ceea ce ele ast%$i /ai re#re$int% doar #entru co#ii" "1, #( 90&( 4r 'i absurd s% 1/i 1nc)i#ui c% #ot, #e ba$a unor ast'el de in'or/aii, s% stabilesc e#oca "'luctuant%, de la ca$ la ca$& c*nd ast'el de 'eno/ene au avut loc( Ctrict orientativ 1ns%, #ot #resu#une c%, #e teren ro/*nesc, ele sEau #rodus relativ recent, cu vreo dou%E trei secole 1n ur/%( Mai i/#ortant% este i#ote$a c% de=radarea unor /ani'est%ri 'olclorice ale adulilor !i #reluarea lor de c%tre co#ii este !i 'uncie de vite$a de de=radare" a acestora, di'erit% de la o colectivitate etnic% la alta, de la o civili$aie la alta( Da diver!i auE tori clasici E 7olluG, Ctrattis D4enicienele9, Eustatius, Cuidas, 4risE to'an D)nsulele9, Euri#ide D4enicienele -H6& E se =%sesc in'or/aii #reioase re'eritoare la desc*ntecele in'antile de invocare a CoareE lui( Du#% cu/ susine 7olluG, invocaia de ti# 4#ari, o, a/ice Coare" era adresat% de co#ii Coarelui ori de c*te ori vreun nor aco#erea 'aa acestui $eu" "c'( 19, #( H1-&( Cu acela!i sco# /a=ic, co#iii din satele ro/*ne!ti incantea$% #*n% ast%$i recitative si/ilaE
77

re, de ti#ul @%sai, Coare, 'r%ioare(((" "69, ##( H-H !i 90, #( 1:&, sau ;e!i, Coare, din 1nc)isoare "a norilor&" "19, #( HH0&, sau Duci, Coare, luci(((" "90&( Ci/#to/atic este 'a#tul c% desc*ntece /a=ice si/ilare sunt 1nc% atestate "e dre#t, /ai rar& si 1n 'olclorul adulilor "68, #( 919 !i H0, #( 1-0&( Este ,iresc s% #resu#un c% acest 'eno/en se datore!te 'a#tului c% #rocesul de de=radare a anu/itor /ani'est%ri /a=icoErituale Eur/at de dis#ariia acestora sau de #reluarea lor de c%tre co#ii EsEa des'%!urat sensibil /ai lent 1n cadrul civili$aiei dacoEro/ane !i ro/*ne "/ai conservatoare& dec*t 1n cadrul celei =rece!ti sau ro/ane, de eGe/#lu( 4ceast% te$% a 'ost 'or/ulat% !i de Mircea Eliade 2 Ce !tie c% anu/ite scenarii /iticoErituale, eGistente 1nc% la %ranii din Euro#a central% !i sudEoriental% la 1nce#utul secolului QQ, #%strau 'ra=/ente /itolo=ice !i ritualuri dis#%rute, 1n 8recia antic%, 1nainte de Bo/er" "-, #( 10&, sau, 1ntrEo alt% 'or/ulare ; De /ulte ori, credine !i obiceiuri 1nc% vii 1n anu/ite re=iuni e/iE na/ente conservatoare "#rintre care trebuie 1ntotdeauna nu/ite alcanii !i @o/*nia& revelea$% straturi de cultur% /ai ar)aice dec*t cele re#re$entate, de eGe/#lu, de /itolo=iile LclasiceI =reac% !i ro/an%" "-, #( 191&( 5 in'or/aie a#arent /inor%, dar #lin% de se/ni'icaii, ne o'eE r% ;on Crean=% 1n ale sale -mintiri din copilrie "deci eveni/ente #etrecute 1n Moldova de nord, #e la ju/%tatea secolului al QlQElea&2 Wi /a/a((( 1/i $icea((( c*nd 1nce#ea a se ivi Coarele dintre nouri du#% o #loaie 1ndelun=at% 2 ;e!i co#ile cu #%rul b%lan a'ar% !i r*de la Coare, doar sEa 1ndre#ta vre/ea(" Co/ent*nd aceast% in'orE /aie, 'olcloristul ;on Mu!lea observa 'a#tul c%, #roced*nd ast'el, /a/a #ovestitorului se su#unea incon!tient unui ritual str%vec)i, desi=ur #%=*n" "91&( Este 1n acest ca$ un eGe/#lu clasic de ceea ce a/ nu/it #reE luare #rin 1nde/nare", #entru c%, la 1nde/nul /a/ei, co#ilul #racE tic% un act de /a=ie )o/eo#at%", ba$at #e #rinci#iul similia simili!us curantur : #%rul auriu al co#ilului ade/ene!te Coarele, voia bun% recla/% vre/ea bun%, ie!irea co#ilului din 1nc)isoaE rea" casei "claustrare datorat% #loii 1ndelun=ate& 1ndea/n% ie!irea Coarelui din 1nc)isoarea" norilor( ;n ast'el de situaii, co#iii #oseE d% o =a/% 1ntrea=% de recitative /a=ice #e care le incantea$%( 7oE
=>

es,taIl nu le jLe( * trebuie L M EI * "7"1 T** ,d=i #Jo'lJe cltoare, C m#muca i vr0itoare 'i te a0unge 'f#ntuH 'oare 'i itaie ale picioare 8```9 Cu cuite ascuite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuitul omului "0, #( 6:6&(

tou/e / a ;mL 7; te/ene!te Coarele+ sau a/enina norn, u

#ute/icit ( bl ade/enesc a;2tri1(#n 4dev%rata tora D autonL T( F[FFFCCE[itE *cI /a=ic% este un a#anaj al acesieia !i \ cine C /eu E continu% ;on Crean=a( Wtia, ve$,Fbine CoaGe t deEa 'ace, c%ci era/ 'ecro/l /a/e, cFe Ga a a F F /ari /inun%ii, alun=a nourn cei ne=nde #e deasu#r +/ si ab%tea =rindina 1n alte #arU, /'i=and to#F 7 ldovei, dinaintea u!ii((", FEadev%r, Eaceasta $ona Fd tic% dar si 1n alte re=iuni ale @o/an este atenta a /a=icoEritual%2 C*nd #loua cu #latta siEi cu/#an( F /alic de a 1n'i=e to#orul "sau alt% uneato& / # a= F a& de incantareaunui desc*ntec ritual de ti#ul /ai sus "H0, #( 1-0 !i 8, ;U, 77 --E-:&(

E ace, L E >Li 7EjjFCiC

2. 'ecapitare rit-al)
/eteorolo=ice "incantau ce <*@J?< c*teodat% de#o$itare ale unor Fveclu conce#t ceiuri rituale #racticate /a/ e vre/e d co/uni v%$ut, de ase/enea, cat de a> esteFterenul sl c*t de di'icil% este o#eraia de a *ILU *I rodul unei su#ravieuiri /iraculoase, dar autenti
"71"

U =au ob

FF 4/ FF F unor
este

si/#le, dar at*t de 'recvente, =ratuit%i ludice( Moi risca totu!i unele ipote6e de lucru, ur/*nd ca acestea s% 'ie con'ir/ate sau in'ir/ate de eventuale desco#eriri sau cercet%ri ulterioare( ;n incantaiile la care /% re'er, au su#ravieuit #robabil /ai /ulte straturi succesive de #ractici rituale( Cea /ai sur#rin$%toare re/iniscen% !i cea /ai ar)aic% #ractic% #are a 'i cea a sacri'iciilor u/ane( 7rintre /ulti#lele 'or/e #rin care este a/eninat% sau 1/E bunat% sti)ia /eteorolo=ic%, a#ar adesea recitative de ti#ul2 (((Cu sabia lui Mi)ai,< Cu to#orul Do/nului,< +aie ca#ul o/ului" "nordul Moldovei E 0, #( -09 !i 9H, #( H8&, Cu sabia Do/nului,< Cu cuitul orbului,< +aie ca#ul o/ului" "sudul Moldovei E 8, ;U, #( -9&, Cu sabia lui Mi)ai,< Cu to#orul Do/nului,< B*r!ti V ca#ul o/ului" " ucovina E H0, #( 1-1 !i 8, ;;;, #( -:&, Cu sabia Do/nului,< +aie =*tul o/ului" ",%=%ra! E 9, #( 1:6& !(a(/(d( 7roble/a sacri'iciilor u/ane este /ult #rea co/#leG% ca s% intru acu/ 1n detalii, dar c*teva #uncte de s#rijin #entru aceast% i#ote$% /erit% s% 'ie sc)iate( Ce !tie c% ast'el de rituri s*n=eroase erau #racticate 1n vec)i/e, din diverse raiuni /a=ice, de /ai toate #o#ulaiile 2 scii "Berodot, )storii, ;M, :H&, =ei "Berodot )storii, ;M, 99 ; lordanes, Getica, 90E91&, celi "Diodor, 1i!lioteca, M, H9&, =er/ani "+acitus, -nale, 1, :1&, traci "Ctrabon, Geografia, Q;, 19, 19& !(a(/(d( Dar #e /ine /% interesea$% acu/ anu/ite sacri'icii u/ane 2 cele #roduse "1n s#ecial prin decapitare9 cu sco#ul de a alun=a, 1/buna, 1ntrEun cuv*nt de a st%#*ni sti)iile acvatice sau /eteorolo=ice( 1n 'or/e de=radate sau ca/u'late, ele se re=%sesc 1n diverse #ractici, credine sau le=ende 2 a& 1n #racticile de Caloian "ca$ 1n care sti)ia este li#sa #loii, seceta #relun=it%&( 7ute/ 1ntrevedea 1n scenariul ritual care cu#rinde o/or*rea", 1n=ro#area" !i bocirea" unei #%E #u!i antro#o/or'e, su#ravieuirea unor ar)aice rituri de sacriE 'icii u/ane, #roduse cu sco#ul de$le=%rii" #loilor( ;n Moldova, la reali$area din lut a antro#oidului "de /%ri/e /aE Gi/% 2 cea a unui co#il de !a#te ani"&, este ur/%rit% !i resE #ectat%, #*n% 1n cele /ai /ici detalii, ase/%narea cu /odelul u/an" "90, #( 11:&( ;ntonat de co#ii, recitativul care dublea$% cere/onia "Caloiene, lene< Du te n cer i cerel C% desc)i$%

#orile< C% sloboa$% #loile(((", sau lene, lene, Ccaloiene< Du mi te la Dumne6eul Ri te roag tot mereul C% dea dru/ul cerului< Ca s% cur=% #loile(((", c'( 19, #( H90 !i 90, #( 1-6&, su=erea$% statutul de mesager 1ntre oa/eni !i $eu al eventuaE lului sacri'icat, tot a!a cu/ =eii tri/iteau un sol((( cu #orunc% s%Ei 'ac% cunoscute "$eului& lucrurile de care, de ,iecare dat%, aveau nevoie" sau c%ruia 1i dau 1ns%rcin%ri 1nc% 'iind 1n via%" "Berodot, )storii, ;M, 99&( b& +ot o #%#u!% antro#o/or'% din s/oal% sau lut era 1n=ro#at% sub vatr% 1n riturile de le=are" a #loii, #racticate de re=ul% de c%r%/idari( .u voi intra acu/ 1n a/%nunte #rivind aceste #ractici /a=icoErituale co/#leGe( Moi /eniona doar 'a#tul c% 'elul cu/ se des'%!oar% ritul sacri'icial al c%r%/idarilor, rit care avea /enirea de a ine de#arte norii 1ntuneco!i de c)i#ul Coarelui" E se 0ertfete prin decapitare un ani/al "ied, viel, vac%, bivol sau c*ine& !i c)iar un substitut u/an, se #une carnea 1n burdu'ul #lin cu a#% al ani/alului, du#% care se #une burdu'ul sub vatra 'ocului" "19, #( 908 !i 99, #( 16& E este ui/itor de ase/%n%tor cu 'elul 1n care descrie Berodot sacri'iciile de ani/ale !i de oa/eni #racticate de /asa=ei "al c%ror $eu su#re/ era Coarele& !i de scii 8)storii, 1,H19EH1: !i ;M, :0E:1&( c& 1n #racticile de /eteorolo=ie /a=icoEritual% nu au suE #ravieuit, ca 1n ca$urile de /ai sus, doar sacri'iciile de si/uE lacre u/ane, ci !i si/ulacrele de sacri'icii u/ane( 1n unele $one ale @o/*niei " ucovina, Mrancea etc&, #entru de$le=area #loilor 1n ca$ de secet% nu este #urtat% 1n #rocesiune 'unerar% !i aruncat% 1n r*u sau 1n=ro#at% o #%#u!% antro#o/or'%, ci se si/ulea$% 1ntre= cere/onialul de 1n/or/*ntare #e un co#il viu, 1n ca/e !i oase, de re=ul% o 'at% de 16E1- ani, 1/br%cat% 1n /ireas%, ca orice 'at% care /oare 'ecioar% "90, #( 1H0 !i 90, #( 198& d& ,recventele /ituri, le=ende !i bas/e 1n care a#are e#iE sodul salv%rii de c%tre erou a 'etei sacri'icate de colectivitate #entru a 1/buna balaurul "din '*nt*n%, r*u, /are etc(& care o#re!te a#ele( 81

e&E#isoadele /iticoEle=endare #rivind sacri'icarea unui o/ #entru declan!area sau o#rirea unor 'eno/ene /eteoroloE =ice, lat% doar dou% eGe/#le concludente 2 le=enda biblic% a lui lona, sacri'icat de /arinari #entru 1ncetarea 'urtunii /arine "Deci lEau luat #e lona !i lEau aruncat 1n /are !i sEa #otolit ur=ia ei", c'( >rofetul lona, 1, 1-& !i /itul ;'i=eniei, care treE buia s% 'ie sacrificat prin decapitare #entru declan!area v*nE tului /arin "7ri/e!te s*n=ele ne#ri)%nit din =*tul =in=a! de 'ecioar%< Wi d% acestor nave #rielnic% #lutire", c'( Euri#ide, )fi genia la -ulis9 "-0&( ,a#tul c% 1n ulti/a cli#%, #e altar, $eia irte/is o 1nlocuie!te #e ;'i=enia cu o c%#rioar% arat% e#oca =ene$ei acestei le=ende 2 c*nd sacri'iciul u/an era 1nc% #reE $ent 1n /e/orie, dar, 1n 'a#t, 'usese 1nlocuit deja cu sacri'iciul de ani/ale( '& ;n credinele ro/*ne!ti re'eritoare la solo/onari E cei care #oart% vre/urile" E se s#une c% din !coala de solo/oE n%rie" ies cu unul /ai #uin dec*t au intrat, ceea ce /% 'ace s% b%nuiesc c%, 1n cadrul acestor iniieri /eteorolo=ice", se #racticau !i sacri'icii u/ane "96, ##( 1::EH-9&( =& Cel /ai insolit eGe/#lu de #robabil% ca/u'lare ulte rioar% a unor #ractici rituale care #resu#uneau sacri'icii u/ane 1l =%si/ 1n le=endele ro/*ne!ti #rivitoare la s'inirea" lui ;lie( 4cesta, un o/ ca toi oa/enii, #%c%lit de diavol, 1!i o/oar% "de re=ul%, decapitea69 #%rinii sau soia !i co#ilul2 C'( ;lie intr% 1n cas% !i, nec%jit de vorbele diavolului, scoate sabia !i d% cu sete /are 1n ca#ul #atului unde erau culcai /%Esa !i tat%Es%u, !i le a tiat la am#ndoi capul3 "9-, #( 186&( 4#a rent #aradoGal, 1n ur/a acestei cri/e" "^ jert'e&, Du/ne$eu 1l ridic% #e ;lie la cer, '%c*nduE1 st%#*nul 'urtunilor, 'ul=erului !i tunetului( )& 1n le=enda lui .u/a 7o/#ilius E /are #reot !i al doiE lea re=e le=endar al @o/ei, du#% @o/ulus E este descris 'elul 1n care, du#% o 'urtun% 1n=ro$itoare, suveranul se toc/e!te" cu [u#iter #entru a 1nlocui sacrificiile umane prin decapitare "ritual care te '%cea st%#*n al 'ul=erelor& cu sacri'icii de subE stitute sau cu o'rande ali/entare, lat% dialo=ul descris de 5viE diu D4astele, ;;;, 666& !i de 7lutar) 8Fuma, QM& i 8H

.u/a 2 ,,C#uneE/i, careEi is#a!a tr%snetului(((, #%rinte de $ei c" [u#iter 2 +aie un ca#(" .u/a 2 (((voi t%ia un ca# de la o cea#% din strat(" [u#iter 2 De la o/(" .u/a2 7%rul luaEvei(" [u#iter2 Un su'let" .u/a2 De #e!te(" [u#iter "ced*nd& 2 Cu astea tr%snetul tu s%E1 1ndu#leci((("( i& C%E1 /ai a/intesc #e le=endarul 'ri=ian Dit]erses, 'iul re=elui Midas, careEi o/ora E prin decapitare cu secera E #e str%ini "voi reveni la #roble/a :enocidului ritual9, ca sacri'icii aduse #entru seceri!ul recoltei( j& 1n 'ine, #e c*t de interesant% #e at*t de cutre/ur%toare este su#ravieuirea, #*n% 1n secolul al QlQElea, 1n sate ro/*E ne!ti din Cerbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a b%tr*E nilor ne#utincio!i, 1n condiii econo/ice critice "secet%, co/#ro/iterea recoltei etc&( Data sortit% uciderii rituale Econse/nea$% @o/ulus Mulc%nescu E trebuia s% 'ie o $i de luE cru( DisEdeEdi/inea% b%tr*nul 1n cau$%, '%r% s% !tie sau conE !tient, dar '%r% s% #roteste$e, era 1/br%cat 1n straie de s%rb%toare, a#oi la n%/ia$a era scos 1n !ttura satului, saluE tat cu res#ect de s%teni( ,iul lui, o rud% a#ro#iat% sau un ceta! din nea/ 1i #unea un dro! de mlai copt #e ca# !i 1n lini!tea ab%tut% a celor de 'a% 1i s#unea 2 L.u te o/ora/ noi, ci /%E laiul %staI !i brusc, '%r% s% a!te#te un r%s#uns sau s% sc)ie$e un =est de !ov%ial%, $drobea ca#ul b%tr*nului cu un fier de plug.3 7ractici rituale si/ilare sunt atestate !i la s*rbi, /unteE ne=reni !i /acedoneni; ace!tia din ur/% 1i deca#itau #e b%E tr*nii ne#utincio!i cu secera "9:, #( H09&( De!i eGe/#lele sunt /ulti#le, /% o#resc aici !i trec la alt ti# de #osibile ar=u/ente( 4/ v%$ut 1n le=endele )a=io=ra'ice re'eriE toare la C'( llie, 1n cele istorice re'eritoare la .u/a #recu/ !i 1n alte le=ende !i #ractici rituale c%, #entru a st%#*ni sti)iile de$l%nE 86

uite ale naturii, condiia era sacri'iciul u/an( Dar nu 1n'%#tuit oriE cu/, ci anu/e prin decapitare. 5r, 1n invocaiile /a=icoE/eteoE rolo=ice ale co#iilor, '%r% eGce#ie, 'elul sacri'iciului este acela!i2 Cu sabia "to#orul& Do/nului X#are a 'i vorba de o ar/% ritual% de sacri'iciuY< (aie capul omului.3 ;on +alo!, care a acordat atenie acestui ti# de o/or ritual, suE blinia$% 'a#tul c% deca#itarea((( trebuie s% 'i avut odinioar% se/E ni'icaii #e care a$i nu le /ai cunoa!te/", lat% c*teva conclu$ii la care a ajuns acest cercet%tor 1n ur/a studierii biblio=ra'iei interE naionale 2 t%ierea ca#ului era o /odalitate ar)aic% de a o/or1", era considerat% ca 'iind o /oarte Bcinstit3 "s#re deosebire de /oartea #rin s#*n$urare E considerat% ca necinstit%"& ; /oartea #rin deca#itare constituie !i o dovad de nevinovie3, ea #er/ite continuarea vieii, 1n=%duie o e:isten postum3 etc( "98&( 5r, toate aceste caracteristici ne 1ndre#t%esc s% crede/ c% deca#itarea a 'ost 'olosit% /ai ales 1n riturile sacri'iciale( Da studiul lui ;on +alo! adau= eGcelenta carte a lui 7aul Benri Cta)l "o carte care /erit% cu #risosin% s% 'ie tradus% !i #ublicat% 1n @o/*nia&, 1n care etnolo=ul #re$int% 'oarte siste/atic 'unciile rituale ale deca#it%rii, /ai ales 1n Euro#a de sudEest "99&( Un alt ar=u/ent este #re$ena lui Mi)ai 1n scenariul at*t de su/ar !i cu se/ni'icaii at*t de =reu li$ibile al invocaiilor in'antiE le( 7lec*nd de la un recitativ in'antil clasic de /eteorolo=ie /a=ic% "Mino, Coare, #e r%$oare((("&, recitativ care se 1nc)eie cu versurile Wi sabia lui Mi)ai,< Ca#ul turcului s%E1 tai", (7( Basdeu este conE vins c% e vorba de o /eniune autentic% des#re Mi)ai Mitea$ul" !i lu#tele sale cu turcii( C#re deosebire de alt c*ntec des#re Mi)ai Mitea$ul, considerat de Basdeu ca 'iind #seudoE#o#ular, #rea arE ti'icial", #rea istoric", o '%c%tur% a vreunui dasc%l" etc, recitatiE vul /a=ic din 'olclorul co#iilor 1i s/ul=e savantului eGcla/aii #atriotice entu$iaste 2 ;at% #o#or 1n toat% #uterea cuv*ntului V" "66&( 1n aceast% ca#can% nu a c%$ut doar (7( Basdeu 1n 1809, ci !i Aasile o=rea 1n 19H1 "-1, #( H::&, ;(C( C)ii/ia 1n 1901 "-H, #( H9-& !(a( Du#% #%rerea /ea, este 1ntrEadev%r vorba de un voievod, dar nu de Mi)ai Mitea$ul, ci de /ai /arele voievod al o!tilor 1n=eE re!ti" "0, #( :H1&, adic% de 4r)an=)elul Mi)ail( C'( Mi)ail "s%rb%E
84

torit la 8 noie/brie, 1n $iua de Lranghel E coru#ere din 4r)anE =)el"& este un #ersonaj biblic, c%ruia 1ns% i sEau acordat, 1n 'olcloE rul ro/*nesc, atribute 'unerare !i #si)o#o/#e inedite 2 este #urt%tor al C%biei /orii"( 1n $iua de Bran=)el, 'iecare cre!tin a#rinde o lu/*nare #entru a lu/ina calea 1ntunecoas%" a celor ce /or de moarte nprasnic "inclusiv, #robabil, de /oarte ritual%&( Cea /ai r%s#*ndit% credin% #o#ular% cu #rivire la 4r)an=)elul Mi)ail este aceea c% ia su'letele oa/enilor 1n ceasul cel de /oarE te" 2 4tunci c*nd vede c% tru#ul este a#roa#e s%E!i dea su'letul, s'*ntul taie capul muritorului cu sa!ia. 4cu/, nev%$ut, s*n=ele /ortului se risi#e!te 1n toate #%rile !i de aceea, du#% /oarte, 1n casa o/ului se v%ruie!te din nou !i se s#al% ru'ele" "H1, #( 00&( 1n tradiia #o#ular%, sabia 4r)an=)elului" este ec)ivalent% cu to#orul Do/nului" 2 Du/ne$eu are to#or, cu acela vine arE )an=)elul XMi)ailY !i taie ca#ul la o/, dina#oi, du#% ca#, c*nd /oare" "0, #( -09&( 4cestor i/a=ini din eresurile adulilor le coE res#und recitativele in'antile de ti#ul2 Cu sabia lui Mi)ai< Cu toE #orul Do/nului< +aie ca#ul o/ului" "9H !i H0, #( 1-1& !i Cu /%ciuca "sabia& lui Mi)ai< Cus #e ca#< Du#% ca#< Cur=e s*n=e /oE )or*t; "1H, #( -9&( 1n $iua de Lranghel, 'inii /er= cu col%cei #e la na!ii lor; ve$i recitativul in'antil Ctai #loaie c%l%toare< C% e /*ine s%rb%toare XBran=)elul cY,< C%rb%toarea na!ului< Din ca#uJ ora!ului" "11, #( 19:&( 1n aceea!i $i se 'ace o turt de mlai cu unele atribute /a=ice !i oraculare ; ve$i recitativele de ti#ul Cu c%ciula lui MiE )ai< 7lin% cu co0i de mlai3 "66 !i -1, #( H06& sau Cu un /ai< Cu un #ai< Cu plcint de mlai3 "16, #( 99&(

7. De Ia sacri(icii -,a e Ia prinosuri alimentare C*n=eroasa #ractic% a sacri'iciilor u/ane a 'ost su#us%, deEa lun=ul ti/#ului, unei serii de /odi'ic%ri care vi$a 1/bl*n$iE rea" ritualului( ;niial, cel sacri'icat "la =ei de eGe/#lu& era tras la sori" "Berodot, )storii, ;M, 99&, sau era cel /ai vrednic dintre cei ce se 1ndeletnicesc cu 'ilo$o'ia" "Cle/ent din 4leGandria, Co 8-

voarele, ;M, 8&, sau era cel /ai 'ru/os !i /ai bun dintre ei "=ei&" "Enea din 8a$a, (eofrast9. Ulterior, cei sacri'icai erau ale!i dintre sclavi, conda/nai la /oarte sau #ri$onieri( 4!a cu/ a#are #e CoE lu/na lui +raian, se #are c% =etoEdacii decapitau #ri$onierii roE /ani, 1n'i=*nduEle ca#etele 1n #ari, #e $idurile cet%ilor( ;ordanes 8Getica, 90E91& scria des#re =ei c%E1 1ndu#lecau #e $eul Marte #rintrEun cult s%lbatic "c%ci victi/ele lui au 'ost #ri$onierii uci!i&, socotind c% !e'ul r%$boaielor trebuie 1/#%cat #rin v%rsare de s*n=e o/enesc"( Unii autori consider% c% altarul de ande$it de la 8r%di!E tea Muncelului era 'olosit la sacri'icii de oa/eni !i ani/ale( 4cest lucru #are s% 'ie dovedit de un li=)ena!" colector, t%iat 1n #iatr%, desco#erit sub #avajul de ande$it( "7entru sacri'icarea ritual% a unor #ri$onieri, cri/inali, sclavi etc( la celi, scandinavi, =reci, ve$i H6, #( 106 !i :-, #( HH9(& Mult /ai t*r$iu, rolul de a#i is#%!itori" a 'ost jucat, de /ulte ori, de indivi$ii alo=eni, /ai ales de str%inii necre!tini "evrei, turci&, considerai ca #rovocatori ai sti)iilor /ale'ice "/oli/%, cutre/ur, secet%, 'urtun%, ecli#s% etc&( Este #osibil ca unele 'r*nturi din inE cantaiile co#iilor s% 'i #%strat 1n /e/orie" ast'el de #ractici arE )aice de :enocid 2 Cu cuitul lui Mi)ai< +aie ca#ul jidului" "9, #( 1:9& sau Cu c%ciula "sabia& lui Mi)ai,< D%E/i 1ncoace dru=a,< C% o/or #% ;uda,< ;uda a /urit,< 4#a a ie!it" "11, #( 1H:& sau Wi sabia lui Mi)ai< Ca#ul turcului s%E1 tai" "8, ;;, #( 10- !i 66, #( 6:&( 4ici doar enun #roble/a ; /ai /ulte ar=u/ente aduc 1)trEun alt ca#itol al acestei c%ri2 [enocid ritual "ve$i #( H16&( Desi=ur, toate aceste recitative in'antile E care #ar a 'i /e/oE rat ritualuri s*n=eroase, ie!ite din u$ din vre/uri str%vec)i E sunt atestate relativ rar !i, 1n orice ca$, 1n coleciile vec)i de 'olclor al co#iilor( ,eno/enul este 'iresc, av*nd 1n vedere 'a#tul c% 'or/ele cele /ai ar)aice sunt toc/ai cele /ai rar 1nt*lnite "(((& ; ele sunt eli/inate sub #resiunea unor 'or/e noi, care au c%#%tat o r%s#*nE dire universal%" "10, #( -&( +re#tat, sacri'iciile u/ane au 'ost 1nE dulcite", lu*nduEle locul sacri'iciile de ani/ale "ve$i le=enda ;'i=eniei& !i #rinosurile ali/entare "ve$i, /ai sus, tradiia le=at% de re=ele ro/an .u/ a&( ;n aceast% situaie, ar 'i nor/al s% de#ist%/, 1n incantaiile co#iilor, eventualele 'or/e noi"(
86

@ecitative /a=icoE/eteorolo=ice de alun=are a #loii "ti# +reci, #loaie c%l%toare((("&, care ar #utea 'i considerate ca a/inE tind de sacri'icii de ani/ale, nu sunt 'oarte des atestate 2 Cu toE #orul Do/nului,< Cioc 1n ca#ul boului" "11, #( 19:& sau Cu resteiul ju=ului,< 7oc 1n ca#ul #orcului" "9H& sau Cu sabia lui MiE )ai,< Cu to#orul Do/nului,< Cioc 1n ca#ul boului< Wi 'a $ea/a o/ului" "9H&( 5/ul sacri'icat este 1nlocuit cu ani/alul, dar #ractica deca#it%rii se #er#etuea$%( Ulti/ul recitativ su=erea$% o alt% #ractic% /a=ic% u$ual% 2 carnea ani/alului jert'it era #reE #arat% si /*ncat% 1n /od ritual "-6&( 1n sc)i/b, abund% recitativele ce a/intesc de o'rande ali/enE tare care aveau /enirea de a o#ri #loaia, =rindina sau 'urtuna 2 Ctai, #loaie c%l%toare,< C% /%/ucaEi vr%jitoare< Wi neruca =)iocel "diecel G9G Ci tiEa 'aceEun col%cel< Wi iEa da desu'leel" "0, #( 6:6& sau Ctai, #loaie cur=%toare,< C% teEajun=e C'( Coare< Cu un /ai,< Cu un #ai,< CuEo bucat% de /%lai" "H0, #( 1H0& sau +reci, v*ltoare c%l%toare,< C%Eti dau #*ine !i cu sare" "90, #( 61&( 7entru a ade/eni Coarele a'ar% din nori, co#iii 1i o'er% 1n incantau turtite /oi "90, # 19& sau bulei X'ran$eleY, din alea /ai dulci" "90, #( 1H& sau #it% cu unsoare", #it% cu turt%", #it% cu 'ra=i" etc( "-9, #( 16:&( 4/eninarea #entru alun=area sti)iei a 'ost substituit% cu o'erta #entru 1/bunarea ei, iar tonul i/#erativ a 'ost 1nlocuit cu unul inE vocativ( " 1n incantaii in'antile de ti#ul 2 B>ita papu s o nacntl M a noastr% sJo Jndulcit" "9, #( 1:6& sau BDomnul face pital 7ita se des#ic%< 7loaia nu /ai #ic%< .ici o iric%" "11, #( 19:& sau,,7o#a frm#nt pital 7ita se dos#e!te< 7loaia se o#re!te" "9, #( 1:H !i 90, # H8& se observ% relaia direct #ro#orionali dintre #re=%tirea riE tual% a o'randei de c%tre un #o#%" #%=*n !i o#rirea #lou( 4ceea!i deter/inare /a=ic% se re=%se!te 1n unele atest%ri "destul de rare& #rivitoare la /ai vec)i #ractici ale adulilor 2 ca s% o#reasc% #loile, vr%jitoarele #un 1)trEo strac)in% tot soiul de =r*ne, un ou, c*ne#a si din toate acestea 'ac o turt #e care de o in #e cu#tor, e seceta "0 # 8:1& a iar solo/onarii alun=% 'urtuna cu =rindina 'olosind o turt% "'%cut%& din cel 1nt*i aluat", #e care o #re#ar% cu toate bucaE tele ce sunt #e /as%" "H0, #( 1--&( 80

Din aceste 'ra=/ente /a=icoEludice #ot 1ncerca s% reconstitui un va= scenariu ritual2 o'iciantul "vr%jitoare", #o#%", diacon" etc(& #re#ar% o turt% cu valene sacrale, #e care o 1/#arte "7ita se des#ic%", @u#e #*ineaEn dou%"&, o bucat% 'iind consu/at% ritual, iar cealalt% 'iind o'erit% #lanetei sau sti)iei 1/bunate( @ecitativul /a=ic incantat de co#ii la lun% nou% "crai nou& e 1n /%sur% s% conE 'ir/e acest scenariu 2 Dun%, lun% nou%,< @u#e #*ineaEn dou%< Wi ne d% !i nou% 2< bie ju/%tate,< .ou% s%n%tate" "11, ##( 1HHE1H9 !i 19, #( 1H:&( 1ntrEadev%r, #ractica se re=%se!te la aduli, care 1nt*/E #in% craiul nou" cu #*ine "sau /%/%li=%&, din care o #arte este /*ncat%, iar o alt% #arte este aruncat% 1n direcia Dunii #entru s%E n%tate !i #ros#eritate "19, #( 1H:&( 5 1/#%rire ase/%n%toare a o'randei 1n buc%i re$ult% din versurile co#iilor de invocare a CoaE relui de #ri/%var% sau a Dunii noi2 Una /ie,< Una ie X#lanetei invocateY,< Una #o#ii ;ri/ie" "66, #( 6: !i 11, #( 1H6&( 4cest ti# de #ractic% reli=ioas% este eGtre/ de vec)i, dat*nd din #reistorie, deci dinainte de inva$ia triburilor indoEeuro#ene #e continentul nostru "/ileniile ;ME;;; 1(e(n(& "ve$i ::&( 5 dat% cu de=radarea !i dis#ariia !i a acestor #ractici sacri'iE ciale, sEa #ierdut 'uncia /a=icoEritual% a o'randelor, ast'el c%, 1n 'olclorul in'antil /ai nou, #rinosurile ali/entare ti#ice "#*ine cu sare, colac, #it%, turt% etc(& au 'ost 1nlocuite, 1n cadrul invocaiilor, cu alte #roduse, /ai #uin rituale, dar /ai #e =ustul co#iilor E /ere dulci, nuci, alune, cire!e, 'ra=i, /ure !i c)iar "se #utea alt'el c& bo/boane 2 Duci, Coare, luci,< C%Ei d% baba nuci< Wi unc)e!ul /ere dulci" sau ;e!i, iute, iute, Coare< C%Ei dau un #u/n de bo/E boane" etc( "11, #( 190 ; ve$i !i 1H, #( -9&( ;at% cu/, de la sacri'iciile u/ane cele /ai ar)aice, #*n% la #rinosurile ali/entare cele /ai banale, 'olclorul co#iilor #are s% 'i #%strat 1n /e/orie "e dre#t, 'ra=/entar !i a/bi=uu& /ai /ulte etaE #e succesive ale aciunilor rituale care aveau odinioar% /enirea de a o#ri<di/inua 'eno/enele /eteorolo=ice /ale'ice !i de a le deE clan!a<a/#li'ica #e cele bene'ice(

>>

3. Meteorologia magic a crmidarilor

Un alt ti# de invocaii 'olosite de co#ii sunt cele careE!i au sor=intea 1n siste/ul co/#leG de rituri #racticate /ai ales de c%r%/idarii s#eciali$ai, de re=ul% i=ani ":0&, #e #erioada 'acerii c)ir#icilor #entru case noi( C%r%/idarii "i=larii& iEau i/#resionat #e co#iii satului nu nu/ai #rin #rocesul #ro#riuE$is de 'abricare a c)ir#icilor "se a/estec% E cu #iciorele =oale E lut cu a#% !i cu #aie, se #un c)ir#icii 1n 'or/e de le/n !i se las% s% se coac% la soare&, dar, /ai ales, #rintrEo serie de #ractici rituale !i invocaii /a=ice de alun=are a norilor( 4/ a/intit deja de ritualul 1n=ro#%rii sub vatr% a unei #%#u!i antro#o/or'e !i a unui ani/al sacri'icat( 4st'el de #ractici !i incantaiile /a=ice care le 1nsoeau erau secrete #%$ite cu str%!nicie de c%tre c%r%/idari, #entru c% "de sEar a'la& !iEar #ierde #uterea de a /ai le=a #loaia" "19, #( 980&( Dar ce #oate 'i inut ascuns de oc)ii curio!i !i 'ascinai ai co#ilului cV 7rocesul de 'abricare a c)ir#icilor, /ai ales coacerea lor la soare, recla/a nea#%rat vre/e 'ru/oas% !i 1nsorit%( 7loaia ar 'i 1nE t*r$iat sau c)iar co/#ro/is re$ultatul /uncii( 1n aceast% situaie, sco#ul #rinci#al al #racticilor rituale !i invocaiilor /a=ice ale c%E r%/idarilor era acela de a le=a" #loile #e toat% #erioada coacerii c)ir#icilor "61&( 1n aceste #ractici !i incantaii 1!i au ori=inea 'orE /ulele recitative #rin care co#iii invoc% soarele 2 C%r%/id% luciE toare "ud%&,< D%, Doa/ne, s% 'ie soare", C%r%/id% /oale "necoa#t%&,< D%, Doa/ne, soare", C%r%/id% ar$%toare "care treE buie ars%&,< D%, Doa/ne, s% ias% soare" ; sau cele de le=are" a #loii2 C%r%/id% rea "necoa#t%&,< D%, Doa/ne, s% stea "#loaia&;< C%r%/id% vec)e,< D%, Doa/ne, s%Encete ;< C%r%/id% rece,< D%, Doa/ne, s% #lece" !(a(/(d( "11, #( 199 !i 16, #( 98 !i 90, #( 90&( 1ndat% ce #rocesul de coacere a c)ir#icilor era 1nc)eiat, #loaia #utea 'i de$le=at%" 2 C%r%/id% nou%,< D%, Doa/ne, s% #lou%"( .u/%rul dis#ro#orionat de /are al recitativelor de o#rire a #loii !i de invocare a Coarelui, 'a% de cele de de$le=are" a #loii, este si/#to/atic 2 sco#ul #rinci#al al #racticilor rituale e'ectuate de c%E r%/idari era, evident, de a le=a" #loile !i nu invers(
>5

Ecouri ale unui alt =est ritual, #racticat /ai cu sea/% de c*r%E /id%rese, se re=%sesc, de ase/enea, 1n 'olclorul co#iilor( Este vorE ba de a!a nu/ita clocire a crmi6ilor. ,e/eile c%r%/idarilor, de re=ul% cele b%tr*ne, sau vr%jitoarele toc/ite anu/e, se a!e$au #e c*teva c%r%/i$i ca #e ni!te ou%, si/ul*nd clocirea lor( ,%ceau aceasta tot ti/#ul c*t dura coacerea la soare a c%r%/i$ilor( MecaE nis/ul de 'uncionare a =*ndirii /a=ice este u!or de b%nuit2 nu va #loua, nu vor 'i nori !i soarele va arde c%r%/i$ile, at*ta ti/# c*t b%tr*nele vor cloci ou%le de lut"( Doar cu un veac 1n ur/%, aceast% /entalitate era at*t de 1nr%E d%cinat% !i de =enerali$at%, 1nc*t 1n 1889, de eGe/#lu, 1n co/una Mi)ai Mitea$ul ";alo/ia&, dou% c%r%/id%rese au 'ost acu$ate de co/unitatea satului c% au o#rit #loile clocind" !a#te c%r%/i$i ti/# de dou% luni( Ele au 'ost c)iar date 1n judecat% !i #rocesul c)iar sEa inut, dar E 1n 'inal E au 'ost ac)itate "19, #( 980&( 4nu/e 1n acest ca$ sEa a#elat la un siste/ juridic instituionali$at; de reE =ul% 1ns% se a#lica le=ea nescris% a co/unit%ii2 cel #rins c% #racE tica ast'el de boscoane" "'ar/ece&, care aduceau #rejudicii econo/ice colectivit%ii, era b%tut sau a/eninat cu /oartea ca s% #orneasc% #loile( C%r%/idarii sunt cei ce totdeauna lea=% #loile", sun% o credin% #o#ular% din Moldova, culeas% la s'*r!itul secolului al QlQElea ; s%tenii se 1ntreab% care o/ a le=at #loile !i se nec%E jesc aE1 =%si, ca s%E1 bat%, s% de$le=e #loile" "H8, #( H-0&( De$leE =area #loilor o 'ace cel care a le=at #loaia, dac% e desco#erit !i a/eninat c% va 'i o/or*t" "19, #( 980&( @evenind la 'olclorul co#iilor, voi conse/na 'a#tul c% vesti=ii ale acestor credine /a=ice !i =esturi rituale #ot 'i recunoscute 1nE trEo serie de recitative, eGtre/ de r%s#*ndite, intonate de co#ii c*nd vor s% o#reasc% #loaia 2 7lou%, #lou%,< 1ntrEo cas% nou%< abele se ou% ;< 5u%le de lut,< Casele se /ut" "90, #( H:& E recitativ #e care, cu toate c% a/ co#il%rit de#arte de /ediul rural, 1l stri=a/ !i eu, c*t /% inea =ura, laolalt% cu ceilali co#ii ai cartierului, '%r% /%car aEi b%nui ori=inea sau se/ni'icaia( 7robabil c% aceste ,,ou de lut3 "c%r%/i$i clocite& se 1nc%rcau de valene /a=ice, ast'el c% ele #uteau 'i 'olosite "#rin s#ar=ere sau aruncare 1n a#%& 1n aciuni rituale cu sco# o#us 2 declan!area #loilor( ;n unele #%ri, recitativul de /ai sus continu% cu alte versuri se/ni'icative 2 %ieii leEaduE
5+

n% Xou%leY< Wi 'ace 'urtun%" "11, #( 19-& sau %ieii leEadun%,< De #uneEn c%ciul%< Wi le d% #e =*rl%" "90, #( H-&( ;#ote$a de /ai sus este con'ir/at% de credine #o#ulare culese 1n jurul anului 1900 2 Cineva 'ur% de la i=anii c%r%/idari o c%r%E /id% nears%" E sun% credina cea /ai l%it%" 1n anat, Muntenia !i ,%=%ra! E !i o arunc% 1n a#% Xsau L1n #uI sau Lla roata /oriiIY !i #loile se de$lea=%" "9, #( :: !i --, #( 96&, sau 4li c%r%/idari #un o 'e/eie de cloce!te ou% "de lut& !i tot ei o scoal% ; dac% ar s#ar=e atunci toate ou%le, ar 1neca #loile lu/ea" "H0, #( 1H- !i 19, #( 98H&, sau CEaude, $ic unii, c% 1n v*r'ul unui co#ac 1nalt sEa 'ost =%sit o bab% clocind dou% #ietroaie( Co#acul a 'ost t%iat din r%d%E cin% !i a!a baba a #icat /oart% jos( 7ietroaiele au 'ost a$v*rlite 1n Dun%re !i #loile sEau de$le=at a#oi #rin #%rile acelea" "H0, #( 1H-&(

;. )osmos "i Haos

4/ co/entat, #*n% acu/, din 'olclorul co#iilor, c*teva 'or/ule recitative de ti# /ai /ult invocativ 2 recitative care i/#loE r%, ade/enesc sau 1/bunea$%" 'eno/enele /eteorolo=ice( 5 alt% cate=orie i/#ortant% este aceea a recitativelor de ti# i/#erativ, care, din #unct de vedere ti#olo=ic, #ot 'i 1ncadrate 1n r*ndul desE c*ntecelor de ti# #orunc% direct% cu a/enin%ri !i 1n=ro$ire" Econ'or/ #ri/ei 1ncerc%ri de clasi'icare a desc*ntecelor ro/*ne!ti '%cut% de 4rtur 8orovei du#% 'or/a 1n care sunt 1/br%cate, du#% /odul 1n care se #ractic%" "1-, #( 100&( ;at% sintetic un ast'el de recitativ care, sub di'erite 'or/e !i variante, identice 1n esen%, se re=%se!te 1n toate re=iunile %rii !i ca atare 1n /ajoritatea antolo=iilor de 'olclor in'antil2 4ugi, ploaie cltoare, C mmuca i vr0i0toare 'i le a0unge 'f#ntul 'oare Ri i taie ale picioare, Cu un mai, cu un pai, Cu sa!ia lui Mihai, Cu cuite ascuite,
52

Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuitul omului. -du mam druga, ' o omor pe murga, Murga a murit. 'oarele a ieit. C)iar !i nu/ai acest recitativ, 'olosit 1nc% de co#ii, este 1n /%E sur% s% dovedeasc% uria!a valoare, ca docu/ent etnolo=ic, #e care o au creaiile din 'olclorul in'antil( ,iecare vers, 'iecare i/a=ine conine i/#ortante re'eriri !i in'or/aii #rivind ar)aice #ractici riE tuale !i conce#ii /itice( Moi 1ncerca s% le co/ente$ #e r*nd( Forii, #urt%tori de 'urtun%, de =rindin% sau de #loaie eGcesiv%, sunt v%$ui ca o iposta6 a Laosului, care tulbur% ordinea !i ec)iE librul cos/ic, aco#erind c)i#ul" $eului "Coarele, cerul senin&( @eE =%si/ 'recvent aceast% i/a=ine /itic% 1n bas/e, unde balaurul "ti#ic% #ersoni'icare a norilor& 'ur% sau 1n=)ite Coarele !i Duna de #e cer; sau 1n 'or/a cre!tini$at%, 1n colinde, unde ;uda ";scarioteaE nulE;sfariofiECcaraoc)i E ti#ic% i#osta$% cre!tin% a Laosului9, 1n rai "cer& c% sEa b%=at< Multe lucruri !iEa luat< Du% Duna cu luE /ina< Coarele cu ra$ele <((( @aiul "cerul& de sEaEntunecat< ;adul de sEa lu/inat" "-:&( ;ntrEo ast'el de situaie critic%, ec)ilibrul Cosmosului trebuie restabilit de 1ndat%, iar balaurul 'urtunii 8Laosul9 trebuie r%#us, 1/E bl*n$it sau alun=at( De aceast% sarcin% nu este r%s#un$%tor nu/ai Demiurgul, ci !i o/ul E solidar cu 1ntrea=a natur% !i #artici#ant activ la toate eveni/entele cos/ice( De aceea #loaia din desc*nteE cul in'antil nu este a/eninat% nu/ai cu autoritatea divin% 2 Do/nul" "Du/ne$eu&, C'*ntul Coare", "4r)an=)elul& Mi)ai" "s'*nt cre!tin care se lu#t% cu balaurul sau diavolul&, ci !i cu autoE ritatea u/an% 2 vr%jitoarea", /a/a", o/ul"( Meniunea lui Berodot, #rivind s%=etarea dai/onului 'urtunii de c%tre =ei, 1n ti/# ce $eul lor '%cea acela!i lucru /*nuind 'ul=erul, este o #ri/% atestare docu/entar% "secolul al MElea 1(e(n(& a acestei /entalit%i /itice !i #ractici rituale la #o#ulaiile car#atoEdun%rene 2 C*nd tun% !i 'ul=er%, tracii des#re care este vorba X^ =eii E n( 4(5(Y tra=
56

cu s%=eile 1n sus, s#re cer(((" "is'cdtJj, i] 99&, 0 mD n%toare se re=%se!te /ai t*r$iu "secolul al ;MElea e irrc**: aCe/%" latin 7alladius 2 Contra =rindinei P C#un /ulte [** L scriitorul triva cerului, 1n /od a/enin%tor, securi 1)sa>/C Flc% F70" % aie tura, ;, 6- ; c'( -0, #( H09&( 8>e agricul @%#unerea conco/itent% a sti)iei /eteorolo=ic actani, cu dou% ti#uri de ar/e analo=e si/bolic "'oi R%tre doi 'urtunii !i s%=eile<securile oa/enilor&, se re=%se!te *Ede 3eului tate 1n 'olclorul co#iilor 2 #loaia este a/eninata 1*6c **identi" Domnuluil Cu cuitul omului3 "Cecurea DonF(("( sec@ea si/bol al 'ul=erului /*nuit de $eul 'urtunii&, 4r/ei "" F 'orele lor /a=ice sunt /ai /ici dec*t cele ale a, e(oa/eiulRr W* v%$ut ca un o/ /are" /*nuind o secure /are" et+ "care este dar indis#ensabile( ,%r% ajutorul lor ar/ele $eului d a J/ai /iciJ te( Cau, alt'el s#us, stihia Laosului si Cosmocratu*@ /o#eran" sensibil e=ale, ast'el c% Universul se a'l% 1ntrEun *< 4Q<<< 'ore labil, 1ntre starea de Laos "de$ordine& !i cea de C ec)Uib/ ar/onie E 1n sensul #ita=oreic al conce#tului& @'mX' "ordineJ #recu#eit al o/ului, oric*t de /ic !i de si/bolic arc @Qtorul ne" este 1n /%sur% s% 1ncline balana victoriei 1n 'avoare #Cest a[utorJ lui, restabilind ast'el ordinea !i ec)ilibrul cos/I8 s/ocratuE te/#orar co/#ro/ise( J Care 'useser% 4ceast% solidaritate a o/ului Cu divinitatea nu nu/ai s#aiului car#atoEdun%rean( Moi cita un sineI F s#eci'ic% din /ai /ulte /otive 2 #entru c% descrie o situaie eQ'/7luJales co/entat% /ai sus, #entru c% este /ai #uin cunoscI1 a* RU ce% rea sa vec)i/e( Este vorba de un 'ra=/ent dintrEu c* 7entni /an 8Cartea 7acii9, de la s'*r!itul /ileniului al BE'e l:Qt e@tean /*ntui era cu'undat 1n be$n% ; c*nd se ivir% $orile * U"nL 2 "7%" au ie!it cu arcuri !i s%=ei "!i au ridicat& /*e aL,J,0a/enii aceWda anaaCU lui@a""1:&( F vr%j/a!ilor 1n $ona car#atoEdun%rean%, =esturile rituale B Ea/eninare cu unelte<ar/e t%ioase "aruncate, a=itat % CaVetareJ de t%i!ul 1n sus& sau cele de 1/#u!care" a sti)iiiore/eVCa" FF cu din #lin atestate #*n% 1n e#oca /odern%( .u este _ (X 1 E0: CUnt acu/ 1n revist%( Moi /eniona nu/ai o credin% =en r F JC F nat% de +raian 8)er/an la 1nce#utul secoluluiJE 4 Jconse/E lul E"4ce!tlaX^ba,au(

rii aduc%tori de 'urtun%, =rindin% etc( E n( 4(5(Y, c*nd v%d s%curea, ori cuitul, ori sa#a, ori coasa !i orice obiect de 'ier ascuit, se abat 1n alte #%ri de tea/% s% nu 'ie str%#un!i" "9&( a$*nduEse #e coreE laia /a=ic% dintre 'a#t% !i cuv*nt, =eii "/enionea$% Berodot& duE blau actul s%=et%rii cu cel al a/enin%rii de/onului 'urtunii( 7rintrEo /iraculoas% su#ravieuire deEa lun=ul a dou% /ilenii !i juE /%tate, a/enin%ri analo=e se re=%sesc 1n desc*ntecele i/#erative recitate de co#ii #*n% 1n $iua de ast%$i E a!a cu/ atest% 'or/ulele de ti#ul2 +reci #loaie c%l%toare< C% teEajun=e C'*ntuJ Coare<((( Cu cuite ascuite< Cu to#oare ru=inite(((" sau ;e!i, Coare< Din "1nc)iE soare<((( C% vine cocoanele< Wi d% cu #istoalele,< uuu V" "19, #(HH0&( 4 tra=e cu #istoalele "1n loc de arcuri !i s%=ei& 1n norii de 'urtun% !i =rindin% nu este o i/a=ine ludic%, datorat% i/a=inaiei co#iilor( 4st'el de #ractici erau 1n u$ la aduli, ele su#ravieuind doar 1n unele enclave etnice 2 /acedoEro/*nii, de eGe/#lu, tr%E =eau cu #u!ca 1n norii de =rindin%, ast'el c% =rindina 1nceta 1ndaE t%" "H0, #( 1-1&( ;/a=inea ,,Ri i taie 8rupe9 ale picioare]... Cu sa!ia lui Mi hai...3 cu care este a/eninat% #loaia "dar !i ne=ura", noriiEntuE neco!i" etc( E 11, #( 190& este !i ea se/ni'icativ%( Moi /eniona 1nt*i credinele #o#ulare con'or/ c%rora C'( Mi)ail, care #oart% Duna !i Coarele", este !i acela care taie #*n$a nourilor de =rindiE n%" "H1, #( 9-&( 4!a cu/ a#are 1n credine, colinde sau le=ende a#ocri'e( 4r)an=)elul Mi)ail 1nar/at cu s#ada "sau C'( ;lie 1nar/at cu 'ul=erul& taie una "sau dou% sau #atru& dintre ari#ile diavolului E cel care r%#e!te "1ntunec%& Coarele de #e cer "0, ##( 1H, 16, -01, 1H99&( ,olosirea unui desc*ntecEbleste/, cu e'ecte si/ilare incanE taiei in'antile, se re=%se!te 1ntrEun scenariu /itic din s#aiul su/eE roEaffadian( Este vorba de /itul lui 4da#% E /are #reot al $eului Ea( ;n ti/# ce 4da#% #escuia 1n a#ele /%rii, corabia sa este distruE s% !i scu'undat% de M*ntul de sud" E ti#ic% re#re$entare local% a sti)iei )aotice( +ot M*ntul de sud" este cel care aduce #oto#ul devastator 1n le=enda lui Utna#i!ti/ "t%blia 11& !i de$r%d%cinea$% arborele cos/ic Bulu##u "t%blia 1H& 1n e#o#eea lui 8)il=a/e!( 7rintrEun bleste/ /a=ic, 4da#% 1i ru#e v*ntului sti)ial o ari#%, o#rind ast'el #loile "10&(
53

@evenind 1n s#aiul ro/*nesc, voi /eniona o le=end% local% 2 v*ntul care #r%#%dea lu/ea" era un o/ cu ari#i, da o ari#% iEa luat Du/ne$eu, c% era #rea tare" "0, #( 690&( Du#% acela!i /odel /itic e construit% le=enda ro/*neasc% a C'*ntului ;lie, st%#*nul 'urtunii 2 #entru c% atunci c*nd tr%snea, d*rd*ia #%/*ntul #rea tare(((, deEa c%$ut Du/ne$eu de #e scaun", Du/ne$eu iEa uscat o /*n% !i<sau un #icior( Dac% C'( ;lie ar 'i 'ost 1ntre=, de /ult ar 'i #r%#%dit lu/ea" "19, #( H9:&( +%ierea #icioarelor" 'urtunii din desc*ntecul in'antil ro/*E nesc, uscarea #iciorului "!i /*inii& C'*ntului ;lie E dai/onul 'urtuE nii, t%ierea ari#ilor Catanei care 1ntunec%" Coarele, ru#erea ari#ii" v*ntului devastator din le=enda asiroEbabilonian% !i res#ecE tiv din cea ro/*neasc%, sunt toate i/a=ini ale=orice si/ilare, av*nd aceea!i se/ni'icaie /itic% 2 /utilarea" sti)iei, cu sco#ul de a $%=%$ui sau de a di/inua 'orele de$l%nuite ale Baosului( CoE /entariile !i conclu$iile de /ai sus sunt 1n contradicie cu cele ale altor co/entatori, care consider% "eronat, du#% #%rerea /ea& c% #aE sajul citat din Berodot, ca !i alte atest%ri docu/entare sau 'olcloE rice, ar trebui 1nelese di'erit 2 !i anu/e c% oa/enii 1ncercau s%E1 /utile$e" nu #e dai/onul 'urtunii, ci #e 1nsu!i acela "#e& careE1 socotesc $eul lor" "18&(

%. 'emonologie popular * Murga

Ulti/ele versuri "4du /a/% dru=a< CEo o/or #e /urE =a< Mur=a a 'u=it< CoareleEa ie!it"&, din recitativul in'antil transcris !i co/entat /ai sus, #ar a 'i bo=ate 1n se/ni'icaii, nedeslu!ite 1nc% #*n% acu/( ,%r% 1ndoial%, nu este vorba de un si/#lu !i =ratuit joc de co#ii, c)iar dac% aduc deoca/dat% ca ar=u/ent nu/ai /area r%s#*ndire a /otivului #e teritoriul %rii( .u #are a 'i vorba de cuvinte inventate !i al%turate doar ca s% ri/e$e "'eno/en des 1nt*lnit 1n creaiile in'antile&( Dac% ar 'i 'ost vorba de cuvinte inventate !i deci '%r% o anu/e se/ni'icaie, a! 'i =%sit o su/edenie de 'or/e coru#te "or, #erec)ea drug murg se re=%se!te 1n aceast% 'or/% 1n toate variantele, '%r% eGce#ie&, sau o alt% 'or/% 8durg murg, de eGe/#lu&, care ar 'i r%s#uns /ai bine
5

nevoii de ri/%( 5ncu/, este evident 'a#tul c% soluia #roble/ei !i se/ni'icaia #asajului se a'l% 1n se/ni'icaia celor dou% cuvinteEc)eie 2 murga !i druga. 7entru a deslu!i valorile se/antice !i si/bolice ale ter/enului /ur=a" trebuie s% #ornesc de la #robabila lui eti/olo=ie "'%r% s% /% /ai o#resc asu#ra soluiilor care sEau dovedit a 'i eronate&( Murg este un cuv*nt auto)ton "#relatin&, din 'ondul co/un indoE euro#ean, care sEa #%strat 1n li/bile ro/*n% !i albane$% cu sensul adjectival de 1nc)is la culoare, brun, ne=ru" etc( 7rin eGtensie Eani/ale de culoare 1nc)is% 2 cal, c*ine, bouE/ur=, res#ectiv ia#%, c%ea, vac%E/ur=% ; sau 'ructe de culoare 1nc)is% 2 serbEcr( mur gula ^ /%slin%", murga ^ dud% nea=r%, r%/%!iele /%slinelor stoarse" etc(; sau cer de culoare 1nc)is%, indi'erent dac% la 1nce#uE tul sau la s'*r!itul no#ii2 vsl( mra2u, =er/( Morgen, ro/( amurg "denu/irea serii #rin culoarea 1nc)is% a cerului, ca 1n ro/*nescul murg E amurg, nu este s#eci'ic% li/bii ro/*ne 2 'r( !run E !rune, it( !runo !runisce ii =iorno, =er/( gr#u es graut der +a= etc.9 "-1, #( 190&( Me$i si rus( moro28a9 ^ 1ntuneci/e, nor ne=ru, ecli#E s%" ":8&( 4v*nd 1n vedere s'era se/antic% a cuv*ntului, #recu/ !i conE teGtul 1n care este 'olosit 1n desc*ntecele co#iilor, #ot conc)ide c% murga are 1nelesul de "ntunecare a cerului 8soarelui9, datorat no rilor. @ece#tarea "ntunecrii ca 'iind un 'eno/en cos/ic ne'ast este si/#to/atic% !i de'initorie #entru /entalitatea unor #o#ulaii care divini$au Coarele !i Cerul "senin&( Cau$ele care #roduceau aceste 1ntunec%ri ale c)i#ului" $eului uranian E indi'erent dac% era vorba de eclips "v*rcolaci&, noapte "de/onul 4#o#)is& sau furtun "balaurul norilor& E au avut #arte de un trata/ent analo= 2 valori$are ne=ativ%, de/ono/or'is/, aciuni concertate !i solidare ale $eului !i oa/enilor #entru r%#unerea "alun=area& lor !i restabiE lirea ordinii cos/ice( ;at% ce scria 1n secolul al QlQElea 'olcloristul rus 4(.( 4'anaE siev 1n #rivina $eului su#re/ a slavilor 'varog E #ersoni'icare a cerului senin E "1n sanscrit% svar ^ lu/inos, senin"&, #%rintele $eului Coare "Dajbo=& !i al $eului ,oc 2 (((des#ic*nd norii cu s%E =ei str%lucitoare, Cvaro= ar 'i '%cut s% a#ar% Coarele sau, 1n li/baE jul /eta'oric al 4ntic)it%ii, el ar 'i a#rins tora Coarelui care 'usese
54

stins% de demonii "ntunericului. 4ceast% conce#ie a 'ost a#licat%, de ase/enea, Coarelui di/ineii care a#are din negura nopii3 "HH&( Este interesant de v%$ut !i cu/ 1nele=ea Masile 7*rvan celeE brul !i controversatul #asaj din Berodot #rivind riturile #racticate de =ei #e ti/# de 'urtun% 2 El X$eul su#re/ E n( 4(5(Y e cerul senin 2 tulburarea 'irii e adus% de demonii ri ai furtunilor, norilor grindinii ; de aceea, =etul ajut% $eului su#re/ la lini!tirea lu/ii, tr%=*nd el 1nsu!i cu arcul 1n nourii care ascund i "ntunec faa 6eului din cer3 "sublinierile 1/i a#arin& "H6, #( 9H&( @evenind la incantaiile din 'olclorul co#iilor, Murga a#are ca o 'iin% de/onic%, o 1ntruc)i#are a norilor de 'urtun%( .Ear 'i aceasta sin=ura #ersoni'icare de acest ti# a 1ntunec%rii 2 Ba intrat Murga "n sat E eG#resie #o#ular% cu sensul a /ur=it", sEa 1nE serat", sEa 1ntunecat" ; ,,Murgu d cu sear3 E 'iin% de/onic% des#re care se crede c% u/bl% #rin #%duri du#% a#usul Coarelui; ,,Murgiloaic3 "Mur=iloaie& E de/on 'e/inin care #ersoni'ic% a/ur=ul 1n desc*ntece ; BMurgil3 E #ersonaj nocturn care, 1n c)i# de taur 'ru/os" sau de bou /are !i #uternic", 1/#in=e cu coa/ele Coarele, ajut*nduE1 s% coboare #e t%r*/ul cel%lalt" "alte 'or/e sub care a#are Mur=il% 2 =i=ant antro#o/or', du), ia$/% diavoleasc%, ia$/% a no#ii, bestie nocturn% etc(& "19, #( HH9&( Mur=il% !i Mur=iloaic% sunt du)uri /ale'ice din alaiul Mu/ei 7%durii "nu/it% !i Mia6a Fopii9, 1/#otriva c%rora se 'olosesc desE c*ntece de eGorci$are, ele 'iind acu$ate c% 'ur% so/nul nocturn al co#iilor( Ca !i 1n ca$ul desc*ntecelor antiE'urtun%, /a/a E cu coE #ilul 1n brae E a/enin% aceste du)uri cu to#orul sau secera !i arunc% 1n direcia lor, ca o'rand%, cu buc%i de /%/%li=% "-9, ##( HH9EHH0&( Mi se #are c% este abu$iv% a'ir/aia lui ;on Mu!lea con'or/ c%reia [oi/%ria ar 'i una din 'oarte #uinele, #oate unica 'i=ur% de/onic% ro/*neasc%" ":0, #( H60&( Dar #ersoni'ic%rile de care a/ vorbit /ai sus se re'er% la "n tunecarea datorat apusului 'oarelui !i nu "a!a cu/ cred c% se 1nt*/#l% 1n ca$ul incantaiilor in'antile& la cea datorat acoperirii 'oarelui de ctre nori. E'ectul si/ilar "1ntunecare&, #rodus de norii de 'urtun% care aco#er% tot cerul, #e de o #arte, !i de l%sarea no#ii, #e de alt% #arte, a deter/inat #robabil #ersoni'icarea #rin Mur=% !i a 1ntunec%rii dinaintea 'urtunii( .orii #revestitori !i #re/er=%E
5=

tori ai 'urtunilor", care 'or/ea$% o sin=ur% #%tur% !i aco#er% a#roa#e 1ntre= ori$ontul", sunt nu/ii 1n #o#or nori 1ntuneco!i", nori ne=ri", nori =ra!i", ne=uri", balauri" sau ,,noriEbivoli" "9, #( -8&( +ot 1n 'or/% bovin% sunt #ersoni'icai norii de #loaie du#% s#usele celor /ai b%tr*ni" 2 norii sunt boii Coarelui, ace!tia car% a#a la curtea Coarelui((( C*nd Coarele 1i dus de acas% !i nuEi vede Xe aco#erit de nori E n( 4(5(Y, boii, 'iindc% liEe =reu, /ai sloE bod din a#a ce o car% 1n bui /ari, !i atunci $ice/ c% #lou%" "9, #( --&( .orul ne=ru, de =rindin%, este 1n c)i# de bou" sau de bu)ai" "taur& sau este tras de C'( ;lie cu un bou" "H0, ##( 199E 19-&( De ase/enea, 1n #o#or, la ne=ur% "nourul l%sat #e #%/*nt"& i se /ai s#une !i bu)aiu", iar 1n ci/ilituri ne=ura sau #*cla e deE se/nat% #rintrEo vac% surie"( "H0, #( :9&( C*nd norul nu este neE =ru, ci cenu!iu, 'iina de/onic% 1!i sc)i/b% !i ea culoarea 2 vaca devine surie" sau =riv%" "cenu!ie, #estri%&, iar a#elativul ei nu /ai e Murga, ci Griva ; ca 1n recitativele /a=ice in'antile de alunE =are a #loii2 -do, moae, druga, ' omor#m pe Griva. Griva a murit, Coada i a nflorit, Copiii s au veselit. "1H, #( -9&( 7uinele ele/ente #e care le o'er% recitativele in'antile sunt totu!i su'iciente #entru a /% 'ace s% cred c% Murga "1ntunecarea datorat% norilor de 'urtun%& este i/a=inat% ca o fiin demonic de form !ovin, ca o vac% de culoare nea=r%( "Me$i !i bleste/ul #oE #ular C%lcaEteEar Maca nea=r%"(& 5 dat% r%#us% Mur=a sau alunE =at%, #loaia 1ncetea$%, cerul se 1nseninea$% !i rea#are Coarele 2 Mur=a a 'u=it< 7loaia sEa risi#it< CoareleEa ie!it"( ;at% c*teva eGe/#le care #er/it ec)ivalarea Mur=% ^ vac% 2 (((C% iau dru=a< C% /ul= Mur=a< Mur=a l%#toas%< 7loaia risi#oaE s%(((" "1H, #( :0&( Cau, o i/a=ine ti#ic% #entru /ulsul vacii 2 (((D%E/i /a/% dru=a< C% /ul=e/ #e Mur=a< Mur=a dete cu #iE ciorul< Ci s#ars% ulciorul< Ulciorul s%ri 1n nori< .orii se s#ars%< @%$bun%, r%$bun%< Wi 'u vre/e bun%" "11, #( 19:& etc( "Me$i 1n
8

acest sens 'recventa asi/ilare si/bolic% a norilor de #loaie cu vaca cu u=erele #line" 1n ;ndia, dar !i 1n desc*ntecele co#iilor din 8orj 2 7loile #loioase,< Macile l%#toase" E 90, #( 1:0(& Din versurile de /ai sus, 1n a'ar% de constatarea deja '%cut% "Mur=% ^ vac% nea=r%&, /ai re$ult% alta, se/ni'icativ% 2 la#tele Mur=%i #are a avea un rol a#otro#aic( 7entru ca #loaia s% se o#reasc% E Mur=a trebuie /uls% ; dac% Mur=a e l%#toas%" E#loaia este risi#oas%" ; dac% ulciorul se s#ar=e !i la#tele se vars% 1n nori E vre/ea se r%sEbun%" "se 'ace din nou bun%& !i va 'i vre/e bun%"( @esortul acestei credine este, #robabil, un alt #rinci#iu clasic al =*ndirii /a=ice E contraria contrariis curantur 2 la#tele alb este un antidot" al vacii ne=re "Mur=a&, el albe!te" norii ne=ri, 1nsenin*nd cerul( 7oate c% tot 1n aceast% s'er% de se/ni'icaii 1!i au sor=intea 'recventele su#erstiii #o#ulare con'or/ c%rora 'ocul #rovocat de 'ul=er se #oate stin=e numai cu lapte dulce de vac3 "9, ##( 91E 9H !i H0, #( 09 !i --, #( 6H& sau c)iar cu lapte de vac neagr3 ":1, #( 60:&( Cea /ai vec)e atestare docu/entar% #e #%/*nt roE /*nesc a acestei su#erstiii este datat% la 1nce#utul secolului al QDCElea "cea 1809E1808&2 Cunt !i de aceia oa/eni E notea$% 8)( Wincai E carii in c% 'ocul de tr%$net nu/ai cu la#te se #oate st*n=e" ":H, #( 1:0&( De ase/enea, con'or/ tradiiei #o#ulare, balaurul norilor" E ca s% #rind% #uteri E trebuie s% bea anu/e la#te de vac% nea=r%" ":6, ##( 9-E9:&( 5 alt% i/a=ine stranie !i anu/e cea a "nclecrii Murgi "D%E/i /a/% =lu=a< C% /% ve$i #e Mur=a", sau (((C% /% sui #e Mur=a" E 11, ##( 19-E19:& este, de 'a#t, un loc co/un #entru /enE talitatea /a=icoE/itic% a #o#ulaiilor ar)aice( 7utina de a 1nc%leE ca", de a #une 'r*ul" "de a le=a", deci& !i de a c%l%ri" #e sti)ia #ersoni'icat% "7tiu, v*ltoare c%l%toare,< ;aE/% la tineEn s#inare" E90, #( 61&, este un a#anaj al stp#nitorilor furtunii2 $eii 'urtunii !i #reoii acestora( ;n credinele ro/*ne!ti, solo/onarii sunt sin=urii care #ot #une 'r*ul !i c%l%ri #e balaurii norilor"( Con'or/ unor i#ote$e, solo/onarii ar continua tradiia #reoilor traci capno!atai "Ctrabon, Geografia, M;;, 6, 6& E nu/e a c%rui eti/olo=ie ar 'i Bcltori pe nori3 "ve$i 96, ##( 1::EH-9&( 4cela!i atribut de Bc lre al norilor3 1l au 1n vec)i teGte $eul vedic al 'ul=erului, ;ndra 99

DMeghavahana E HH, #( 6H:&, $eul asiroEbabilonian al 'urtunii 4dadE@a//an "H9&, $eul 'enician al 'urtunii aalEBadad 8r2!Hrpt E 6H, #( H11, 6H9& !i c)iar la)ve 8ro2e! !aHra!ot 6H, #( 6H9 !i 7sal/ :8, -&( ;/a=inea 1nc%lec%rii unei bovine este, 1n #lan concret, una neE realist%( 7roverbul latin, 'olosit de #oetul Boraiu, !ovi clitellas im ponere ",,a #une !eaua #e vaca<bou"& are sensul ,,a cere cuiva i/#osibilul"( .e'iind 1ns% o 'iin% biolo=ic%, ci /itolo=ic%, Mur=a #oate 'i 1nc%lecat%, dar nu/ai de c%tre o vr%jitoare sau cu ajutorul ei2 ,u=i #loaie c%l%toare,< C% /%/ucaEi vr%jitoare,<((( 4du /a/% dru=a,< C% /% sui #e Mur=a"( Wi adulii cred c% #e bovine #ot c%l%ri doar vr%jitoarele "stri=oaiele& care au #utere asu#ra sti)iilor /eteoE rolo=ice !i a /anei vacilor" 2 Muieri care stric% vacile cu la#te, au coad% la s#ate !i c%l%resc #e tauri" "91, #( 1:-& sau a /ai /are "stri=oaie& e c%lare #e taur" "--, #( 09&( Ci/ilar, 1n colindele de 'at% /are", 'ecioara c%l%re!te boul ne=ru", do/olind ast'el 'urtuE na si #oto#ul #e care acesta le declan!ase "#entru co/entarii, ve$i 96,J#( H88EH91&(

0( De=area demonului
7rin eGcelen%, 1n 'olclorul co#iilor, ar/a" care #une #e 'u=% sau r%#une Murga este druga E noiune a c%rei desci'rare seE /antic% !i si/bolic% ridic%, de ase/enea, o serie de #roble/e( Da 1nce#utul secolului, +udor 7a/'ile "8, ;, #( 6::& stabilea, '%r% s% justi'ice, e=alit%ile murg vac, drug ^ tiulete de ppuoi "este 1ntrEadev%r unul dintre 1nelesurile re=ionale ale cuv*ntului drug9. 4leGandru @osetti traducea acest cuv*nt din incantaiile inE 'antile #rin e#itet batjocoritor #entru 'e/eile bune de =ur% !i slaE be de lucru" "H:, #( H0& E eG#licaie care nici nu intr% 1n discuie( EG#licarea cuv*ntului drug #rintrEunul din 1nelesurile sale ar)aice "dru= scurt"& ar 'i destul de #lau$ibil%( ,olosirea de c%tre co#ii a unor versuri de ti#ul D%E/i /%icu% !#tab CEalun=%/ #loaiaEnd%E r*ta" "11, #( 19:& !i 1n =eneral /enionarea 'recvent%, 1n desc*nteE cele in'antile, a unor ar/e<unelte tran!ante sau contondente "/ai, b*t%, cuit, to#or, s#ad%, secure etc&, cu care sunt a/eninai norii, ilirtuna, #loaia, sunt tot at*tea ar=u/ente 1n 'avoarea acestei i#ote$e(
100

+otu!i, /ai #robabil% /i se #are a 'i o alt% soluie( Cuv*ntul drug, 1n a'ar% de 1nelesul de !tiulete de #oru/b" !i de dru=", /ai are 1n #o#or se/ni'icaia de ,,'us =ros "/are& de tors 'irele #entru ur$eal%" "ve$i 1n balade #o#ulare 2 Una din 'urc% torc*nd,< 4lta din dru=% Jndru=*nd" E 19, #( :08&( Cunt !i alte cuvinte din aceast% 'a/ilie 2 dru=%tur%" "'ire =roase, toarse cu dru=a&, druE =%noaie" "'e/eie care toarce cu dru=a& !i /ai ales cunoscutul verb a1ndru=a", cu sensul #ro#riu de ,,a toarce cu dru=a" !i cel ulterior 'i=urat de a vorbi /ult, a s#une ni/icuri, #ove!ti, /inciuni etc(" ":9, #( H0H&( ;#ote$a c% druga, 1n 'olclorul co#iilor, are 1nelesul de 'us", deci un obiect din inventarul de unelte ale 'e/eilor, este con'ir/at% de 'a#tul c%, 1n cadrul invocaiilor, co#ilul cere dru=a invariabil de la o 'e/eie "/a/%, bab%, /oa!% etc&( Dar care ar 'i se/ni'icaia si/bolic% a acestei unelte c C% nu #ierde/ din vedere 'a#tul c% o/ul "co#ilul& nu a/enin% cu druga o 'iin% concret% !i real%, ci o 'iin% /itic%, un de/on care 1ntunec% Coarele( 1n acest ca$, ar/a 1n'runt%rii trebuie s% 'ie redutabil% !i co/#leG%( Dac% #entru o/ul cu /entalitate /a=ic% 1n'runtarea sa cu 'iina de/onic% este solidar% !i conco/itent%Jcu lu#ta $eului 1/#otrva aceluia!i de/on, atunci !i ar/a #e care o 'olose!te treE buie s% 'ie un dublet al ar/ei divine, cu valenele r6!oinice !i magice ale acesteia( ,ul=erul, ar/a ti#ic% a De/iur=ului, 1l #%E le!te" #e adversarul /itic, dar 1l !i a/ore!te", 1l lea=%"( ;at% o ast'el de 1n'runtare 1ntrEun colind cu scenariu ase/%n%tor cu cel 1n discuie E $eul 'urtunii "C'( ;lie& r%#une de/onul ";uda&, care a 'uE rat" Coarele !i Duna de #e cer 2 ...'i llie si a ales (rsnet, fulger tot p ales Ri apoi c a plecat Dup )uda p#nHla iad, (ot trsnind i fulger#nd Ri "n s!ici de foc pocnind T )uda, c#nd "l au6ia, +ta n loc si amortia Dar )lie l a luat +i cu lan!ul l-a legat &ucrurile i a luat... "H0&( 101

'CQ <CF/entalitate * are J@@ dr*=l%, dru=%, 1n acest ti# de / de tors !l de esut care sunt 1nc%rcateFun F dubla 2 una i 'lE0 s#at%, 'urc% etc(&E ,Fcia "lea=a& 4st el sl%#un= etc(& /#aleF1n riturile de eGorcr$FU-(77 ca 'recventa lor uitare F[a lor 1n <<<<<<<<

* "lovesc

ar/e cu care suna/F F F eGe/#Fua F 1n loc de orice F'F (((C% de nu teEai Fe F c*ntece 2 t'<F(i duce de /are nevoie< Cuj/ra ui/ag #in oasele lui ;on< FloU ,( sau "de ur/a E @K > . la re 7 , F 4,e< teEo "mpunge , << @ ` e frugal M n> Cu<usu" te L F /unte< Wi te sui 7 d/=a< ui/%, sui #e cute< Wi te F 'u=a<Ca 'Eot jo #= 'u=%I, sau "tot de uuna Q ganca E eriF Unde FFF+iU#C< W[* L*(U'osile < Cu a jra< drL= 'cca> W LF dalit*& 4u #ta*

#loitele ;< )a, mama, i spata*

-

'olclorul co#iilor !i

cu

#re=nanta deEa lun(v

ndte straturi LEFCiC* 16*"UHLM e,elor `iaLLF#r,lele r%/*n, deoFdFII F Dintre soluiile 7FJ 'le con'ir/ate sar( J<cK de :. cet%n ulterioare, i (
utu

, dar !i a

'olclorice

'olclor&, #rivind ar)aica ! ro/*neasc%(

1 MirceaEliade,4-#eLe o i @0 I + 1n @evista noua , nr( o, 1908 7 ; rN 7iti! ,Docuri de #etrecere (**L* 9( 8(l( 7itiW( "* Ud Ctunu'ica 1888 7 H6 J E 7M de De <a Zamol:ts la Gen@s Lan, , - M E E FMa>esti, 1980( uE Ud Minerva, @@@4@rulrom#nescM@M ^ :X@ d> sl credinele poporul cure!ti, 1986( \ nca, Datinele l crea ( '* Moro 0 Elena .iculia voi

U E/ilia Co/isei, resti, 198H( F

1H( 8)(;( .ea=u, C#ntece i 0ocuri de copii, Ed( Minerva, uE cure!ti, 198H( 16( M( Medan, 4olclorul copiilor, ClujE.a#oca, 1980( 19(1( Mu!lea, 5v( *rlea, (ipologia folclorului, Ed( Minerva, ucure!ti, 1900( 1-( 4( 8orovei, &iteratur popular, voi( ;; 8Desc#ntecele rom#nilor9, Ed( Minerva, ediie ;ordan Datcu, ucure!ti, 198-( 1:( M(E( Matie, Miturile .giptului antic, Ed( Wtiiini'ic%, uE cure!ti, 19-8, #( 9:( 10( G#ndirea asiro !a!ilonian "n te:te, Ed( Wtiini'ic%, uE cure!ti, 190-, #( -:( 18( 8)( Musu, Zei, eroi, persona0e, Ed( Wtiini'ic%, ucure!ti, 1901, #( 11-( 19( 8( De/( +eodorescu, >oe6ii populare rom#ne, Ed( MinerE va, ucure!ti, 198H( H0( +udor 7a/'ile, 76duhul, dup credinele poporului ro m#n, ucure!ti, 191:( H1( +udor 7a/'ile, 'r!torile de toamn, ucure!ti, 1919( HH( Fe+ &arousse .nciclopedia of M$tholog$, 7ro/et)eus 7ress, .ed Aorf 1909, #( H89( H6( Masile 7*rvan, Getica, Ed( Meridiane, ucure!ti, 198H( H9( (!liele de argil. 'crieri din /rientul -ntic, +raducere si note Constantin Daniel si ;on 4csan, Ed( Minerva, ucure!ti, 1981, #( 11-( H-( 8)( ;( .ea=u, C#teva "nsemnri pe marginea te:telor fo losite "n 0ocurile de copii, 1n 'tudii de folclor si literatur, E(7(D(, #( 666( H:( 4l( @osetti, &im!a desc#ntecelor rom#neti, Ed( Minerva, ucure!ti, 190-( H0( 4leGiu Miciu, Colinde din -rdeal, ucure!ti, 1919, #( 80( H8( 4( ,oc)i, Datini i eresuri populare de la sf#ritul seco lului al [l[ lea, Ed( Minerva, ucure!ti, 190:, #( 90( H9( 8)( 7avelescu, Cercetri asupra magiei la rom#nii din munii -puseni, ucure!ti, 199-, ##( 1-8E1:0( 60( .( ot, C#nepa "n credinele i practicile magice rom# neti, "n -nuarul mu6eului etnografic al (ransilvaniei, ClujE.a#oE caF 1901(
109

61( 7entru c%r%/idarii care #rovoac% seceta #rin desc*ntece /a=ice, ve$i !i B(B( Cta)l, Fere0, un village dHune region archa iSue, 1969, voi( ;;, #( 80( 6H( G#ndirea fenician "n te:te, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#ediE c%, ucure!ti, 1909( 66( (7( Basdeu, Cuvente den !tr#ni, voi( ;;, #( 60, Ed( DiE dactic% !i 7eda=o=ic%, ucure!ti, 1989( 69( 8eor=e rea$ul, >atrium Carmen, Craiova, Ccrisul @oE /*nesc, 1991, #( 196( 6-( Ci=/und ,reud, (otem and (a!oo, 4rf Ed(, Dondon, 1986, #( 86 !i 1H:( 6:( C(8( [un=, -pproaching the Qnconscious, 1n C(8( [un= "Editor&, Man and his '$m!ols, 4ldus oofs, Dondon, 1909, ##( 98E99( 60( Mic)ael Cobesfi, -rta e:otic, Ed( Meridiane, ucure!ti, 190-, voi( ;, #( H9( 68( 5vidiu 7a#adi/a, &iteratura popular rom#n, E(7(D(, ucure!ti, 19:8( 69( 5vid Densusianu, /pere, E(7(D(, ucure!ti, 19:8, voi( ;( 90( .elu ;onescu, &uci, 'oare, &uci. Din folclorul copiilor, ucure!ti, Ed( Mu$ical%, 1981( 91( ;on Muslea, Cercetri etnografice si de folclor, ucure!ti, Ed( Minerva, 190H, voi( ;;, #( 900( 9H( Ci/( ,;( Marian, *uneea la rom#ni, /anuscris inedit de la 1nce#utul secolului al QQElea, a'lat sub nr( de inventar :-:E::: la Casa /e/orial% Ci/( ,;( Marian" din Cuceava( ;i /ulu/esc doa/nei r*ndu!a Cteiciuc #entru trans/iterea /aterialelor #e care i leEa/ solicitat( 96( 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice "n cultura tradiional rom#neasc, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989( 99( Maier utur%, .nciclopedie de etno!otanic rom#neasc, voi( 11, Credine i o!iceiuri despre plante, Ed( 7aul B( Cta)l, CoE cietes Euro#eennes, voi( 9, 7aris, 1988( 9-( +udor 7a/'ile, 'r!torile de var, ucure!ti, 1911( 9:( @o/ulus Mulc%nescu, .tnologie 0uridic, Ed( 4cade/iei, ucure!ti, 1900( 10-

90( ;on B( Ciubotaru !i Cilvia Ciubotaru, 5biceiurile a=rare E o do/inant% a culturii #o#ulare din Moldova", 1n -nuar de &in gvistic i )storie &iterar, to/( QQ;QE , Universitatea din ;a!i, 1986E1989, ##( 100E1H0( 98( ;on +alo!, Mioria 1n +ransilvania", 1n -nuarul de fol clor, Cluj, voi( ;;,J 1981, #( 109 99( 7aul B( Cta)l, Listoire de la Decapitation, 7resses UniE versitaires de ,rance, 7aris, 198:( -0( Cau ,,;i vaEnjun=)ia cu s#ada =*tul de o/%t, s%r/ana V" "#( 90& sau c*nd 1i va 'ul=era jun=)erul #este =*t" "#( 09& sau Ctro#ii s*n=elui s%u r%s#*ndit< vor /*nji altarul cruntei $eie "^ 4rte/is&,< #icur*nd din =in=a!uEi =*t rete$at" "#( 09&; c'( EuriE #ide, )figenia la -ulis, trad( 4leG( Miran, Ed( Univers, ucure!ti, 190-( -1( Masile o=rea, >agini istorico filologice, Ed( Dacia, Cluj, 1901( -H(1(C( C)ii/ia, 4olclorul rom#nesc "n perspectiv compa rat, Ed( Minerva, ucure!ti, 1901( 4cest !ir de erori este cu at*t /ai de ne1neles cu c*t E 1nc% din 191: E +udor 7a/'ile 1l recuE noscuse 1n recitativele in'antile #e 4r)an=)elul Mi)ail 1ntrEo u/il% not% de subsol 2 Este desi=ur vorba de sabia 4r)an=)elului MiE )ail cu care ia su'letele oa/enilor" "H0, #( 1-1, n( 1&( -6( Mai sunt !i alte recitative in'antile care #ar s% /e/ore$e #ractica sacri'ic%rii rituale a unor ani/ale de c%tre un #reot s#eciaE li$at "#o#%"&( Dau c*teva eGe/#le, c)iar dac% ele nu sunt eGtrase din 'olclorul co#iilor cu 'inalitate /eteorolo=ic% ; Unieli,< DodieE li,< Caraeli,< Caracas,< +aie #o#a ie#ura!(((" sau ;e!i, Ctane, din celar,< CEuite #o#a /%celar,< Cu s*n=eleEntrEun #a)ar,< Wi cu /aeE leEn =%van" "-9, #( 01&, sau altele, care #ar s% tri/it% la #ractici de muenie ritual 2 Da #o#a sub #od,< E un c*ine /ort,< CineEo r*de !iEo vorbi,< C%E1 /%n*nce co#t,< Cu /%rar, cu #%trunjel,< Cu untur% de c%el" sau Da #o#a la #oart%,< EEo #isic% /oart% etc(" "-9, #( 189 !i -8, #( 160&( -9( lvan Evseev, *ocurile tradiionale de copii, Ed( EGcelsior, +i/i!oara, 1999( 10:

--( Wte'ania CristescuE8olo#enia, Gospodria "n credinele i riturile magice ale femeilor din Drgus 84gra9, ucure!ti, 1990( -:( Me$i ca#itolul Motive i semnificaii mito sim!olice "n co linda tip B4urarea astrelor3, la nota 96, ##( 1-E:H( -0( +ac)e 7a#a)a=i, Mic dicionar fol2loric, Ed( Minerva, uE cure!ti, 1909( -8( 7aul B( Cta)l, .u/%r%tori de co#ii", 1n Cocietes EuroE #eennes", Ed( 7aul B( Cta)l, 7aris, 1990, voi( 8, #( 160( -9( +udor 7a/'ile, Mitologie rom#neasc. Dumani i prie teni ai omului, ucure!ti, 191:( :0( ;on Mu!lea, Cercetri etnografice i de folclor, voi( ;;, Ed( Minerva, ucure!ti, 190H( :1( Berve ,illi#etti, [anine +rotereau, '$m!oles et pratiSues rituelles dans la maison pa$sanne traditionnelle, 7aris, 1908( :H( 8)eor=)e Wincai, "nvtur fireasc spre surparea su perstiiei norodului, Ed( Wtiini'ic%, ucure!ti, 19:9( :6( ;on +alo!, Colo/onarul, 1n credinele !i le=endele #o#uE lare ro/*ne!ti", 1n -nuar de lingvistic si istorie literar, to/( QQM, ;a!i, 190:, ##( 69E-6( :9( Ctelian Du/istr%cel, &e:ic rom#nesc. Cuvinte, metafore, e:presii, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1980( :-( [(8( ,ra$er, Creanga de aur, voi( 9, Ed( Minerva, ucuE re!ti, 1980( ::( 7e ba$a dove$ilor ar)eolo=ice sEa reconstituit una dintre #racticile reli=ioase i/#ortante din Mec)ea Euro#%" 2 M%cinarea ritual% a =r*nelor !i coacerea #*inii sacre, a#oi #oate o'rande cu 'elii din aceast% #*ine aduse $eiei 'ertilit%ii #%/*ntului "a!a cu/ va deveni u$ual 1n ti/#urile istorice& !i 1/#%rirea 1n co/un a )raE nei 1ntre #artici#anii la ritual", c'( Marija 8i/butas, Civili6aie i cultur. 7estigii preistorice "n sud estul european, Ed( Meridiane, ucure!ti, 1989, #( 11-( :0( Da : iulie 18-8, 'iind 1n a#ro#iere de 5r!ova, un c%l%tor elveian #rin bara @o/*neasc%, [(,( Ber$o=, 1!i nota ur/%toarele 1n jurnalul c%l%toriei2 Ei "^ i=anii& se ocu#% cu 'acerea, dintrEun #%/*nt bun, a c%r%/i$ilor, #e care le usuc% la soare !i din care sunt cl%dite toate casele(((" "/ss( din #atri/oniul Mu$eului .aional de
100

E a a r' 4r)iva" su#li/ent la Cotidianul, r:. 106, ;storie a @o/*niei; c' 4r)iva , v H: iulie 199:, #(l&( ( F F /;'o<o=ie, Ed( Ditera, :8( 4nca ;rina ;onescu, &ingvistica , ucure!ti, 1908, #( 06(

D. Ro1,a i - 'ra1,a i. C)l)toria - -i ,oti8 D spai- Ci ti,pF

De nu mi ar fi de macedoneni, eu a rm#nea aici cu voi i a vieui viaa voastr cea "ngereasc.3

-le:andria, secolul al QMl;lElea

,. -o$manii n (olclor 1n #ri/ul an al secolului QQ, 'olcloristul bucovinean CiE /eon ,lorea Marian 1!i /ani'esta s#erana c% istoricii !i 'ilolo=ii no!tri 1!i vor da 1n scurt ti/# toat% silina ca s% studie$e /ai de a#roa#e !i s% descoas% c*t /ai de=rab%2 cine au 'ost ,ocmanii sau 1la0inii... !i de la cine au ado#tat ro/*nii cultul lor c" "1, #( 188&( Docul 1n care, #otrivit credinelor #o#ulare ro/*ne!ti "ve$i notele 1, H, 6, 9, -&, tr%iesc @o)/anii "sub #%/*nt, la /ar=inea #%/*ntului, #e lu/ea cealalt%&, r*ul care le str%bate inutul 8-pa '#m!etei E r*u ti#ic din &umea de dincolo9, aciunile care li se #un 1n sea/% "#artici#% la actul cos/o=onic, susin st*l#ii 7%/*ntului&, 'elul 1n care sunt caracteri$ai "#ri/ii oa/eni, blajini, 'ericii& !i cu/ sunt #o/enii "#rin libaii, #o/eni, #rinosuri&, /otivaia serE b%rii anuale "#entru s%n%tate !i #entru rodirea arinelor&, #recu/ !i $ilele c*nd sunt celebrai "de re=ul%, 1n #ri/a s*/b%t% de du#%
1ntrEo 'or/% #rescurtat%, acest studiu a '%cut obiectul unei co/unic%ri susinute 1n cadrul -sociaiei de 'tudii /rientale din ,om#nia, la Universitatea din ucure!ti, #e data de 8 /artie 1990(

109

7a!ti 2 C*/b%ta /orilor", sau a doua luni du#% 7a!ti2 7astele /orilor"&, toate acestea ne 1ndre#t%esc s% crede/ c% este vorba de o reminiscen a unui strvechi cult autohton al morilor i str moilor. De=rad%rile, eli/in%rile !i su#ra#unerile de tot 'elul, care au /odi'icat 1n decursul ti/#ului cultul ori=inar, re#re$int% un 'enoE /en co/#leG !i etero=en, #e c*t de interesant, #e at*t de di'icil de sur#rins de c%tre cercet%tor( ;at%, 1n re$u/at, 'or/a cea /ai r%s#*nE dit% a le=endei @o)/anilor, a!a cu/ reiese din credinele #o#ulare culese la s'*r!itul secolului trecut 1n ucovina !i Moldova 2 @o)E /anii sau lajinii sunt un #o#or cre!tin, care tr%ie!te #e un ostrov, la u/bra #o/ilor ; ei u/bl% co/#let =oi, sunt c%!ti, se )r%nesc cu #oa/e, se tra= din se/inia lui Cit "Cet& E 'iul lui 4da/, sunt oaE /eni virtuo!i, evlavio!i, blajini, 'ericii, nu 'ac nici un r%u etc( Cunt c%lu=%ri #ustnici, 'oarte reli=io!i, s'ini, care #ostesc /ult ti/# sau c)iar tot anul( +r%iesc co/#let se#arai de 'e/eile lor, cu care se v%d doar o dat% #e an, ti/# de trei$eci de $ile( 7e 'ete le cresc 'e/eile, #e b%iei E b%rbaii, lu*nduEi de la /a/ele lor de 1ndat% ce au 1nce#ut s% u/ble !i s% /%n*nce sin=uri "1, #( 101&(

2. .la/inii din 0nsula #erici!ilor ;n aceast% su/% de eresuri se re=%se!te #*n% la identitate "inclusiv coloratura cre!tin%& 'elul cu/ sunt descri!i Fagomudrii 1n ,omanul lui -le:andru cel Mare, scriere care sEa bucurat de o i/ens% #o#ularitate 1n b%rile @o/*ne, 1nce#*nd 1nc% din secolul al QM;Elea( Con'or/ -le:andriei, .a=o/udrii ar 'i o #o#ulaie #e care 4leGandru Macedon a 1nt*lnitEo 1n ti/#ul ca/#aniei sale din ;nE dia( Ei sunt descri!i ca 'iind blajini, u/bl*nd =oi, )r%ninduEse nuE /ai cu #oa/e, ru=*nduEse lui Du/ne$eu, locuind nu de#arte de rai, #e 5strovul Mafaronului" 8)nsula 4ericiilor9 "H0& !i consiE der*nduEse ur/a!ii lui Cit "Cet& E 'iul lui 4da/( 4leGandru sEa 1nE treinut cu 1/#%ratul lor Evant ";vant, ;vantie&, care st%tea =ol #e un tron de aur, sub un #o/ 1n care rodeau toate #oa/ele( Da #leE care, Evant iEa d%ruit un clondir cu a#% vie din r*ul care i$vora de
110

la #icioarele sale( .a=o/udru F F de 'e/d "car= F !l/au #e o alta insula&, cu care @em W F F ti/# de 6o de $ile( ,etele erau crescute de 'F iar m%% e de la v*rsta de trei a/ E de b%rbai ":, #( :0&( 4cest i# de F e=te ase/%n%tor

F la 5strovul lajinilor", Jtrat% de #%c%tosul .%stase .e=rule, veliat 1090"(

cu cel #racticat de a/a$oane !i =F( U FF 8=0F'lj Q;, -, 1&( +er/enul de .a=o/udri", din versiunile ro/*nesti F ro( /anului #o#ular, este o #reluat Memm a ter/enului nagN. moudri "=olE 1)ele#t"& din versillnile @@ F pa r*ndul F este un calc du#% =recescul g$mno.sophistai "=olE1)tele#t"&, atribuit bra)/anilor indieni in versillriile =recesti( &; ra)/ani sau F ele#i "cei ce v%d clar&, nu 'unF ar 'i Cinici, ci =]/noCo'lsti "1nele#i =oi&, locuind in colibe !i #esteriL "#seudoE Callist)enes ;;;, 9, c'( 0, #( 1-&( +er/enul de FF care a#are at*t F FF cerile ro/*ne!ti ale 4<e>n ei; F a F credintele re'eritoare la @o)/ani, a 'ost #reluat #robabiY to F teGtde s*rbe!ti F ro/a(
111

Cosirea lui 4leGandru cel Miniatur% din -le:andria, scris% !i aice 1n ;a!i, ia

nului "care au stat la ba$a versiunilor ro/*ne!ti&, unde !la0en "'eE ricit", 1n li/ba s*rb%& era 'olosit ca e#itet al .a=o/udrilor( ;n credinele #o#ulare ro/*ne!ti, ter/enul de @o)/ani" a#are sub diverse 'or/e 2 @oc/ani, @o=/ani, @oc)/ani "1n MolE dova !i ucovina&, @a)/ani "la rutenii !i )uulii din ucovina&, @a=/ani "1n Mara/ure!&, @u=/ani "1n re=iunea .%s%udului& etc( Da 1ntrebarea #rivind ori=inea ter/enului de @o)/an", sEau dat r%s#unsuri /ulte !i di'erite( ;at%Ele, 1n re$u/at, #e cele /ai i/#orE tante( 1n anul 1899, scriind des#re tradiiile #o#ulare ale )uulilor, @ai/und ,riedric) Zaindl "8& a eG#licat ter/enul ca deriv*nd din cuv*ntul arab rachrnan "bl*nd, blajin"&, i#ote$% #e care a susE tinutEo ulterior si Da$%r C%ineanu "9&, dar E cu toat% ase/%narea 'onetic% !i "a#arent& se/antic% dintre cei doi ter/eni E nu eGist% alte ar=u/ente 1n 'avoarea acestui 1/#ru/ut( +)eodor C#erantia "10& a 1ncercat s% de/onstre$e c% ter/enul de @o)/an" ar #roE veni din rom#n, iar Elena .iculi%EMoronca "6& c% ar #roveni din roman. .u sunt acestea sin=urele soluii care sEau #ro#us deEa lun=ul ti/#ului "11&, dar #ri/ul care a lansat E cu reineri, de alt'el, !i '%r% ar=u/ente E o i#ote$% curajoas% !i insolit% a 'ost ;=natius [o)ann Banusc), 1n anul 189H( 4st'el, cea /ai vec)e eG#licaie eti/oloE =ic% #are a 'i !i cea /ai corect% 2 Cine sunt @ac)/anii ace!tia, ni/eni nu scie sEo s#un% "#oate c% e o sc)i/onosire a nu/elui rac)/ani&" "1H, apud 1, #( 18:&( Ulterior, aceast% i#ote$% a 'ost #reluat% de cercet%tori de renu/e, '%r% 1ns% s% bene'icie$e de o arE =u/entaie #e /%sur%( 1n 1910, .icolae Cartojan nota2 @a)/an trebuie!te socotit% ca o 'or/% coru#t% din #rototi#ul ra)/an" "16, #( 100 ; ve$i !i 10, #( H80&, iar 1n 19HH 'ilolo=ul Masile o=rea scria '%r% ur/% de dubiu 2 ;dentitatea blajinilor sau ro)/anilor cu bra)/anii se i/#une cu ri=oare /ate/atic%" "19, #( 9-1&( Da aceea!i conclu$ie au ajuns ulterior !i ;(E4( Candrea "1-& !i 5v( 7aE #adi/a "1:&( Ce #are c%, 1ntrEadev%r, bra)/anii 1nele#i !i =oi "nu/ii ca atare, !rahmanes g$mnosophistai, 1n versiunile =recoEbi$antine ale -le:andriei9, se a'l% la ori=inea ter/enului ,ahmani D,ohmani etc(& din credinele #o#ulare ro/*ne!ti( +otu!i, o #roble/% i/#orE 11H

tant% a r%/as nere$olvat% #*n% ast%$i( .icolae Cartojan a de/onE strat c% la ba$a versiunilor ro/*ne!ti ale ro/anului #o#ular se a'l% un #rototi# s*rbesc !i c% i#ote$a unei alte traduceri "1n ro/*ne!te& din =rece!te a -le:andriei trebuie!te 1nl%turat%" "10, #( H09&( 4ceea!i #%rere o 1/#%rt%!e!te !i Moses 8aster, 1ntrEo scrisoare adresat% lui Cartojan 1n 19HH 2 ;n ceea ce #rive!te i$vorul -le:an driei ro/*ne, eu sunt de aceea!i #%rere ca dEta, c% nu #oate 'i vorba de un i$vod =recesc, ci c% se tra=e, '%r% 1ndoial%, de la un teGt serE boEslovenesc""H8&( 1ntrEadev%r, #rintre alte ar=u/ente, cel care ne interesea$% acu/ este 'a#tul c%, 1n traducerile ro/*ne!ti ale ro/anului 1n disE cuie, 1nele#ii 1nt*lnii de 4leGandru 1n ;ndia sunt nu/ii cu terE /eni #reluai din s*rbe!te 2 nagomudri !i !la0ini. ;n nici un teGt ro/*nesc nu a#ar ter/enii !rahmani sau g$mnosofiti "sau coru#E tele&, a!a cu/ a#ar 1n versiunile =rece!ti( 4tunci, 1n /od 'iresc, se #une 1ntrebarea cu/ a a#%rut denu/irea de ,ohmani 1n 'olclorul !i leGicul ro/*nesc c 4r eGista o sin=ur% soluie #entru a re$olva aceast% s#inoas% #roble/%( C#re deosebire de arealul ro/*nesc, 1n @usia /ajoritatea verE siunilor slave ale -le:andriei au la ba$% #rototi#ul =recesc "traduE cerile sEau '%cut 1nce#*nd din secolele Q;EQ;; !i abia din secolul al QMElea a#ar unele traduceri du#% #rototi#ul s*rbesc&( 5r, 1n toate versiunile ruse!ti du#% #rototi#ul =recesc, 1nele#ii indieni sunt nu/ii rahman", iar le=enda ilustraiei sosirii lui 4leGandru #e inE sula bra)/anilor" sun% ast'el2 7rie$d 4leGandra f ra)/ana/" "Cosirea lui 4leGandru la ro)/ani"& "18&( Este deci 'oarte #roE babil c% a#elativul ,ahman "coru#t din 1rahman9 a a#%rut 1n @uE sia fievian% "ve$i !i antro#oni/ul @a)/aninov&( Credinele le=ate de @a)/ani au '%cut carier% la slavii de la nordEest "ru!i, ucraineni, ruteni !i )uuli&( 7robabil c% #rin 'olclorul rutenilor !i al )uulilor E vecinii car#atini i/ediai ai ro/*nilor", cu/ 1i de'ine!te (7( Basdeu "H9& E au #%truns @o)/anii 1n leGicul #o#ular !i 1n ' odorul ro/*nesc( 4ceast% i#ote$% este con'ir/at% #e de#lin de 'a#tul c% @o)/anii sunt cunoscui !i nu/ii ca atare nu/ai 1n nordul areaE lului ro/*nesc "nordul +ransilvaniei, ucovina, nordul Moldovei !i asarabiei&, adic% eGact 1n $onele 1n care eGistena !i in'luena rutenilor !i )uulilor sunt atestate( 116

;vantie 1/#%rat"( Miniatur% din ro/anul #o#ular -le:andria, ilustrat de .%stase .e=rule 1n 1090(

Cublinie$ totu!i 'a#tul c% e#isodul res#ectiv din ro/anul #oE #ular -le:andria nu constituie ori=inea tradiiilor !i credinelor reE 'eritoare la @o)/ani " lajini& !i 7astele @o)/anilor " lajinilor&, a!a cu/ =re!it a considerat .( Cartojan "10, #( H8:&( +radiia #oE #ular% a 1/#ru/utat nu/ai unele denu/iri "@o)/ani, ;vant, insula Mafaron& !i unele ele/ente caracteristice "nudis/ul, castitatea 1ntreru#t% o dat% #e an, descendena din Cet etc&, denu/iri !i eleE /ente care sEau su#ra#us structurii unui ar)aic cult auto)ton al str%/o!ilor( 4ceast% su#ra#unere a 'ost #osibil%, #e de o #arte, daE torit% succesului de care sEau bucurat le=endele re'eritoare la c%l%E toria lui 4leGandru cel Mare 1n 5rient !i, #e de alt% #arte, datorit% unor analo=ii eseniale !i 'or/ale 1ntre 'elul cu/ erau nu/ii 81la 0ini9 !i i/a=inai cei doi ter/eni ai su#ra#unerii2 strmoii 1n caE drul /itolo=iei #o#ulare !i !rahmanii 1n ro/anul -le:andria. .u este acesta un 'eno/en sin=ular ; tradiiile #o#ulare ro/*E ne!ti !i ro/anul -le:andria sEau in'luenat reci#roc, 1ntre ele #roduc*nduEse un continuu sc)i/b de substan%( De alt'el, su#raE #unerea de care a/ vorbit a 'ost 1nlesnit% de 'a#tul c% 1nsu!i ro/aE 119

nul -le:andria a '%cut un #ri/ #as 1n direcia asi/il%rii bra)/aniE lor =]/noso'i!ti cu str%/o!ii virtuo!i, a!a cu/ erau i/a=inai 1n tradiiile =rece!ti( ;/a=inea 1/#%ratului Evant, st*nd 1n /ijlocul insulei, sub co#acul vieii, 1ntrEun tron de aur de sub care i$vor%!te a#a vieii", nu este altceva dec*t i/a=inea $eului Cronos =uverE n*nd #este Ma2aron netos ";nsula ,ericiilor"& E l%ca!ul uto#ic al eroilor str%/o!i din tradiia elen%(

7. AleIa !r- cel Mare n disput cu 1ra$manii

-le:andria nu este doar o /are =r%/ad% de /inciuni !i bas/e" "cu/ credea Constantin Cantacu$ino& sau #lin% de bas/e !i scornituri" "cu/ credea Miron Costin&, ci este o tratare le=endar% a unor eveni/ente istorice autentice din viaa lui 4leGandru cel Mare, 1n=e/%nate cu ele/ente 'olclorice !i de #ur% 'abulaie( 1n acest conteGt, este esenial de v%$ut dac% e#isodul 1n discuie E cel al 1nt*lnirii lui 4leGandru cu 1nele#iiEc%lu=%ri indieni E are vreun s*/bure de adev%r istoric( @%s#unsul este cate=oric a'ir/ativ !i se ba$ea$% #e scrierile istorio=ra'ilor !i bio=ra'ilor antici ai lui 4leGandru Macedon2 7lutar) 87iaa lui -le:andru, :9E:-&, 4rrianus D.:pediia lui -le:andru, M;;, 1, H&, Ctrabon 8Geografia, QM, ;, :6E:9& !(a( 1nt*lnirea lui 4leGandru cu bra)/anes =]/noso#)istai" sEa #rodus 1n jurul anului 6H0 1(e(n(, #e valea ;ndusului, 1n #reaj/a ora!ului +aGila E i/#ortant centru cultural !i reli=ios al vre/ii( 4ce!tia sunt descri!i ca 'iind deosebit de 1nele#i, u/bl*nd co/E #let =oi, )r%ninduEse nu/ai cu ve=etale !i 'iind indi'ereni 'a% de orice 'or/% de #osesie !i 'a% de toate cele lu/e!ti( Danda/is "Mandanis, la Ctrabon& E decanul de v*rst% al 'ilo$o'ilor indieni E1l #rovoac% #e 4leGandru la o dis#ut% eticoE'ilo$o'ic%, ar%t*nduE!i ne#%sarea 'a% de /oarte !i credina 1n de!ert%ciunea acestei lu/i !i a #uterii de care era at*t de 1nsetat 4leGandru( Con'or/ lui 7luE tar), 4leGandru E vr*nd s% le teste$e 1nele#ciunea E a su#us $ece =]/noso'i!ti la c*te o 1ntrebareEca#can%( @%s#unsurile lor au 'ost co/entate de 8eor=es Du/e$il, 1n lu/ina #rece#telor 'ilo$o'iei indiene "19&( Da r*ndul s%u, cinicul 5nesicritos leEa eG#us teoriile 11-

'ilo$o'ice ale lui Cocrate, 7ita=ora !i Dio=ene din Cino#e "/aestrul s%u& "H0&( ,oarte i/#resionat de /odul de via% !i de =*ndire al bra)E /anilor", 4leGandru Macedon iEa cerut lui Danda/is #e unul dinE tre ei s%E1 1nsoeasc% 1n eG#ediie( Danda/is 1Ea re'u$at, dar unul dintre =]/noso'i!ti, Calanos, a #lecat totu!i cu 4leGandru( 7e dru/ 1ns%, ne#ut*nd su#orta noul 'el de via%, Calanos a decis s%E!i #un% ca#%t $ilelor( Cu toat% 1/#otrivirea lui 4leGandru, acesta sEa autoincinerat #e ru= "ritualul agnipravesa9, la Cusa, 1n abilonia, 1n anul 6H9 1(e(n(, #ri/ind toate onorurile 1/#%ratului /acedonean !i ale 1ntre=ii sale ar/ate "60&( 4leGandru cel Mare nu iEa su#raE vieuit ; c*teva luni /ai t*r$iu, 1n anul 6H6 1(e(n(, 4leGandru 1!i va =%si !i el s'*r!itul, la v*rsta de 66 de ani( Motivul /orii sale este controversat #*n% 1n $ilele noastre "sinucidere c asasinat c boal% c&(

2. 3ainistii n4esmnta!i n 45du$

r *

4/ sc)iat #*n% acu/ trei #aliere ale #roble/ei2 1( datinile !i credinele #o#ulare ro/*ne!ti re'eritoare la @o)/ani; H( e#isodul din -le:andria cu 1nele#ii =oi indieni, care a in'luenat #ri/ul nivel; 6( scrierile istorio=ra'ilor antici, re'eritoare la 1nt*lnirea lui 4leGandru cu bra)/anii =]/noso'i!ti, /%rturii care de bun% sea/% au stat la ori=inea nivelului al doilea( 7entru a 1nc)eia succinta trecere 1n revist%, ar /ai 'i de #unctat un al #atrulea nivel, !i anu/e 2 9( cine erau asceii indieni care iEau i/#resionat at*t de /ult #e 4leGandru !i #e 1nsoitorii s%i "7tolo/eu, 4ristobul, 5neE sicritos, .earc)os&, ale c%ror /%rturii au constituit i$voare de ba$% #entru istorio=ra'ii !i bio=ra'ii ulteriori c Desi=ur, denu/irea de bra)/ani" nu ne #oate ajuta #rea /ult( C%l%torii antici '%ceau con'u$ie 1ntre di'eritele ti#uri de ascei !i /istici indieni "budi!ti, jaini!ti, ]o=ini, 'ac)iri etc&, nu/induEi #e toi bra)/ani" "H1&, ace!tia din ur/% 'or/*nd #%tura #reoeasE c% notorie !i instituionali$at%"( Da 1nce#utul secolului al ;;;Elea
11:

e(n(, 7)ilostratus scria des#re 4#ollonius din +]ana !i disci#olul s%u Da/is c%, 1n c%l%toria lor 1n ;ndia, au 1nt*lnit 'ilo$o'i =oi, bra)/ani indieni care tr%iau !i nu tr%iau #e #%/*nt, 1ntrEo si)%sE trie '%r% $iduri, '%r% alt% avere dec*t lu/ea 1ntrea=%" "61&( ,olosirea co/od% !i abu$iv% a ter/enului de bra)/an" sEa #%strat !i la c%l%torii /edievali( ;n secolul al Ql;;Elea, Marco 7olo, descriind ascei indieni si/ilar cu 'elul 1n care sunt descri!i 1n -le :andria, 1i nu/e!te tot abra/aini" "bra)/ani&, ad%u=*nd !i un ter/en nou, cui=ui" "#ronunia c)ine$easc% #entru ]o=ini& 2 7rintre ace!ti a!ramaini se =%se!te o s#ecie de oa/eni nu/ii cuigui Vciugni sau ciunghi, 1n alte versiuni E n( 4(5(Y, care tr%iesc ca ni!te c%lu=%ri !iE!i slujesc idolii( +r%iesc #*n% la ad*nci b%tr*nei !i ajun= la 1-0 !i H00 de ani( M%n*nc% 'oarte #uin, dar )ran% bun% "(((&, beau !i o b%utur% ciudat% '%cut% din ar=int viu a/estecat cu #ucioas% ; s#un c% aceasta le #relun=e!te viaa "(((&( 5a/enii din secta aceasta duc cea /ai as#r% via% din lu/e( Mer= =oi #u!c% !i se 1nc)in% boului(" U/bl%/ =oi E s#un ei E #entru c% nu vre/ s% ne 1nsu!i/ ni/ic de #e lu/ea aceasta !i #entru c% a/ venit =oi #e lu/e(" Cunt /ai ciudai dec*t #atarinii", conc)ide Marco 7olo "HH&, re'erinduEse la ereticii =nostici duali!ti din nordul ;taliei, conE te/#orani cu el( bin*nd cont de toate ele/entele 'urni$ate de ro/anul -le:an dria !i de istoricii antici, cred c% este #osibil !i 'oarte #robabil ca 4leGandru Macedon s% se 'i 1nt*lnit #e valea ;ndusului cu asceii jaini!ti din secta Di=a/bara", ceea ce 1n traducere literar% 1nE sea/n% 1nve!/*ntai 1n v%$du)", adic% =oi "s#re deosebire de secta jaini!tilor Cdeta/bara" E1nve!/*ntai1n alb& "H6&( Ctrabon a 1ncercat s% 'ac% unele deosebiri 1ntre diversele secte indiene 2 unii, =]/noso'i!ti, care tr%iau, du#% cu/ le s#une !i nu/ele, =oi, /ai /ult sub cerul liber", iar alii, 1/br%cai 1n )aine albe", '%cute ,,dintrEo es%tur% 'in% de l*n%" 8Geografia, QM, 1, 00E01&( Des#re #ustnici u/bl*nd =oi, 1/br%cai 1n je= !i 1ncin!i cu cin=%toare de v*nt" 8,ig 7eda, Q, 16:&, duc*nd o via% ascetic% !i #osed*nd #uE teri /a=ice, ne vorbesc teGte indiene dintre cele /ai vec)i "H9&( 4ceast% #ractic% !i /entalitatea care o /otivea$% au su#raE vieuit #*n% 1n $ilele noastre( ;at% ce scrie un /isionar cre!tin din ;ndia, 7%rintele 7aul, la ju/%tatea secolului QQ, des#re nuditatea 110

res#in=%toare" a unor ascei indieni 2 4nu/ite secte au ado#tat nudis/ul ca re=ul% de via%( 4de#ii lor c%l%toresc, c)iar !i 1n tren, co/#let =oi( 4/ constatat c% 1n staiile unde coborau, /uli/ea, de#arte de a 'i !ocat%, 1i 1nconjura cu o veneraie entu$iast%" "6H&( 4scetis/ul sever al =]/noso'i!tilor indieni a in'luenat !i 1nE ce#uturile vieii /ona)ale cre!tine, din secolele ;MEM( ;n'luena sEa /ani'estat c)iar /ai devre/e, o dat% ce E la 1nce#utul secolului al ;;;Elea E +ertulian 1ncerca s% contracare$e tendina ne=ativ% a /orE ti'ic%rii tru#ului !i a retra=erii din lu/e a asceilor indieni, #ro#oE v%duind tendina #o$itiv% a inte=r%rii sociale 2 .oi "cre!tinii& nu sunte/ bra)/ani, solitarii ;ndiei ; noi nu ne retra=e/ 1n #%duri; noi tr%i/ #rintre oa/eni(((" "66&( Din secolul al ;MElea 1ns%, asceE tis/ul s'inilor )indu!i" a 'ost de#%!it, cu/ observ% 4i/e MiE diei, de nebuniile /ona)is/ului cre!tin, a!a cu/ a 'ost acesta conce#ut !i #racticat, de eGe/#lu, de c%tre C'inii De!ertului, 1n #ri/ele secole ale erei noastre, 1n E=i#t, 7alestina !i Ciria, !i /ai a#oi trans/is 1n 5ccident, 1n 'or/e /ai discrete, dar la 'el de seE vere" "69&( .u nu/ai nudis/ul "care de alt'el nu este =ratuit !i 'or/al, ci un si/bol al co/#letei renun%ri la bunurile lu/e!ti&, dar !i alte #rece#te /orale !i 'ilo$o'ice ale asceilor jaini!ti Di=a/bara" "veE =etarianis/ul, celibatul, ascetis/ul sever, renunarea la orice buE nuri lu/e!ti, dis#reul 'a% de /oarte, abolirea #asiunilor, satis'acerea nevoilor /ini/e de )ran% sau renunarea co/#let% #rin #osturi #relun=ite, nonEviolena etc(& "H-&, /% conduc la idenE ti'icarea acestora cu bra)/anes =]/noso#)istai" !i, res#ectiv, cu @o)/anii 1nt*lnii de 4leGandru 1n ;ndia( 4ceasta este o i#ote$% #rivind 'ascinanta c%l%torie 1n s#aiu "de #e valea ;ndusului, #*n% la Car#ai& !i 1n ti/# "#este dou% /ilenii& a unor /otive istorice !i 'ilo$o'ice !i #%trunderea lor 1n 'olclorul !i /itolo=ia ro/*n%(

;. ?Dac) -aC (i 6le7andru aC (i 'iogene8 4leGandru Macedon a 'ost, '%r% 1ndoial%, o #ersonalitate de eGce#ie a 4ntic)it%ii( Da nu/ai trei$eci de ani, el a ajuns #e /alal ;ndusului, cre*nd un i/#eriu uria! #rin su#unerea tuturor 118

#o#ulaiilor cu#rinse 1ntre Dacia, E=i#t !i ;ndia( Dac% nu ar 'i /urit #re/atur, este 'oarte #robabil c% !iEar 'i reali$at #lanul de a cuceri !i 4rabia, nordul 4'ricii !i 1ntrea=a Euro#%( 4leGandru a intrat 1n istoria !i /itolo=ia #o#oarelor ca 1/#%rat al 1/#%railor", 'iind considerat /odelul eGe/#lar al eroului cuceritor !i civili$ator( El 1nsu!i a cerut $ei'icarea sa, #ede#sinduEi #e cei care 1i re'u$au #reE ro=ativele divine( C)iar Callist)ene, #rietenul s%u inti/ !i ne#otul #ro'esorului s%u, 4ristotel, a #l%tit cu ca#ul acest re'u$( +otu!i, 1n structura #si)ic% /onolitic%" a lui 4leGandru E caE racteri$at de o uria!% a/biie !i sete de =lorie E se 1ntrevede o 'isur% esenial%( Ce #are c%, 1n ad*ncul su'letului, 4leGandru reali$a deE !ert%ciunea 'ilo$o'iei sale de via%, invidiind 1ntrEun 'el !i 'iind, #ot s#une, co/#leGat de #ersonalit%i dia/etral o#use lui !i anu/e de cei care dis#reuiau !i renunau co/#let la orice 'or/% de #osesie !i de /%rire( 4st'el se eG#lic% 'ascinaia lui 4leGandru 'a% de asceii inE dieni de ti#ul lui Danda/is !i Calanos( @o/anul #o#ular -le:an dria a sur#rins acest 'eno/en, #rin ulti/a re#lic% #e care iEo d% 4leGandru lui Danda/is ";vant&, decanul de v*rst% al bra)/aniE lor" 2 De nu /iEar 'i de /acedoneni, eu a! r%/*nea aici cu voi !i as vieui viata voastr% cea 1n=ereasc%( Ci #l*nse 4leGandru si se s%rut% cu ;vantE1/#%ratul, !iE1 s%rutar% toi na=o/udrii #*n% ie!i din ostrov(((" Un alt eveni/ent din viaa lui 4leGandru 1/i con'ir/% aceast% i#ote$% #si)olo=ic%( C% nu uit%/ c% el a 'ost conte/#oran cu ciniE cii E 'ilo$o'i !i ascei =reci care, 1n bun% /%sur%, se conduceau 1n via% du#% #rece#te si/ilare celor ale asceilor indieni2 li#sa a/E biiilor, dis#reul 'a% de orice 'or/% de #osesie, nudis/ul c)iar, traiul din cer!it, su#ravieuirea nu/ai #rin 'or/e naturale, re'u$ul tuturor conveniilor sociale etc( 4ceast% !coal% 'ilo$o'ic% !i acest /od de via% nu lEau l%sat indi'erent #e 4leGandru( 7lutar) 87iaa lui -le:andru, Q;M& !i Dio=enes Daertios 87ieile i doctrinele fi lo6ofilor, Al, 6H& #ovestesc c%, du#% 1ncoronarea sa "la v*rsta de H0 de ani& !i la votarea #ornirii eG#ediiei asiate, oa/eni #olitici !i 'ilo$o'i au venit s%E1 acla/e #e t*n%rul 1/#%rat( Dar 4leGandru 1l c%uta din oc)i #e cinicul Dio=ene din Cino#e, des#re care se s#uE nea c% locuie!te ca un #ustnic, 1ntrEun butoi de lut( .e=%sinduE1 119

p-##S;"e#D
75 'avoare s#re aZgI
ca nU

T 1 a =%sit 1ntrEo

#oi

* n a!

*L *J*H KC**V jI o L data ascetutai indian : MLandI; F 'c%, a Let'uI lul /acedoE EL o re7Ica ( j M*lran isece "R <dian Danda/is EL*a* *aIUI*a si L FCe, dar niciodat%

LnesiDandaIFeEI dra/Il sin *I >I*F E disciE 'o#re* *D 4Jdov%ra!it de asceIV /dI r' a dont taII I "`*I* ", !a, 1n c*/#II =M,, , tai Dio=ene( #" Igl/ D ",eaCLl CL* 0nZiC+dnC 5nes>tos E !i nu

#rece#tele ''loLF GM, 1, :6E:-&( =]ran0so'i!tii inE trabon, 8eo=F * ase/enea, o reia_e F =] sce#( Ce 0 7 F 'od MFe !i o alt% F*F s_u, 4naGar), ticis/ul( ,uo$o'c=
'c

F acestu
Ma'*

Fau 1nsoit #e F F :1, :6& notea$% ace nes Daerttos 8op @ H @ !l cu na=oF @

cut sa
'onna

, a @orrsc sEa !atorat* D <- ) o eJa ca aCleiea $#JSMKF$L.FF" .N Mace!o ta Oiie t* $ FO , Jra tatStatai tai BMF.. #F"ta ti,p-l ca,pa iei I, AP%$. Di ,es QaErtios* F ,lV$ F$- i scep cis, tai i,e!ia.
lp t c-

?*?* Ce,) ti.2KV *??? F $K** !FJ $F$$ 3. T-!or Ba,i-e* 9 r ] Zr' ro/a", EFl F * EMlE * <<33 FF J" #o# -( 4drian Wustea,DLit E'tnoto=icar( ucFF, > Mac=dong "nvremea " :( 'loria ,arel-i impara9 @ F F FF ucu( c#nd era cursul &umii FF 4taI** I 'i*j jT co tri<-ii* '-c-reCti* 2562 R# 2>53* p. =4.
9( Da$%r W%ineanu, 0t'LL7 / Fn*n,, ucure!ti 1900 voD 1 7 ni ucure!ll 191-( l0(+)(D( C#eria, FRF#el a #ro#Us o soluie inedit%, dar U( Mai recent, @@[*, la ori=inea credinelor ro\ du#% #%rerea /ea Eneconvin(

@ ,

;; 'l*/ni't sEar a'la un obscur teGt a#ocri', /*nesti 7FFFCF*n=uri versiune ro/*neasE7FaC<,IFFF( 4@ :09H& ; c'( c*, de la <@@Z<Kcunoaterea legendei !la0ini
Hc6

J 1H Dr( ;=nE [o)( Banusc), Die 5issenschaft des 'la+ischen

FFCFan, -le:andna "n literatura rom#neasca, ucure!ti, 1910E a ME Z jF #ietre -le:andriei3, B>astele !la0ini l Dac, C(U[190D
d/

o=raI LEIE

196M969

vo1
1991 7

_=?R%; o **E "E*E"a T """Ja

ro 6 art

ucurec,i

n J . Cartojan, CL'e *I L[ `j " I Ed(?c,do#eL cF9IU gJ C+M F (F M0CC ReJ KCsf 1909; icL M( lstrin, 4<*e*"" eI** lK<3 literature, 5nessa, <v( Moscova, 1896( F d", FF E/ FCCCUF * 7aideia, rescra, 190-, col#ortate tot soiul de e care F FF @@ F o F !( =]/n0( ro/Il/ >* lnLF la Is t4 'e dintre 4leGandro cel Mare !i 'c e F F so'istul Dind]/rs, #e de alta #arte( 7 Macedo\ R ,teras ( #e to= in c%rticele LU**[ U J# nI/ et Dindi/( re= F""C de teGt cu as#ect /orali$ator lati0((( +radus 3cXK@<HM sa Ceasornicul do/niE

l'C C1dltQEM#F Rj `ao` *I E

1HH

rele 4leGandru(((" "ve$i a#endice la M( 8aster, &iteratura popula r rom#n, ucure!ti, 1886, #( --9&( H1( Mircea Eliade, Aoga. .ssai sur )es origines de la m$stiSue indienne, 7aris< ucure!ti, 196:, #( H-9( HH( Cartea lui Marco >olo, Ed( E/inescu, ucure!ti, 190H, ##( H99E600( H6( Me$i !i Eddard Con$e, 1uddhism : its .ssence and Deve lopment, .ed Aorf, 1900, #( 191( H9( Mircea Eliade, )storia credinelor i ideilor religioase, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1981, voi( ;, #( H98( H-( @ad)afris)nan, -n )ntroduction to )ndian >hilosoph$, #(06( H:( 4ra/ ,renfian, 'cepticismul grec i filo6ofia indian, Ed( 4cade/iei, ucure!ti, 19-0 ; ve$i !i idem, 'crieri filo6ofice, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1988, voi( ;, ##( 80E1H6( H0( 1n 4ntic)itate !i Evul Mediu euro#ean, ;ndia !i insulele din 5ceanul ;ndian E 'iind (errae )ncognitae erau s#aiul #rediE lect de locali$are a Du/ii de dincolo", a 7aradisului terestru", a ;nsulei ,ericiilor" sau, #ur !i si/#lu, a unei lu/i #o#ulate de bra)/ani cucernici", de oa/eni /onstruo!i, de ani/ale 'antastice sau de bons sauva=es" ; ve$i studiul 5ccidentul /edieval !i 5ceanul ;ndian 2 un ori$ont oniric", la [acSues De 8o'', >entru un alt .v Mediu, Ed( Meridiane, ucure!ti, 198:, voi( ;;, ##( 89E110( H8( M. Gaster "n corespondent, Ed( Minerva, ucure!ti, 198-, ##( 16 !i 11( H9( (7( Basdeu, Cuvente den !tr#ni, Ed( Didactic% !i 7edaE =o=ic%, ucure!ti, 1989, voi( ;;, #( -1H( 60( Un alt =]/noso'ist indian, Ber/as, !iEa dat 'oc la 4tena, 1n anul H0 1(e(n(, 1n ti/#ul 1/#%ratului 4u=ustus "c'( Ctrabon, Geo grafia, QM, 1,9 !i 06&( Cinicii =reci au #reluat unele teorii !i #racE tici ale =]/noso'i!tilor( Cecole du#% Calanos, 'ilo$o'ul cinic 7ere=rinos 1Ea i/itat #e acesta, inciner*nduEse #e ru= 1n 'aa disciE #olilor s%i 1ndurerai "c'( Ducian din Ca/osata, Moartea lui >ere grinos, H-&( 61( 7iaa lui -pollonius, ;;;, 1- ; c'( ;(7( Culianu, .:periences de lHe:tase, 7a]ot, 7aris, 1989, #( 99( 1H6

6H( 4i/e Mic)el, Metanoia. 4enomene fi6ice ale misticismu lui, Ed( .e/ira, ucure!ti, 1999, #( 00( 66( B( @odri=ues, &es origines des troisiemes chretiens, 7aris, 1890, #( 161 sS( 69( 4i/e Mic)el, op. cit., #( :9 sS( 6-( 7]rr)on, 'ondatorul !colii sce#tice E notea$% 4ra/ ,renE fian E, care a luat #arte ca s#ectator la ca/#ania 1n 5rient a /oE nar)ului /acedonean, #are a 'i 'ost in'luenat de atitudinea 'a% de via% !i de su'erin% u/an% a =]/noso'istilor 1n teoria sa des#re Lli#sa de su'erin%I 8apatheia9, ca el al condiiei o/ului" ; c'( 4ra/ ,renfian, op. cit., #( 101(

E. 0rai-l D gerilor

,,Cel care a creat totul a dat cuv#ntului deose!itul privilegiu de a fi mi0locitor "ntre creator i creat, dar i de a face distincia "ntre unul i cellalt.3
7)ilon din 4leGandria, secolul ; e(n(

,. Qi g-a a!a,ica Ulti/a carte #ublicat% de 4ndrei 7le!u, &im!a psrilor "Editura Bu/anitas, 1999&, se desc)ide cu un eseu o/oni/, care 1ncearc% s% s#un% 1n li/ba oa/enilor strania #oveste a li/bii 1nE =erilor( Este li/ba 1n care Du/ne$eu a nu/it !i, ast'el, a creat co/#onentele lu/ii( Este li/ba 1nv%at% 1n 7aradis de 4da/, cu care el 1nsu!i a #artici#at E 1n 'elul s%u E la actul =ene$ei 2 Wi a #us 4da/ nu/e tuturor dobitoacelor !i tuturor #%s%rilor cerului !i tuturor 'iarelor c*/#iei(((" 84acerea, ;;, H0&( Un atribut divin, trans/is din =ur% 1n =ur% ur/a!ilor lui 4da/, dar ulterior E cu oca$ia 1n%l%rii +urnului abei E considerat a 'i necuvenit !i retras o/ului de c%tre un Du/ne$eu invidios !i 1ns#%i/*ntat de #uterea #ro#riei sale creaturi( DeEa lun=ul secolelor, di'erii c%rturari au 1ncercat s% de/onE stre$e 'a#tul c% li/ba ori=inar%, Qr sprache, a 'ost una sau alta dintre li/bile cunoscute 2 ebraic% "7%rinii isericii nu sEau 1ndoit de acest lucru&, sau =reac%, arab%, #ersan%, turc%, 'rance$%, olandeE $%, suede$%, dane$% sau c)iar basc%( Di/ba ro/*n% nu #utea s% li#seasc% de la aceast% acerb% co/E #etiie internaional%( ;at% ce !tiri )alucinante #ot 'i citite des#re ,,o 1H-

= FB'c"*1FFFFF

t"

8facerea, UI H0&E

tr,1 de /are tiraj, 1n anul de

= 9

lucr%ri 1n $ece volu/e, rod al L** +e$a acestel luE unei lucr%ri in *( n;rnnu si dr( ;( Ctanciu( a 1ntre#rinse de #tot( +( Ddconu a !u/l'ic, LteI "[lunda/entaleg L'FCE #erec)ea j*U

1H:

( nri#/e1nci'rarea, de c%tre sacerdoi, a ro/anei adarnice( +ot din H cFEdanubian ar 'i #ornit2 latina, =reaca, slavona, idioE s#aiul car#ato a FF dialecte =raiun cu\ Fin aeeC;n vatr% sEar 'i /ani'estat noscute aceea!i F Fe#icentrul culturii F(F baMo\ universale, / careFau F FF F FF Frot*nelcF @o/*nia >, 19 'ebr( 199:&( 4/ ci an vorbit L[+FF #entru a ar%ta c% #rotocronis/ul roE ta /al l FjUF /ai radicale si ridicole, este #e /*ini rJFi/bF'a intrat 1n co/#etiie /ai t*r$iu, dar 1n 'or%, Fr_Zcu/+vede, #atriotis/ele locale si or=oliile naionale ( @l a1i/ent *e dis#utele #rivind lim!a aninar. DeEa * nu retea$% a aton unor @mtni6 convin=atoaE

KD re=elui ,rederic cel Mare al 7rusiei( Ce s#une ca 22ta7Qol t doi nouEn%scui !i ar 'i ordonat s% 'ie crescui 1n acesta ar ii 1Foia vorbeasc% cu ei sau in #reaj/a rCC E"ir d/trEun 1nn%scut i/bold de co tor( C#erau a su neconta/inai lin=vistic d/ eGterior E sa /UM [non/s% vorbeasc% 1n li/ba #ri/ordial% a u/anit%ii, UQEC onstruiru +urnului abei( Du#% c*iva ani 1ns%, l1a e!uat 1n /od la/entabil, #entru ca E de!i nEau dus '7J+ic cd doi subieci au /urit '%r% s% 'i rostit vreun U7C " Cericd Mare E co/entea$% ins#irat 4ndrei 7le!u E C n+iJ1 uFare, ni/ic des#re li/ba on=inar%( Dar a a'lat E e u' C care nu/ai re=ii 1l #ot #l%ti E ceva /ult /ai un#oF
7U

#S#9 A#E E .. JFlui 4ndrei 7le!u 1nce#e cu o ast'el de le=end% istoric%,

Pge !ar) ,et !)

FCFcCaWiaen*2enuF!i,caF;F 7robabil c%, din =rab%, 4ndrei 7le!u a '%cut o con'u$ie( 4v*nd ti vedere caracterul /onar)ului !i s#iritul e#ocii, cred ca is#rava le=endar%& trebuie #usa #e sea/a / vedere car% dC CuitFCc al nEba "1HH0E1H-0&, !i nu #e sea/a 3<?Z e elasi nu/e, ,rederic al ;;Elea "101HE108:&, $is c MareJJ 4ceast% corectie nu #re$int% /are i/#ortana, at*ta

T Bir_ conclu$ia ei, nu se /odi'ic% ti/# c*t nici datele #roble/ei, nici F =F =er/an din se/ni'icativ( Mai i/#ortant este ta# F FF de=#re care secolul al Ql;;Elea este de#arte de a F F eG#eri/ent De 'a#tc tradiia s#une c% ar 'i a#elat la un j dar0\istoric "r%/*ne de #are a 'i vorba de un r%s#*ndit /oU F FF sau v%$ut 1n ce /%sur% ave/ deEa 'ace cu cu un 'a#t istoric /iti$at&( 2 :7perimentele su4eranilor F ( , F,l0* do/nia 1/#%ratului =er/an Da a#roa#e trei secole du# F F F "1988(1-16&g ,rederic al ;Bea, suveranul CcoieiF e@ @dtteiih. El iEa l%sat a i$olat, de ase/enea, doi #runa 7 @ F \ du#% c*iva mi \ acolo 1n =rija unei 'e/ei /ute, @ A @ M jli/ba #aradisiac%"( co#iii vor 1nce#e de la sine sa v o 'inalitate concret% 2 ConE De data aceasta, eG#eri/entul a F 'i t subit 'or/ tradiiei, cei doi co#u abandona, # s% vorbeasc% 1n li/ba ebraica( FF F 'l #une/ ? le( .u trebuie s% ne sur#rind% ace F F FF F @@ ? =%tur% cu s#intul e#ocu( ba nu ? F @@ cMmad cre!( do/nit 1n #lin% @ena!tere, intrEoe# FF F FFF F tini 1nv%au li/ba ebraica si stua ase/%n%toare cu cde co/en( 1ntre #arante$e, o le=enda tal/uai FF 4bra)a/ a 'ost tate aici 2 #entru a nu 'i ucis de FF \ F F F F \ ( ascuns du#% na!tere intrEo #e!ter FF @ FF F F s#ontan sEa #er/is s% ias% a'ara, co#ilul F ((Lip ;s#rava #us% #e sea/a s% vorbeasc% 1n s'*nta li/bac KF de 3e EF is& C%rturarii re=elui [a/es al ;MElea a tost co cabbalisti crestini& care =usE conte/#orani suveranului scoian FF FF renascentistul ineau c% 1n=erii nu 1nele= deca FF F(F ? F Du/\ italian 7ico della Mirandola& sau F / renascentistul ne$eu s%E!i trans/it% secretele o; =er/an [o)ann @euc)lin&(
EEEEEEEEVEEEEEEEEEEEEEEEEE ( u hre+ M$ths. (he 1oo2 ofGenesis, Doubleda], 1 @obe* 8ravI, @a#)ad7atai(<<L*** .ed Aorf, 1989, #( 16-(

1H8

5 le=end% si/ilar% cu cele de /ai sus se re'er% la 1/#%ratul /o=ul 4fbar "1--:E1:0-&, dar conteGtul culturalEistoric este, 1n acest ca$, co/#let di'erit( 1n 'elul s%u, 4fbar Ban 1/#%rt%!ea reli=ia isla/ic%, dar nu era deloc convins c% ar 'i cea /ai bun% dintre con'esiuni( De aceea, #e #arcursul a c*torva decenii, el a or=ani$at nenu/%rate controverse doctrinare, la careEi invita s% #artici#e #e cei /ai renu/ii teolo=i cre!tini, /usul/ani, /o$aici, $oroastrieni, budi!ti etc( El a instituionali$at dis#uta teolo=ic% !i, 1n 1-0-, a construit un #alat s#ecial "nu/it H)!adat Phana, locali$at la ,at)E #ur, l*n=% 4=ra E ca#itala i/#eriului&, un #alat /enit anu/e unor ast'el de controverse reli=ioase( 7ro'und ne/ulu/it de /ultitudinea con'esiunilor 1/#%rt%!ite 1n lu/ea 1ntrea=% !i de du!/%niile #e ( care acestea le =enerea$%, 4fbar Ban avea a/biia de a stabili care este credina reli=ioas% cea /ai autentic%", #entru a o ado#ta el 1nsu!i !i toi su#u!ii s%i( ;at% o#iniile 1/#%ratului /o=ul, conse/nate 1n 1-80 de /iE sionarul ie$uit 4ntonio Monserrate, tri/is la ,at)#ur 1n 1ncercarea de aE1 converti la cre!tinis/ 2 Mreau ca 1ntrEo $i s% 'ie adunate c%rile tuturor doctrinelor reli=ioase, iar teolo=ii s% se 1nt*lneasc% !i s% se dis#ute E ast'el 1nc*t eu s%Ei #ot ur/%ri E #entru a stabili care este cea /ai #uternic% !i cea /ai autentic% dintre reli=ii"H( Dat 'und c% nici una dintre con'esiunile cunoscute nu a satisE '%cut #reteniile reli=ioase ale Banului 4fbar, acesta a convocat 1n 1-8H un consiliu al teolo=ilor !i a 1n'iinat o reli=ie nou%, sincretic% "o stranie co/binaie de isla/is/, )induis/, $oroastris/ !i alte doctrine reli=ioase&, #e care a intitulatEo Din )lahi "Credina adeE v%rat%"&( +radiia s#une c%, 1n #erioada 1n care c%uta 1nc% #rintre reliE =iile cunoscute #e cea /ai autentic%", suveranul /o=ul ar 'i a#eE lat la eG#eri/entul cunoscut 2 a ales trei$eci de nouEn%scui, iEa i$olat !i a dis#us s% 'ie crescui de oa/eni care nu aveau dre#tul s% le vorbeasc%( 4fbar !iEa #ro#us s% ado#te reli=ia acelui #o#or, a c%rui li/b% va 'i vorbit% 1n /od s#ontan de c%tre co#iii i$olai( El era convins c% reli=ia le=iti/at% 1n acest 'el, de vocea naturii", trebuie s% 'ie adev%rata reli=ie"( ,inalul acestei eG#eriene a 'ost
S.A.A. @i$vi, ,eligious and )ntelectual Listor$ ofthe Muslims in -2!arHs ,eign, NeR Del1i* 25=;* p. 276.

1H9

 L cuo u!oar% ironie en=le$easca in subE co/entat de Cir [(8( *eLFutaU con'iat 'ilo$o'ia sce#tica a teGt a @e$ultatul eG#eri/entului a \ F FF vreo F 1/#%ratului /o=ul2 c<@K0?aas- s% nu 1/#%rt%!easc% vreo anu/e si, ca atare, suvc reli=ie anu/e" ( ori=ine co/un% des#re un .u !tiu dac% #ot v0F(eeC7J le=ende, atribuite 1n Evul pattern care s% 1l <<C????; a'iatici( Deoca/dat%, #ot Mediu /ai /ultor /onFurR# FF a doar s% constat 'a#tu FCVaFor<l<eluiBerodot "secolul al MElea f#ff@ffi'Z e=i#tean, 7sa//eti)os, care a do/nit1n secolul al = <<<.C<` cei dint*i dintre toi oa/enii", 7sa//eti)os "::9E:10F(/& * F F colib% F a staE #runci, care ur/au sa 'ie cres F ul vroia ast'el s% a'le care va nei, 'iind al%#tai de ca#reF Cuve F ce F de 'i#ri/a vorb% #e careo]orF 7 F F de co/#l to =*Gi=uritului '%r% noi/a aceCt to*o 7 F FF to\ 'el n Diare, cei doi @(f'@ a g " LF(L'+ a searr/%,,#*/e"/n/b 'a=ian ,F f dot E, 1ncredinai #r/ dovadaF 7F F "<F(( n H& 1nvoial% c% 'ri=ie/i sunt / FF FF F f #reoii ;storicul =rec susine ca a F FF autenticitatea, as ini Be#)aistos d/Me/'isF FF F % toat cult*nd !i vers//le cetorFin FF F o' de Berodot aceste in'or/aii le=ate de sur Fdev%r, de o le=enda #entru a convin=e cititorul F este \ F o #oveste #anotlca ae=i#tenilor, !inuEcu/Fs ar 7 e=(#tenilor Feste Cinat% de =reciF @*@ le=ende, 1n care cei doi co#ii atestat% !i o veMuneFF F 'i 'ost crescul !l al%#tai de
FFF 0>+jFDondon,1919,voU,#(60:( 6 ,(8(7nLr(FttFLI"JJ(FFestedoaroono/ato#ec#reluat%deceidoi * Unii co/entatori consideraca Fc F @@ @ F de g#F co#ii,carered*be)%itulca#relorjF F FF F # 'i v ba de 0 Cco#UileM=ienesiareF r*d*cin%indoEeuro7eana,cFF = 'cac'on ^ acoace"!ien=('tLteJE 160

c*teva 'e/ei, c%rora E #entru a nu vorbi de 'a% cu #runcii E leEar 'i 'ost t%iate li/bile "ve$i subE/otivul Bdoica mut3 !i 1n le=enda scoian% co/entat% /ai sus&( J Da o #rivire su#er'icial%, sEar #utea crede c% acest /otiv /itic este 1nrudit cu cel al Ba!andonrii 8e:punerii9 pruncului3 #e /aE lul a#ei sau 1n #e!ter% E un /itolo=e/ cu o bo=at% biblio=ra'ie 'olcloric% si /itolo=ic%, av*nd ca #rota=onist eroulEco#il" "MoiE se CareonJ, @o/ulus si@e/us, 7erseu, 5edi#, 7aris, C]rus, 4/iE rani, Zullervo etc(& sau $eulEco#il" "3eus, Borus, #arial ;sus etc&( , , 4 4rareori cele dou% /otive /itice se su#ra#un "ca in ca$ul, de eGce#ie al le=endei tal/udice #rivind na!terea lui 4bra)a/&( 4deseori coincid doar unele subE/otive "i$olarea #runcului, al%#E tarea lui de c%tre un ani/al sau de c%tre o doic% str%in% etc&, 1n ti/# ce as#ectele eseniale sunt co/#let di'erite( ;n cadrul #ri/ului /itolo=e/, co#ilul este anoni/ !i U#sit de destin( ;n cadrul celui deEal doilea, di/#otriv%, ele/entele /iraculoase le=ate de na!terea si co#il%ria eroului anun% destinul de eGce#ie al unei /ari #ersoE nalit%i "1nte/eietor, le=iuitor, re'or/ator, civili$ator etc&( 7ri/ul /otiv /itic este 1ntors cu 'aa s#re trecut2 recu#erarea hm!u ori ginare Cel deEal doilea, di/#otriv%, are 'aa 1ntoars% s#re vntor 2 destinul #rodi=ios al eroului<$eului "C(8( [un= vorbe!te c)iar deE s#re the futurit$ of the child archet$pe<9.

;. Cartea l-i Solo,o EGist% un alfa!et celest "o scriere a "ngerilor9 !i, ca atare, lingua adamica are si o 'or/% scris%, cu virtui la 'el de #uternice ca 'or/a rostit% 2 : sin=ur% liter% scris% incorect E se a'ir/% 1n (almud #oate distru=e Universul(" Ccris% corect 1ns%, aceea!i liE ter% #oate s%E1 cree$e( Con'or/ tradiiei, Universul este o carte uria!%" "Mo)]ddin ibnE4rab1& ; toate tainele lui sunt conse/nate 1n Cartea "nelepciunii lui Dumne6eu. .u este 1nt*/#l%tor 'a#tul
C 8( [un=, +)e7s]c)olo=] o' t)e C)ild 4rc)et]#e",1n C(8( [un= !i C( Zeren]i, .ssa$s on 'cience ofM$lhohg$, 7rinceton Universit] 7ress, 1906, #( 86(

161
5

.CEQESTE

nnTTTUSX
"M"#"$%&M
mt

\u . A +tn76<u= Htm>m3)ap$ 0od

999.M+ .*

%6/

FF- .#
c$et

M.ro?amd)ap(* 0od T$*l(@

(aa

'chi, [; 5 '' bfi

4l'abetul 1n=erilor"(

276

c% aceast% carte a tainelor a 'ost =ravat% 1n sa'ir anu/e de 4r)anE =)elul @a$iei E 1n=erul inuturilor secrete !i c%#etenia /isterelor su#re/e":, 1n=erul al c%rui nu/e teo'onc 8,a6i .l9 1nsea/n% c)iar Cecretul lui Du/ne$eu"( Con'or/ tradiiei ebraice, Cartea lui @aFel" 8'efer ,a6iel9 sau Cartea secretelor" 8'efer ha ,a6im9 iEar 'i 'ost 1n/*nat% 1n 7aradis lui 4da/, de la care ar 'i ajuns la Eno), a#oi la .0e, la Ce/ la 4bra)a/, la lacob, la Devi, la Moise, la bsua !i, 1n 'inal la Colo/on( Con'or/ altor versiuni ale le=endei, nu 4da/ ar 'i 'ost cel care a #ri/it E din /*na 1n=erului E Cartea "nelepciunii lui Dumne6eu, ci Eno) "c'( versiunea slavona a Crii lui .noh, 66& sau ;saia "c'( a#ocali#sa ti/#urie 7i6iunea luV Mia9 sau c)iar .oe "c' teGtul 'epher Foah din literatura rabinic% /edieval%&0 5ricare a 'ost E con'or/ diverselor tradiii \ #ersonajul biblic iniial, cu care sEa desc)is !irul celor care au intrat 1n #osesia Crii lui Dumne6eu, la ca#%tul cel%lalt al !irului sEa a'lat invariabil 1n ele#tul re=e Colo/on "900E961 1(e(n&, #atronul tuturor vr%jitori lor inclusiv al solo/onarilor din tradiia 'olcloric% ro/*neasc%8 C#re deosebire de toi #redecesorii s%i, Colo/on a retranscris 1n li/baj #o#ular Cartea lui ,a6iei "devenita Cartea lui 'olomon9 si a '%cutEo #ublic%, nu #rin /ulti#licare "i/#osibil% 1n e#oc%& ci #rin eG#unerea ei 1n cel /ai #ublic loc ; 1Ea =raMat teGtul 1n #iatr% #e st*l#ii de la #oarta (emplului din )erusalim. Cuccesul c%rii * 'ost enor/( 1n ca$ de boal%, 'urtun%, seceta e'c(, oa/enii nu se /ai 1nc)inau lui le)ova, ci a#elau la Cartea hi 'olomon, care coninea desc*ntece, leacuri !i vr%ji, rituri de c)e/are a 1n=erilor !i de eGor( ci$are a de/onilor( E Du#% c*teva secole de de/ocraie !i liberalis/" solo/oE nian autorit%ile au decis c% situaia a devenit inacce#tabil% si s(au =r%bit sEo siste$e( Cub #resiunea #roorocul/isaia, re=ele iudeu ;eE $ec)ia "0H0E:89 1(e(n(& a distrus Cartea lui 'olomon, re#un*nduE1 ast'el #e le)ova 1n dre#turile sale divine !i restaur*nd E doar #enE
: Moses8aster(++ie '+ord ofMoses, Dondon, 18O( `> @8dF@(7atai,`MEFE-6ai6(n9i\;oan7 tootoUiaaF de dincolo, trad( 8abriela !i 4ndrei 5tsteanu, Ed( .e/tra, ucure!ti, 1999, 7#( i'*(/ * 7entru relaia 'olomon E solomonar taCartea MCoio/oM E Canea 2lomomru lui, ve$i 4ndrei 5i!teanu, Motive si @fK];KHNT@HK tn cultura traiitional mneasc, Ed( Minerva, ucure!tt, 1989, 77( H0:EH-9(

166

T a orivUe=iulcunoasteru(Mele#ciuniiluiFE c*iva iniuar E #nvue=r F + eu ne* "E , c r'** "secolul al QElea e(n(& reiate ] FF DeGic0d< FFdactate de CotoFF( E1 "ieE "** "UtseJCer%un#asaY @ dole!u si acest eve//ent Fe ud)j***F F F ke $ec)ia& E "CC Colo/on >(1*F Colo/on de lacare LL'F=F, d de F C[I luat/0\ vorbe!te de L'FMF si tot 1n aceasta 'or/a * Z\tea&g c%tre oa/e/i lui ;jec/ "1nce#*nd d / s e c o / F
/*neCC de laD Ftf = #ediavolisicu/ ciunec*Co/o'tU a lui Colo/5+i vIF cu/ vale=a ,

1i c)e/a #e nu/ele lor

cu

@ Gerbi ce

3. cartea-copac

##

T E -coate tradiiile cu ta>@(@M b #osesia Cos/oE vetsuto(4L q'leE/agrar o# 'doita=eE ciat0;Ul J iin't 757F ro/teaZ* "C* din'Eo ca* unaEFtC 4 cE sun( o F+Foabuouia*

; LLdinea1n Univers #rin sus#endarea nor/elor"( Ci/ilar, 1ntrEo va #ro'il de so/nul lui ra)/a, 'ur% 7edele, #rovoc*nd ast'el Ftc%Frterdictiei de a citi sau sustra=erea c%rii se 'ace de re=ula de c%tre un de/on sau "ca 1n ca$ul le=endei biblice& la tCe* unui de/on( 1ntrEo le=end% cos/o=onica transilvana se +1 de c*nd )%ul X^ )aosulY, c*nd lu/ea nu era #l%s/uitaJ, L$eu i <& tr%iau 1/#reun% 1n ce, C*nd Du/ne$eu era CC+toI lu/ii, Dracul a 1nc%lcat interdicia si a tntrat in C;rit%", F odaia a dou%s#re$ecea din 'undul cerului , <?t U o /as% =%si el o carte /are, 1n care era scrisa F Fe7cialuiDu/ne$eu"(,,DraculEconunua FdaEse#use [Fc% si ceti curios cu/ era, !a#te $ile !i !a#te no#i 1ntruna, Ct%Q a#ro#ie ti/#ul c*nd 4tot#uternicul se va s/ la cer i nu/neCu u a'l% cetind( 4tunci el 1l alun=a #e Dracul d/ cer D FHnda biblic% a #%catului ori=inar" nu este dec*t 'or/al di'erM Du#% ce dob*ndesc cunoa!terea, intru!ii sunt alun=ai d/ 3U c)iar dac% interdicia nu este 1nc%lcata de un de/on, ci de i+a/ siEva is#itii de un de/on "!ar#ele ce de de/u* care se c/i Diavol si Catana"1H&, !i c)iar dac% 1n locul Carta in )Zdunti lui ^umne6eu este Copacul cunoatem(4cesta d/ C%nueste altcevadec*t i#osta$a dendrolo=ic% a c%rii ;n #o'ida CCi Du/ne$eu !i 1ntrEun /o/ent de neatent a acesE Z Q si Eva =ust% din rodul #o/ului care cre!te 1n r/jlocu F F J 4tuncilisEaudesc)isoc)iilaa/*ndoi" !iaudevenit F'+caDj [Fosc*ndbinele!ir%urU,aceFnUE+&(
U rn@@@@@@@@@@ $@@,@deter/inantulsceE #entru 4da/ !i Ev*( diavolul E touno ca unF_ d[cEnu1 lea=eic%deai/*nca +ariul cunoscut2 Diavolul ase2 Mult uni 7are rau Cd&rt de llteratur voi dintru acela! #o/ vot ='lLEUj Ud F 19=9, F F #( 199&( rom#n veche, coord( i(C C)ii/ia bte cunoa!terii cu

##( 80E81(

16-

6)"'( )'* SORITONt IPSMU TATIS

MC NRMTA9 +ummcc
Coro a

CAC+EM4F+,Fv CE7B[@5+;CMM
Q D;M;.5 '*LJ_'c*FEnJil@MM .5M[.MM
+tABi.ro. II

?Ar<orele se"irotic. ; du#% At1a asi-s Virc1er* /edipus -eg$ptiacus, Ro,a. 2;46.

16:

Este, acesta, un eveni/ent /itj c acest /o/ent !i din acest /otiv, o/ul (@ m de F7ortant2 din a cunoa!te "#*n% atunci, un #rivile=pu cb*nde!te #osibilitatea de tot de aceea este alun=at din 7aradis 8 1M/E&J dar tot de atunci si ne$eu&, #entru aE!i is#%!i pcatul orhf@ Ce7arat, deci, de DurriE 1) doctrinele celor trei reli=ii ale cF+," conce7t 'onda/ental isla/is/&( a "/o$ais/, cre!tinis/ si Ecuaia copac E carte nu este o s; #retare si/bolic% abu$iv%( 4ceea!i /eta' E s#eculaie sau o interE alt #ersonaj biblic, c)iar dac% 1ntrEun te R'a a#are / vi$iunea unui de un 1n=er, Eno) are vi$iunea unor Coc a#ocri'2 #urtat 1n ceruri $ea$% !tiinele sacre !i secrete DCartea 7aci /iri'ici, care si/boliE si/bolic% dintre carte !i copac tranC#ar> 'hH Il@ Ec)ivalarea balistice ale Copacului sefirotic "ebr s t W1 "* re7re$ent%rile cabE alc)i/ice ale Copacului filo6ofilor. t$fer g ((carte"& sau 1) cele pac E carte, grdin E !i!liotec etc e <<< frun6e ^ paginf CW Cte 'r dieval% arab%( W(a(/(d( ecvent% fa tradiia /e"

C. )artea-$ran ;/a=inea cu#lului #ri/ordial ur/a in=er%rii 'ructului unui copac CarHt c F/d cunoa!terea 1n ta'or% 2 cartea hran. ;/a=inea este foH "F sukerea$% o alt% /eEa#are !i ui teGtul neoE testa/entar ; -a#arentneobi!nuit%( Ea /*na 1n=erului !i a/ /*ncatEo ; !i erF (tunci a/ luat cartea din rea, dar du#% ce a/ /*ncatEo #*ntecele111 F /ea dulce ca /ieElipsa 'f. )oan, Q, 10 E teGt scris #e in ["F s"a a/%r*t" D-poca cu 1900 de ani&( Este un e#isod care a b 7at/os( eGact 1n ur/% bre, #rintre care =ravura din 1i!lia de iB FV'ciat de ilustr%ri celeEdatorat% lui 4lbrec)t Diirer "1998&19( oln "circa 1901& sau cea 7lec*nd de la 'iciunile /itice, ton luat de 'iciunile literare( 1ntrEo celebrF"Ul bjblio'a=iei a 'ost #reE de Ur/u$, 4l=a$] observ% 1n sto/ac<,F bi$ara"J Ce/nat% 8r r%/%sese bun 1n Uteratur% 'usese con*, u//er c% tot r>
23

Me$i [ur=is altruCaitis, Metamorfo6ele ZXc>cul

u
e

Ft!V di=eratI(

Dar, ulteE E E E

## H-8 H:0

160

4/ luat cartea din /*na 1n=erului !i a/ /*ncatEo(" 8ravur% de 4lbrec)t Diirer, 1998 "detaliu&(

rior, 8ru//er este 'orat s% re=ur=ite$e toat% literatura 1n=)iit%"( Ce era intuiie ludic% #ur% la Ur/u$, este erudiie livresc% rece la U/berto Eco( ;n ro/anul s%u Fumele trandafirului, [or=e, b%tr*E nul bibliotecar orb "#ersoni'icare a lui [or=e Duis or=es&, devoE rea$% /isterioasa carte, ale c%rei #a=ini erau unse cu otrav%( [or=e /oare, nu 1nainte de a incendia biblioteca /%n%stirii( .u voi relua acu/ istoria !i se/ni'icaia acestui /otiv E !i !liocidul #e care 1l co/ente$ 1ntrEun alt ca#itol al #re$entei c%ri "ve$i #( 611&( Mai interesant% este acu/ observaia c% ingerarea crii "ca orice ti#,de iniiere& #oate avea e'ecte contradictorii 2 unul bene'ic, altul /ale'ic( 8ust*nd din carteaEco#acul cunoa!terii totale, 4da/ !i Eva dob*ndesc 1nele#ciunea, dar 1!i #ierd dre#tul 168

deEa o 'olosi 1n 7aradis( Cartea in=ur=itat% de C'( ;oan e dulce ca /ierea 1n =ur%, dar a/ar% 1n #*ntece( Da 'el, /anuscrisul unicat din ro/anul lui U/berto Eco este un elo=iu al r*sului", dar Ein=erat E el 1nveninea$% letal intestinele( Dublul e'ect al cuv*ntului este 'uncie de /odul cu/ e scris "sau rostit&( 5/iterea sau ad%u=area unei sin=ure litere ar #utea 1nse/na distru=erea 1ntre=ii lu/i" 8(almud9. +e)nicile Ca!!alei 8gematria, notari2on, temuri9 1ncercau s% redesco#ere #ierdutul lo=os divin", 1n s#atele celui #ro'an( Ccris% de rabinul cabbalist #ra=)e$ Dod #e 'runtea 8ole/ului, o 'or/ul% /a=ic% "ebr( emeth E adev%r"& creea$% o 'iin% arti'icial%, dar o !i distru=e atunci c*nd o sin=ur% liter% este !tears% "ebr( meth E /ort"&( Mul=ari$at%, ideea se a'l% !i 1n #ilda /orali$atoare ad/inistrat% de Eso# 'ilo$o'ului Qantos 2 li/ba "=%tit%& #oate 'i cea /ai dulce, dar !i cea /ai a/ar% dintre /*nc%ruri( ;/a=inea in=ur=it%rii c%rii a l%sat ur/e !i 1n li/bajul /eta'oE ric( Ce vorbe!te des#re 'oa/ea de c%ri" 8li!ri satiari, la 7etrarca, 4am., ;;;, 18& !i des#re 'a#tul c% cineva cite!te o carte cu #o't%" sau cu l%co/ie" sau c)iar c% o devorea$%"( Du#% aceea, o diE =er%"( Meta'ore si/ilare se re=%sesc !i 1n alte li/bi( Da s'*r!itul secolului al QllElea, directorul !colii teolo=ice din 7aris !i autorul lucr%rii )storia scolastic, 7ierre le Man=eur "sau 1n latin% Comes tor ^ /*nc%ul"& c%#%tase acest co=no/en datorit% renu/elui s%u de devorator" de c%ri( Cir ,rancis acon scria, la s'*r!itul secoE lului al QM;Elea 2 Unele c%ri trebuie s% 'ie =ustate 8tasted9, altele s% 'ie 1n=)iite #e ne/estecate 8s+allo+ed9 !i doar c*teva s% 'ie /estecate !i di=erate 8che+ed and digested9; cu alte cuvinte, unele c%ri #ot 'i citite 'ra=/entar, altele trebuie s% 'ie citite, dar '%r% cuE rio$itate, !i doar c*teva trebuie s% 'ie citite 1n 1ntre=i/e !i cu deoE sebit% atenie" 8De studiis et lectione li!rorum, an 1-90&1-( 4ceste 1/#ru/uturi din $ona buc%t%riei 1n cea a bibliotecii #recu/ !i eGe/#lele /iticoEliterare de biblio'a=ie nu sunt deloc 1nt*/#l%toare( 4ciunea 'i$ic% #ro#riuE$is%, de in=ur=itare a c%rii, are dou% /otivaii ale=orice( ;n #ri/ul r*nd, este vorba de un ti# de posesie total : )r%ninduEte cu cartea, devii sin=urul ei #osesor !i bene'iciar, ni/eni nu va #utea s% o /ai 'oloseasc% vreodat%(
Me$i alt% traducere a #asajului, la ,rancis acon, .seuri sau sfaturi politice i morale, Ed( Wtiini'ic%, ucure!ti, 19:9, #( 1:0(

169

*** *'(''; *I n0R +C ce LtrFo/, o realitate

eaEJ H ` M obsesia oa/enilor de a recuE trebuie s% ne FdaFa R F FF * ,'ie d#Ctia5 FFFFF abet .u este 1nt*/#l%tor #eia Cu#isod al 1n%l%/ +urnulu a la t cCcC dou% /ari e!ecuri @eK .u este vorba aici 'a#tul ca cele o FF se #roduc sBZ*onE
.u ^

VL iniiatului"" 8,laceiL El avea a a> *+eI#lIl t Fit/CCtl, s% desc)id%

deciKF E "CCKCCCn* *d T TaFJra

#ulEte/#lu # o/ D * 3K n1e*, de co/un4cI UUUUU, o suau i LU3 avea si L"L"FW Llea!i cuvta*" E Ln

Q; n 7ierderea acestui li/baj !i ratarea edi'ic%rii +urnului r'Funt doar sincrone, ci !i sinoni/e( 7rin a/estecul =raiurilorJ*, nrirQ=/entarea lo=osului divin" 1n 0H de =raiuri u/ane, nu Q co/unicarea dintre oa/eni a 'ost sistata ca(cea d/tre oa/eni V /ee$eu( Di/bajul une!te, dar !i des#arte 7Mon din 4leGanE DaF+ 1ndre#t%it s% s#un% c% Du/ne$eu a dat cuv*ntului #araE doGalul #rivile=iu de a 'i /ijlocitor 1ntre creator !i creat, dar !i `ie a naFFFFF **" df7aradiCJ de ** nnterii o/ului, Du/ne$eu iEa retras acestuia ulti/ul atribut divin, Cuind #entru totdeauna li/itele condiiei u/aneDelaacestjaiEnt+eiu/ent E ec)ivalent cu a doua "!i de'initiva& c%dere oin 7D,>0 E #rivile=iul 'olosirii lim!ii paradi6iace a r%/as la /( Ca c*torva iniiai, a c*torva #oei, a c*torva nebuni( .ou%, Qlalti nu ne r%/*ne dec*t va=a s#erana de a rosti c*teodat% ECttEun /o/ent de ins#iraie sau din #ura 1nt*/#lare E c*teva sunete #e care 1n=erii le #ot 1nele=e(

4cestei c%deri din 7aradis" i sEa atribuit c*teodat% se/ni'icaia unei c%deri 1n /'rrn" 1ntrEun eD intitulat (he (o+er of 1a!ei, 8(Z( C)esterton relatea$% o le=end% din ralia isla/ic%2 Cultanul 4ladin le #orunce!te uria!ilor s% construiasc% un t urn F =? reV % dincolo de cer si s% continue s% se 1nale /ereu !i /ereu"( Dar 4la) tri/ite Un 'ul=er r#resteconstructia;u/uluiQ%derealui#roduceo=roa#%,acFiad*nci/ecre! teteuna Ca'or/at un #utrar% 'und, a!acu/ tu/ul ur/a sa'(e'aravar'(ln acest tu/ r%stu/at ai J1ntunericului, su'letul or=oliosului sultan continu% s% cad% /ereu !i /ereu("

10

W. Di colo si !i coace !e ogli !)

,. Ogli !a-,it

plato

G, /glinda K<G
+

re"lectare !eciX a J$%

Rtria ss* 4FFrns

YraJa

* logica/ r

ele /%car cu sco#ul de ai

?ri D colo MU'6U D colo Ci L""IUUU,( Lr

n%("&, 'ie ca re'lect%ri

ale

de$/e/brarea unei

De/iur=uluiE /ea ia nastere 7/ "auto&de$/e/ 1n alte ca$uri F F0Jasl/ilabU cu acela<+ Y 4iine pnrnordMle @ @ cos/ice i'peculu #a=inii #rin s#ar=erea

Ci/ilar se #oate inter#reta f@@@lo"@ Cos/osului #rin s#ar=erea unui />;K@F Nu dial /enii viitoarei lu/i( ;n /itul vedic de Le/#, dus 'aurul str%lucitor" "un 'el de @@'@ i /u 2 Jal$eului ra)/a, care brandul sau F s%#urcead% '%#E , ra)/a, lu*nd )ot%r*rea in cu=etul auFa F care ? Jtari 'elurite din #ro#naEi substana, a '*F[F, la 'el de +=er/en( 8er/enul a devenit ou caF s* s(a n%scut el lucitor ca astrul cu /u @[@-Manusarnhita 1, 8E9 ( 1nsu!i, ra)/a, str%/o!ulL 'F[ /ulti#)cani Mitul iudeoEcre!tin conine, de ase/eni , FF #nn autore'lectare(Creatorul 'ace F FFbene'icia$% de

sa de .ecurai"( , itol ja#one$ al $eiei C% ne aduce/, de ase/enea, a//te de /rtuY7 F 4/aterasu 5/ifa/i Fj[CCF+'to>( c%ldur%, 1nc)i$*nduEse 1ntrEo =rota, a b#sdFU/veF F? succesiunea anotun#urnor a $MoFi a 7 F FF d Cos/osul din Baos, 7F ** FF De aceea o o=linda o=lind% "'o=o/i& 1n carere'lectra#ul F \ \ ca obiect sacru, si/boli$*nd FCerial si, deasu#ra intraEtrat% 1n sanctuarele !intoiste, / 7alatul i/#e ,

H( /glinda cuv#nt
ria cuv*ntului 0*'r* FC+FC+F vitabil& cu /iracolul #n/ei re'lect%ri acesui eseuc de/ers de antro#olo=ie><@ <<C?<% oglind a dat /aEdar este interesant de dut in ce %@ * de urfaculos al sura /odului 1n care a 'ost rece#tat 'eno/en oglindirii.
;st0
Jn#

196

aC nelinda 1n li/ba 'rance$% Dmiroir9 Cuvintele care dese/nea$% o=> FF 'rance$ /l( ao" "Ftruns 1n en=le$a /edie / seco F de c%tre 0'i ia+% 1n 4n=lia era @H@rour 1si are ori=inea 1n lat( eF Da r*ndul s%u, cuv*ntul rm+ 'icient s% a/inE F celelalte cuvinte latine din ac eas d C/irna, miraculum, mnficus@ da era consldeE Cte tobi euro#ene&E #entraF' /XraFfs "de/ne adic%, c 1 '%c*nd #arte din s'era obiectelor dou* /a/( dd ca 'acandF# F re F denu( rata UGactltate ca Co=lin$ii 2 a U[FFd>`FF CHCCE j* `*** te liraba lat'e% era altul dec*t Cuv*ntul care dese/na oghria n e H Cel care a #%truns 1n 'rance$a res#ec@ F li/ba iatlna si hi cuv*nt cu o 'a/ilie la 'el denI( u Cu "ocariC% la 'el de #rodi=ioEj/*I**#F7 [ de Fvi,V observa, a c%uta"&, FXF> 8,vi$iune, ar%tare, C distins, b/ev%$ntresFaU7 F , 'anto/%"&, speculri "=j F Fe, s#ecie, s#ea , UUg "c)i#, 'i**IF[ C#ecL<u/ #rov/ nu nu/ai cuE &ctaculum, spectator etc U/ i e "cu eGCe#ia'ran 1U ce dese/nea$% o=linda / l/ibde dar cCei si a ro/*nei& @ s>ecchlX@'plegel oland( spiegel, sued( ce'e in li/bUe =er/anice " Fnnanice a #%truns 'or/a

>diGea cuvintelor ca e desee , ? FF en=l( nurror9 cu lat( LF+F ar%tare, 'anto/%"&, nu este o=lind%"& cu lat( spectrum "vi$a/ F de ti' 1nt*/#l%toare, nici LUU*U acela!l cuv*nt, 'und vorba oglinda !i v/LnF @ C de o vocali$are u!or dr'enta ( Z?L F aceea!i F consonant [j[F F care #er/ltea cltlE
" o=lindaJ& !i ZDE4ZE v "R 199

a -r,T ter/eni 4ceast% 'ructuoas% torului s% alea=% unul dintee cer do1 [FF 0 c)eie cabbaE Fbi=uitate era considerata @@@@ din 7echiul Ustic% FFFFQveFr+Fte alelor M Du/ne$eu (estament 2 Mai elte<*ee U /are tain%, #rintrEun cuv*nt sunt dese/nate in ebraica, nu 'ca o/ 'pecularia, cores#un$*nd celui de o=linda "@a#naei i 1-8H&( ( ( trr,irnri s, speculum9 au stat la 4/ v%$ut c% doi ter/e/ atuuF F F ori=inea cuvintelor desernnand L=tada nu nF F ro/anice de a#us, dar si / toatFeC ele/entul latin este tea, 1n li/ba ro/*n% FFFe slav%2 slav( ogleadaQ cov*r!itor&, cuv*ntul oglinda este,*!on= "a #rivi 1n jur, a observa LF(NF( Fce 4vi/de) verb 1n li/ba ro/*n% din jundFa)u e F 7 sEau de$/et*t ca din betae * RF F F Ci o=lindind lEau :8 LtoMtoan#ernFFF F r%vesti #odoaba /eac cunoscut#redo/nuJsau CF'FF Cante/ir, Divanul, .u o=linde!ti bunurile /eale "M F iF 1ris*/nat,

U cat ae sunidia area cu sticla !( cu =)eaa r!ort*

( #rinci#alele #ro#rieE F

o='aia'o ",(o=taF ga e F" , en=i( ="5+ce "oc)ire, #rivire"&, e* "ta*I8&8F,8

''l'ls"g

lat( jbej l;(C)L* &;JeU, 8taH "luciu, str%lucire, =lau'&, Eer/(=aI"neted =>9*HF r&gt=>>ustrait,

corelate cu activit%ile intelectuale( 4le=orie a vi$iunu eGacte E notea$% altrusaitis E o=linda e 1n acela!i ti/# eG#resia =*ndi/ #ro'unde si a os*rdiei s#irituale(((" 1nc% 1n 7echiul (estament 1n ele#ciunea era considerat% a 'i str%lucirea lurninn celei ve!nice !i o=linda '%r% #at% a lucr%rii lui Du/ne$eu(((" 8"nelepciunea lui 'o lomon, M;;, H:&( (( Este interesant de v%$ut cu/ a#are acest as#ect ale=oric in sieEra li/bajului( 1n /ulte li/bi, verbul a reflecta are dublu 1neles 2 a oglindi, dar si a g#ndi, a cugeta, a medita. Cuv*ntul latin spe culaia "conte/#lare, eGa/inare, observare, cercetare & a avut o carier% #rodi=ioas%2 a specula ^ a 'ace deducii "!tiini'ice 'ilo$oE 'ice&, a teoreti$a etc( @elaia cu o=linda 8speculum9 nu re$ida doar 1n r%d%cina co/un% a celor dou% cuvinte, ci !i 1ntrEo vec)e #ractica astrolo=ic% "#er/is%, de re=ul%, doar /a=ilor !i /arilor #reoi& 4 specula 1nse/na iniial a cerceta "observa& cerul !i /i!c%rile relaE tive ale stelelor cu ajutorul unei o=lin$i s#eciale( Ce #are ca din aceea!i #ractic% a re$ultat verbul con sidero, care iniial 1nse/na a e:amina "a cerceta& ansa/blul de stele "lat( sidus, sidens stea constelaie"&( 1ntrEo cunoscut% stro'% din Memento mori, Mi)ail E/inescu evoc% aceast% #ractic% ar)aic% 2 Magul privea pe g#nduri "n oglinda lui de aur Qnde a cerului mii stele ca ntr un centru se adun. .l "n mic priveste acolo cile lor tinuite 'i c un ac el 6ugrvete cruile gsite, h aflat s#m!urul lumii, tot ce i drept, frumos si !un. - reflecta, a specula, a considera E trei verbe care ast%$i deE se/nea$% co/#leGe o#eraii intelectuale sunt, 1ntrEun 'el sau altul, le=ate de oglind !i de 'eno/enul de oglindire a "i&rea)tau 1nconE jur%toare(

;. &glinda-o1iect
5slinda "ca si 'ocul de alt'el, sau lu/ina& a intrat de/ult, #nn abu$, 1n s'era jalnic% a /iracolelor do/esticite( C/ul=andEo din /ediul s%u natural, a/ 1/bl*n$itEo, a/ /ultt#licatEo !i a/ inE v%atEo s% 'ac% sluj #e l*n=% casa o/ului( 8r%bii !i neateni, ne
19:

o#ri/ 1n 'aa o=lin$ii #entru a ne "re&cunoa!te /asca sau trece/ indi'ereni #e l*n=% ea, ne=lij*nd toc/ai statutul s%u esenial2 rm ra!ilis. 7entru a restabili centrul de =reutate al rece#t%rii o=lin$ii de #e coordonatele #ra=/atice, #e cele #oeticoE'ilo$o'ice !i /a=iE coEsi/bolice, #are a 'i obli=atorie evocarea eG#erienelor co#il%riei u/anit%ii sau cel #uin ale co#il%riei o/ului E v*rsta sensibilit%ii /eta'i$ice #rin eGcelen%", cu/ o de'inea Ducian la=a( ,iind co#il, era/ 'ascinat !i tulburat de vecin%tatea o=lin$n( M% in /inte st*nd ne/i!cat, ore 1n !ir, 1n 'aa unei vec)i o=lin$i de 'a/ilie( ,%cea/ a#oi un =est brusc, #e nea!te#tate, cu =*ndul sEo 1n!el( @e$ultatul acestei stranii !i inec)itabile co/#etiii era /ereuJacela!i2 #ersonajul din o=lind% /% i/ita instantaneu( Cau eu 1l i/ita/ #e el((( cV Contrariat !i u/ilit, a/ s#art o=linda 1ntrEun acces de 'urie( 4 'ost o 1ncercare dis#erat% !i absurd% de a do/ina #rin distru=ere un obiect care si/ea/ c% /% do/in%( Motivul =estului /eu a 'ost la/entabil, iar re$ultatul E invers #ro#orional cu a!te#t%rile( Mr*nd s% distru= obiectul, nEa/ reu!it dec*t s%E1 /ulti#lic, #entru c% "a/ a'lat& #artea conine esena 1nE tre=ului, iar cioburile o=lin$ii redau 'idel i/a=inea "!i nu cioburi ale ei&, /ulti#lic*ndEo( 1nvins 'iind at*t de cate=oric, a/ 'ost 'orat s% 1nc)ei, 1n /od tacit, un acord /utual de 1nele=ere !i nea=resiuE ne( 4/ stabilit luciul o=lin$ii ca )otar inviolabil 1ntre t%r*/ul /eu !i cel de dincolo !i a/ )ot%r*t s% ne su#ort%/ reci#roc vecin%tatea, oric*t ar 'i 'ost ea de st*njenitoare( DeEa lun=ul anilor, #actul a 'ost 1n #rinci#iu res#ectat "cel #uin de oc)ii adversarului !i ai observatorilor tri/i!i de /anie #uteri&, dar #re=%tirile de a/bele #%ri #entru o nou% con'runtare nu au 1ncetat 1n secret !i nu au 1nt*r$iat s% a#ar% colii unui r%$boi rece "cu/ alt'el #utea 'i r%$boiul cu lu/ea de =)ea% a o=)n$u c&( Mai t*r$iu, '%r% s% #ot aduce #robe directe !i /ateriale, a/ intuit #racticile de ra#t !i racolare ale adversarului( ,iecare vieuiE toare din t%r*/ul /eu, care se o#rea sau trecea #rin 'aa o=lin$ii, 1!i l%sa acolo, 1n laco/ele ei /%runtaie, #artea cea /ai subtila !i esenial% a 'iinei sale( 8enero$itatea o=lin$ii /iEa a#%rut a 'i doar un #aravan /enit s% ascund% #ornirile ei a=resivEva/#irice( 4/ ad%u=at o=linda la lun=a list% de obiecte de/onice, e'ialtice" Elist% l%sat% desc)is% de 8ellu .au/ 8Medium, 199-& E #entru c% ne su=e nu nu/ai i/a=inea, ci !i, o dat% cu ea, o #arte din su'let(
190

DANS

QES SOVT DC

%&
,(&,

'- s.'/
EN

S(N $+

-.o s
VI VFST ET VRAl COM MC

8uiUau/e 4#ollinaire
$$S AN QES NE

5=lindaEva/#ir(Ca(i=ra/*de8(4#oninaF(FlC(

aF lucruri de/ult !tiute !i conse/nate( ;n vec)ea @'CXrr_@(*@@ ca o/ul s%E!i re'lecte c)i#ul 8recie, ca !i /FF L teau s%Ei 'ure su'letul ",/`> * a#%J F eK /ot [#Etru care, 1n casa de'unctului E tfarcis9. .u "cF* \ se aco#er% o=linda cu o #*n$a 2 un unde su'lFF,F dintre lu/i( 1n bas/ele ro/*ne!ti !i de FF c7'recvent /otivul o=lin$ii vr%jite, caGe ia #uterea !i 'ruE aiurea este ?ecve;" D si/ lug 'l las% ne/i!cat "li#sit de vlaE /useea`` L0FFF Fuseea, vla=a sau su'letul eroului =%&( 8enunea / ca* [ "de o=lind%&& 0 dat% ce reE , buna LFF , ar c%, de data aceasta, este de o=lindire do 6*+, de EFFFQQsunetului, o=)nda nu este totu!i de Rlaco F ' c toc%rcate de otrav%, se lovesc de discern%/*nt( @@iol@. 5ric*t de subtil% !i de reduE luciuldevenit .mp FF #enru aa(eaneajunsuriE/ tabil%, nici o ar/a F j Di/#otnv%, ar/a devine bu/eran=, vaE lu/ea de dincolo F F FF #entru /entaUtatea #o#ular%, t%/*nd #e cel care F FF F autodeoac)e #riviridu\se 'CCKFCeul "re#tila care col sua vedere attosca lJuo/o
m

198

Suando ;o vede E runetto Datini, Cartea comorilor, 1H90&, baE sriiscul, deci, se sinucide involuntar, rece#t*nd #ro#ria sa #rivire /ortala, rico!ata din o=lind%( Din 4ntic)itate #*n% dincolo de Evul Mediu, o=linda a 'ost considerat% ca 'iind sin=urul re/ediu 1/#o triva acestui ani/al 'antasctic, alt'el invulnerabil2 (((se ia o=linda cu care trebuie sa te aco#eri #entru ca /onstrul, v%$*nduEse 1n ea, sa 'ie ucis deFre'leGul #ro#rulor lui #riviri" "Ci/on Majoli, Dies Canicularii, 1:00&( 7erseu, de ase/enea, recur=e la un scutEo=linE da #entru a r%#une 8or=onaEMedu$a, a c%rei #rivire #ietri'ic% totul( 4cela!i /otiv a#are 1ntrEun bas/ c)ine$, nu/ai c% eroul nu o#une dra=onului, #entru aE1 r%#une, o o=lind%, ci 0 icoan%" re#re$enE tanduE1 #e /onstru( Mai/ult dec*t at*t, 1nCusi eroul #oate lua c)i #ul bestiei( Este ca$ul 'enicianului le=endar Zad/os, care ia 'or/a dra=onului #e care 1l ucide "5vidiu, Metamorfo6e, ;;;, ;M&( Din cau$a #ierde/ se/ni'icaiei, 1n relat%rile t*r$ii ale /itului "c)iar si la 5vidiu& /eta/or'o$a se #roduce post factum si nu, cu/ ar 'i 'ost nor/al c)iar ui ti/#ul 1n'runt%rii( Ducian la=a a intuit eGact coordonatele /a=ice ale acestui topos, 1n #oe/ul )n fata unei sta tui a 'fanului Gheorghe 2 J C#nd sf#ntul s a pornit prin cel coclaur s nfrunte hotr#t, dar fr ur prime0dia, a "m!rcat armura lucrat n ochiuri ca din sol6i de saur. Cine i cum "l "nvase anume, )-n4ingatorul dac 4rea sin4ing e ne4oit s semene cu-n4insul = Cine i a spus lui, focului prin lume, "n 6ale de reptil s# se ncing c 'osit de undeva din diminea, se !ate acum la !lestemata g#rl. Cum seamn "n ea, lupt#nd cu !raul el "nsui, 'f#ntul Gheorghe, cEo op#rl ] 5ricu/, re'lectarea, dedublarea, 1nt*lnirea "1n o=lind% sau nu& a #ersonajului cu el 1nsu!i, sunt se/ne /ale'ice de 1/bolE n%vire i/inent% sau /oarte( Motivul a '%cut carier% 1n literatur% 2

199

@ D

Badt)orne, Dostoievsfi, 4l'red de Musset, [a/es, ( (Ctevenson,Bad/o/ nuso a Zleist, Carton ' a/, FF WG .U UC 4dev%ratul atu al o?F F e@ FF @ 'ideftall F F <'l'aitor/ 2 /i se ''lai vorba de 'a#tul F F F consideral c% 1n o=i/da si al 'alsit%ii ( MU #are c% au 'ost /ai / ,,F F si/ilitudine !i ase/%nare 'alsul a#are #rinde F F ceea ce la *n=a F F = F drea#a a#are la stan=a cu obiectul, 'als ti no Maleriano, L$erogliphica, se ive!te la drea#ta adev%rul 'und ascun F o=Unda c% 1-:1&E EF vorba /aiF bob F F F o=linde!te /tre= revelea$% tot "c)iar ! FF F(F F ea ne de$v%luie Universul&, RenaJ lu/ii de dincoaCe& !i ne 1nv%luie ceea ceea ce !ti/ "i/aF inea lurnii de dincolo&( Wi dac% sunte/ ce vre/ sa a'la/ "r/ ? o FF c*trU lu/ea de dincolo, da ca RF i #uini #rivile=iai de acord ' tul ca nu/a ttebU1 * r;sc) Ba #riveasc% sau c)iar s% trec% #rin !tiut sa v o aesciu Ltni asta /iEa/ ascuit ar/ele !i /iEarn antrenat a 4nu/e #en ru F F F 1nh/ni F cu atat /ai a 1n secret s#ionii, #* u care F F /ai ni/ic( Ducld, #uin, s% Fcere!ti o F F FF sc)e/e uto#o=ra'lCe FF F a/%=itor !i i/( a/ 1ntoc/it #lanu n\ sau, dis#erat, a/( F(F FF FF onirice !i#oetice, #enetrabil al o=lFM eGlenuare #erce#iile eGtrasen$onale, F 'ata FF /cerc*nd, #rin /iEa/ acui$at #an re'lectat si /Ea/ ( (F din aceast% 1n a''i CsoFd+FWFei 7e care 1i credea/ a 'i victi/ele t%r*/ului /eu eG#erienele #redecesorilor care 4/ C n n '1 sau altul, conse/nai de istoria le=endara au 'oF, /trEun ; F F F care au reu!it s% se /toarca sau literara a o/e/ F F FF F cu/ U tid/ta \F "ti# 4)ce&, #oves 'a F care au e!uat la( /iraculoasa <LJL Nji/lt de c)r#ul v%$ut 1n o=linda a#ei, rentabil "ti# f<K@ cre$*nd ca e tru#, nu doar und% ; ".arcis& 1uoe!ie u
1-0

#rins de /irare 1n 'aa lui 1nsu!i, st% '%r% s%E!i /i!te tru#ul sau c)i#ul" "5vidiu, Metamorfo6e, ;;;&( .u sEa subliniat su'icient 'a#tul c% dra/a tr%it% de .arcis este o ur/are a bleste/ului #ro'erat de ni/'a Ec)o, a c%rei dra=oste a res#insEo t*n%rul erou( El a re'u$at s% iubeasc% re'lectarea #ro#riei sale voci( @%$bunarea a 'ost aido/a unei i/a=ini r%sturnate 1n o=lind%( El sEa 1ndr%=ostit de re'lectarea #ro#riului s%u c)i#, care, la r*ndul ei, iEa re'u$at dra=ostea( 4!a cu/ ni/'a Ec)o a /urit de dor, #resc)i/bat%En #iatr%, tot ast'el .arcis "'iu de ni/'%& sEa stins sus#in*nd de dra=oste, /eta/or'o$at 1n narcis% 8Farcisus poeticus9 E 'loare din care, #*n% ast%$i, %ranii ro/*ni #re#ar% o 'iertur% "un narcotic", deci& #entru sus#in !i b%taie de ini/%"( C%ut*nd s% re'ac istoria o=lin$ii, a/ ajuns la #reistoria ei( 4/ a'lat ast'el c% nelini!tea /ea este, de 'a#t, nelini!tea lu/ii /ele !i c% #roble/a care /% 'r%/*nt% a$i a 'ost re$olvat% "e dre#t, nu #entru totdeauna&, cu a#roa#e cinci /ilenii 1n ur/%, de 1/#%ratul 8alben 8Luangdi9 #ri/ul 1/#%rat le=endar al C)inei( lat%Ei le=enda, #ovestit% de [or=e Duis or=es D.l li!ro de los seres imaginarios, 19:0& 2 1n acele ti/#uri, lu/ea o=lin$ilor !i lu/ea oa/enilor nu erau, a!a cu/ sunt acu/, des#%rite una de alta( 7e l*n=% aceasta, cele dou% lu/i erau cu totul di'erite ; nici 'iinele, nici culorile, nici 'or/ele nu erau acelea!i( 4/bele re=ate, cel al o=lin$ilor !i cel al oa/enilor, tr%iau 1n ar/onie ; #uteai trece #rin o=lin$i( 1ntrEo noa#te, '%#turile din o=lind% au invadat #%/*ntul( Erau 'oarte #uternice dar, la s'*r!itul unui r%$boi s*n=eros, 1/#%ratul 8alben a 1nvins #rin /a=ie( El iEa res#ins #e invadatori, iEa 1nte/niat 1n o=lin$ile lor !i leEa i/#us s% re#ete, ca 1ntrEun 'el de vis, toate aciunile oa/enilor( Di#sinduEle de #uterea !i 'or/ele lor, 1/#%ratul 8alben a redus '%#turile din lu/ea o=lin$ilor la si/#la stare de re'leGii su#use( Cu toate acestea, va veni o $i c*nd vraja se va destr%/a( "(((& 1n ad*ncurile o=lin$ii vo/ #erce#e va= o linie a c%rei culoare nu va se/%na cu nici o alta( Mai a#oi, alte 'or/e vor 1nce#e s% se iveasc%( 1ncetul cu 1ncetul, 'or/ele vor 1nce#e s% di'ere de noi, 1ncetul cu 1ncetul, ele 1-1

#-V tZ,Z e !ecZt " catarg%2 9((gM FW

KJ
B

S. Ace# ese- era

+g

l,Za #es

i[e* Fd`7" )['eviilor coneGe(

J

* 001*"

^W*****?**

laia Fatur Cultur nu se consu/% "nu/ai& 1n a'ara o/ului, ci "/ai ales& 1n%untrul lui( ,iind generat de natur !i generator de cultur, o/ul este #rodusul si/bio$ei dintre o 'iin% cultural% !i una natural%( 5 alt% #osibil% ca#can% este aceea de a considera cele dou% conce#te /ajore, luate 1n discuie, ca av*nd c1te o sin=ur% acce#iune( 7olise/antis/ul ter/enilor Cultur !i, res#ectiv, Fa tur E situaie care ridic% la #%trat nu/%rul de relaii #osibile 1ntre diversele lor sensuri E obli=% la o #realabil% !i atent% de'inire a conce#telor cu care se o#erea$% !i, /ai ales, la o #rudent% !i nuanE at% =enerali$are a conclu$iilor( Di'erii antro#olo=i !i 'ilo$o'i ai culturii E #rintre care trebuie a/intii Deo ,robenius 8>aideuma, 19H0&, 5sdald C#en=ler 8Qn tergang des -!endlandes, 19H6&, Ducian la=a 8(rilogia culturii, 1999& E au 1ncercat s% de'ineasc% relaia de interde#enden% dintre cultura unei colectivit%i etnice !i s#aiul natural #e care aceasta 1l a/enajea$% !i 1l locuie!te( Da r*ndul lor, etnolo=i !i istorici ai reliE =iilor E 7( Caint]ves, 4rnold van 8enne#, Zarl Zeren]i, Mircea Eliade, Ernest e/ea, 7aul B( Cta)l, @o/ulus Mulc%nescu, ;on 8)inoiu !i alii E de #e #o$iii !i cu /ijloace di'erite, au #us 1n eviden% nor/ele /itice !i rituale con'or/ c%rora erau 1nte/eiate, or=ani$ate !i #rotejate a!e$%rile tradiionale( Din #ers#ectiva /entalit%ii ar)aice !i tradiionale, edi'icarea unei case sau 1nte/eierea unei localit%i sunt reiter%ri si/bolice ale creaiei lu/ii2 5rice nou% a!e$are o/eneasc% este, 1ntrEun anuE /it sens, o reconstrucie a lu/ii"H( 4!a cu/ 1n /iturile cos/o=oE nice E inclusiv 1n cele ro/*ne!ti E creaia cos/osului 1nce#e din centrum mundi, tot ast'el 1nte/eierea unei noi case sau localit%i debutea$% din acela!i !uric al pm#ntului "vatra casei sau a satuE lui&, un topos consacrat !i #restabilit 1n /od /a=icoEritual( 1n diE 'erite le=ende cos/o=onice ro/*ne!ti, centrul" de unde 1nce#e si 1n jurul c%ruia se 1nte/eia$% /acrocos/osul este #unctul unde se 1n'i=e ar/a<unealta $eului de/iur= 2 Du/ne$eu u/bl*nd #e a#e, a 1n'i#t toia=ul !i sEa '%cut #%/*nt"6, sau 2 "Du/ne$eu& !iEa arunE
Mircea Eliade, >atterns in Comparative ,eligion, .ed Aorf, 1909, #( 606 ; ed( ro/( (ratat de istorie a religiilor, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 199H, #( 69H( Elena .iculit%EMoronca, Datinele si credinele poporului rom#n, Cern%ui, 1906 #(1-(

154

cat balta=ul 1n a#a cea /are( Wi ce s% ve$i, din balta= crescu un arbore /are", 1n jurul c%ruia Du/ne$eu '%cu lu/ea" 9( Ci/ilar se #etrec lucrurile 1n ca$ul 1nte/eierii unui /icrocos/os - ; satul, casa, biserica erau edi'icate #e locul "1n jurul& #unctului consacrat unde a c%$ut s%=eata<securea sau unde a 'ost 1n'i#t #arul2 C*nd se 1nte/eia un sat E susine o tradiie de la s'*r!itul secolului al QDQElea E cel dint*i o/ b%tea un #ar 1n #%/*nt, #e care 1l consiE dera ca 'unda/ent sau te/elie( 1n jurul #arului se construiau case !i a!a lua 'iin% un nou sat":( 4cest loc consacrat nu 'iGa doar centrul si/bolic al a!e$%rii 8vatra satului9; el se su#ra#unea centrului lu/ii"( Catul E scria Ducian la=a E nu este situat 1ntrEo =eo=ra'ie #ur /aterial% !i 1n reeaua deter/inantelor /ecanice ale s#aiului, ca ora!ele ; #entru #ro#ria sa con!tiin%, satul este situat 1) centrul lu/ii "(((&( Catul se inte=rea$% 1)trEun destin cos/ic"0( 7entru /entalitatea tradiional%, #rin acest topos central trece osia lumii 8a:is mundi9 aG% 1n jurul c%reia se or=ani$ea$% lu/ea #e vertical%, aG% care une!te, dar !i des#arte #alierele cos/ice2 CatuJ e a!a 1n /ijlocul lu/ii" E susin %ranii ro/*ni, 1n #lin secol QQ( .oi a!a $ice/ c% aici e osia pm#ntului i a cerului; toateEn lu/e au o r*nduial% !i r*nduiala asta e"8( C)iar ter/eni ca osia pm#ntului i a cerului sau crugul ce rului su=erea$%, cu/ nu se #oate /ai 'ericit, devenirea circular% a /icroE !i /acroEcos/osului 1n jurul #unctului s%u central( ;n leE =endele cos/o=onice ro/*ne!ti, turtit% ori=inar% de #%/*nt este eGtins% circular E #rin #uterea /a=ic% a De/iur=ului E 1n toate cele #atru direcii ale s#aiului )aotic( Ci/ilar, con'or/ tradiiei, /%riE /ea !i 'or/a satului se stabileau #rin tra=erea cu arcul, de la st*lE #ul a!e$%rii, 1n toate direciile( +e)nici ase/%n%toare, de #ild%
9 +on] rill, &egende populare rom#neti, ucure!ti, Ed( Minerva, 1981, ##( 90E 91; ve$i !i ##( H9-EH9:( Me$i 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice "n cultura tradiio nal rom#neasc, ucure!ti, Ed( Minerva, 1989, ##( 89E9- !i ##( 1H1E1H-( ;on 8)inoiu, Consideraii etno=ra'ice asu#ra 'eno/enului de L1nte/eiereI a a!eE $%rilor", 1n @evista de Etno=ra'ie !i ,olclor", nr( H<1909, ##( 190EH09( 0 Ducian la=a, )svoade, ucure!ti, Ed( Minerva, 190H, ##( 66E90( 8 E/est ernea, Cadre ale g#ndirii populare rom#neti, ucure!ti, Ed( Cartea @o /*neasc%, 198-, #( 91(

1--

aruncarea securii sau a cio/a=ului dintrEun #unct central, se 'oloE seau !i #entru deter/inarea 'or/ei !i /%ri/ii =os#od%riilor !i #riE s%cilor", iar )otarele "satelor& se eGtindeau #*n% 1n #unctele unde nu se /ai au$ea toaca de le/n, s#ecial b%tut% 1n /ijlocul vetrei satului"9(0 dat% deter/inate centrul !i ra6a satului, se #utea stabili E de re=ul% #rin tra=erea unei bra$de E perimetrul, )otarul circuE lar" al satului2 ocolul, ocolnia, cu/ a#ar 1n vec)i docu/ente de )ot%rnicie, de la slav( o2olu ^ cerc" !i 2olo E roat%"( C*nd se 1n'iina un sat E declar% %rani de la s'*r!itul secolului al QlQElea E vatra satului se 1nconjura cu o bra$d% ; ni/eni nEavea voie s%E!i #un% casa a'ar% din bra$d%"10(

6. Dtopograma satului
Ci=ur c% a instaura /odelul /or'olo=ic al unei realit%i co/#leGe !i #oli/or'e "cu/ este satul tradiional ro/*nesc& are de$avantajul de a si/#li'ica !i de a uni'or/i$a realitatea /odelat%, dar are si/ultan avantajul de aEi recu#era o esen%, alt'el ine'abil%, 1ncerc%rile de a #ro#une<i/#une un model topografic al satului traE diional sEau dovedit a 'i uto#ice, to#o=ra'ia unei localit%i 'iind o 'uncie de #rea /ulte variabile naturale !i culturale( 1/i #ot totu!i asu/a riscul de a restaura "nu de a instaura& o i/a=ine a satului idee "cu/ 1Ea nu/it Ducian la=a&, un model utopografic al satului ar)aic !i tradiional( Cu alte cuvinte, nu caut i/a=inea ideal% a saE tului #ro#riuE$is, ci #e cea a /odului 1n care el era rece#tat #rin #ris/a /entalit%ii /itice a c)iar celor care 1l locuiau( 7entru individul sau 'a/ilia satului ar)aic, #unctul central al eGistenei este vatra casei, un centru consacrat !i stabilit 1)trEun /od /a=icoEritual cunoscut11( 1n jurul acestui #uncti'or/" s#aiu central, este or=ani$at un al doilea s#aiu cultural, cel /ai inti/ 2
5

;on 8)inoiu, art. cit. 4drian ,oc)i, Datini i eresuri populare de ta sf#ritul secolului al [l[ lea, uE cure!ti, Ed( Minerva, 190:, #( 160( 1 J Me$i co/unic%rile #re$entate 1n cadrul sesiunii !tiini'ice Matra 1n universul saE tului ro/*nesc", or=ani$ate la Mu6eul satului i de art popular. ucure!ti, 18E19 /ai 1989(
10

1-:

casa #ro#riuE$is% "nu o cas, ci acas9. Colidaritatea si/bolic% dintre vatr si cas a =enerat o solidaritate se/antic% 2 ter/eni ca hogeag, cmin, fum, !(a( dese/nea$% at*t vatra 8cuptorul9, c*t !i casa 8camera9. 8%oacea" locuinei este s#art%" de c*teva ele/ente de construcie "us%, 'ereastr%, )orn&1H, care #er/it co/unicarea cu eGteriorul, dar care E #entru /entalitatea tradiional% Econstituie bre!e" #e unde #ot #%trunde du)urile /ale'ice( Din aceast% cau$%, aceste s#%rturi" sunt su#use unor #ractici s#eciale !i s#eci'ice de #rotecie /a=ic%(
' '

Uto#o=ra/a satului tradiional "desen de ,lorin Col#acci&

1n jurul casei este a/enajat pridvorul E un s#aiu interE /ediar, care nu e nici 1n curte, nici 1n cas%, 'iind 1n acela!i ti/# !i 1n una !i 1n cealalt%( Denu/irea acestui loc" este totu!i se/ni'icativ%, l%/urind 1n #arte a/bi=uitatea lui s#aiaE l%( >ridvorul "de la slav( pered dvor ^ 1nainte de curte"& este un s#aiu dinaintea curii, !i nu dinaintea casei, 'a#t care ne indic% direcia centri'u=% din care este rece#tat s#aiul res#ectiv( Cu alte cuvinte, #unctul 1n care se situea$% subiectul
1ntrEo abordare /ai a/#l% !i /ai detaliat% sEar cuveni s% 'ie discutate valenele /a=icoEsi/bolice ale acestor ele/ente de construcie 2 hornul, fereastra, ua "cu un loc s#ecial2 pragul9.

1-0

Je pridvorul este 1n%untrul locuinei, torul& care denu/e!te pr+ Fcentru " 8vatra9 caseiE FFate de ograd "=r%E / 3vZ casa si #r'*jrI F F de un )otar /aterial a E col& 1/#rej/uita, d iI 'ardul "torn* F"FFeudoQircular si "#seudo&concenE 8 Ur/%torul s#aiu, tot "*eI din totalitatea =osE tric eC cel al satului #rcE7nu a , F(F d hic jE )& caselor, vetrelor F din care era constuituit 7 dan R Cul de ,'u/uri", deci de vetre /n de 'olosin( -liele

tl.# C co/un% 2 @@(@ si concentric, deli/itea$% H Ulti/ul )otar, "ideal9,c= F F ,D

TL rtarina& satului de *7aF; "+iC satul ar)aic a#are ca un ,# /0dU s'v1n cercuri" con*ntrice drnt
to Gten0

etc

cu</ra< avansan

FoF

FCiFlor de centru( ( $ers-s Saos 7. )osmos 8ers a 2/D5rtant, este s% stabili/ deosebiE Ceea ce #are(a'i F 0<rece#tat s#aiul din%untrul )otaE v @ F %@ )otoe rea calitativ% dintre 'elul cu/ (este QlFlui 8intra FjF'este centrat si /%r=init ")ot%r*t i /IroC&( C#aiul `MIF cuv*nt este un s#a'tu Cvat si cultural, <@<KC conce#tului Posmos ^ univers CU "1u Fnsul 7FCFa adiional%, ca !i Baosul 'aa bCor*nU( 7F+lt'se de'ine!te #rin ne=area atnbuteE +cos/os, s#aiul @ra@ros sineE/%r=inrt neE)otaE

#V-#Cr#K F e-CUltoa29 e.<CU2 .

Misdii4/(1nvol(Carlu T 1909(7(H9H&(
i-=

Cetatea ideal%, i/a=inat% de 4nton ,rancesco Doni 1n cartea < Mondi, 1--H( ;lustraie la ediia 'rance$%, &es Mondes Celesles, 1-08(

neEordonat, 1ntrEun cuv*nt este un spaiu ne cosmi6a, haotic. Ceea ce caracteri$ea$% societ%ile tradiionale E scrie Mircea EliaE de E este o#o$iia sub1neleas% dintre teritoriul #e care 'l locuiesc !i s#aiul necunoscut !i nedeter/inat care 1l 1nconjoar% 2 #ri/ul este LDu/eaI "/ai #recis2 Llu/ea noastr%I&, Cos/osul; restul, nu /ai e un Cos/os, ci un 'el de Lalt% lu/eI, un s#aiu str%in, )aotic, #o#ulat de larve, de de/oni, de Lstr%iniI" a Da li/it%, deci, !i nu/ai 1n sensul unei alt'el de abord%ri, #oE laritatea Fatur Cultur se 1nrude!te cu #olaritatea 'unda/entala Laos Cosmos. 7rivit ast'el, satul #are a 'i o insul cosmi6at 1ntrEun noian de ape haotice, un teritoriu s/uls naturii s%lbatice !i su#us nor/elor socioEculturalEecono/ice( 7rivit /ai nuanat, satul a#are ca 'iind un s#aiu superior cosmi6at, 'a% de cel natural din jurul s%u, care E nebene'iciind de aciunea de/iur=ic% a o/ului E r%/*ne un s#aiu inferior cosmi6at i, ca atare, /ai )aotic( De aceea, s#re deosebire de sat, s#aiul din a'ara )otarelor lui este, #entru /entalitatea /itic%, o lu/e de dincolo", unde s%l%!luiesc nu nuE /ai 'iarele s%lbatice, dar !i balaurii !i ielele, de/onii bolilor !i duE )urile rele, o lu/e neE)ot%r*t% "la #ro#riu !i la 'i=urat&, neEsi=ura,
19

Mircea Eliade,&e 'mia 2 >rofane, 7aris, 8alli/ard, 1986, #( H8( 1-9

a E nLri1% c)iar o lu/e a tuturor virtualit%ilor !i LB(FoFFFF(esi$abiia 1n c)iar declaraiile latentelor1-( 4ceasta L*U*U FF ( F F %ranilor ro/ani, de Iu/I de ce =e te/e Bota/l e o/ul lini!tit, /er=e ca #e locug nost e satu nostL ; asacao=r%dirececuFnnd sFUi ntre=( F F F F 1n sc)i/b, C/e a trecut F F Eu F altceva !i nu !ui ce #oat F( o tea/aI1: trec X)otarul E n( 4(U([ nu nu

3. Magia $otarului
F LF /areinea atributelor /itice !i si/bolice ale , Gl/'I' CC Lraselor, Mircea Eliade conc)ide 2 )otarelor !i ale $iauruu s% 'ie construcn
s

F1

deta/tau, / "F"++1 [ Fitoriu care 'usese or=ani$at, eosE

To,,aso Ca/#anella, Civto ?g<L( 1:0H ; reconstituire du#% teG,(

; ""loJo".ce ale co cept-l-i !e$otar.8eJiG 0a<riel Qiicea -* ?Despre 1otar Ci 1ot)rZre *%%F%/% iF W,est 'er ea* op. ci"-* B-36. MTrlElia!eGB\...*#-*B.7=i]e!.ro,.*p.73+. 24+

Marele #resti=iu atribuit )otarului 1n cadrul locuirii tradiionaE le este evident2 )otarul care deli/itea$% localitatea devine localiE tatea 1ns%!i ")otaru nost e satu nost"&( Un de/ers de ar)eolo=ie lin=vistic% este 1n /%sur% s% de$=roa#e relicve care evidenia$% aceast% /entalitate ar)aic%( Muli dintre ter/enii care dese/nea$% localitatea au ca r%d%cin% sau sunt 1nrudii cu ter/eni care dese/E nea$% hotarul 2 ve$i relaia dintre alb( fsat, ro/( sat "vec)i ro/( fsat 1n >saltirea 'cheiana9 !i lat( fossatum !an, bra$d% 1nconE jur%toare" ; dintre si( grad, rus( gorod "ora!"& !i vec)i si( gradu E $id, 1n=r%ditur%", rus( ograditi ^ a 1n=r%di" "de unde !i ro/( gard, grdin, etc(& ; dintre celt( dunum "ora!"&, en=l( to+n "ora!"& !i =er/( Zaun ^ =ard" ; dintre lat( ur!s, ur!is "ora!"& !i ur!o, are ^ a trasa bra$da de 1/#rej/uire", #e de o #arte, !i or!is ^ cerc", #e de alt% #arte ; dintre ro/( ora !i =r( hora ^ terenul a=ricol din jurul localit%ii"18( Cere/onia 1nte/eierii ora!ului @o/a este cunoscut% din relaE t%rile istorio=ra'ilor !i /ito=ra'ilor antici "+itus Divius, 7lutar), 5vidiu&( 7lutar) notea$% 'a#tul c% @o/ulus a 'ost iniiat 1n /isE terul" 1nte/eierii unei localit%i de dasc%li etrusci, du#% vec)i daE tini !i scrieri s'inte" ale acestora( El a s%#at 1nt*i o =roa#% 8fossa9, #e care a nu/itEo mundus "lu/ea&, #este care a edi'icat un altar 8ara9 "5vidiu, 4astele, ;M, 8H1E8H-&( 4#oi, 1n jurul lui ca centru, 1n 'or/% de cerc, au tras /ar=inile cet%ii" cu #lu=ul, ridic*nduE1 de la #%/*nt !i 1ntreru#*nd bra$da 1n locurile #rev%$ute #entru ediE 'icarea #orilor ora!ului "7lutar), ,omulus, Q;&( E#isodul asasin%rii lui @e/us E care a trecut, 1n batjocur%, #este bra$da circular% a viitorului ora! E are rostul de a sublinia sacrile=iul #rodus de @eE /us !i, nu /ai #uin, caracterul strict /a=ic al )otarului( 7entru c%, s%rind #este un loc inter$is !i consacrat", s'*nt !i inviolabil" Escrie 7lutar) E @e/us a vrut s%E1 trans'or/e 1ntrEun loc #ro'an" 8Wuaestiones romanae, H0&( @o/ulus, eroul e#oni/, !iEa dublat aceast% cri/% ritual% !i eGe/#lar% cu un bleste/ /a=ic 2 (((a!a s% #iar% de aici 1nainte oricine va s%ri #este $idurile ridicate de /ine" "+itus Divius, De la fundarea ,omei, ;, 0&(
7entru aceast% din ur/% eti/olo=ie, ve$i co/unicarea Eti/olo=ia cuv*ntului ora 1n #ers#ectiva relaiei se/nEse/ni'icatEse/ni'icant", #re$entat% de 4urelia Mi)ailoE vici la aceea!i sesiune de co/unic%ri "ve$i nota 1&(
2>

1:1

ele/a=icoEritajea #uncta doar c*teva oin

te

aversorea unui 0 ZF * osturi @@@@ ; intrEun )o [ la trecerea 7F[FCativ di'erit( Da 1nce#utul

#ului !i DescalUEte de sanoaici r,,FF, 111, C Z F2RiCrFn,ea,esZ#F>F icUul drc#t rFCa EF 7L "tto Ce c ;LasenItai tatrrC#ata "5"( #rir+ C"C rd oale de tot #e #ra=

+n da si daca nu /a 1ntorc !g " EE6 'saI totetdicuFe aF[F, ,at1nL !,

, ,ui Leu

H0 Ernest ernea, Cadre mt s ucure!ti, 198-, 7E-8E

1:H

etc( Botarul, 1n con!tiina juridic% a %ranului ro/*n E scrie @o/ulus Mulc%nescu E, re#re$int% o instituie de dre#t cutuE /iar, '%r% de care nu #uteau 'i conce#ute !i eG#licate /ulte din as#ectele ar)aice ale le=ii %rii sau obiceiului #%/*ntuE lui"H1( 6& >ractici magico medicale 2 v*n$area" co#ilului bolE nav #rin 'ereastr%, cule=erea #lantelor cu virtui /a=icoE/eE dicinale de la )otare" sau din a'ara acestora "din #%durea surd%"&, 'olosirea 1n #racticile rituale care 1nsoeau desc*nteE cele a #%/*ntului, a a#ei sau a #ietrelor aduse de la )otare", a/eninarea de/onilor bolii cu virtuile /a=ice ale )otarului "Cu )otar te )ot%r%sc,< De la "cutare& te =onesc"& !i alun=area acestora 1n a'ara )otarelor satului, 1n #ustiet%i" 2 unde #o#a nu toac%,< unde 'ata nu joac%,< unde 1n r%scruce< nu e st*l# s% urce", unde Du/ne$eu nu se #o/ene!te,< unde diavolul loE cuie!te"( 9& /!iecte i gesturi apotropaice la hotare : 1n'i=erea uneltelor<ar/elor 1n pragul casei #entru 1nde#%rtarea 'urtuniE lor !i =rindinei, #ractica evreiasc% de a /onta #e canatul u!ii Me6u6a "cre$ul /o$aic cali=ra'iat #e #er=a/ent&, un=erea de c%tre vec)ii evrei a canatului u!ii cu s*n=ele /ielului #ascal D)eirea, Q;;, 0&, stin=erea de c%tre cre!tini a lu/*n%rii de 7a!ti de #ra=ul de sus al u!ii, #unerea la u!i a #otcoavelor =%site, 'recarea cu usturoi a cadrului u!ilor !i 'erestrelor #entru #rotecia 1/#otriva stri=oilor 1n noa#tea C'( 4ndrei, interdicia de a c%lca #e #ra=HH, #unerea ca#etelor de ani/ale "de cal& deasu#ra u!ii "#orii& sau 1n #arii =ardului #entru 1nde#%rtarea du)urilor rele, eG#unerea c%/%!ii ciu/ei" la )otarul satului #entru alun=area de/onului bolii, edi'icarea la )otare sau r%sE cruci a coloanelor cerului", crucilor, troielor etc( -& Ceremonii i rituri circumam!ulatorii. Malenele /aE =ice ale diverselor ti#uri de )otare nu sunt considerate a 'i i/uabile ; #eriodic sau 1n ti/# de cri$%, atributele )otarelor
@o/ulus Mulc%nescu, Etnolo=ie juridic%, Ed( 4cade/iei, ucure!ti, 1900, #( 196( HH 7entru /itolo=ia !i ritolo=ia #ra=ului, ve$i Cir [a/es 8eor=e ,ra$er, 4olclorul "n 7echiul (estament, trad( Barr] Zuller, Ed( Ccri#ta, ucure!ti, 199-, ca#( M;, >6itorii pragului, ##( 180E19:(

1:6

a#%rat

F1 de `*

: & se

incon*I
culea

@ (< 1n toacaE Un F Fd , riune este cel care *

F #e vai o credinja#o#

ste

asu#* a u

( 189- #(DMU(Me$i!iMdrei5i!teanu,

i. De,o o"o<ia D ,itologiile orie tale si s-!-est e-rope e

rea raiului & ( ata ie Ig /%nariC%, dansea$% etc&( EGcesele FtoFFFCCCCu& justi'ic% eGcesele rituale !i lor de co''l7"FFFFF tirano de"9P caE/ani'est%rile or=iasF 7eFC'( 7etra E #a$nicul raiutai Edrul s%rb%torilor de 1nnorre@@)nul F !iluda"o i#osEeste cu#rins de un s0FeF 'e* c)eile si #%trunde ta rai(

2'

-0" 334 #ro#orional( cana unu F i !i Duna "sau Qt##SeT#: . - ^F: )E9
% iai Coare e

ti/# si 1n aceia!i /

1:-

a E ar)aicului $eu al 'urtuE

a

L* Fc""1,i'4/ica( +e/a LFLFj roo/e*e

1n aceasta 1n!iruire a

sudia

( demon@ *

lucrurile ale nturm0 -tunci sfinn au mau. C de lud< s au temut acesta eleCUlreFa7"F FFUlto?unE

cu

+#e adversar( FC#*ndit /otiv /iF este vorba de IF_uoniU a F'[F/> /on!tri 1n e#o#eea asro ba F sco#, nenu declara r%$boi $Fst'el U* Cel care **( 7L @@ "el Fsu!i \\ #e care 1i /ar/ea$a Lnte #e r*nd 'ui @ ua se 1ntorc iaI d la tat%l sau 4n!ar ( 1ns#%i/*ntai (,F F ca cel /al E c)ea/a tott$eu F E ( EFte #e +ia/ai( F

1+ia/at \ de FF

Jca si 1n colinda

piBc###p#p##9
ro/*rieasc( En F F LFLF ,, ,**,(

L. >" *c OC s* sca#e "a(;Fg

9 1::

CtaFl care "jUe1sa"C5+l( 5e, JF, henician, cel al /teLe

+ia/at este $eul FF elEMar'*( Wi d( ca !i Ct

3ei, 'c, ta octa #e L

r' Ml care f

sta=una( ta La* LLUU?U* c% LUE** de uEFiatri/isaottaAa/ "LLT ' iuesc, du#%

"C*nd& 3u a disprut 8cu t!liele (cerea s a instaura, @

;V jntr% ta #anica !i (r'& F

@ mmte2 @ 'a sobor a Cine va R ceM!- r
u

o/or1 #e 3u< !iEI1 ,a

=*F&*FFFF* _Mi 9.9

MeW C

, a 0 n 9HE60& a

( tat `/nt de ase/%n%toare(

C ctdF/ 1n @_CX@<t< K@ careE1 +/*ne" st totu!i, at*t F =F, c)iar dac% 1n F se re=%sesc aido/a 1n baladele ro/ F b\
tt(0 variantaabaladel CGrU sjc% si Enciclo#edica, 1909, EEEEEEErFF0enic['ln*'nteGre, ucuresL, E, #( 180( ( ha!i_8>man in te:te, ed. du 7E :6E : *** G#ndirea asiro !a!tioneu

1:0

a& apariia fiinei demonice : Wer#e /are sEa ivit< WiEn dru/ st% 1ncol%cit" ; b& apelul "mpratului "el 1nsu!i 1n #anic%&2 Ctri=%, Doa/ne, cineE/i stri=% c< WiE/i stri=% cu marefric.l 1/#%rat din bari=rad< 7este ar%, #este lu/e< C%tr% toi vitejiiEanu/e 2< E Cari din voi se va =%si< Dru/ul a /iE1 slobo$i" ; c& tcerea i teama vite0ilor 2 .i/eEn lu/e se a'la,< +oi se te/ ca !i de drac" ; d& apariia adevratului erou 2 .u/ai 8ruia lui .ovac< DaE/E #%ratul se ducea(((" etc(0( 1n baladele !i colindele ro/*ne!ti de #escari", la un sobor de n%vodari, 1n jurul unei /ese /*ndre !iEnc%rcate", v%ta'ul #escaE rilor, Mioar% %l b%tr*n", 1i inter$ice "de 'ric%& 'iului s%u 4nto'i% s% #escuiasc% 1n lacul Midros !i, i/#licit, s% se 1n'runte cu du)ul" acelor a#e( Mai /ult dec*t at*t, celor cin$%jJ de n%vodari,< +ot 'eciori de boieri /ari", le e 'ric% s%E1 1nsoeasc% #e 4nto'i% 1n aceast% eG#ediie eroica2 Fevodarii mi au6ea, Qnu la altu s uita, &acrimile i podidea, lo6 din gur c i 6icea : CinH la 7idros ne o m#na, &a toi capu ne o m#nca ]8 1n unele variante, 4nto'i% e obli=at s%E1 narcoti$e$e 9 #e v%taE 'ul Mioar% cu vin dres cu o#iu "7a)arul cu vin u/#lea,< Cu a'ion 1E1/#linia,< Ci da lui tatEso de bea"10&, sau s%E!i 1/bete ortacii #entru a le 1nvin=e 'rica( 1n vec)iul /it =er/anic al 1n'runt%rii dintre eodul' !i balaur, 1nsoitorii eroului, cu#rin!i de o =roa$% s%lbatic%" !i te/*nduEse #entru #ro#ria lor via%", o ru# la 'u=% 1n ti/#ul lu#tei( 4ceea!i
0 4tanasie M( Marienescu, 7oe$ii populare din (ransilvania, ucure!ti, Ed( MinerE va, 1901, #( 989; ve$i !i #( HH6( 8 4l( ;( 4/$ulescu, C#ntece !tr#neti, ucure!ti, Ed( Minerva, 1909, #( 06( 7entru 'olosirea #lantelor #si)otro#e 1n s#aiul car#atoEdun%rean, ve$i supra "#( 6-&, ca#itolul Farcotice i halucinogene la geto daci i rom#ni. 10 +udor7a/'ile, Mitologie rom#neasc, ucure!ti, 191:, voi( ;, #( H98(

1:8

;s#itele C'*ntului 4nton"( 8ravur% de Martin Cc)on=auer, cea 1900(

i/a=ine a#are 1n unele versiuni ale /itului =recesc al =i=anto/aE )iei( C*nd balaurul +]#)on asaltea$% cerul, toi $eii se s#erie !i 'u= 1n E=i#t, /eta/or'o$*nduEse, ca s% sca#e, 1n diverse ani/ale( Cel care are curajul s%E1 1n'runte #e de/on este 3eus "4#ollodor, 1i! liothe2e, ;, -, 6&( 1:9

Mritra "cel care 'urase FF a/'runt%rii, 'u=e de MnE /untelui"&, $eullndra, /ttFo #run de s#au/ F Z D'atapatha 1rahmana 1 , : , 6 & , tun dorind #ace 8Mar2ande$a @ 'amailu> cmu s au mfitu"mpotrmnduomlu @ astr lo0 ca a consideratEo [FdC7%i;*ntat de #uterea lui CatariFe ar)ari=)elul8avruUundFF F s%lu#te cu acest 'urase din cer 1nse/nele #u un /onsru "de @ Co/enFdui'/ntaFe/iFeE \este re=ul%& o'idian sau acvat c E /'/nun FF F Cos/osului sau FF ,,0 #%tur% caracteristic% suveraniqEMnE*I si co/un% tuturor acestor i a lu#t%torului" a ltat cred, cu #re=nanE Din eGe/#lele 7FCor si eroilor nu este un si/E #iu arttjiriu e#ic, ci R<FJ"F #aradoGal%, #entru ca una ; se/ni'icaia @@t@(6&l@Q este curajul acesEdintre calit%ile *'LF nu eC, #entru /entalitatea /itica tuia, si nu 'rica( F# Fta'o Munt% de care nu 1i este 'rica ec)ivalent cu li#sa FjF su'er% de 'ric%" E scrie

[eanE7aulCartre( ECelFen Di'erenta dintre eroul autentic nu are ni/ic co/un L LF 'i e tea/%, ci aceea c% adeE v*r*tul erou, s#re iI

100

dente ale unui de$ec)ilibra @*@*@'@ /icrocos/ic( 7entru a 'i in stare sa rr'ac% #r0( Cos/osului, eroul trebuie /ai intoi sF F / #riaordine interioar% !i ec)ilibrul7*F F F "de/onul" s#ai/ei care i sEa 1ncuibat in su'leteFo t sur% s% r%#un% de/onul "cel 1n ca/e !i oase & car s ai/a 7 E v . -rtdm acest 'eno/en, dar trebuie Este inutil s%#si)anaf$e$ in detaliu ace!ti F s% #reci$e$ 'a#tul c% demonofo!ia de @@*0er oamenii este o #roiecie la nivel /itic a demonofo!i<u'c LL [ F de tei( 7e de alt% #arte, de/onul terio/or',FF b*ntuie dinE 'a#t, el este un #rodus, o FFF+CFiuosul "di'arE totdeauna incon!tientul individual !i colectiv F /ul,bioEilo=icui&, a=resivitatea bestidMe/oF ? o FF ar)eti#ale care #roduc !i sunt, la r*ndul\ lor # c*t ancestral%, decelabil% at*t 1n structura #staca a/u* @ si 1n cea a co#ilului, at*t 1n 'iciunile FFF o/rice ale si 1n cele literare ale o/ului /ode/, at*t m\ tantas o/ului s%n%tos c*t !i 1n 'obiile 7fX=<@@(@G&<< ce#e !i 1nar/ea$% #e cei U de/o/aC[/c*t cel care iEar #rivi sa este criteriul #roducerii s#ai/ei T I*( /ons/l Buda( , /oar% de 'ric%"( ;n .popeea lui LLF gJ % #entru este 1n$estrat cu !a#te s#ai/e !i FFF si/ilare 2 da l /uritori"( Dra=onul biblic @@tilol QD1,19&( 'a'e* ; 1naintealui d%nuiesc s#ai/ele "Cartea de cantitatea dev%r, /%sura /onstruo$itau unu dFF le=ile du#* si calitatea s#ai/ei #e care o *R'eF < de/o/i #recu/ !t _ care sunt i/a=inai !i ff@C=@ Dele 'olosite, ravaE toate as#ectele care 1i de'inesc >=*F d aceleia!ineE =iile #roduse, s*la!urile #e care le #o#ulea$%& 7 cesit%ti ar)eti#ale 2 provocarea spaimei. se/antic% 1ntre 1 Esteevident'a#tulc%eGist%otra/j(a\ Fa' Fonstru 1nE monstru si a "nspim#nta FFFdo#ui 7oli'F * s#%i/*nt%tor", cu/ 1l #te$/ta Mu=d u 7@* unii''lolo=l _4 ;;;&( 7lec*nd de <?????? 1ntre cei doi terEau 1ncercat s% =%seasc% #osibile reuiu
101

, i. Ast"el * tapo"F-$#rFS#S ,e Asttei* a t+ sol-tie i cRH ##Sr#$L% prototip res,ta "% $#.* erca ! sa rea c tac

*?$

CerCe

C +Ct radical a dat re'leGei ,F/ulet bdi<e

r#Csu F *FnssrCUL a7ogLL*EI*

#S#sSS#!e!e#t.!a* p$V l-,e s-$ .9.. 9 a are -,ai D coli !a pe De,o %&%% $. B-T# !e - ta c- s-<iect si,ilar. c$ o co,e tc ci F-%F$/F !e !ia8oli Ci-t -te SS#SSstQ#easC%(
Dedesu!t pe su! pm#nt, Qn iad mare i rotat, D> diavoli "ntemeiat,

10H

4nali$*nd diversele variante ale ti#ului de colind% ,urarea astrelor", /Ea sur#rins un alt as#ect, din aceea!i s'er% de se/ni'iE caii( Cu 'oarte #uine eGce#ii10, nu Du/ne$eu este cel care 'l 1nE 'runt% #e de/onul ;uda #entru a restabili ordinea cos/ica, ci unul sau /ai /uli s'ini( Este un 'a#t 1n /%sur% s% contrarie$e( ;n deE 'initiv, Du/ne$eu este "#entru /entalitatea #o#ular%& cel care a creat lu/ea si ar 'i 'ost nor/al "#entru aceea!i /entalitate& ca tot el s% se #reocu#e 1n continuare de destinele ei, !i nu un 1/#uterniE cit "sau un 1nlocuitor& al s%u( (eama lui Dumne6eu de )uda si ne#utina lui de a restabili ordinea cos/ic% sunt dou% si/#to/e ale unui $eu retras", obosit", de$interesat" 8Deus otiosus9, si/#toE /e care se adau=% altora, decelabile 1n le=endele cos/o=onice roE /*ne!ti 2 Du/ne$eu su'er% de sin=ur%tate, este eGtenuat, nu #oate crea lu/ea '%r% ajutor etc(

10

4leGiu Miciu, op. cit., #( 88; !i We$%toarea", Q, 10(

5 .
t.
i$( V) 6# 3

9 50

-7 -7
I'
$8
`-^ iH

-o

&: 0!

UJ

A. I,agi ea e8re-l-i i c-lt-ra tra!iio al) ro,Z easc)

.u caracterul evreului creea6 antiE se/itis/ul, ci, /ai de=rab%, antiseE /itis/ul creea$% caracterul eureului(
[eanE7aul Cartre

2. J,agologie et ic)
1n ulti/ele decenii ale secolului al QlQElea au 'ost elaborate c*teva lucr%ri re'eritoare la /odul 1n care se re'lect% i/a=inea evreului 1n diverse creaii /itoE'olclorice ro/*ne!ti( 1n 1880 !i, ulterior, 1n 189:, Da$%r W%ineanu a 1ncercat s% re'ac% unele tr%s%turi ale evreului /itic" D*idovul sau Qriaul9, tr%s%turi eGtrase din le=endele /itice ro/*ne!ti "1 !i 9:&( 1n aceea!i e#oc% "189H&, Moses Cc)dar$'eld a #ublicat Un studiu de #sic)olo=ie #o#ular%", 1ncerc*nd s% conture$e #ortretul robot" al evreului, a!a cu/ a#are el 1n 'olclorul, literatura !i /entalitatea #o#ular% ro/*neasc% "6&( Da articolele lui Da$%r W%ineanu voi avea #rilejul s% /% re'er 1n ulti/ul subca#itol al #re$entei lucr%ri, dar des#re studiul lui M( Cc)dar$'eld a! vrea s% s#un aici c*teva cuvinte( ;n #o'ida li/itelor acestui studiu etnicoE#sic)olo=ic" "li/ite, 1n bun% /%sur%, ineE rente e#ocii&, el conine ele/ente de o sur#rin$%toare /odernitate( De eGe/#lu, autorul este con!tient de 'a#tul c% nu at*t evreul, cat /ai ales ro/*nul constituie subiectul studiului s%u2 E; Xstudiul En( 4(5(Y va scoate 1n relie' #e evreu cu calit%ile !i de'ectele ce le vede la el ro/*nul !i ne va desveli, 1n acela!i ti/#, 1n #arte, #uterea e observaiune, #rejudec%ile !i sl%biciunile #o#orului ro/*n, "(((& n
100

, uE din eaul Euro#eiJ(

J"J

, vede *Lde!iElinI*;RF1J

va1n'i'ta#eLLU*? este* a**" 't 'rjZ care au

CFeon,loreaManFauFF FF evreul / #r0ci _ al QlQElea E /odul n car F

E a -e evrei reali" din estul Euro#ei; Fralu/F a secolului al QlQEle,

r

109

'olclorice din re=istrul co/ic 2 1n anecdote #o#ulare si, res#ectiv, 1n satire "H&( lu de imagoiNgie etnic, + RCe eCttv+cu te/a iFin* evreul 't( cM<L o /ono=ra'ie eG)austiva F 'i daborat qL"* F"Cr+aFFblicaForJ#criodice si neE m f@l@ io% si literatur% vec)e ro/*neasc% Este #eriodiced'oldo(,nu =FFFFFdemcole tiv U WFde>F *L*E* dec*t de un cercet%tor individual( s% sc)i / continUare ta ceea ce /a #nvejte, vodn (F \ evident \ doar c*teva LFF)u rear( =re!urile, le=endele, traE nu se su#ra#un celor F FF dinle #o#ulare, ,R7F ( cef doua F=F( dec%ile <>ivg<FCFto#oF1FFF Ce 1nre=istre$*o teG#F; \ co/#us ? @o/*/a ca/ d/ =ativ al (=reuluiunF= , occidental% "9& E !i i/a=inea, de aeeiea!i stereoFE'j &evreul rcalL, Fe care re=ula K@K /ultisecular% a celor dou% etnii( De re=ula, in a #er/is coabitarea /u Fe=istrat dec*t araE D reon eGcesele cunosou. 7 ro/*nesc rn W toate UFUCE? Usfenas] a ajuns la conclu$ia secolele QM;E4, @ / /asa F descrie C% 1 "' R FLri/lest sens lu/ea /edieval% ro/*neasc% e rUll0 C ; Zn du CC net vest euro#ean%" "-, #( QQM&, deoseb/duEse de F o F CEa vorbit insisten !i # FoF

EVUl

##EE#%#%.F
c
de

n u tcerc*nd s% co/bat% ideea unui antise/itis/ ro/aE +7 BaQcFaar=u/entea$% cu seculara tolerana reliE nesc, (7E Basoe # /0tivand(0 #rin 'a#tul ca ro/arui nu FoFnuta=ent% #entru 'anatis/ reli=ios ":, #( HH 61 c C vonf dar nu 'oite d 'erit 1n esen%, vede #roble/a etnoE CS"t tll C nstt) @%dulescuEMotru, 1n 1910( +rec*nd 1n reE#Cl)0l0Ulc si Cecte ale su'letului nea/ului vist% calit%i !i de'ecte ale nostru", autorul
180

consider% c% ro/*nul ar 'i reli=ios, dar nu/ai de oc)ii satului"( ,+ot asa se #etrece !i cu naionalis/ul lui", continu% C( @%dulesEcuEMotru( +ot ro/*nul 'ace #arad% cu senti/entele sale naionaliste( Dar nu/ai #*n% la 'a#te" "0, #( 8&( Este 1ns% =reu, dac% nu i/#osibil, de o#erat cu conce#te abE stracte, inde'inite !i =lobali$ante, de =enul su'letul nea/ului", s#irit naional" 87ol2sgeisi9 etc( Cunt de #re'erat /ai concretele condiion%ri istorice( ;oan 7etru Culianu, de #ild%, ad/itea c% a eGistat 1n Evul Mediu ro/*nesc o toleran% reli=ioas% autentic%, dar considera c% ea sEar 'i datorat slabei autorit%i #olitice din b%rile @o/*ne !i li#sei de or=ani$are a isericii 1n e#oc% "8&( Dar aceste cau$e ar /otiva, /ai de=rab%, o toleran% la nivelul autorit%ilor, 'ie ele #olitice sau ecle$iastice( 5r, du#% #%rerea /ea, a eGistat o toleran% reli=ioas% !i la nivelF#o#ular( Ea sEar justi'ica #rin ti#ul de cre!tinis/ ado#tat de ro/*ni !i anu/e un sincretis/ #%=*noEcrestin 'oarte co/#leG, un cretinism folcloric sau E cu/ 1Ea denu/it Mircea Eliade E un cre!tinis/ cos/ic"( 1n aceast% situaie, #o#ulaia ro/*neasc% nu sEa situat, de re=ul%, #e #o$iii doctrinare 'oarte 'er/e, eGclusiviste !i, ca atare, intolerante 'a% de doctrinele altor reli=ii "/o$ais/, 1n #rinci#al, dar !i isla/is/& sau 'a% de diversele ere$ii cre!tine(

2. n (lcrile 0adului ;/a=inea ne=ativ% a evreului 1n 'olclorul ro/*nesc se daE torea$% 1n #ri/ul r*nd teGtelor cre!tine, 'ie ele canonice sau a#oE cri'e, 1ntrEo versiune ro/*neasc% a le=endei a#ocri'e C%l%toria Maicii Do/nului la ;ad", dat*nd din secolul al QM;Elea, C'( M%ria 1i cere c%l%u$ei sale, 4r)an=)elul Mi)ail, s% o conduc% la ;ad, la /uncile cele /arile"( 4colo ea vede un r*u de 'oc !i 1ntuneric /are !i vier/ii neadur/ii !i s/oala clocotind ca 'ocul"J, unde sunt c)inuii jidovii ceia ceEau r%sti=nit #re Do/nul nostru ;isus BrisE tos"( Cu toate c% al%turi de ace!tia se a'l% !i toi ceia ce nEau cre$ut 1n +at%l !i ,iul !i Du)ul C'*nt", jidovii" sunt sin=urii re#re$enE tani, ca etnie sau con'esiune, #rintre #%c%to!ii care se /uncesc" 1n 'l%c%rile ;adului "9, ##( H-:EH-8&( 181

ri' Miata C'*ntului Masile cel u d )aeio=ra'ic a#ocnt, vi ulu/a

.0U

" FMecCea 1n'rico!atului 6Ed(e ;F=e, lici el vede cu/ Ca F'J vCf E este urcat la ceruri@*@ evilor", cei C'*ntoeU Cecat% de U(F"1FQti /ai #uin vinoE

19 #e

F 7 la Lui dus F #re Jveci FJ /trEun/a J /anuscris Usendin 1::0 "/ss( FF <%?K ceicai dte!te si se 1nE
f #0

crede / @ ,ne1/bl*n$it ]ade l I u c J r > G #( 669&( a/eninat cu F[ F Uu rastl=/t ">( ` 7 Du/ne$eu !i cu jia e]rellor a#are !/ easii/a=in a dF #/ncul/lsusEFFF'e 4ce #ulare ro/*ne!ti( Ct M 't r*?#unde ca leEa #re= jidovi" 1lvorLsti=ni,a lad "1 7 RJM "tlM1 Dar a su#ravieuit 1n #araleu ce ost b R tCr bi$antine iuE Con'or/ er/inulor D !i 7 " '' F #re$entai ladul/ Cunt re# a**** titul= s b%*J; F *[UUHU "1n slaE ddL care ! e '"U&( MrEadevar, un soD5;r

(
de

F
n?

Moldova1I0 ; l !@ !i r/*nduE1 #e IJ clasie, s/ul=anduE!i M; (F FF #e care 1 a/ 7 E s#re Bristos, oI a ,

'eit !l

de a#oi , este u

)'
Cecat% de a#oi" F/M[[ ? FF
d

1 a ee,?tit centru judecat% ")ett/asia& t sunt $u=r%vite, `.IF[Or'J "considerai sectani&, latini", etio#ieni , ara/ F
cata dU a7 d t* de lsus

\ la [udeE

' i;nuVeF/aulor, 1n 'ocul cel ve!nic care este FceiEv%dela/ineF-. a GGv, 91&( ( ( dat diavolului !i <@XI@& si #e #ereii interiori ai bisenE= i/a=ini sirnilare sunt $u==vU=( [ca(F(de'lUin Qeud, de @ nia/u jidovesc", cilor din Mara/ure! "cea@, eGe/#Z deasu#ra laM/ [F[ gnia/u )ara#ilor" "l nia/u turcesc , '*e F ta re#re$ent%rile icono=ra'ice ale J#( 96&( interesant est@@ F etmce "de 'a#t, con'eE "1udec%ii de a#oi , @@* crlteni etice "/incinosul F F 10nale& se adau=% Fda/nai 7 scu/#ul", crasul , F FF F Cel dintai,
e

44^)^" ***-;"^ 1ns%, sunt $u i ,

trul lui, ca cei din ur/%, considerai /ai #ericulo!i #entru stabilitatea /oral% !i s#iritual% a co/unit%ii etnice auto)tone( 5ricu/, este inutil s% insist asu#ra #uternicului i/#act #e careE1 aveau aceste re#re$ent%ri vi$uale 'oarte eG#resive, care #uteau 'i cititie" c)iar !i de o/ul de r*nd, de /ulte ori anal'abet "19, ##( H1:EH18&( Mi$iunea /uncilor din ;ad E nota .icolae Cartojan E descris% 1n Cltoria Maicii Domnului !i evocat% #rin #icturile din #ridvoruErile bisericilor, a $=uduit ad*nc /asele #o#ulare !i a l%sat ur/e trainice nu nu/ai 1n tradiiile #o#ulare "(((&, dar c)iar 1n colinde" "19,1, #E 99&( 7. 'eicidul "i 3ido4ul rtcitor 1n /od evident, cau$a os*ndirii evreilor la 'ocul cel ve!nic" si la /unc% a/ar% !i scr*!nire de dini" este deicidul, #%cat _ su#re/ !i de neiertat, de s%v*r!irea c%ruia sunt acu$ai evreii 1n literatura vec)e ro/*neasc% !i 1n cea #o#ular% 2 [idul e uci=a!ul lui Cristos" "16, #( 90&, sau [idovii sEau adunat< +ot cu 'urci !i cu to#oare,< 7e Du/ne$eu s%E1 o/oare" "1-, #( 0H&, sau C*inii de jidovi 1l c)inuiau "#e ;sus&" "1:&( 1n ast'el de ca$uri, jidov" "sau jid"& este un etnoni/ de ori=ine slav%, care nu are 1n sine o coEnotaie #eiorativ%( 1n le=ende #o#ulare ro/*ne!ti se s#une c% 1nsu!i Do/nul Bristos a 'ost tot jidov" "10& ; la 'el ca 1n Foul (estament2 Ca unii ce sunt israelii "(((&, din care, du#% tru#, este Cristos" D.pistola ctre ,omani, ;Q, 9E -&( Motivul evan=)elic 7ati/ile lui ;sus" a =enerat 1n 'olclorul euro#ean le=enda evreului "jidovului& r%t%citor", care are, 1n =eE neral, ur/%toarea 'or/%2 c*nd ;sus !iEa #urtat crucea #e 7ia dolo rosa, el sEar 'i a!e$at s%E!i tra=% su'letul #e o banc% de #iatr% din 'aa casei unui evreu ci$/ar, un anu/e 4)asverus "4)a!vero!&( 4cesta lEar 'i ji=nit "lovit c)iar, du#% unele versiuni& !i lEar 'i alun=at de #e banca sa( ;sus lEar 'i bleste/at #e 4)asverus s% r%t%ceasc% 1n jurul lu/ii !i s% nuE!i =%seasc% nic%ieri locul !i odi)na, nici /%car /oartea, #*n% la a doua venire a lui Cristos( .e/urirea ca bleste/ se =%se!te 1ntrEun teGt evan=)elic 2 (((sunt unii "(((& care nu vor =usta /oartea, #*n% ce nu vor vedea #e ,iul o/ului viind 1ntru 189

NllUea* dar lar=a sa ras#andue*@

FF 'o !ece le

!e#l le $spa !%. ,asate

s-a <Rrta #

DbSNS#]#a#c
1 jn e:tenso : 7remea se duce ffncetare, 4u de viat sunt o!osit, D*pentru mne nu e cruare, u*lu prin lume necontenit. Mi este os#nda nestrmutat, >rin toat lumea s rtcesc, Cltoria mi fu necurmat T M o!osete, moartea mi doresc. 2>;

7eacuri ca 6ile trec i iertare Fici pan acuma n am c#tigat, Ca i pedeapsa, vina mifu mare, Cci fr mil m am artat. M#ntuitorul dus la os#nd, >urt#ndu i crucea se osteni, 'i cu o ctare trist i !l#nd, &a a mea cscioar el se opri. )ci pe o piatr, spre rsuflare, Fevinovatul s a artat, Dar cu cru6ime, "ntru tur!are 'i fr mil l am deprtat. Zic#ndu i B4ugi de la lcau mi,fugi, vinovate, Mergi la os#nda ti3, astfel "i vor!ii, 'i cu cuvinte prea !lestemate, "l i6gonii. ,,"nsuti vei merge fr oprire3, Zise M#ntuitorul, 'i de atuncea, "n rtcire, Qm!lu necontenit prin lume ca cltor. Fu e vreo ap, nu e pustie, Fu e vreun munte ce n am trecut, 7ecinie m aflu n cltorie, 'i tot pm#ntul am str!tut. >rin elemente trec cu iueal, Ziua i noaptea nevtmat, 4r odihn, fr oprire, M aflu pe drumuri ne"ncetat. >#n la sf#ritul 6ilelor toate, F o s am repaos, cltoresc, 'oarta s mi schim!e nimeni nu poate, Fimeni nu tie c#t ptimesc.
18:

Fimeni nu tie c#t povar .ste viaa veacuri trind, Fimeni nu tie c#t de amar Qi este os#nda tot rtcind. 8...9 Deeenda are, c)iar dac% i/#licit, un #re=nant caracter etioloE a a de aceea si de atunci r%t%cesc evreii 1n lu/ea lar=%"( 4sta fX H "ce #entru /entalitatea #o#ular%, 4)asverus nu este un ci evreul generic, toi evreii, ur/a!ii ur/a!ilor celor care 'F cruci'icat #e ;sus ; C*n=ele lui asu#ra noastr% !i asu#ra coE 7 "lor no!tri" DMatei, QQM;;, H-&( 5r, cu/ #oi s%Ei /ani'e!ti /ai ;L-tn+ draeostea convin=aiui ugL: 'at% a de ;sus, alt'el dec*t ar%t*nduEi re#ulsia 'at% de uci=a!ii lui "#i& (J Unele le=ende si teGte a#ocri'e sunt /ai eG#licite !i /ai tr*nte din acest #unct de vedere ; de eGe/#lu, teGtul #o#ular intiEW+ 7entru bleste/ul celor dou%s#re$ece nea/uri jidove!ti", FadusJsi r%s#*ndit 1n b%rile @o/*ne 1n secolul al QMll;Elea( Da 'el 1n tradiia vestEeuro#ean% "9, #( 1:8, !i 10H, #( 9&, sunt #re$enEca *cateie #e care leEar 'i s%v*r!it 'iecare dintre cele 1H se/inii F 7ovesti" "#%cate re'eritoare E ca !i cel al lui 4)asverus E la #aE"/ile lui ;sus&, #recu/ !i #ede#sele ve!nice la care au 'ost os*nEdJte [idovii din nea/ullui Ci/ion", de eGe/#lu, care au #ironit ore lisus #re crace(((", su'er% tot anul" de dureri de ca#" !i de usc%ciunea /*inilor !i #icioarelor", nea/ul lui Dan" a 'ost #eEdeDsit cu sudori /ari de s*n=e", nea/ul lui 8ad" a 'ost #ede#sit )ubuoaie /ari 1n ca#, care s#ar=", ast'el c% s*n=ele s% scur=e l"#%rsi#rebarb%"!(a(/(d("19,;;,7(110&( Da #ede#se !i /ai crunte "cele : sbiciun", #rintre care 2 u $i tot tru#ul"& a 'ost os*ndit ;rod, re=ele iudeilor", #entru 7 /or*rea #runcilor Mi'leai/ului !i #entru jalele /aicelor" "19, ;;, R B:& con'or/ unei le=ende a#ocri'e cu#rinse 1ntrEo Ca6anie din 10-6 "/ss( 4@ 001&(

180

;sraelil" din ucovina, re#re$entat 1n )aine tradiionale =aliiene", al%turi de ro/*ni, )uuli, li#oveni !i ruteni, Carte #o!tal% reali$at% la Cern%ui, la s'*r!itul secolului al QlQElea(

2. )aracteristici etnice si etice

r

4bord*nd subiectul din #unct de vedere i/a=olo=ic, este interesant de anali$at #ortretul robot" al evreului, a!a cu/ a 'ost sc)iat de /entalitatea #o#ular% ro/*neasc%( ,a#tul c% evreul ar 'i un o/ r%u, )ain, a devenit un stereoti# 2 [idan bun<cinstit, nEa/ v%$utV" C*nd $icala este totu!i in'ir/at%, se consider% c% e vorba de o eGce#ie 2 ,,E o/ bun, /%car c%Ei jidan", sau Ce o/ cu/seE cade, #%cat c%Ei ovreiV" "6, #( :- !i #( :9&( @o/*nul este 1nde/nat s%E!i re#ri/e ast'el de sl%biciuni, ca 1ntrEun teGt /anuscris din 109H 2 C% nu /ai $ice/ Lo, ce ovrei cu/secade este acestaI, c%ci /are este du!/%nia lor asu#ra noastr% V" "9:&( Caracteri$area evreului a 1/br%cat di'erite 'or/e, #rintre care #re$entarea viciilor !i virtuilor sale 1n co/#araie cu cele ale altor etnii( Credina 1n inteli=ena evreului "tot un stereoti#, c)iar dac% #o$itiv& sEa /ateriali$at 1n $icale #o#ulare de =enul2 8rec =alanE ton,< 5vrei #rost< Wi i=an cinstit nu se #oate" "6, #( 99&( Cel /ai adesea 1ns%, ro/*nii cred c% evreul 1!i 'olose!te inteli=ena #entru aEi 1n!ela #e alii2 Un ovreu 1n!eal% doi ar/eni,< Un ar/ean doi 188

=rec,< Un =rec doi ro/*ni" "6, #( 90&( Con'or/ acestei /solite ecuaii etnicoEetice, un viciu de c%#%t*i al evreului ar 'i in!elatonaF #e care ar #racticaEo de dou% ori /ai bine dec*t ar/eanul, de #atru ori /ai b/e dec*t =recul si de o#t ori /ai bine deca ro/anu a 7roverbe si/ilare se re=%sesc la ru!i "Un evreu 'ace cat doi =reci un =rec c*t doi ar/eni, un ar/ean c*t doi nobili din 7oltava & la #olone$i "7e #olon 1l 1n!eal% nea/ul, #e nea/ italianul, #e italian s#aniolul, #e s#aniol jidanul, #e jidan 1)sa nu/ai dracul & !i la /acedoneni "Un ovrei 1n!eal% $ece =reci, un =rec 1n!eal% $ece albane$i"& "6, ##( 01E 0H&( C*teodat% 1ns%, evreul a#are 1n #ostura celui 1n!elat(ca in aceast% $ical% ro/*neasc% 2 bi=anul 'ur%,< 4r/eanul jura< Wi jiE danul #l%te!te =loaba" "6, #( H9&( .u doar naivitatea evreului #are s% 'ie aici evocat%, ci !i #ersecutarea lui FnstanU Fdi'erent de adev%ratul vinovat( 8ru$inii au o $ical% si/ilara 2 Mab!abeli #aE c%tuise si evreii 'ur% #ede#sii" "6, #( ::&( 1ntrEun vec)i teGt de ori=ine slav%, >roorocirea 'i!ilei, care a circulat la noi 1nce#*nd cu secolul al QM;Elea !i, in v/LneaU /*neasc%, 1nce#*nd cu secolul alQM;;Elea, <@K>=7< Cibila "'iica re=elui iudeu David& inter#retea$% 7FF cRu /un al celor o sut% de boiari /ari"( Cei noua son di'erii, care au F%nit 1n vis #e cer, sunt eG#licai de Cibila 1n ter/eni de t/o=oE&e etnic 2 Cel soare dint*i iaste rodul b%l=anlor, buni !i /biEton la oas#ei !i credincio!i((( ,,/(d(" 4l doilea soare sun =recii, c% ei de trei ori credina sa au le#%dat !i cu toate li/bdsa a/eastec%, iubitori de ar=int !i luotori de ad%/ana f c<<<>% s a(/(d(" C#eciali!tii de istorie a literaturn vec)i cred ca teGta a a#%rut 1n #ri/a ju/%tate a secolului al QlMElea 1n cadrul literaturn bul=are dat 'iind c% bul=arii sunt #re$entai ui /od #o$itiv iar acarii lor, =recii, 1n /od ne=ativ "19,1, #( 1-H&( togg< =%ri si =reci, /ai sunt descri!i 'r*ncn", arcaden , ,sarac/e! n ^ sara$/ii,ce vor #ustii lerusalunul((("&, =@fg<? iverii" "beseareca #%$esc, de Du/ne$au sa te/*( & !i tata/ "ce vars% s*n=e #re #%/*nt !i //ea 1naintea lor nu vor sta(& ;nteresant este 'a#tul c%, 1n acest conteGt, nu este #re$en ata nici o tr%s%tur% ne=ativ% a jidovilor"( Con'or/ #revi$iur/Mei ;esiEva o /uiate dintru d*n!ii !i va na!te 'iu din ceri !I vor $ice 189

nu/ele lui E ;isusJ( El va 'i r%sti=nit !i 1n=ro#at, a#oi va 1nvia si va tri/ite 1H b%rbai", care vor sc)i/ba lea=ea" 1n toat% lu/ea, inclusiv 1n 1/#%r%ia condus% de Cibila( C% !i eu E 1!i 1nc)eie #roE 'etesa inter#retarea oniric% E #*n% acu/ /Ea/ n%d%jduit c% dintru /ine s% va na!te Bristos !i /iEa/ 'erit 'ecioriia /ea 1n -0 de ani( ;ar% acu/ cunosc c% nuEs eu aceea" ":-&( 1n /od evident, accentul cade di'erit dec*t de obicei( [idovii" sunt #re$entai nu ca #o#orul care 1l ucide #e ;sus, ci ca acela care 1i d% na!tere( 1ntrEun vec)i teGt ro/*nesc, dat*nd de la 1nce#utul secolului al QM;;;Elea, sunt inventariate darurile o'erite de Du/ne$eu di'eE ritelor naii 2 .e=ustoria turcilor,< beia !i #orcia ru!ilor,< t%ria si #rostia s*rbilor,< d%sc%lia !i /inciuna r*/lenilor,< sc*rn%via ne/E ilor,< raia !i =ub%via sa!ilor,< norocirea =recilor la bani,< /*ndria ie!ilor,< 'ru/useea cerc)e$ilor,< #o)vala X^ l%ud%ro!eniaY /oldoE venilor,< $avistia X^ invidiaY ru/*nilor,< eresul ar/enilor,< !ogia ovreilor,b s%r%cia !i =oliciunea i=anilor" "H0, #( H99&( 4/ transcris 1n totalitate acest teGt din 100-, #entru c% este un bun eGe/#lu de i/a=olo=ie, conin*nd nu nu/ai hetero imagini, dar !i auto imagini, "n ca$ c% ori=inea lui este ro/*neasc%( 1ntrEaE dev%r, Moses 8aster era convins c% aceast% caracteri$are este auE to)ton% ro/*n%, n%scut% din #ro#ria observaiune a #o#orului" "H0, #( 600&, s#re deosebire de caracteristica $oo/or'ic% a #o#oaE relor" "cu/ o nu/ea (7( Basdeu&, care j du#% M( 8aster j nu ar 'i #ro#rie tradiiei ro/*ne!ti, ci celei #aleoslave( Cel /ai vec)i teGt de acest =en desco#erit 1n s#aiul ro/*nesc este, 1ntrEadev%r, un /anuscris slavon din secolul al QM;Elea "dar co/#us 1n secolul al QBElea&( Da nu /ai #uin de 60 de etnii le cores#und tot at*tea ani/ale( Evreului "1) teGt, evreanin9 1i coresE #unde vie$urele, iar ro/*nului #isica "9, #( 1-H&( .u #ute/ !ti ast%$i care erau E cu a#roa#e ju/%tate de /ileniu 1) ur/% E cauE $ele acestei asocieri ati#ice a evreului cu vie$urele( Wi tot ati#ic% #are a 'i co/#ararea aceluia!i cu ursul "5/ul %sta a!aEi de jidov, ca un urs" E c'( H1&, doar dac% nu se re'er% la sensul de uria!" al jidovului" le=endar "voi reveni asu#ra acestui subiect 1n ulti/ul subca#itol al acestui studiu, la #( H18&( 1n @o/*nia secolului al QlQElea, 'oarte adesea, evreul era deE nu/it 1n #o#or li#itoare", din cau$a activit%ilor considerate #aE 190

ra$itare "de c%/%tar, c*rciu/ar, ne=ustor etc(& #racticate de /uli evrei( Masile 4lecsandri !i Mi)ai E/inescu E a/bii eGceleni cuE nosc%tori ai /entalit%ii !i literaturii #o#ulare E au #reluat !i 'olosit acest e#itet la adresa ovreilor", #ri/ul 1n scrieri literare, cel deEal doilea 1n scrieri #olitice( ;/a=inile evreului )e/o'a= "li#itoare& !i necro'a= "corb& "16, #( 90&, din tradiia #o#ular%, au su#ravieuit !i 1n secolul QQ, 'iind #reluate !i 'olosite de #ro#a=anda antise/it% le=ionar% "::&( Un alt e#itet $oolo=ic de#reciativ la adresa evreului este cel de c*ine", 'olosit 1n c*teva eG#resiiEcli!eu, /ai ales 1n colindele care au ca subiect 7ati/ile lui ;sus" 2 C*inii de jidovi", C*inii,< 7%E =*nii< De jidovi", C*inii,< C%#c*nii< De jidovi", C*inii de jidovi s#urcai< Wi de le=e le#%dai" "1- ; 1: ; HH ; H6 ; 19, ;;, #( 1H0&(

;. 'e ce nu mnnc e4reii carne de porc ;n 'ine, un alt ani/al asociat evreului #rin inter/ediul leE =endei este #orcul( De data aceasta 1ns%, nu #are s% 'ie vorba doar des#re stabilirea unui alt e#itet $oolo=ic, ci !i des#re justi'icarea unui vec)i tabu ali/entar 8&evitic, Q;, 0E8&( ;nterdicia de a consuE /a ca/e de #orc era, #entru cre!tini, at*t de ne'ireasc% !i de li#sit% de sens, 1nc*t ace!tia au si/it nevoia s%Ei dea un sens, s% o le=iE ti/e$e" #rintrEo le=end% etiolo=ic%( 1n a/#lul ciclu de le=ende roE /*ne!ti av*nd ca subiect C%utarea lui ;sus de c%tre C'( M%ria", a#are ur/%torul e#isod 2 a'l*nd c% ;sus a 'ost r%sti=nit de jidani", Maica Do/nului #leac% s%E1 caute, dar c*nd ajun=e la locul r%sti=E nirii, o jidanc% cu doi co#ii" se ascund de 'rica ei sub o covat%( Dac% e!ti tu, #recu/ s#ui,< Maica Do/nului" E 1i $ic evreii E 8)ici sub covat% aceasta ceEi c" 5 scroa'% cu #urcei", le r%s#unde C'( M%ria !i evreii 'ac )a$ de =re!eala ei, 1ns% c*nd ridic% albia v%d, 1ntrEadev%r, o scroa'% cu doi #urcei( 4!a cu/ antici#a/, le=enda are 1n /od eG#licit un caracter etiolo=ic 2 Ci de atunci nu /%n*nE c%< [idanii ca/e de #orc V", ca s% nu se /%n*nce #e ei 1n!i!i "HH, ##( HH0EHH1 !i 10, ##( 90E9H&( Cu a#roa#e un secol 1n ur/%, Ci/eon ,lorea Marian intuia 'a#tul c% i$vorul le=endei nu #oate 'i altul dec*t XteGtul a#ocri' E 191

n( 4(5(Y LMisul Maicii Do/nuluiI 1n co/#ilaiune cu un alt oare!icare a#ocri' cre!tin(((" "HH, #( 100&, 1ns% nu 1Ea #utut indica #e acesta din ur/%( ,oarte #robabil este vorba de evan=)elia a#oE cri'% Co#il%ria lui lisus" sau Evan=)elia lui 7seudoE+o/a", care E 1n versiunea slavon% E a circulat 1n b%rile @o/*ne, de la s'*r!itul secolului al QlMElea "H9, ##( --E:0 !iJ H-, ##( :HE:6&(

Ccroa'a evreilor" 8*udensaii9. Majoritatea #ersonajelor #oart% *udehhut, ca sti=/at etnic( 8ravur% =er/an% din secolul al QM;Elea(

Con'or/ acestui teGt a#ocri' "10:&, co#ilul ;sus, !i nu C'( M%E ria, este cel care a trans'or/at 1n #urcei c*iva co#ii evrei care se ascundeau de el "H:, #( HH0&( 4ceast% 'a#t% /iraculoas% a 'ost #roE babil ulterior trecut% 1n contul C'intei Marii, ast'el de 1/#ru/uturi de la Evan=)elia co#il%riei lui lisus" la Minunile Maicii Do/E nului" ne'iind neobi!nuite 1n secolul al QM;;Elea "ve$i 19, ;;, #( 8H&( De=ende si/ilare, av*nduE1 tot #e ;sus ca #rota=onist !i av*nd la ori=ine tot Evan=)elia co#il%riei lui lisus", se re=%sesc 1n 'olclorul /ultor #o#oare euro#ene, din 7olonia "00, #( 119& !i Dituania, #*n% 1n C#ania, ,rana !i Marea ritanie "9, ##( 100E109 ; #entru re#re$ent%ri ale /otivului 1n icono=ra'ia /edieval%, ve$i

19H

4i/o(]j

<
" 0 d`<u,<eL/g 7ersonajele #oart% un sti=/at circular #e ve!/inte( ;n "CCrFdrsu'este rFnt #resu#usul Lrt'a al co#ilului Ci/on din +rento, in 190-( 8ravur% =er/an% din stolul al QMll;Elea(
#artea c

196

ilustraiile 0E9&( 5sfar D%)n)ardt a adunat circa 60 de ast'el de le=ende #o#ulare "H0&( 7ro)ibiia de a /*nca #orc !i avariia evreului sunt dou% cli!ee care sEau su#ra#us, =ener*nd #roverbe #o#ulare ruse!ti de =enul 2 De ar sti evreul c% #urceaua a 1n=)iit o ju/%tate de co#eic%, el Jar /*ncaEo" sau D%Ei evreului o rabl%, c%Ei /%n*nc% un #urcel 1ntre=" "6, 7E:8&( F ( Mai #uin 1n s#aiul ro/anesc !i /ai ales 1n Euro#a central% si a#usean%,Jacest ciclu de le=ende #are a nu 'i avut doar rolul de a justi'ica de ce nu /%n*nc% evreii ca/e de #orc( Este 1n acest ca$ si o identi'icare #aradoGal% a evreului cu ani/alul tabu ali/entar, o identi'icare de#reciativ%, care sEa /ateriali$at 1n /ulte alte 'orE /e Este su'icient s% a/intesc aici a#elativul injurios de marranos " #orci"&, 'olosit 1" s#aiul iberic la adresa evreilor convertii la cre!tinis/ #*n% la s'*r!itul secolului al QMElea, sau icono=ra'ia reE #ulsiv% E /ai ales 1n s#aiul =er/an, 1n secolele QM;EQMU; E re#reE $ent*nduE1 #e evreu vener*nd !i c%l%rind o scroa'a 8*udensau9, sun*nduEi la#tele !i in=ur=it*nduEi eGcre/entele "H8 !i 9, ##( 116E119 s ilustraiile 10E19&( C% nu uit%/ c% #orcul este, con'or/ teGtelor evan=)elice, un ani/al de/onic( 4nu/e 1n #orci a b%=at ;sus duE )urile rele #e care leEa eGorci$at din o/ul de/oni$at2 Ci ie!ind de/onii din o/, au intrat 1n #orci" D&uca, 8, H: ; Matei, 8, H8 ; Marcu, -, 1&( 4socierea evreului cu ani/alul #ro)ibit a devenit una dintre stereoti#iile antise/ite cele /ai #uternice !i Claudine ,abreEMassas este 1ndre#t%it% s% sublinie$e acest #aradoG 2 (((1n #o'ida re=ulii universale, care 1l asocia$% #e cellalt, #e str%in, cu ceea ce /%n*nE c% evreii sunt asi/ilai cu ani/alul a c%rui ca/e le este inter$is%( DintrEo sin=ur% lovitur%, se re=%sesc conciliate identitatea !i #ro)iE biia" "9, #( 108&(

4. De ce a- e4reii pistrui 1n cadrul aceluia!i ciclu de le=ende ro/*ne!ti, av*ndEo #e C'( M%ria ca #rota=onist%, un alt e#isod se re'er% la o caracteE ristic% 'i$iono/ic%, #resu#us% a 'i s#eci'ic% evreilor 2 #re$ena #isE
199

truilor( 4juns% la locul r%sti=nirii lui ;sus, Maica Do/nului 1i =%se!te #e jidani" la /as%, #re=%tinduEse s% /%n*nce 2 'i au fiert 0idanii un coco 'i au fcut dintrH"nsul !or 'i l au pus "n strachin 'i au 6is Maicii Domnului: E C#nd a "nvia Cocoul acesta 'i se va sui >e marginea strchinii 'i va !ate din aripi 'i a c#nta -tunci a "nvia 'i lisus Fa6arineanul] 'i cocoul a "nviat 'i a c#ntat >e marginea strchinii 'i din aripi a !tut 'i pe 0idani i a stropit 'i pe toi i a oprit 'i de atunci "s 0idanii pestrii "^ #istruiai& "HH, #( HH1 !i :9, #( 11:&( 7entru a justi'ica !i culoarea ro!cat% a #istruilor, 1n unele leE =ende #o#ulare ardelene!ti coco!ul 1i stro#e!te #e evrei cu #ic%turi de s*n=e "HH, #( H8H&, 1n altele, coco!ul 1nsu!i este ro!u; ve$i $icala #o#ular% 2 [idovul e stro#it de coco!uJ ro!u" "6, #( H9&( ;n s#aiul =er/an, coco!ul nuEi stro#e!te #e iudei nici cu stro#i de bor! cloE cotit, nici cu stro#i de s*n=e, ci cu stro#i de eGcre/ente ; de aceea, 1n li/baj #o#ular, #istruii sunt nu/ii *udas Drec2 "=%inaul lui ;uda"&( 5ri=inile le=endei #ar s% 'ie 1ntrEun teGt a#ocri' neotestaE /entar 8-cta >ilati9, 1n care ;uda 1!i bate joc de ;sus, s#un*nduEi c% acesta va 1nvia din /ori atunci c*nd va c*nta coco!ul care se #r%je!te 1n ti=aia sa ":6, #( 1-H !i 191&( De=enda a cunoscut nu/eroase variante, versi'icate sau nu "1n unele dintre ele, #e!tele ia locul coco!ului& ; toate 1ns% ajun= la aceea!i conclu$ie etiolo=ic% 2 c)i#ul evreilor este aco#erit de #isE 19-

trui, ca #edea#s% #entru 'a#tul c% nu au cre$ut 1n Cristos !i 1n 1nE vierea sa(

G. H3idan mpu!it8 0 alt% #rejudecat% r%s#*ndit% 1n Euro#a !i dat*nd din Evul Mediu se re'er% la /irosul ur*t de=ajat de evreu( 7entru a /otiva acest cli!eu, sEau ve)iculat /ai /ulte eG#licaii si/#liste, #rintre care eGcesul de cea#% !i usturoi 1n dieta tradiional% evreiasE c% sau starea de /i$erie !i li#sa de i=ien% 1n care ar 'i tr%it 1n secoE lele trecute /are #arte dintre evrei( 4cest ti# de eG#licaie raionalist%, a#licat% evreului real" "cu/ lEa/ nu/it convenE ional&, nu #are s% stea 1n #icioare, 'ie !i nu/ai dac% lu%/ 1n conE sideraie 'a#tul c% evreul real" E de re=ul%, cu c*t /ai s%rac, cu at*t /ai )abotnic E se su#unea obli=atoriu, cel #uin o dat% #e s%#E t%/*n%, vinerea, unei !i rituale. 4u eGistat de ase/enea, /ai ales 1n 8er/ania, #seudoEsavani rasi!ti E ca biolo=ul 8ustav [ae=er "1n 1880& sau antro#olo=ul Bans 8unt)er "1n 1960& E care au tratat des#re foetor )udaicus, 1ncerc*nd s% de/onstre$e 'a#tul c%, #rin natura rasei lor, evreii ar de=aja un ne#l%cut /iros #articular 8Geruchliche .igenart9 "89&( 7rejudecata c% evreul ar 'i ur*t /irositor este, cred, o #roble/% de rece#tare a alterit%ii de c%tre /entalitatea #o#ular% 2 evreul miroase diferit, pentru c este diferit. C#re deosebire de cre!tinii s'ini "!i ei di'erii 'a% de cre!tinii de r*nd&, care /iros di'erit, dar #l%cut "61&, evreul /iroase di'erit, dar ne#l%cut( Co/ent*nd literaE tura a#ocali#tic% /edieval%, oriental% !i euro#ean%, ;oan 7etru CuE lianu conc)ide c% #rinci#ala o#o$iie dintre bine !i r%u, dintre 7aradis !i ;ad, este #uternic ol'activ%, 'iind eG#ri/at% #rin o#o$iia sen$orial% dintre /ireas/% !i /ias/%" ":1&( 7entru a aduce ar=u/ente 1n 'avoarea teoriei con'or/ c%reia cel di'erit /iroase di'erit, voi s#une doar c% evreul nu este sin=ur 1n aceast% 1njositoare #ostur%( De re=ul%, /e/brii =ru#ului /ajoE ritar sau do/inant sunt tentai s%Ei rece#te$e ca 'iind ur*t /irositori #e /e/brii =ru#ului /inoritar sau /ar=inali$at( 4!a se 'ace c%, #entru en=le$i, irlande$ii sunt cei care #ut; #entru a/ericanii anE
19:

loEsaGoni, FFFFCC%FC+FF si i=anii /iros ur*t, iar #entru bart/u uternica, /ai # H=0&( Este adev%rat J@@*@ep< evrei, dar D%d%cinat% !i /ai @n@*vs #rin eGcelena( El asta nu/ai #entru c% evreul este hom@ @ F F este #rototi#ul str%inului , al E celuFN , F de subordonare , au de'iciente si/ilare( Con'or/ <g<*@ b%rbatul cre!tin #entru cre!tin, evreul ar nuro jILU* 7 m 0 $icatoare 'e/eia evreic% ar /irosi !i /ai urat( Me$i, #o#ular% a !vabilor2 -!raham pute a usturoi Dar 'ara miroase cat doi "86, #( a L ese un /otiv Du)oarea #e care o de=aj% FF+#Fnare2 el /iroaE stereoti# secundar, =enerat de /ouv F F ntru c% a(2 'i se ur*t #entru c% ar 'i 'ost bte teFU "cae de=aj%, la r*ndu vr%jitor, #entru c% ar 'i st%#*nit deFFR[ laduluig #entru *0oetor Dia!olic<9, #entru ca * 'i#*d F1nEuE c* ar 'i asociat #orcului @K@X=gh%m de cli!ee sEa /ai ro#a occidental%, c'( 9, #( 119 LU @ * o de=aja, nu este ad%u=at unul2 ca s% @ @@@ ",irea evreu)u su'icient ca evreul s% se s#ele,LFa#a 7 F ( el tteE n(o sc)i/b% bote$ul" E F eF crestin( Deicidul #rovoaE buie s% se un=% #e cor# cu s*n=e de co# F c%, 00oetor ludaicus mT FF'/nului a 'ost cea care iEa De=enda #otrivit c%reia Maica 7o FF bleste/at #e evrei s% /rroasa <<<<< f =' Maria Mica ;ar% 2 De la C'( Mana Mare "1- auF jidoviiL "6, #( 19 * 8 se#te/brie&, dac% nu cade bru/a ;s uF [ FF 60, 7 60&( Este un /od Ln#FjF / F aceast% #erioada totdeauna", #entru c% bru/a cade F/ / \ scna M FF de de s'*r!it de var%( Ca o consecventFaFu Cc)dar$'eld cu un secol / @i@m m Fs sau /irosun tot 'elul de boli ciudate !i #articulF1 urate, 1ntoc/ai ca vr%jitoru "6, 7E
=

190

#( 11H& !i, ca atare, /iros ur*t( De aici #rovin *vIioF Ji aJ a J se, de =enul [idan 1/#uit" sau MZZ@( @@ #seudoE'olclorice, virulent antiseinii 0=enul2 J * <<<<< ...*idanii, cum am de6voltat, Din sc#rn de c#ine s au format De aceea corpul le miroase greu De aceea au faa sc#lm!at ru... "H9&(

U. /mul rou
t

#istruilor, dar !i de cea a #%rului si a b%rbii nvrii 8 +;B , , ro!ie,< Duce #e dracu la #ostie" E 6 7 l6+u" F RU barb% le=endare ale acestei caracteristici cro/atice JL aFLLF a/ v%$ut E /ale'ica )e/ora=ie "<>, F& de Fu'ee evreu ca ur/are a bleste/ului ca s*n=ele lor s%li seturi cor# sudori /anide s*n=e"&, dar !i #re #%r si F''i ;;, #( 110 ; #entru Euro#a de Mest, ve$i 9 # 1HH l_ rZ< " J conteGt #oate 'i a/intit% o alt% /aladie /eiascaEFC masculine E o #rejudecat% biolo=ic% re'eritoare la evrC "C , #ravieui1 in /od /iraculos din Evul Mediu nan% 1n , lului QQ "88, #( H-:, 10H, #( 10, si :6 # 19&J F "F Culoarea ro!cat% a #%rului "b%rbii& !i a 'eei "datorit% #istrui lor& este #erce#uta de /entalitatea #o#ular% ca 'iind o ano/H 'i$ica ce denota o ano/alie #si)ic% sau /oral% cores#un$%+oa+l #o#or se crede ca oamenu rou sunt evrei" sau c% se CCUsau ca au 1nsu!irile lor"; ei sunt 1nse/nai", r%i" necrt+c diavoli", #ri/ejdio!i", vicleni", abra!i" sau t')JZC(c ton de =)inion& !i au ne'asta #utere de a deoc)i*J"6H, ##( -01E-06F

c% or*r( "ost I ** ?- JGK**Li

Diversele credine #o#ulare nrin rar# cI

a E

66, #( 189&( 1n Mara/ure! se 'olosea un desc*ntec s#ecial 1/#oE triva deoc)iului #rovocat de jid ori de jidauc%" 2 De i de 0id, Crepe i !oaele T De i de 0idauc, Crepe i #ele... "16, #( H89&( 1n #roverbe, credine !i bas/e #o#ulare ro/*ne!ti "dar !i din alte $one ale Euro#ei&, o/ul ro!u" "ca !i evreul& nu este doar neE =ativ valori$at "De o/ul ro! s% te 'ere!ti, c%Ei bucluca!", C% te 'ereasc% Du/ne$eu de o/ul ro!u V", De o/ul ros, s#*nJsi 1nse/E nat, s% 'u=i c*t 1i tr%i"&, dar este !i de/oni$at2 De o/ul ro! s% 'u=i, c% e o/ul dracului", C% te #%$e!ti /ai bine de o/ul ro!u dec*t de dracul cu coarne", Dracul se #re'ace 1n o/ul ro!u" etc "6H, ##( -01E-0H !i 69, ##( H-EH: si :9, #( 109&

M. :4reul ca 4r/itor (solomonarN Evreii 1n =eneral !i evreii ro!ii" 1n s#ecial au 'ost idenE ti'icai cu vr%jitorii( De aceea, nu este de /irare 'a#tul c% ei au 'ost asi/ilai !i cu solo/onarii, vr%jitori #o#ulari din cadrul /itolo=iei ro/*ne!ti, al c%ror #atron s#iritual !i ono/astic era re=ele biblic Colo/on( Con'or/ credinelor !i le=endelor #o#ulare, solo/onarii E 1n ur/a iniierii 1ntrEo !coal% diavoleasc%", 1n care dasc%l este diavolul 1nsu!i" E ar avea #uterea, ca !i Colo/on 1n teGtele necaE nonice, de a declan!a sau de a o#ri 'eno/enele /eteorolo=ice( ,a#tul c% 1n Cartea solo/onarului" a#%reau desc*ntece !i 'or/ule /a=ice, scrise cu diverse carcatere eGotice, inclusiv cu slove jidove!ti", iEa '%cut #e %ranii ro/*ni s% o con'unde cu c%rE ile de ru=%ciune #e care le vedeau la evrei( 4st'el, 1n $ona ucoE vinei, se credea c% taina colii de solomonarii o !tiu nu/ai jidovii, din cartea din care se roa=% ei toa/na, la s%rb%toarea lor cea /are"( Ca atare, solo/onarii 1s jidovi" !i din alt% le=e nu #ot ie!i solo/onari, dec*t din jidovi" "19, #n( H96EH99 si 6##( 196E19:&( 4testarea acestor eresuri /ai ales 1n ucovina ar #uE
199

i !# i or!ici _polo eJi* <elar-Ci* r-te iX* I tr-a!e8 * la .A#?iogice speciale* c) e[ pot po,i g # ! - , r!e -"tca- EE*EI* [ECCCC ca e8re- _,ai ales -eg-sto * ! LaLU B FF sau alle c-8i te* se $#NSe!e ,teresele lot D a"acer* -sa ali 8r)aitori* pe -- $^^%$b s) : "a, a sagr,!,a

*+ De,o tarea eore-l-i

a

'ostore=ul%,cis;a#rodFdoFF
,; >M;

de t%rii( +F,[FQFJIJ FJ

F
de

tendina %ranului de riLLF ic .e'lind bote3at, evreul si #ersonaje de/oniceFe a "'idototaD Elocventa B; este rece#tat ca o #rada.@*, F \ nu/ele o acest sens este asociereFend , 7F F F \@

ai ales cu antiEiudaica F MoiU #e diavolul de tat% !i sider% #e evrei 'u ai F F "[oan, M;;;, 99&( Mai /ult tineti s% 'acei #o'tele tat%lui 'ost conslderat ca 0 dec*t at*t, 'iind adversaru' F ? v*n$%torur( Din 1ntru#are a 1* *F0FF E se tra= mden, adic% nea/ul lui ;udaE s#une o *=F f 31C nu/ai iud***E ovreu sau jidanu, ca ;o *=Ftonir "60, #( 60&( Evident, c% 'eciori X^ ur/a!iY deEai lui 'a( < teGtele siaM0ne care
/

sa tradar

\ 1Ea i/#resionat at*t de #ro'und #e %ranul ro/*n, 1nc*t na!tere la dou% denu/iri #o#ulare ale dracului2

nu/ele s%u a dat na vercFFEEluda si 'caraochi "19, ##( 9UE91&( D alt'el tendina de care a/intea/ #oate 'i u!or de/onstrat% a ' otul c% evreul real" "!i nu doar i#osta$a sa le=endar%& este #rin a# FI aC0 a "Rt T =)icitori si eG#licit diavolului, #rintrEo /uli/e de credine, a#elative #o#ulare 2 [iduEi s'redele dracului" / n90 si # 6H6&, .ea/ul jidovesc,< 1ndr%cit !i diavolesc" "1:, llfs(9 sau =)icitoare [oac% dracuJ #e #%rete,< Cu jidoavca de 7J +L "^ um!ra, c'( 68, #( 680&, sau 1njur%tura DuEteEn jidovi" (Zte dracului, c'( 69, #( H1&, sau stri=%tura Una, dou%, trei,< C% dracuJ #e ovrei" "6, #( 1H&, sau recitativul din 'olclorul co#iilor ia draUui din t%ciuni< Cu jidanul de #erciuni,< ;ese dracul de sub Ja Z0 Cu jidanul dus de barb%,< ;ese dracul din curec)i< Cu jidanul N M) lese dracul dintrEo bort%< Cu jidanul deEo ciobot%,< ;ese dCt sub #od< Cu jidanul dus de bot" "6, #( 1H&( Da s'*r!itul secolului al QZElea, Moses Cc)dar$'eld era conE a c% a#elativul batjocoritor de tartan, atribuit evreului /ai ales 1n Moldova "de #ilda EI laMasile4lecsandn&, ar 'i un alt eGe/#lu de a #une evreul Flee*tur% cu .ecuratul" "c'( ecuaiei eti/olo=ice eronate tartan ^ / ^ drac9 "6, #E 1R&E 7e de R 76FJaceasta soluie F trans'orE draE t #leonas/ eG#resii #o#ulare u$uale de =enul +artanul l" sau 4l dracului tartan V"( 7e de alt% sun #arte, 'ilolo=ii v/s (((((((((( dau dru/ul t%rtanilor s% n%v%leasc%t 1n /ain culuiJ(J" sau e jEjEE T ,a oEEEEEE 1n eeneral de acord cu 'a#tul ca acest a#elativ are alta ori=ine, !i /e c% #rovine din ter/enul =er/an Qnterthan "^ su#us" ausE 1riac& cu/ erau nu/ii evreii din b%rile @o/*ne, care erau #roE T '" sau su#u!i" unor #uteri str%ine, 1ntre s'*r!itul secolului al QMlUE1a !i s'*r!itul secolului al QZElea "9H&( 4#arent #aradoGal, cu toate c% evreul este de/oni$at !i valoE( nDativ, eGist% credina #o#ular% c% 1nt*lnirea cu un evreu este + bun au=ur( 1ntre=ul #aradoG este cu 'ar/ec eG#ri/at de o %ranEJ din sudE estul 7oloniei2 Dac% te 1nt*lne!ti cu un evreu #e dru/, ca nune c% el 1i #oart% noroc, cu toate c% unii oa/eni i susin c% e) lEau cruci'icat #e ;sus" "00, #( 160&( Credina se este 'oarte r%s#*ndit% 1n aceast% #arte a continentului "6, #( 16 !i :9, #( 11: !i 00, _7(_ ; ar 1n @o/*nia ave/ o atestare 1nc% din 10 i su#erstiiei -0 as 160&, iar 1n @o/*nia;
H01

con'or/ c%reia, dac% unui cre!tin 1i iese 1nainte un i=an sau turc sau jidov", atunci 1i va /er=e bine !iE!i va 'ace calea cu norocire" "01&( EG#licaia acestei credine #aradoGale devine evidenta doar dac% se aduce 1n discuie o alt% su#erstiie #aradoGal%2 Dac% cre!tinului 1i iese un #o#% 1nainte, e se/n r%u"( M( Cc)dar$'eld a =%sit, cred, o eG#licaie raional%, 1n #er'ect acord cu /entalitatea /a=ic% a %ranului2 (((#o#a, 'iind o/ul lui Du/ne$eu, nu #oate 'i atins de du)ul cel r%u !i, deci, acesta E ce u/bl% s% 'ac% rele !iE!i caut% un ad%#ost la vreun o/ E se n%#%de!te #e su'letul bietului cre!tin, ce sE a 1nt*lnit cu #o#a(((; dac% 1ns% d% de un evreu, acesta 'iind 1n orice ca$ destinat .ecuratului, cre!tinul sca#% de aceast% #acoste" "6, #( 19&( De/oni$area evreului nu este un sindro/ s#eci'ic /entalit%ii #o#ulare ro/*ne!ti, ci un 'eno/en de #si)olo=ie colectiv%, u$ual at*t 1n Euro#a oriental% "90&, c*t !i 1n cea occidental% "8H&( 7entru [os] Eisenber=, 1n Euro#a /edieval% evreul a 'ost rece#tat ca o 'iin% de/onic%" 2 cu coarne !i cu /iros #estilenial, adic% cele dou% atribute #rinci#ale ale diavolului"( ;denti'icarea este total% E continu% Eisenber= E i/a=inea real% a evreului "c%/%tar& !i i/a=inea sa /itic% "diavol& se co/#letea$% reci#roc, #entru a da na!tere unui subo/ bleste/at !i /ale'ic" "60, #( H1-&( ;n ter/enii istoricului 'rance$ [ean Delu/eau, evreul a 'ost #erce#ut ca un r%u absolut", ca un a=ent al Catanei" eGtre/ de #ericulos, ca un ele/ent #rovocator de #si)o$e !i 'obii colective deEa lun=ul 1ntreE =ului Ev Mediu euro#ean "91, ##( 16:E19H&( 1ntrEo oarecare /%sur%, iudeofo!ia a 'ost o i#osta$% a demonofo!iei.

,,. 0conocidul
DeEa lun=ul secolelor, cea /ai e'icient% /otivaie de a #rovoca !i 1ntreine iudeo'obia a 'ost deicidul( 1n Evul Mediu 1ns%, acest /otiv 1nce#use s%E!i ca/ toceasc% colii( Ci=ur c% evreul =eE neric era ur*t 1n continuare din aceea!i cau$%, dar acesta era cu/va un evreu abstract, un evreu i/a=inar"( 7entru cre!tinul /edieval, era /ai di'icil M urasc% cu #atos #e evreul real E conte/#oran !i concitadin E #entru o eGecuie, 'ie !i a lui Cristos, #etrecut% cu o
202

/ie sau o /ie cinci sute de ani 1n ur/%( Ce #are c%, du#% un /iE leniu !i ju/%tate, c)iar !i cri/a cri/elor, uciderea lui Du/ne$eu, se #rescrie( 1ns%!i iserica E #rinci#ala acu$atoare a evreilor ca #o#or deicid" E 'ace un #as 1na#oi, c)iar dac% unul inco/#let( ;n e#oca /odern%, docu/entul ado#tat la al ;;Elea Conciliu de la MaE tican "19:HE19:-& nu reduce cul#a, ci nu/%rul incul#ailor 2 Cu toate c% autorit%ile iudeilor !i ade#ii lor DEau dus #e Cristos la /oarte, totu!i cele s%v*r!ite 1n ti/#ul #ati/ilor Dui nu #ot ,i i/E #utate nici tuturor evreilor care tr%iau atunci, '%r% deosebire, nici evreilor de a$i" "10-&( Du#% cu/ a/ s#us, 1n Evul Mediu, deicidul 1nce#use s% se istorici$e$e( El devenise istorie, dac% nu c)iar le=end%( 7entru aE1 re1nc%rca cu 'or% !i se/ni'icaie, deicidul trebuia reactuali$at ciclic( Cristos trebuia s% /oar% !i s% 1nvie 1n 'iecare an( 1ns%!i eGisE tena Cos/osului de#indea de asta "00, #( 1-H&( 1n secolele Q;;;EQM;;, 1n 5ccidentul /edieval, reactuali$area se #roducea 1n s%#t%/1na 7a!telui "/ai ales 1n Minerea Mare&, #rin inter#retarea 1n #iee #ublice a Misterului patimilor lui )sus. 4ceste s#ectacole dra/ati$ate D>assionspiele9 erau at*t de e'iciente !i de convin=%toare 1nc*t, la ter/inarea re#re$entaiei, s#ectatorii '%E ceau dre#tate", o/or*nd /ai /uli evrei din ora! sau incendiinE duEle casele( 7entru a li/ita e'ectul unor ast'el de eGcese, 1n 1668, de eGe/#lu, autorit%ile din ,reibur= au cen$urat unele scene antiE evreie!ti din s#ectacol, iar 1n 19:9, cele din ,ranf'urt au #us sub #rotecie casele evreilor du#% re#re$entarea #ublic% a >atimilor lui )sus "91, #( 190&( 7robabil c% situaii si/ilare au =enerat un #roE verb #o#ular /a=)iar de =enul2 ;i e 'ric% #recu/ evreului 1n MiE nerea Mare" "6, #( ::&( Dar adev%rata reactuali$are a deicidului se #roducea #rin inE cul#area evreilor #entru uciderea" unui substitut si/bolic al lui ;sus 2 'ie #entru #ro'anarea ostiei, deci a tru#ului Do/nului" "tiE #ic% 1nvinuire adus% evreilor din 5ccidentul /edieval&, 'ie #entru #ro'anarea i/a=inii "icoanei& lui ;sus( ;n #ri/a ju/%tate a secoluE lui al QlElea de eGe/#lu, la @o/a, ,,un ciclon teribil" a 'ost /otiE vat de 'a#tul c%, de Minerea C'*nt%", evreii din sina=o=i erau #e cale s% #ro'ane$e i/a=inea cruci'iGului"( 4nc)et*nd ca$ul, 7a#a enedict 1i conda/n% #e autorii acestei /*r!%vii la #edea#sa caE
203

< 1 ediat ce 'ur% deca#itai, 'uria v*nturilor se #otoli" E conE ; Fea$%unconFFFF De re=ula, F s#aiul cre=n re#re$entat ca uci=*nd sea/a evreului i@*@ ele=end% vec)e, de deicid, este _ #e ;sus, ci icoana "vie a Fva 8 F FF D # F1nc%rcat% de una noua dFono F ve)lculata de de acest ti# a [*FF** si ro/*ne!ti din secolele Q''lE cronici !i F<FCUdeosebit 1n s#aiul ro/*nesc se,datoE QM;;;( Cuccesul al le=en 1d* a iderat* s'*nta Wi i$% 'a#tului(c% 2FalKtoF Jde.ea=0eM '%c%toare de /inuni . a 'ost ad R " F F sarab, den +FF[Fc( iat% le=enda #ovestit% de 8avnil sirii acesteia la 1- au=u*7 patmrhl Con 2Frunl#FhcnCto=reac%in#erroadal-10E FF(iauadusl.ea=oeFdFFEEFF F den bari=rad, #re FF[ nainte o jun=)iase nului nostru lisus Bnstos 4Futonk t i$v0r de s*n=e un0vreiucu)an=eriul( W cu/o 6 =F F F ( iara d den locul )an=errduv* F F de s*n=e, ce nu/ai ce de 'ric% nu v%$u caEi suntFnde. [ d de v%$u s*n=ele care era #re icoanaF ! F FF F ca aceasta, arunc% Foana /tr un 7a DeXaYcii H 1n #i/ni* 1ntrJ ascuns [FFFU si Cu/ e!i a'ar%, 1ndaE F F de 4 ca c*nd n ar !ti el de acea \//un ti ta/#/ar% ni!te oarnen deacaF F F F ? FF ta s*n=e #re )aine ii 7eLU /arturisi aeve !i el r/nunea icoaE (F a'c F san( el v%$*nd )ainele crunte, u ina / ei si aler=ar% toi FnFU F F !i a#a aceea n [F F Doa/ne ;isuse i '%cuse ro!ie de =ele tot i$vor%ia den eFF @f@@ acel si 5vreiu, se b te3% d CU t0ata lucru deaca t[[ Bristoase, @@ v%$u _ Z@@ R F ,iul lui Du/ne$euF F F acea F cre$u 1n Bristos nune U;5UE; jj (( scris% si vestit%" "06, 77E1EH&E
204

nune /are, sa

De=enda a 'ost reluat%, ca atare, 1n &etopiseul Cantacu6inesc "09& !i, 1n re$u/at, de cronicarul @adu 7o#escu, 1n )storiile dom nilor irii ,um#nesti "0-&( De ase/enea, le=enda a 'ost relatat% !i de 7aul de 4le#, 1n jurnalul c%l%toriei sale 1n b%rile @o/*ne( El c)iar a v%$ut icoana res#ectiv% la /%n%stirea 4r=e!, la 19 ianuarie 1:-0, !i a descrisEo, susin*nd c% #ovestea uciderii" acestei i/aE =ini a lui Cristos de c%tre un evreu este conse/nat% 1n toate croE nicile =rece!ti din acel ti/#" !i este 1nscris% c)iar !i #e /ar=inile icoanei" "0:, #( 1:8&( 1n 'elul acesta, icoana coninea #ro#ria ei le=end%( 1n 'ine, o ulti/% re/arc% #e /ar=inea acestui subiect( 1n anul 1H00, un #elerin rus, 4ntonie E ar)ie#isco# de .ov=orod, relateaE $% c% a v%$ut 1n biserica C'*nta Co'ia din Constantino#ol icoana 7rea C'intei ,ecioare in*nd "1n brae& #e Bristos ; un evreu lovise la =*t #e acest Bristos cu un cuit !i a curs s*n=e"( 1n diaconicon E continu% #elerinul rus E s%rutar%/ acest s*n=e al M*ntuitorului nostru ie!it din icoan%(" 1n anul 1696, #isarul 4leGandru, un alt c%l%tor rus #rin Constantino#ol, a v%$ut la /*n%stirea 7eriole#t icoana 7recistii, #e care un evreu o #%trunsese "cu cuitul&((( !i din care a ie!it s*n=e, ce se vede #*n% acu/" "06, #( 8&( Ce #are deci c%, 1n s#aiul bi$antin, le=enda des#re icoana 1njun=)iat% de un evreu" a cunoscut /ai /ulte versiuni, re'eritoare la /ai /ulte icoane( ,2. Hagiocidul 5 alt% /odalitate de a reactuali$a deicidul a 'ost )a=iociE dul( 7entru s#aiul ro/*nesc cel /ai interesant eGe/#lu este /arE tiriul C'*ntului loan cel .ou, eveni/ent care a vut loc 1n #ri/a ju/%tate a secolului al QlMElea "-, #( 10&2 #rin anul 1600, du#% .( Cartojan "00, #( 90&, 1n jurul anului 16H0, du#% e#isco#ul Melc)iE sedec "08, #( 100&, sau 1n anul 1660, du#% .( lor=a "09, #( 06&( 1n 190H, 4leGandra cel un str%/ut% de la Cetatea 4lb% la Cuceava /oa!tele C'*ntului loan cel .ou( +ot ca/ atunci, din #oE runca aceluia!i do/nitor, /ona)ul 8ri=ore ba/blac, #re$biterul /arii biserici a Moldovla)iei", redactea$% 1n li/ba slavon% /uE cenicia C'*ntului loan cel .ou", lat%Ei #e scurt le=enda 2 din #riciE
205

#robab =enova "F @a ios m c+ r+ +ra#ei t'I aU* j, Fai, LL =U F FF "vreun ur/a! al Ban"( , U4 cerandM >g ie'u( voacalaodFFQFs%ado#le' UF Fauuur * LCCCCCE 7aF *Ug j?% cel ee *( 7* jj a este b%tutc , "dastad jiE cetatea \aaJ aaEJ "*Jt ?KUd* I*"VcU i+ed se a'lau s*ntul a ajuns /Z F(!,ee 'eele [ I 1n 'al* de rtoE /*inile lor arun dintte elg aler=a duial% si absurde tea** F u F cFtuU desle=and !i L*I[ dintre cucernici XE cre! dis#reuit si ni F
7e

F ar%tat lu/ini

RR* I U ue lI"*I"E CZ' t Z #ui al vi#erelorI, a Wi>iJV -l>o1#l TTIIJ*" "a dr'oFaututlrMtacer

i in /*n%, #*n% di/ineaa( U** este clasic 2 v%$*nd aceste UU evreu se dauFuF FF 'c F ' De=enda a avut /Fle bisericii Morone "'aada sudic%&( ;n detaliat re#re$entat #ei* F F F +a/blaCi (Fdritul 1-69, ins#rranduEse arnv ? redactat1n slavona un Cuv*nt / +eodosie FF L itului /are /uce/c [oon cel Fou, ><@inC d 'C ur/%toare, a 'ost adesea ti#%rit De=enda a teGt care, / seco el eu \ e @@ cu ver( #%truns si ta F e<FU, ta Ca$ania din 1:96 "80&( siunea lui ba/blac a (jidovului r%t%citor", sEa =asit 1n 'ine, ca !i/ cU+GlU(lea care a versi'icat aceast% le=enda,
MCU

Du#Jaceea teEau le=at De un cai ne "nvat,@ >rin cetate te au t#r#t 'i sf#ntul trup ti au 6dro!it. HCretinii ce te vedea /!id mare avea, )ar 0idovii spurcai 'i spre tot rul plecai 'f#ntul tu trup i l !tea

,#suri, hohote fcea. )ar unul X^ un jidovY mai !lestemat, / sa!ie au luoat, 'f#ntul tu cap i au tiat 'i de trup te au de6legat. 'i ai rmas prsit De nimenea socotit "81&( mJ( oti/ eGact c*nd, unde si cine a i$vodit" aceste stinun ( ,,
di

n C%li!tea W[IFI
j

F
H00

de

F?

at/ns #r0

'und1n/entalitea# # se su#ra#un%, tara nici

F FF )a=l0=ra'ice

,n5#(t&gFtel /ardiiIV de , i tootone$(ve"( "iDN8)eoi)e"cee, , v8rvav",

ju/%talIaI ici**"*aeLI tradiionale c/

oi av> roasaa I
baraV;

\ ctaar !( Li % I *L Fo#iniiZc ,,cia;ea 7roE

a 'o

cre

onu( JII

190-&( a 'Rs 'Hr CioEIJIJ F J C0 F%in*lenoII F t

a 'abnoatao n *LJ*J"H 757* "

#olitic% a FtteCU r Lticidul ritual a tU/ Euro#a au 16E L"F ( 9 co/unat%uleevreF [#t, 47 un trnleLvu, ac 4e ott%vuea 'antann FC***0**FR;ct+o/oF11F dec*t
v0Caie

dCrcan s#une ca M* K@5 F c* Fnu+C#FFrtrMararnure! FF o/" "16, o/" "7entrF ,,d% culeas% vn ; * o/ora!u ctedF 7Feade c% nu e #**U co#, LcFFF

( d1n

GistNce!tcaieau=

v i 8@ si =er/an% "sus&, re#re$ent*nd #resu#usul o/or ritual savura 'ianFH#@l co#ilului Ci/on din +rento, 1n 190-( ta =ravura co/is `

ro= eMrf

#ul$area unor 1ntre=i co/unit%i , dar !i /asacrarea !i eG# Ct /ai vec)e atestare docu/entar% de acu$are ' L*EIU +e a unor evrei #entru delictul de o/or ntual datea$% din 1199,
H09

' 1 de conda/n%ri sunt

u$uale 1n toata Euro, F ca F7Fa din 1H90 2 no/enul J<<<>*@- intervin%, 7Ft udf "aaT& E sunt iMElea se si/te obli=a evreU Lba nu

Fesi C'iI Cctt#F"=j de 7a!i UELI u

( I ,/#u't J cuIu 7F*Ue ,e

asasl

#e undeva vreun eJacestor ascoern LI`E DaR 6 CCul Cunt #etseeutaME7:F cu tea FCteare(((" "Ia 7E H1F ddlctelde otno( n5tal

c<<< Wi in secolul QQ <J< natul Mendel euvs es,

* =6

:H

vreu un , # u;

F F/

=en au su#r FFsi1n alte F'F[o, 1H8E160& !(a( cea * F'?Cda "00, 77E -: '+F @o/*ne [undi/e=tsEtria ":9, 7E LgJ; * eGistat !i /> , 6 secolelor QMu F doCu/entara trate GZ "9H, 7E > &; 4st'el de @<< din bel!u= deEa lun= F F F vec)eFtestF F

+ransjlva/eiF F #0vaduFne> CesiunilorrL=Fida acu$aiei de L/ot FF subordonat, nete/e +a @o/aneasca !i 1 F de .u de #uine onE+Fte de tolburarivi== I F !i * * Fr/Fa7iatra.ea* au F=olla ucuE #o=ro/un 2 / 11>, F dol "99, 7E "F E doua$eci !i #u!i in lanuri aliFdoua$ #o=ro/, soldat cu F car resti a avut loc un adev* 0 devastarea #ra
niul

*L* evreiesc ;I L-9* F F sulunle De=u, F a'oCt distrusa s/a=o=a,

casele, iar autorit%ile, 1n loc s%Ei #ede#seasc% #e '%#ta!i, au arestat uns#re$ece evrei "109&( ;ntrEun t*r= /ic !i lini!tit ca 7iatra .ea/, de #ild%, 1ntrEo #erioad% de doar 99 de ani "1806E1890&, au 'ost 1nre=istrate nu /ai #uin de cinci ca$uri de incul#are a unor evrei #entru in'raciunea de o/or ritual 2 a#roGi/ativ un ca$ la 'iecare nou% ani V Din ti/# 1n ti/#, c*nd situaia sc%#a de sub control, #rinci#ele trebuia s% intervin%( Da 19 a#rilie 1809 E 1n ur/a #oE =ro/ului din 1801, care a rei$bucnit cu /ai /ult% 'or% 1n 1806E 1809 E vod% Constantin ;#silanti a tri/is o #orunc% scris% 8pitac9 la Mitro#olie, adres*nduEse unei instituii 1n #arte res#onsabil% #entru acele violene" "98&( Do/nitorul /untean cerea, #rin interE /ediul /itro#olitului, ca #reoii s%E!i convin=% enoria!ii netrebE nici !i #ro!ti" c% este de!art% #%rerea c% nea/ul ovreiesc ar 'i o/or*nd cre!tini 1ntrEadins ca s% iea s*n=e de la cel o/or*t" !i c% nu eGist% 1n or*nduiala le=ii ovreie!ti lucruri ca acestea !i nici nu sEau =%sit #rin cercetare vinovai" "98 !i 100, #( 99 !i #( :6&( Dar cel /ai cunoscut eveni/ent de acest =en a 'ost cel #etreE cut 1n 10H:, 1n t*r=ul basarabean 5nicani "inutul 5r)ei&( CEa s#us atunci c% be$$aconicii jidovi" "^ evrei fr de lege, cu/ iEa nu/it ;on .eculce 1n &etopise9 ar 'i 'urat 1n $iua 7a!tilor un co#il "cre!E tin E n( 4(5(&, ca/ de cinci ani" DCronica Ghiculetilor9, lEar 'i #us 1)trEo #utin% !i, 1ne#*nduE1 1n /ai /ulte locuri, ar 'i colectat tot s*n=ele 1n acest butoi( 7rocesul 1nscenat celor #atru evrei 1nvinuii de o/or ritual a avut loc la la!i, 'iind condus E cu /are $arv% E de 1nsu!i do/nitorul Moldovei, Mi)ai @acovi%2 7*n% la ur/%, din li#s% de #robe juridice, dar !i din cau$a #reE siunilor di#lo/atice internaionale, acu$aii au 'ost ac)itai( +otu!i, 1ntre=ul eveni/ent a avut un #uternic i/#act asu#ra societ%ii, astE 'el c% #ovestea a 'ost reluat% 1n nu /ai #uin de trei cronici /olE dovene!ti din secolul al QM+;;Elea "99& !i de alte docu/ente din e#oc%( De eGe/#lu, a/basadorul ,ranei #e l*n=% 1nalta 7oart% isE torise!te ast'el aceast% 1nt*/#lare 2 Do/nitorul Moldovei a re1nE viat o vec)e n%scocire 1/#otriva bieilor evrei, scoas% la iveal% de at*tea ori de c%tre s#oliatori( Evreii din #rinci#at X^ MoldovaY au 'ost acu$ai c% ar 'i o/or*t un co#il =rec X^ ortodoGY #entru aEi #une s*n=ele 1n a$i/a lor !i sub acest #reteGt, ca un nou 4ula, leEa distrus sina=o=ile, leEa ars c%rile, iEa b%tut la t%l#i #e #retin!ii criE
H11

T M L i a DUC #e toi s% #l%teasc% su/e /ari de bani( 4cest /inali !i iEa #us #e , 1nvinuirea de o/or ritual do/n nu ar 'i trebuit sa i=nore FFF el + 'l cunosE Fo; 7ct7 rre$ut% ast%$i in tarile civili$ate !i, uaua \\

\ au devenit 1n eele dar ur/a ffGK<@ Moldovei, dar

"J "se #are ea aces, /odel /ental a su#ravieuit #*n% ta 'lb'c

o/orau co#n #entru s*n=e "(((&( Evrenavea eGtra=erea s*n=elui2 un buto, cu ente tauntru7 C*nd butoiul era rosto=olit #e ulia, culele 1ne#a

r'

rao/ent, dar !i #e ter/en /ediu (FFF(( "6, #( 19&, co#iii ro/*ni erau a/enina i F "M/eF/ F ast'el c% evreul era rece#tat in c)i# co!/aresc de un = tila, ca un 'el de 1au 1au cu c)i, u/an c un du) co#n cu sacul !i a#oi ) o/oar% 7FaZFC eG#licite si lor 1n 7olonia, 'or/uleleEdeEs#enatEco#/ erau /ai $ F, taMco!%toare( Unui eo#il i@*@@@l nnnte ; C% alt'el te tar% [idani, !t 'aceF , F F o'erea #asc% evreiasca, $icanduEiEse ( LMM , t% din s*n=ele t%u" "00, #( -:&

H1H

cU

E nnn $icale #o#ulare de =enul C% /%n*nci la jidan !i s% evreu #i" aiidan s% /%n*nci, dar s% nu dor/i", iar la ar/eaF, sau DajiF @ @ @ @ F(F dor/i [ ca totu! J 3I% de can0anele biserice!ti de la /ijlocul seE da estU '+;vUEleaJ care aruncau anate/a asu#ra celui ce va 'ace colul al 4 g Fe 'rate sau va /*nca cu d*n!ii 'und F F FQC'a ? la Govora, an 1:90, =lava DQQ;; ve$i -H&( Fr, de se=re=are ase/%n%toare, /enite s%Ei #roteje$e #e cre!E Q nericolul evreiesc", 'useser% i/#use Euro#ei catolice de tfU #a7 Cnr li +nocentiuall;Elea,1n 1H1-, la al 9Elea Conciliu de la Dateran2 se inter$icea s% locuiasc% cu sau 1n vecin%tatea unor F1'+% /%n*nce cu evrei, s% aib% ra#orturi seGuale cu evrei, s% ' lt anei la /edici evrei, s% lucre$e la evrei etc( ec( ?, #entru ca tac% a#ei F @F 1nde#linite, evreii trebuiau sa 'ie recunosEt0' Fdee'au 'ost obli=ai s% #oarte un se/n distinctiv #e 1/br%ECCe "ve$i infra, #( HH9, ca#itolul 'tiUmatul etnic9.

GZ. [enocid ritual c

C*n=eroasa #ractic% a sacri'iciilor u/ane a 'ost su#us%, -. a lun=ul ti/#ului, unui !ir de /odi'ic%ri care au vi$at 1/bl*nE"ritualului a de la sacri'icarea celui /ai destoinic re#re$entant area Et%rii la iert'irea unui o/ considerat a 'i de ran=ul doi" *ClCZ et5( Ulterior, trec*nd #r, #ractica sacriEC de ani/ale, ritualul sEa de=radat #ana la sacri'icn de si/uECsi si/ulacre de sacri'icii "9-&( 4ceasta direcie de involuie a Cui #oate 'i decelat% !i la sacri'iciile rituale #racUcate de N+Dci Dac% iniial sacri'icatul trebuia sa 'ie cel /ai 'ru/os !i = a u dintre =ei" "Enea din 8a$a, (eofrast9 sau cel /ai vredE/M dtre edee se 1ndeletnicesc cu 'ilo$o'ia" "Cle/ent din 4leEFd"1 Covoarele ;M, 8&, ulterior, victi/ele acestui cult CDtic" al =eilor erau pri6onierii strini ";ordanes, Getica, 91&( C*nd ritualul siEa #ierdut, deci, din actualitate !i c*nd #reul /an a 'ost considerat #rea /are, criterule de ale=ere a victi/ei -_f_r<_ aceasta 'iind aleas% dintre cei considerai a 'i oaE <gm@an@(2 7E 199 !t 90, ;M, #( H6H sa,&( 4desea erau FCii str%inii, tratai, de re=ul%, cu ostilitate "con'or/ dictonului

LG Ca eGe/#le notorii de :eno hospes hostis ^ str%inul e du!/an >` de str%ini aduse #e cid ritual este su'icient F"F1 r%s%ritean al M%rii .eE altarul $eiei 4rte/is, vn Col)rda > @ F(F ? straiFor =re "Diodor, 1i!lioteca, ;M, 9FFu s, ? ,ri=ia( Ci/ulacre la s'*r!itul seceri!ului, #racttc* F / Eur0#a, ca #ractici !i ale acestui d/ ur/% ritual K*<?rt& QQ "90, ;U, #( H09 sS(& eresuri #o#ulare, #*n% vn #ra=ul se /ani'est%ri 'olclorice, au ;nteresant este 'a#tul ca, in .ae F(F ritualuri de sacri'iE su#ravieuit destule FFFole de eGe/#lu&, dar !i unele oii u/ane "le=enda @(f@lc@ de :enoad ritual 7eE slabe ecouri care #ar sa indice veF , F ? revist% cateva nuria de docu/ente istorice /a deter/in /%rturii 'olclorice( dd av*nd ca subiect edi'iE 1n toate variantele =rece!ti ai 'i FF construcia carea unui #od #este r*u se F `* *F % s* nu 'ie or'an, c%E dac% nu este jert'it un o/, cu con F se M ia$a0 l%tor sau str%rn 2 De nu vei F[d//` "9:, #( -H&( 1ns%!i Ci nu cu/va s% jert'ii or'an, stra/ sau F F recur=ea la aceast% interdicie dovede!te 'a#tul ca, F F F des sacri'icarea unor ast'el de Fn1F - sttainii, adic% indiviE /entionai 1n aceast% #ostura sun F FF\ $ii alo=eni, de #re'erina eLCU''i d QlQElea E %ranii din scria Da$%r W%ineanu la `*F* F F FF e bine a 3acuit "8recia& cred ca, s#re a rntan # F F F !i @ set%/ la 'aa locului un o/ /ai cu se 1n=ro#a 1n $idire" "9:, #( -0* F ,F era /ult to\ 1n aceea!i e#oca, rn F[F si/bolic, dar E 1n 'ond E o#era bl*n$it,'/dreduslaunnivdstnctsF F FF F FF aceea!i /entalitate @CN@l%@ u/bre de i=ani sau unii constructori ro/ani $ideau FF s/ ( 6F1", adic% $ideau o s'oara delun= se 'ara Uc sacn'icate( Ce @_C@@* ast'el /oare !i, du#% su'letul !i c% o/ul asu#ra caru a v F F /or #ractlcl ter/inarea cl%drrii, se 'acerF;it/$Me noastre !i in 'olclorul I credine si/ilare au I75"> F F F F /ear=a ciobanilor din sudEestul 7oloniei a
H19

d 7" E sun% o credin% #o#ular% culeas% 1n jurul anului 1980 FteCie ca 1n staul s% 'ie 1n$idit un evreu" "00, #( 18:&( E "F ituatie 1ntruc*tva ase/%n%toare a=are 1n desc*ntecele /a=ice rire a 'urtunilor si #loilor eGcesive( ;n aceste recitative E de=raE 0tR7`Bunse 1n 'olclorul co#iilor E #ar s% 'i su#ravieuit unele re/iE nte #rivind ar)aica #ractic% ritual% a sacri'iciilor u/ane, /enita done$e cala/it%ile /eteorolo=ice care distru=eau recolta2 (((Cu Z Qi r 4r)an=)elulY Minai,< Cu to#orul Do/nului,< +aie ca#ul o/uE =J8-P9 1n unele variante, o/ul sacri'icat ca#%t% identitate etnic%2 Cu F+lui Mi)ai< +aie ca#ul jidului" "6-, #( 1:9&, sau Cu sabia lui H< Ca#ul turcului s%Ei tai" "99, #( 10-& CEar #utea s% eGiste o leE ;/r% 1ntre acest ti# de desc*ntece !i credina #o#ulara con'or/ caE 0 dac% nu #lou% c*te un evreu din reia, ciaca iu* F de s%rb%torile jidove!ti", 1( \( 'iecare t*r= trebuie sa cra#e "6:, #( 116&( EGe/#lele de /ai sus au ca nu/itor co/un #re$ena strainuE1 a si /ai ales a evreului( DeEa lun=ul 1ntre=ului Ev Mediu euroEaJ acesta 7e era '%cut r%s#un$%tor de secete, 'urtuni, cutre/ure !i JdJ/ii 1n ast'el de situaii critice, era scos ludaeus e: machina, C71 ta# is#%!itor" a c%rui sacri'icare ritual% se credea c% #oate o#ri cala/itatea 7e de alt% #arte, evreul era #rivit ca un #aria, ca un / de =radul doi"( 7rin noiunea Lo/I E scria +ac)e 7a#a)a=i "R19H- E /ara/uresanul 1nele=e un Lro/*nI sau, 1n =eneral, un +crestinI niciodat% 1ns% un LevreuI" "-1&( ,a#tul e con'ir/at de o sarcastic% vorb% #o#ular% din Mara/ure!2 \ 7e cine ai 1nt*lnit 1n dru/, ;oane c "\Uno/siunjid""16,#(80&( 7entru /odul di'erit 1n care erau rece#tai !i tratai cresta/ !i str%inii necre!tini, ve$i aceast% stro'% dintrEun c*ntec )aiducesc din Moldova, #ublicat 1n 1888 2 >e cretin c#nd "l prindeam, Din 6ece lei cinci luam T )ar pe turc i pe 0idan, De departe c#nd 6ream, -rdea inima "n mine, ' le pun m#na pe cp#ne T M#na pe ele puneam, Cor!ilor le druiam "90&(
H1-

a (/ic% era #rivit% cu "auto&iro/e 2 Un =)Get C*teodat%, cri/a et/ca era# cre!tin a o/or*t #e un t*l)ar de ><<5 o/oar%, ia toate %ranii /oldoveni 'FCFe Fu/ea cealalt%" ":9, #%catele celui o/or*t FF Flo=ic% nu se a#lica daca #( 109&( Dar aceasta *=u a[F secolului al QM''lElea, vorE 7 cel o/or*t era necrestin( FCF @@t Cante/ir conE bind des#re n%ravurile FoldoFn J de U;1 toc, un t%tar sau seU ur/%toarele2 7@<ZZ< un #%cat si, cu at*t E un evreu, X/oldovennY soc<<? GM11&( Cu alte cuvinte, #entru ast'el de cn/e E #K*@cmm cu iserica si, cu attt D%ini necre!tini Enu se@@@ ai /oldovenilor la F F(F /ai #uin", cu justiia( U veon d ucraineni, credF#o#ul(a E F F /*ntuie su'letul de 90 de nu te 1ncarc% de #%cate, aar #%cate" "6, 7E:6 !i 00, 7( B-&E 2;. Berso aae MMice 7oate c% un ast'el de stocare;UUL F #ortretul evreului iFFQF E ttebui* F 8 reli=ioas%, /itolo=ica !i 7F F #rinCi#alele #ersonaje ale = $e$ e !l /odul 1n care ai 'oULe# [ o FF dintr(0 ast rolo=iei iudaice si *'UQFJFF FM 'ca 'el de #ers#ectiva ar 'i, in bun dare biblice ca de 'at% [n #ri/ul r*nd, 'FFdelate 1n s#aiul /itoE'olclonc o/*nesc( C@@@@l vedere do=/atic, ast'el ca FF vUter, W1 ne0E ne a 'ost 'oarte tolerant d*7e /itolo=ia iudeoEcrestina #ro#rie te* o d'i la/entare a 'ost 7@@*e ,, #e de alt% #arte, de e/ulaie a teGtelor @@*@ #%=*n% auto)ton, ;n ur/a Ft'bFeiFF,, /itolo=ie sincretica / acestui #roces de FFe#*rtat de /odelele lor bib)E cadnil c%reia erou le=eFFE7F F , 4da/, .oe, ce c)iar dac% au continuat sa v
9 -M4

r#.(#X.
''ie

saI C'( M%ria, C'(7etL(Ct(4Ftoda @

t< _ al doilea rtod RFDricoEle=ergdate "daceauF

## FF $

Elia) devine Die ,,u ce cre!t/ "!ic5* 9& re=ele care #leac% la oaste ,,ca o aceasta ii /!eaiaFF =( F Kvaf 'und 7FFrordonatele @>@[@@ coEculturale care u ran !i cons%tean cu 7 /inte Colo/on FFrFFtai #e 'rescele D;C
v

Wi totu!i, aceasFul F canu sun F #otriv%, carac4enstFF dar sunt 1n /od lai! ao F din cadruiL lsUCg sens este #ersonajul ;oU F @@ FF7a#ab* F d se #o#ulare 7iflam "co/# r etc ;n 19H3, 1nc)inarea /a=ilor, ucidere# @ @ aF ro/ d a avut ins#iraia sa 'oto=r FF eGact a cu "Mara/ure!&, care ii FFdin Mara/ure! "16, 7Fbele neE F eMrl=CnCni /ari, cu 7@*@Z@ n i_9: cu barba !i 7erclul d caret*n%rulnusF, 7ers0najul

De la<ereasrr* L LW 'lJ tneE/i#aJJe,vai,va,

H10

Un alt #ersonaj biblic E a c%rui #re$en% 1n /itolo=ia ro/*n% trebuie conse/nat% E este un #ersonaj colectiv 2 0idovii sau uriaii.

,%. 3ido4ii sa- >ria"ii

Cel /ai i/#ortant ciclu de le=ende #o#ulare ro/*ne!ti re'eritoare la jidovi este cel care E 1n cadrul antro#o=ene$ei /itice D 1i #re$int% ca 'iind o s#ecie #reu/an%, o #o#ulaie ratat% de anE droi$i =i=ani ;at% #rinci#alele /otive /itice care intr% 1n co/#oE nena acestor le=ende, culese, de re=ul%, #e la s'*r!itul secolului al Q;QElea2 a& 5a/enii %i de de/ult a"u& 'ost *idovi, adic% ni!te oaE /eni =ro$av de /ari2 ca#uJ ca )*rd%uJ %l de cinci vedre, oc)ii ca t%ierile /*inile ca #utineele "(((&, un=)iile ca secerile, dinii din =ur% ca 'earele #lu=ului(((" "9:, #( 19:&( Ce credea c% oaE sele /ari, =%site de %rani 1n #%/*nt, sunt oase de jidoviJ "de uria!i"&( b& +ot de la *idovi sau Qnei au r%/as 1n=ro#ate co/ori i/ense, #entru c% ace!tia aveau averi nenu/%rate, b%net /ult " J& s% nuE1 #oi duce 1n $ece care( ;ar atunci c*nd /urea vreunul Javeau obiceiul s% 1n=roa#e cu el !i toate averile lui(" Da $ile /ari", deasu#ra acestor co/ori ard "joac%& 'ocuri", dar de re=ul%,Jsunt co/ori rele", adic% le=ate, bleste/ate, vr%jite" Dac% ai 1ncerca s% le de$=ro#i, teEai ale=e cu vreo #oceal%" "89, ##E8E10 !i 77E6-E6:&( c& Diverse construcii /e=alitice, ruine, /ovile, cet%i /ari etc( sunt #use de %rani #e sea/a jidovilor din vec)iE /e" 4desea, acestea #oart% to#oni/ul /itic *idova sau *ido vina "cu sensul Cetatea jidovilor", #entru care un=urii din +ransilvania 'olosesc to#oni/ul Zsidovr9. d& Un /itolo=e/ 'oarte r%s#*ndit 1n tradiia #o#ular% este cel re'eritor la o 'at% de jidov", care a =%sit ar*nd #e c*/# ni!te oa/eni obi!nuii, ca cei de acu/"( ,ata iEa luat 1n #oal% E cu boi si #lu=uri cu tot E !i iEa dus s% le arate #%rinilor ce =oan=e" "sau =*n=%nii"& a =%sit, scor/onind #%/*ntul"(
H18

Ma/a iEa s#us s%Ei duc% 1na#oi, c% %!tia Cunt oa/eni", !i c%, du#% #r%#%direa jidovilor", ei au s% st%#*neasc% #%/*ntul" "-: 77E 1:9E100&( 4cest /otiv /itic a#are 1n cele /ai vec)i colecii de bas/e !i le=ende culF se 1n s#aiul ro/*nesc "4( Cc)ott E 189-, ,r( Miiller E 18-0&, dar el are o r%s#*ndire euro#ean% /ult /ai lar=% "ve$i nativul 4+ 001&( e& 7entru aEi #r%#%di #e jidovi, Durr/e$eu a tri/is #oto#ul( +oi sEau 1necat, 1n a'ar% de unul, care jga #us un #icior #e un /unte, cel%lalt #e altul" si sEa a=%at de toartele cerului"( Du/ne$eu a tri/is atunci /u!te, care s(au #us #e oc)ii lui si c*nd a vrut s% se a#ere de ele, a c%$ut 1n a#% !i sEa 1necat(" ;,4!a sEa #ierdut nea/ul jidovesc" "-:, ##( 101E10H&( DeEa lun=ul ti/#ului, savanii au avut #%reri di'erite 1n ceea ce #rive!te ori=inea !i se/ni'icaia acestor /otive /itice( 5 scurt% trecere ia. revist% a #rinci#alelor o#inii va 'l Cred, #ro'itabil%( 1n 18:8 #ole/i$*nd cu cei care considerau c% to#oni/ele =en *idova din @o/*nia ar atesta #re$ena din 4ntic)itate a evreilor #e teritoriul car#atoEdun%rean, (7( Basdeu #ro#une 0 alt% eG#licaie, la 'el de i/#robabil% 2 1n s#aiul =etoEdacic ar 'i eGistat /ai /ulte localit%i nu/ite 'u6idava ; din cau$a consonanei 1ntre s" !i $", acest to#oni/ ar 'i su'erit un #roces de #rescurtare, dent*i 1n '6i dava si a#oi 1n *idova3 ":, #( :H&( 7ri$onier al #ro#riului s%u siste/ /itolo=ic arti'icial, .icolae Densusianu crede c% jidovii" din tradiia #o#ular% ro/*neasc% nu ar 'i alii dec*t vec)ii e=i#teni", iar .ovac, 1/#%ratul jidovilor" E care a tras bra$da jidoveasc%" Ear 'i c)iar 5siris "-0&( 1ns% cea /ai s#ectaculoas% teorie #are a 'i cea din 1880 a lui Da$%r C%ineanu( 4cesta identi'ic% jidovii" nu nU/ai cu uria!ii", dar si cu t%tarii", care E 1n tradiia #o#ular% E sunt o i#osta$% a c%#c%unilor"( EGist%, 1ntrEadev%r, la nivel #o#ular, unele con'u$ii 1ntre jidovi sau uria!i", #e de o #arte, !i c%#c%uni sau t%tari", #e de alt% #arte, dar acestea sunt rare !i irelevante( 7ornind de la o #re/is% =re!it% "jidov ^ t%tar&, C%ineanu ajun=e la o conclu$ie =re!it% sila o 'als% eG#licaie istoricist%( El crede c%, #rin jidoE vii t%tari", ar 'i su#ravieuit 1n tradiia #o#ular% /e/oria fa$aE rilor, o #o#ulaie turcic% de la nord de Cauca$, care 1n secolul al
H19

M''lElea a trecut la /o$ais/, iar 1n secolele QEEQ''l a invadat estul Euro#ei "1&( ( =/ , Ulterior, 1n 189:, in'luenat de un studiu #ublicat in iC> ae bul=arul 4(+( ;liiev "+radiiile bul=%re!ti des#re Uria!i, nu/ii Elini [idovi si Datini"&, D( W%ineanu1!i /odi'ic% radical teoria( De data aceasta, el ajun=e la conclu$ia c% orice nea/ antic !i #a=an X1n ca$ul nostru jidovii" E n( 4(5(Y e identi'icat de 'antasia #oE #orului cu uria!i ai trecutului, c%rora sJatribuie a#oi on=/ea tutuE ror /onu/entelor unei ar)itecturi #ri/itive" "9:, ##( H1UE<16&( De=ende balcanice, si/ilare celor ro/*ne!ti #re$entate /ai sus, au ca eroi uria!i nu nu/ai 0idovi, dar !i latini sau elini. 1n 'ine,J vorbind des#re le=enda local%" a #oto#ului, etnoloE =ul @o/ulus Mulc%nescu avansea$% teoria auto)to/sta con'or/ c%reia le=endele diluviene cu uria!i din tradiia #o#ular% ro/aneasE c% ar #roveni dintrEun substrat /ai vec)i euro#ean sau indoEeuE ro#ean al /itului, care antici#ea$% le=enda iudeoEcre!tina a #oto#ului lui .oe" "-8&( Cor=intea iudaic% a unora dintre /otivele /itice in discuie #are a 'i soluia cea /ai si/#l% !i totu!i cea /ai #uin creditata( 4st'el sEar eG#lica sinoni/ia jidovi sau uria!i" din tradiia ro/aE neasc% ",Uriasii sunt sinoni/i cu [idovii 1n li/ba #o#orului E 1, # -H9& #recu/ si i/#licarea acestora 1n le=enda #oto#ului( Des#re eGistenta nea/ului uria!ilor" #e #%/*nt "una!u cei vestii din vre/i str%vec)i" sau uria!i #uternici, a c%ror 1n%li/e era de trei /ii de coi"& vorbesc at*t teGtele canonice ale Mec)iului tesE ta/ent 8Gene6a M;, 9 ; Fumerii Q;;;, 6HE66 ; 1aruh ;;;H:EH8 , c*t si cele a#ocri'e DCartea lui .noh9 !i alte teGte ebraice "-9&( DisE #ariia #rin #oto# a acestui nea/ de =i=ani este conse/nata in Cartea Gene6ei, Cartea lui 1aruh, dar !i 1n Cartea lui .Kh,6:6 a circulat si a 'ost co#iat% 1n s#aiul ro/*nesc du#% secolele 4 viE QM;; ":0&(J Ca si 1n teGtele canonice si a#ocri'e, 1n tradiia #o#ulara ro/*neasc% cele dou% diluvii sunt v%$ute ca 'iind unul !i acela!i2 4cesta X^ #oto#ul uria!ilorY a 'ost #e vre/ea #oto#ului lui .oe "-:, #E 0H&( ) (J;2 C*teodat%, 1n teGtele biblice des#re uria!i !i in le=endele roE /*ne!ti des#re jidovi, se re=%sesc nu nu/ai acelea!i /otive /itiE ce dar c)iar si acelea!i 'i=uri de stil2 Wi noi era/ 1n oc)n no!tn
220

a 1n oc)ii lor Xai uria!ilor E n( 4(5(Y ca ni!te l%custe" 8Furnem, Cn 66& ta co/#araie cu o credin% #o#ular% din M*lcea 2 (,.oi *U dJacu/ sunte/ #e l*n=% jidovi ca ni!te /u!te /ititele "9:, 7 l9 J *c% acce#t%/ ideea ori=inii iudaice a unor /otive /itice din tradiia #o#ular% ro/*neasc% re'eritoare la jidovi, trebuie sa adi/ECr> 'e#tul c% acestea sEau su#ra#us unor /itolo=e/e $onale (m Jar 'i #ovestea 'etei de jidov care ia oa/eni in #oala "4+ 001& si atribuirea construciilor /e=alitice nea/ului jidovilor (

.5+E 1 Da$%r C%ineanu, [idovii sau +%tarii sau Uria!ii", 1n Con vorbiri literare", QQ;, 1880, ##( -H1E-H8( F H Ci/eon ,;( Marian, Catire bucovinene contra evrenor , in Colu/na lui +raian", ;;, 1801, ##( 69, 96, 8H, 99 !i Moses Cc)dar$'eld, 4necdote #o#ulare ro/ane!ti cu #rivire_6(evrei , 1n 4nuarul #entru israelii", Q;;, 1889E1890, ##( 1H0E196( F \ " 6( Moses Cc)dar$'eld, .vreii "n literatura populara romana. 'tudiu de psichologie popular, ucure!ti, 189H( 9 Claudine ,abreEMassas, &a !ete singuliere. &es 0mks, les chretiens et le cochon, 8alli/ard, 7aris, 1999 -( )6voare si mrturii referitoare la evreu din ,om#nia, voi( ;, 1ntoc/it de Mictor Esfenas], ucure!ti, 198:( :( (7( Basdeu, )storia toleranei religioase in ,om#nia, uE cure!ti, 18:8 "Ed( Caeculu/, ucure!ti, 199H&( 0 Constantin @%dulescuEMotru, 'ufletului neamului nostru. Caliti !une i defecte, Ed( Du/en, ucure!ti, 1910 "Ed( 4ni/a, ucure!ti 1990& J 8 1oJan 7etru Culianu, @econstituiri 1n do/eniul /itolo=iei ro/*ne!ti", dialo= conse/nat de 4ndrei 5i!teanu, in @evista de ;storie si +eorie Diterar%", nr( 6, 198-, ##( 89E96F ( 9( (7( Basdeu, Cuvente den !tr#ni, Ed( Didactica !i 7edaE =o=ic%, ucure!ti, 1989, voi( ;;(
HH1

10( 4leGandru @osetti, Colindele religioase la rom#ni, ucuE re!ti, 19H0( 11( Dionisie din ,u/a, Carte de pictur, Ed( Meridiane, uE cure!ti, 1909, #( 10:( 1H(>l( 7edlac)a !i 8r( .andri!, Qmanismul picturii murale post!i6antine, Ed( Meridiane, ucure!ti, 198-, voi( ;, #( H-8 sS( !i voi( ;;, #( 169 sS( 16( +ac)e 7a#a)a=i, Grai, fol2lor, etnografie, Ed( Minerva, ucure!ti, 1981( 19( 4ndrei 5i!teanu, Motive i semnificaii mito sim!olice "n cultura tradiional rom#neasc, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989( 1-( 4leGiu Miciu, Colinde din -rdeal, ucure!ti, 1919( 1:( Materialuri folcloristice, culese de 8r( 8( +ocilescu, ucuE re!ti, 1900( 10( @evista We$%toarea", voi( ;;;, 1899, #( H9( 18(7entru o biblio=ra'ie co/#let%, ve$i /otivul o -0H(1 D(he +andering *e+9, 1) Ctit) +)o/#son, Motif )nde: of 4ol2 &iterature, loo/in=ton, 190-, voi( M, ##( H9HEH96( 19(.icolae Cartojan, Crile populare "n literatura rom#n, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1909, voi( ; !i ;;( H0( Moses 8aster, &iteratura popular rom#n, Ed( Minerva, ucure!ti, 1986( H1( 4leGiu Miciu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului rom#n din -rdeal, 4nalele 4cade/iei @o/*ne, QQ;Q, ucure!ti, 190:( HH( Ci/( ,;( Marian, &egendele Maicii Domnului, ucure!ti, 190:( H6( 8( De/( +eodorescu, >oe6ii populare rom#ne, Ed( MinerE va, ucure!ti, 198H, ##( 6-E60( H9( E/ile +urdeanu, -pocr$phes 'laves et ,oumains de lH-n cien (estament, E([( rill, Deiden, 1981( H-( E/ile +urdeanu, &a litterature 1ulgare du Q<M* siecle et sa di0fusion dans )es >a$s ,oumains, 7aris, 1990( H:( [ordan ;vanov, &ivres % &egendes 1ogomiles, 7aris, 190:( H0( 5sfar D%)n)ardt, Fatursagen, Dei#$i= ? erlin, 1909, *nd ;;(
222

H8( ;saia) C)ac)ar, (he *udensau. - Medieval -nti *e+ish Motifand its Listor$, Dondon, 1909( H9( G#r!aciul /vreilor, ucure!ti, 1890, #( 19( 60( +udor 7a/'ile, 'r!torile de toamn, ucure!ti, 1919( 61( Mirosul #l%cut, c)iar !i al cadavrului, este o dovad% de s'inenie ; ve$i !i [eanE7ierre 4lbert, /deurs de saintete. &a m$ thologie chretienne des aromates, 7aris, 1990( 6H( ;on Mu!lea ? 5v( 1rlea, (ipologia folclorului, Ed( MiE verva, ucure!ti, 1900( 66(1(E4( Candrea, 4ol2lorul medical rom#n comparat, ucuE re!ti, 1999( 69( Da$%r C%ineanu, 1asmele rom#ne, Ed( Minerva, ucure!ti, 1908( 6-( +raian 8")&er/an, Meteorologie popular, laj, 19H8( 6:( +udor 7a/'ile, 76duhul, 4cade/ia @o/*n%, ucure!ti, 191:( 60( [os] Eisenber=, / istorie a evreilor, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 1996( 68( 4rtur 8orovei, Cimiliturile la rom#ni, ucure!ti, 1898( 69( Dicionarul lim!ii rom#ne, s(v( 0idov, 4cade/ia @o/*n%, ucure!ti, 1960( 90( 1n le=endele s*rbe!ti, rolul $/eului antro#o'a= este jucat de 0idov, iar 1n cele ruse!ti, a#elativul 0id are !i sensul de drac E 69, ##( -6H, :-: ; ve$i !i 6, ##( :0E08( 91( [ean Delu/eau, 4rica "n /ccident, Ed( Meridiane, ucuE re!ti, 198:, voi( ;;( 9H( Moses Cc)dar$'eld, .:cursiuni critice asupra istoriei evreilor "n ,om#nia, ucure!ti, 1888( 96( )6voare i mrturii referitoare la evreii din ,om#nia, ucure!ti, 1988, voi( ;;, 1ntoc/it de Minai C#iel/ann, #artea ;( 99( Me$i ;on .eculce, &etopiseul irii Moldovei, Ed( Miner va, ucure!ti, 1980, #( H:- !i Cronica anonim a Moldovei, Ed( 4cade/iei, 190-, #(10H !i, /ai ales, Cronica Ghiculetilor, Ed( 4cade/iei, 19:-, ##( H68EH9- ; ve$i !i 96, ##( -HE-9( 9-( ;on +alos, Meterul Manole, Ed( Minerva, ucure!ti, 190-, #( 11H sS( 9:( Da$%r C%ineanu, 'tudii fol2lorice, ucure!ti, 189:(

T E ,d Minerva, 1990,

enja/in @@@@Z<@3@ ** `*IoareJ ent eGact F'Easc%, ei 'i #rada, dar se 1nt*/#l% saEi/taine*

oisteanu,

99( +udor 7ara/, Bis>r] 4tto, -0( Martin 8ilbert, [*d ( 'i re=*sit% !i le/, 199HE 0 #rejudecat% si/ilara #o F M*l le/J -1( Me$i 16 7; L0E 5F E/il 5oranF ucure!u, la intelectuali de [*=F te <aja 0 'Ce$% s% a#robe evreu si F1F Fconvin=e 4*I*UF 'ra$% /e; 0 lovn 1n 109:, #entru de#utatul Barua F FunarE

Munteniei", / ,Fu -9( +udor 7r'e, Uga FCC ** r:J#reC2Co>Jg CerceI 'olflonce ,voi( i, ( sdn 7L7U;" uc*eF0:E -:( 4FFerva, _ al ["[ 2a, EiM F FF Ed( V> >; -0(F(Densusianu,F
res

ucure!ti, 1999, 7El-F

d0H

F
4ca

ucU

de/iei,

u (98:, ITLU?EL Li** E*""V *

F

Aorf, 1989, 77E @5 J

Wtiini'ica !i UanU; Caiato i ^_( loan F ,drel ` oisteard, E'lE a ae8abriela!iF ceredeF 61\ HH6, ve$i !i#E #re$entare la ME ! , Cretinism Ri antise
199H :6

F ucure,
Colo B

( erdiaev,8b( viov, .; X esU, Ftas, ucu , crhit de evo

ro/*n

Miorica C( CoFFcUie!ti, 199:

:: 1n #ro#a=F' 'r*nele /oru , gF be/ola' ? F aceast* stro'a F FF a,a,< C o

s*n=e

LLnaEcu ani/ale

L*(

( ista aricada" dta 19(I ' Ihanseis''lL, o U* T ( Me$i revista inoseroios/ , T tea toi Mictoel is E /n Commmm t+nEM ianE L*ga F[U L "0"Z"( F +)eBebre*
:8

IL 4FZUro"I*re, 19* Universit], 4C ;4J * e Nfthe *<3 00( MinaCF+FF Univers_ [

#o s) ,`

*0** (F 199-E l99(

0H( 4leGander Cc)eiber, +)e De=end o' t)e >anderin= [ed in Bun=ar]", 1n idem, .ssa$s on *e+ish 4ol2lore and Comparative &iterature, 4fade/iai Ziado, uda#est, 198-, ##( 169E1--( 06( +it Ci/edrea, )coana 0unghiat de la -rge, Cibiu, 1990( 09( Ctolnicul Constantin Cantacu$ino, )storia irii ,om# neti. Cronicari munteni, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989, voi( ;, #( 10H( 0-( @adu 7o#escu, )storiile domnilor irii ,om#neti. Croni cari munteni, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989, voi( ;;, #( 99( 0:( Cltori strini despre rile rom#ne, Ed( Wtiini'ic% !i EnE ciclo#edic%, ucure!ti, 190:, voi( M;( 00( .icolae Cartojan, )storia literaturii rom#ne vechi, Ed( MiE nerva, ucure!ti, 1980( 08( E#isco#ul Melc)isedec, 7iaa i scrierile lui Grigore iam !lac, 4cade/ia @o/*n%, ucure!ti, 1889( 09( .icolae ;or=a, 'tudii asupra .vului Mediu rom#nesc, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1989( 80( Marlaa/, Ca6ania, G^ZM, ,undaia @e=al% #entru DiteratuE r% !i 4rt%, ucure!ti, 1996, ##( 9-1E9-9 ; Marlaa/ aduce 1n le=enE d% actuali$%rile s#eci'ice #entru /ijlocul secolului al QM;;Elea2 nu /ai este vorba de t%tari, ci de turci, /aiE/arele lor este nu/it CaE diu", dis#uta reli=ioas% este 1ntre isla/is/ !i cre!tinis/ ortodoG etc( ;at% cu/ sun% cel /ai i/#ortant e#isod al le=endei 1n li/ba lui Marlaa/ 2 ;ar% cu/u!i trecea tr%=*nd sv*ntul #re o uli% jidoE vasc%, stri=a [idovii cu r*suri !i cu oc%ri #re sv*ntu !i cine cu ce se a'la av*nd 1n /*ni, cu aceea arunca 1ntrJ1nsul( @*suri !i )i)ote '%cea( ;ar% unul dintrJ1n!ii curs% 1n cas% !i $/uls% o sabie, !i deaca a=iuns% #re sv*ntul, 1ndat% t%e cinstit ca#ul lui" 8idem, ##( 9-:E 9-0&( 81( 7icu 7%tru, Miniaturi i poe6ie, ucure!ti, 198-, #( 1H9 ; dat 'iind c% 1n acest volu/ teGtul a 'ost cen$urat, a/ co/#letat versurile li#s%, 'olosind /anuscrisul lui 7icu 7%tru, 'tihos adec 7iers, ##( 0H9E06-, a'lat 1n #osesia DElui Mi)ai 8)ibu, c%ruia 1i /ulu/esc !i #e aceast% cale( 8H( [os)ua +rac)tenber=, (he Devii and the *e+s, Bar#er +orc)boofs, .ed Aorf, 19:: "#ri/a ediie 1n 1996&( HH:

86 4lan Dundes, 5h$ is the *e+ BDirt$3 =- >s$choanalitic Gnf -ntisemite 4ol2lore, teGt inedit, co/unicare #re$entata la CKrint"a'iEal% (he B/ther3 as (hreat Demonuation C f@semitism, +)e Bebred Universit], [erusale/, 1HE1- lu/e '99- QCesc do/nului Deon Molovici #entru se/nalarea si Fr8u1r[aeCr Die .ntdec2ung der 'eele, Dei#$i=, 1880, # FZCE@

C1untber, ,assen2unde des0udischen 7oi J ZJCC, @o(nocturn. / interpretare a 'ata

F FC0FE9Fscele de la Morone', 'e 4rt% si

tM< d

nr 109 10E1: 'ebr( 199-, #( :( ( ( ( 88 [acSues le @ider, 4'initatea L$a 'i c/* FEt%rii Ed Universit%ii 4D D Cu$a", ;a!i, 199- J89 +udor 7a/''le, Mito<o=ie rom#neasca. Comorile, ucuE
reW

O091[F( ,ra$er, Creanga de aur, voi( ;EM, Ed( Minerva, ucuE

re!ti,F980F FF EF 'od=#ta'e( <storte !i u'o#te KB CZ3E ttn( rtF*neaI* Ed( Ditera, ucuie!tu 1F 9H 4ce!tia /ai erau nui/i sudii , de la 1t( suaaito "(E su #us"& ti lat su!ditus ; ve$i Ctela M%rie!, @pum0tr@ din Mol 7 do\a "n perioada G\UG GU^I, Universitatea 4D ;( Cu$a , ;a!i, 19896778eois16D0ub], -nul GNNN, Ed( 7onro/, ;a!i 199:( 99 Evreii" E scrie M( E/inescu E, considerai #ururea ca str%ini 1nJiar% si 'iind str%ini 1n realitate "(((&, vor r%/*ne str%ini #ana ceZ vor deveni ro/*ni" ; o'( /pere, voi( Q Ed( 4cade/iei, +, t; 1989 n 60: 7entru co/enta/ ve$i 101, #( 109( UCU 9c D #il" /D, se #oate consdI ZGni, tai 8n=ore +a/btacE redactat in #ri/ii ani ai seeolulut al QMElea E ea 'iind

QMBea ; ve$i -, #( QQ;M si ##( 60E61 !, 101, ##( H6EH- !t #( -9(

9:( Cuv#nt pentru mrturisirea Domnului nostru lisus Lris tos, "mpotriva 0idovilor celor or!ii si rtcii, 1n /ss( 4@ 6101, din 109H( 90( Dadislau 8]e/*nt, Di/itele toleranei 1n +ransilvania 1n #ri/a ju/%tate a secolului al QlQElea( Ca$ul evreilor", teGt inedit, co/unicare #re$entat% la Ci/#o$ionul ;nternaional Evreii 1n isE toria @o/*niei", or=ani$at de Diaspora ,esearch )nstitute, +el 4viv Universit], !i de ;nstitutul de ;storie .( ;or=a", ucure!ti, 60 se#te/brie E 9 octo/brie 199:( 98( Mioleta arbu, Controversa teolo=ic% 1n Moldova secoE lului al QM;;;Elea( 5 di/ensiune reli=ioas% a alterit%ii", teGt inedit, co/unicare #re$entat% la Ci/#o$ionul ;nternaional Evreii 1n isE toria @o/*niei", or=ani$at de Diaspora ,esearch )nstitute, +el 4viv Universit], !i de ;nstitutul de ;storie .( ;or=a", ucure!ti, 60 se#te/brie E 9 octo/brie 199:( 99( D]a enja/in et alii, )6voare i mrturii referitoare la evreii din ,om#nia, Ed( Base'er, ucure!ti, voi( ;;<H, 1990( 100(Carol lancu, .vreii din ,om#nia 8GU^^ GYGY9. De la e: cludere la emancipare, Ed( Base'er, ucure!ti, 199:( 101( Mictor .eu/ann, )storia evreilor din ,om#nia. 'tudii do cumentare i teoretice, Ed( 4/arcord, +i/i!oara, 199:( 10H( Aose' Ba]i/ Aerus)al/i, De la limpie6a de sangre esE #a=nole au na$is/e 2 continuites et ru#tures", 1n Es#rit", 7aris, no( 6E9, 1996, ##( 0E6-( 106( Me$i 7ierreE4ndre +a=uie'', &es >rotocoles des 'ages de 'ion. 4au: et usages dHunfau:, er= ;nternational, 7aris, 199H, dou% volu/e( 109(;on Beliade @%dulescu, Masacru din 8alai", 1n .aioE nalul", nr( 6:, 11 a#rilie 18-9 ; ve$i teGtul reluat 1n Mrturii. BChestiunea evreiasc3, antolo=ie de D( B1ncu, Ed( Base'er, ucure!ti, 199:, ##( 96E90( 10-(+oi oa/enii sunt 'rai" "selecie din Docu/entele ConE ciliului Matican ;;&, 1n Cecolul H0", nr( 1E6, 199:, ##( 91E9-( 10:( 1n versiunea ro/*neasc% a .vangheliei ara!e a copilriei M#ntuitorului E versiune datorat% lui Cristian %dili% E co#ilul ;sus #resc)i/b% 1n ie6i Dsic ]9 cei c*iva co#ii care se ascund de el 1ntrEun cu#tor ; ve$i .vanghelii apocrife, Ed( Bu/anitas, ucuE re!ti, 199:, #( 160(

'. Stig,at-l et ic

2. Ba-l 0o,a 8ers-s ?ucian Pintilie Da ju/%tatea anului 1999, revista 'rance$% Da Mie" "nr( H-9:, 1:EHH iunie 1999, #( H9& a #ublicat un interviu cu Ducian 7intilie !i o #re$entare a 'u/ului sau / var de neuitat E un 'il/ av*nd ca subiect con'runt%rile interetnice din Cadrilater, du#% 1916, c*nd re=iunea a intrat 1n co/#onena @o/*niei( Cuntei n%scut 1n 1966 E s#une interlocutorul re=i$orului roE /*n E 1ntrEo re=iune /ultietnic%( Ce a/intiri #%strai de acolo c" 4/intinduE!i de cet%enii de ori=ine =er/an%, de#ortai 1n 1990 din sudul asarabiei "este vorba de ur/a!ii ne/ilor cu care ru!ii au coloni$at u=eacul 1n #ri/a ju/%tate a secolului al QlQElea&, Ducian 7intilie le asocia$% 'eele cu cele ale evreilor care #urtau steaua =alben% !i care /%turau ucure!tiul cu un an /ai t*r$iu Xdeci 1n 1991 E n( 4(5(Y( ;n ura /ea viscerala 'a% de orice 'el de discri/inare E avea/ #e atunci !a#te ani E, i/a=inile acestor ne/i !i ale acestor evrei sEau esto/#at, dar nu sEau a/estecat niciodat%( De atunci a/ r%/as total insensibil la orice 'el de eGcitaie naioE nalist%(" 1ntrEo #a=in% de jurnal, datat% 1- se#te/brie 1999 !i devenit% o #a=in% din ro/anul .7-D-M "a#%rut% 1n revista ie!ean% +i/E #ul", nr( 10, octo/brie 199-, #( 6&, 7aul 8o/a co/entea$% acest e#isod 1n stilul s%u incon'undabil2 Wtia/ E din cele !tiute E c%, 1n @o/*nia, evreii su'eriser% #ersecuii "a/ 'ost #rintre #ri/ii care, #ovestind La/intiri din coE #il%rieI, vorbea/ de ceea ce reinuse/, 1n asarabia, la v*rsta /ea, des#re soarta evreilor&, dar nu purtaser stea gal!en. .u, 1n @o/*nia #urtaser% alte((( cruci((( Wi uiteE1 #e 7intilie care vede E HH9

1'und 'undun un#r #ro'esionist al vi6ualului. Mede stele =albene V"(((& ;eri el a F FF .avodaru \ ! FeC+ F / /ai to v*rJst% dec*t 7intilte !i bucuresteanca c t e v t CeraiV E dac% evreii au #urtat, 1n @o/*nia, stea =albeE * [CCiCDtaD(@%s#unsul a 'ost2 nu( 4cu/, daca lEar lF@ntilie, el ar r*de "=alben, dar r*s& st ar $ice 2 L4saE/i +duteu anCte(((gg( ;ar cel din 'at% nu iEar atra=e atenra ca nuE!t <g?Z Fe2F "#ole/icile #e diverse te/e dintre 7 /o/a s'ucian 7intilie, dar anu/e acest subiec E 'und desE FH** si de i/#ortant E /erit% c*teva #recr$an / #ri/ul ta a C +% observ E ca rabinul din celebra #arabola iudaica E (u)aZ@ Dterlocutori au, 1n 'elul lor, dre#tate( Wt #entru ca 7 la datate si cel care ar a'ir/% c% E susin*nd lucruri contrare F+uo'av dre#tate a/*ndoi, trebuie s% scot subiectul drn $ona E nu #ot avea uiF rtasrLvL tn acest sco#, 'ac a#el la eGE +' i CFcCFC[F *? dei]a enE Cd/ta

ja/in ( tvieii a"nnur ur . 1996 D vol n >ro!lema d F=F1*FFF Ed( Base'er, evreiasc "n antievmasc, Ed( Base'en stenogramele Consiliului ae i , @tl@tul lege nr( 6989, din 9 dece/brie 1990, se/nat de eneCl;on ;ntonescu, evreii din @o/*nia trebuiau sa e'ectue$e =eneralul onFn 'le=UtoeLto< nr( H060, CC ''lCV ntai tot de Conduc%torul Ctatului @oate se CeauCe #red$%ri 1n aceast% #rivin% 2 ;n toate ca$urile Xde t%ceau uud , evreii vor #urta )ainele lor civile "(((&( i'ic/"((&" "voi( ;, #( 1-9&( ,,((,aa 1 ur/ unor iniiative locale, 1nce#*nd din iulie si au=us 1091 LC din ac%u, Cern%ui, ;a!i !(a( au 'ost obli=ai sa #oaGte 1991, evreu uii , Ulterior Ministerul 4'acerilor ;nE steaua =albena "vo ( ;;, #( HFUee#te/brie 1991, #rin care 'uFe olti, cusut% #e )ain% 1n #artea st*n=a a #ie#tu ui( Evreu

;vCiCCC

EI

i990Ei999,

voi(

;,FL'aria

7S@V% EFR F poarte acest stig,at-_8oQ Fp- d230

,,ra /ai /ult ca si=ur, un ecou al Decretului su/lar, e/is de BufrFi 8er/ania, 1n $iua de 1 se#te/brie a aceluia!i an i(ste doar c*teva $ile 1ns%, #rintrEo tele=ra/aE'ul=er din 8 to/brie 1991, acela!i /inister E din ordinul aceluia!i ;on 4nE' Cu a anulat ordinul anterior #rivind obli=aia evreilor de a crDauaalben% "voi( ;, #( 669&( Ce #are c% aceasta abro=are Cta sEa d'torat "si unei audiene la ;on 4ntonescu a #re!ed/EcM to/Fit%tii evreie!ti, >il)el/ ,ilder/an "voi( B, ##( 600Em9 C s% ne 1ntreb%/ dac% au contat "nu/ai& ar=u/entele - [derul co/unit%ii evreie!ti( ;at% ceE!i notea$% Mi)ail Ceduse d FFuresti, la 9 se#te/brie 1991 2 De /*ine dCaFCiFurt%/ LCteaua 1n !ase coluri( 5rdinul 'uECa Co/unit%ii evreie!tiY !i co/unicat co/isanatebrEde#oECe +otu!i, 1n ur/a unei audiene de a$iEnoa#te a ;/ ,ilder/an C ConduCtor, sEa revenit( .uE /i 'ace nici o #l%cere aceasta reveni M% ottsnuise/ cu =*ndul c% voi #urta un #etec =alben cu un rFendavidJ 1/i i/a=ina/ toate ne#l%cerile, toate riscurile, toate eFriiase/, dar 1nce#use/ s% v%d L acest [FM"F UQ de identitate( Mai /ult c)iar2 un 'el de /edalie, o insi=na care 1/i tst% desoUdari$area de in'a/iile curente, li#sa de r%s#undere, inocenta" "Ed( Bu/anitas, 199:, #( 686&( , +otu!i ordinul nu a 'ost abro=at #e 1ntre= teritoriul a'lat sub ad/inistraie ro/*neasc%( Mai ales 1n ora!ele /oldovene!ti, basaE rtoslbucovinene" ac%u,;a!i,C*/#ulun=, oto!ani Cernaui eCevreU au continuat s% #oarte acest sti=/at etnic #ana / auE FMent, situaia din +ransilvania de nord E a'lat% din 1990 sub aonlisttaie /a=)iar% E a 'ost co/#let di'erita Da - a#rdie >9 /ediat du#% ocu#area Un=ariei de c%tre tru#ele =er/ane !i
"EEEEEE_g(g 'or/% nr#LEurtat% a/ #ublicat acest teGt 1n revista HH", nr( 1, din 9E9 iaE a [r u1C din CnicuM*lcea, 8)eor=)e .icolescu, !iEa eG#ri/at c*teva nuane 199: Un 'J" ;at%un #asaj din scrisoarea tri/is% redacie, rev stei HH\ o#iniire'entoarelaartcoM/ea a 7 FFF(F Wi F+*I?I si1ntiF(adev%r1ntaranoastr*evreiiau#urtatla#ie#tsteaua=albena 1n 1991 aveF('ae Ctorului sta ului( C)iar !i du#% ce acesta a anulat acest ordin, i/#us 1n continuare("

/ /artie 1999&, a'oste

i 'ost e/is%

*** .t#UF#>+F e8rei !i Toar )

$$-:....T#t aceia care a- #tat

4cest edict F\

le du

#a *E

de a#

' t,de

El Ctciliei a dis#us ca toi evic F Fe/atoruUslF,FFFFuta&FEcre!te 'oarteunse/n/'or/a 2catrice, se/n in'aE 1rr 'or/% de #orc ( ^ cic sti=/'l sau teli( 7 1n rR OCaa /ce#ut a#licat #e cnteruF FF a'ost deF F ocnasu sau Fddor !i(aceE r =ioase, ci #entru I t saunebuni+&( Dar s#iritulGru AceCtia iaiinU

* F J EFsecolul al Q>Elea( *E* tna*ni u=uiate( Miniatura d/ secol F /sula sa Evtei #urt*nd ca sti=/at #alaru ,

*9OP99*9PJ9
rol a

dre#turile( +raver FF conver( veau ti/# saEiF #e ? s F #e c/ d F=/atl( ttebuiau sa arate [I #e cine sa ucid% a( teasc%, #e c/c sa eF#* * @ @ ' L/ F* 'c secolul Fsional%1n Euro#a de Mest Fd $are LF(L"F continentului&E <<<?l< din Dateran

asi/ilat cu /at/ua, M nd si=/atul iF # 6ds ;ntrEun e@f(lma, care aco#er% deo#

a /%r le

uracu
le eGterr

FL

233

EG#ul$area evreilor din ,rana, 1n 118H, de c%tre re=ele ,ili# 4u=ust( Evreii sunt sti=/ati$ai cu un cerc =alben 8la roue__e9 la centur%( Miniatur% din secolul al Q;MElea(

Evrei 8*udei9 #urt*nd pileus cornulus, torturai de diavoli 1n 'l%c%rile ;adului( Miniatur% din /anuscrisul Lortus c*elicuirum "110-&, de Berrade von Dandsber=(

@evoluia 'rance$%( 7relu*nd ceea ce era de #reluat !i sc)i/b*nd ceea ce era de sc)i/bat din Convenia lui 5/ar", Canonul ^U ado#tat de Conciliu sti#ula ur/%toarele 2 (tot ti/#ul !i 1n toate #rovinciile cre!tine, evreii !i sara$inii, de a/bele seGe, vor 'i 1nE se/nai, deosebinduEse de ceilali oa/eni #rin 'elul cu/ sunt 1/E
234 *

br%cati"9( Ce l%sa la libertatea #rovinciilor cre!tine" ale=erea 'orE /ei si culorii se/nului de$onorant-( Mai ales du#% Conciliul de la 4rles "1H6-&, 1n ,rana !i ;talia sEa 1ncet%enit #urtarea unei rondele "'r( rouelle, lat( rota9, a unei buc%i rotunde de sto'% =alben% "a#oi ro!ie&, ca se/n in'a/ant #entru evrei( Miniaturile din e#oc% 1i #reE $int% #urt*nduE!i sti=/atul la centur%( Da 1nce#utul secolului al QlMElea, 1n cartea sa >ractica "inc)i$itorului&, ernard 8ui E care o'icia la +oulouse E eG#lica 'or/a acestui se/n #rin 'or/a ostiei #e care evreii ar #ro'anaEo:( Du#% ce, 1n 1H9H, a con'iscat !i a incendiat, 1n 7lace de 8reve din 7aris, H9 de c%rue #line cu (almud mi, Dudovic al ;QElea "un alt 'ervent cruciat, sancti'icat #entru $elul s%u cre!tin& a stabilit 1n 1H:9 obli=aia evreilor din ,rana de a #urta la rouelle. Este 1nceE #utul s'*r!itului( 1n 160:, ,ili# cel ,ru/os 1i s#olia$% !iEi alun=% #e evrei( ;n 16HH !i, res#ectiv, 1699 sunt atestate al doilea !i, resE #ectiv, al treilea val de eG#ul$%ri ale evreilor din ,rana( Una dintre #rinci#alele direcii de re'u=iere a evreilor din ,rana a 'ost s#re sud, 1n C#ania, unde E ca/ de la 1nce#utul secoE lului al QMElea E au 'ost obli=ai s% #oarte acela!i ti# de sti=/at( Este o $on% !i o #erioad% 1n care 1nc% se /ai credea c% #roble/a evreiasc%" #utea 'i re$olvat% #rin convertire 'orat%( Cu crucea 1nE trEo /*n% !i sabia 1ntrEa/*ndou%, inc)i$itorii s#anioli n%v%leau 1n cartierele evreie!ti 80uderias9 stri=*nd 2 B1ote6ul sau Moartea (J" Unii evrei au ales cristelnia( 4lii sabia( Ceilali au 'ost eG#ul$ai din C#ania "1n 199H& !i, ulterior,Jdin 7ortu=alia "1n 1990&( Miniaturile en=le$e!ti din secolul al QB;Elea 1i #re$int% #e evrei #urt*nd un sti=/at s#eci'ic 2 ta!ula. De data aceasta, o e/E ble/% sacr% #entru /o$ais/ "tablele de #iatr% #e care Du/ne$eu a scris decalogul9, este trans'or/at% 1ntrEun se/n de$onorant( Este vorba de o bucat% de #*n$% decu#at% 1n 'or/a clasic% a tablelor le=ii 2 dou% dre#tun=)iuri al%turate, cu /ar=inile de sus rotunjite( Wi 1n acest ca$, i/#unerea sti=/atului este un se/nal de alar/%
E( @evelE.e)er, op. cit., #( 90( Conciliul reco/anda totu!i ca sti=/atul s% ,ie '%cut dintrEo sto'% cu o culoare )ot%r*t% !i vi$ibil%"( Claudine ,abreEMassas, &a !ete singuliere. &es 0uifs, )es chretiens et le cochon, 8alli/ard, 7aris, 1999, ##( 100E108(
9

235

+eolo=i cre!tini "st*n=a& !i 1nv%ai evrei "#urt*nd ca sti=/at *udenhut9, 1ntrEo dis#ut% doctrinar%( 8ravur% =er/an% din 1986(

care anun% #ersecutarea evreilor2 din 4n=lia ei au 'ost alun=ai la s'*r!itul aceluia!i secol Q;;; "1n 1H90&( 1n s#aiul =er/anic, italic !i li/itro', se/nul distinctiv #urtat de evrei a 'ost o #%l%rie u=uiat% de culoare =alben% "verde 1n 7olonia&, se/%n*nd c*teodat% cu o #*lnie r%sturnat%, alt%dat% cu un con "=er/( *udenhut, lat( pileus comutus9. Cea /ai vec)e atestare este o /iniatur% din lucrarea Lortus Deliciarum, reali$at% 1n 110- de Berrad din Dandsber=, re#re$ent*nd c*iva evrei D*ude"9, #urt*nd pileus comutus !i 'iind torturai de diavoli 1n 'l%c%rile ;n'ernului0( 7%l%ria conic% a 'ost un sti=/at #e care ;nc)i$iia 1l #unea #e cre!tetul necredincio!ilor" "vr%jitoare, eretici&, atunci c*nd erau eG#u!i 1n #ublic 2 la #rocesiuni de$onorante sau arderi #e ru=( "De alt'el, #%l%ria conic% a r%/as #*n% ast%$i un accesoriu ti#ic #entru costu/ul vr%jitoarei" de b*lci, de carnaval sau de desene ani/aE
E( @evelE.a)er, op. cit., #( 90, 'i=( 0H !i [os] Eisenber=, op. cit., #( H19 !i [ean Delu/eau, 4rica "n /ccident, Ed( Meridiane, ucure!ti, 198:, voi( ;;, #( 10:(
0

H6:

;ncul#at 1n 'aa tribunalului ;nc)i$iiei, Li/nai con'esional E ve!/*ntul san !enito !i #%l%ria conic%( #urM*nd E ca E=UjUF din ciclul ca#ricii", 1099(

te F Un alt se/n in'a/ant, #e care erau obli=ai saE1 #oarte ereticii os*ndii la arderea #e ru=, era un ve!/*nt de culoare =alben%, nuE /it de inc)i$itorii s#anioli san !emto, #entru ca se/%na cu ve!E /*ntul #urtat de c%lu=%rii benedictini( Du#% incinerarea #ublic% a ereticilor sti=/atele lor vesti/entare 8san !emtos9 erau eG#use 1n biserica #aro)ial%, ca tro'ee ale r%$boiului #urtat de ;nc)i$iie 1/E #otriva ere$iei(
H60

;ncul#ai 1n 'ata tribunalului ;nc)i$iiei, #urt*nd ve!/*ntul mn !enitc !i 7Io/ca( 8ravur% de 8o]a, din ciclul Ca#ncn , 1099(

m "ost o<ligai si poarte E B%*ta#." "*" " =, 2 -? sti=E

- nu/ai 1n cele ale ;n'ernului( 7 n e)rile Ro,Z e 1J [ 'iresc 1n +ransilvania situaia este ase/%n%toare ne vesti/entare distinctive( ;n 1H66, deci i/ediat 7

;a!i, 199:, #( 99 sS(

H68

liii s% 'ie ar%tai #rin se/ne deosebite !i s% 'ie deosebii de cre!E tini"( Este o )ot%r*re care se re'er% i/#licit !i la co/itatele din voievodatul +ransilvaniei( Din secolul al QM+iElea, sti=/ati$area etnic% ia 'or/a interdiciei ca evreii s% #oarte ve!/*ntul s#eci'ic etnicilor /ajoritari, c)iar dac% aceast% discri/inare este #re$entat% c*teodat% ca un #rivile=iu( 1n 1:H6, #rinci#ele +ransilvaniei, 8aE briel et)len, e/ite la Cluj un act de #rivile=ii acordat evreilor din #rinci#at, #rintre care acesta 2 7entru ca s% nu necinsteasc% ve!E /*ntul cre!tinilor, nici s% nu se 'oloseasc% de vreun se/n necuE viincios, XevreilorY li se 1n=%duie #ortul XlorY"( 1n 1:-0, dieta nobili/ii /a=)iare )ot%r%!te la 4lba Mia, 1n nu/ele #rinci#elui 8)eor=)e @afoc$i al ;;Elea, obli=ativitatea ca evreii !i =recii stabiE lii 1n +ransilvania s% #oarte )aine #otrivit st%rii lor", #entru a nu se con'unda cu un=urii !i, /ai ales, cu /ilitarii un=uri2 Evreii s% #oarte )aine un=ure!ti, =recii )aine =rece!ti; s% nu u/ble 1n )aine /ilitare un=ure!ti, sub #edea#sa de H00 de 'orini"9( 7este a#roa#e un secol, 1n 1091, Consiliul de conducere al ora!ului 4lba Mia "sin=urul ora! din +ransilvania 1n care este ad/is% stabilirea evreiE lor& 1nt%re!te aceast% )ot%r*re 2 1n ba$a articolelor #rivile=iilor acordate, ora!ul inter$ice tuturor XevreilorY ca s% /ai #oarte )aine un=ure!ti", ace!tia 'iind obli=ai s% 1/brace straiele se/iniei lor evreie!ti"10( ;nterdicii si/ilare sunt a#licate, 1n aceea!i e#oc%, 1n Moldova !i 1n bara @o/*neasc%( 1n 1009, [( >( ardi)J E re'u=iat 1n raiaua turceasc% +i=)ina, 1/#reun% cu re=ele Cuediei, Carol al QBElea Enotea$% ur/%toarele des#re ora!ul de #e /alul dre#t al .istrului2 1n%untrul ora!ului locuiesc turcii, iar 1n suburbii ar/enii !i evreii( 4ce!tia "(((& #ot 'i recunoscui du#% #ortul lor, c%ci nici unora dintre ei nu le este 1n=%duit s% #oarte turban, #rin care turcii caut% s% se deosebeasc% de toi ceilali(" Ctabilit la ucure!ti 1n #erioada 1010E101:, ca secretar al do/nitorilor /unteni, evreul convertit 4nton M%ria del C)iaro notea$% 'a#tul c% 1n bara @o/*neasc% sunt /ulte 'a/ilii de evrei" !i c% acestora nu le este 1n=%duit s%
9 Mictor Esfena$] et alii, )6voare i mrturii referitoare la evreii din,om#nia, ucu re!ti, 198:, voi( ;, #( 9 "docu/entul din 1H66&, #( 90 "doc( din 1:H6& si #( 100 "doc( din 1:-0&( 10 Mi)ai C#iel/ann et alii, )6voare i mrturii referitoare la evreii din ,om#nia, ,ederaia Co/unit%ilor Evreie!ti din @o/*nia, ucure!ti, 1988, voi( B<1, # 1H1(

H69

#oarte )aine de alt% culoare dec*t nea=r% sau v*n%t% !i nu se #ot 1nc%lta cu conduri =albeni sau ro!ii, ci nu/ai ne=ri"11( ;n ur/a 1n=)iirii ucovinei "1n 100-& de c%tre ;/#eriul )absEbur=ic al M%riei +ere$a, sunt luate /%suri drastice #entru reducerea nu/%rului #o#ulaiei evreie!ti" din acest inut( Ca /%surile discri/inatorii s% #oat% 'i a#licate, evreii trebuie s% 'ie u!or de reE cunoscut !i ca atare sunt sti=/ati$ai2 7entru ca evreii din ucoE vina s% #oat% 'i deosebii de ceilali locuitori E decide Co/isia i/#erial%, la Miena, 1n 1080 E, s% 'ie obli=ai s% #oarte #e calota #%l%riei ori #e c%ciul% o #an=lic% =alben% de o l%i/e de dou% deE =ete"1H( Du#% cu/ se vede, vec)iul sti=/at "#%l%ria u=uiat% =alE ben% E *udenhuf9, #e care 1l #urtau evreii din Euro#a central% 1n Evul Mediu, a su#ravieuit 1n secolul al QM;;;Elea #rin si/#li'icare 2 o #an=lic% =alben% ata!at% la o #%l%rie obi!nuit%( 7e de alt% #arte, trebuie re/arcat 'a#tul c% =albenul a 'ost culoarea ti#ic% a sti=/atului cu care au 'ost 1nse/nai evreii, indi'erent de 'or/a #e care a luatEo acesta deEa lun=ul secolelor !i deEa latul continentului( Cituaia descris% /ai sus nu va dura 1ns% /ult Cunte/ 1n #lin% e#oc% a Du/inilor !i #rin Euro#a de Mest !i central% 1nce#e s% b*ntuie 'anto/a e/anci#%rii evreilor( 1n 1008, istoricul /a=)iar [( enfo observ% c%, 1n +ransilvania, evreii a!fena$i 8*udaei Germanici9 #oart% )aine la 'el ca =er/anii sau un=urii" !i c% ei 1ndr%$nesc acest lucru" 1n #o'ida interdiciilor stabilite #rin le=e( Du#% 1080, #olitica 1/#%ratului ;osi' al ;;Elea va 'i co/#let di'erit% de cea a /a/ei sale, M%ria +ere$a 2 evreii din i/#eriu nu /ai trebuie s% 'ie i$olai, ci, di/#otriv%, asi/ilai( 7e ba$a .dictului de toleran e/is de 1/#%rat, se redactea$% 1n 1086 o nou% @e=le/entare sisE te/atic% a statutului nea/ului evreiesc" 8'$stematica Gentes *u daicce ,egulatio9, 1n care se #revede, #rintre altele, ca toate se/nele distinctive care deosebesc #e evrei de ceilali s% 'ie des'iinate "(((&, du#% cu/ a ordonat Maiestatea Ca"( De ase/enea,
11 )dem, #( 10 !i 6H ; M%ria Bolban et cilii, Cltori strini despre irile ,om#ne, Ed( Wtiini'ic% !i Enciclo#edic%, ucure!ti, 1986, voi( M;;;, ##( H:8 !i 68:; Mictor .eu/ann nu eGclude #osibilitatea ca vesti/entaia evreilor /unteni E a!a cu/ a 'ost ea descris% de 4nton M%ria del C)iaro(1n 1010Es% se 'i datorat inovaiilor de ordin ritual ale)asidi/iE lor" ; ve$i M( .eu/ann, )storia evreilor din ,om#nia. 'tudii documentare i teoretice, Ed( 4/arcord, +i/i!oara, 199:, #( 60( 1H D]a enja/in et alii, )6voare i mrturii referitoare la evreii din ,om#nia, Ed( Base'er, ucure!ti, 1990, voi( 11<H, #( H0H(

240

1n 1089 este tri/is 8uberniului +ransilvaniei, s#re a#licare, statuE tul evreilor din 8aliia "care, din 1090, va cu#rinde !i ucovina&, 1n articolul 90 al acestui statut se #rev%d ur/%toarele 2 1ntruc*t evreii sunt 1ntru toate e=ali celorlali su#u!i 1n 'aa statului !i a leE =ilor, toate se/nele eGterioare !i ve!/intele distinctive, at*t cele decretate anterior, c*t !i cele statornicite de obiceiuri, vor 'i des'iinE ate cu des%v*r!ire, 1nce#*nd cu anul 1091, iar )ainele obi!nuite la ei #*n% acu/ vor 'i ad/ise nu/ai #entru rabini"( Du#% ce, secole deEa r*ndul, evreii au 'ost obli=ai s% #oarte se/ne vesti/entare in'a/ante, acu/ sunt obli=ai s% renune cu des%v*r!ire" #*n% !i la ve!/intele lor s#eci'ice, cele statornicite de obiceiuri"( C)iar si Moses Mendelsso)n E care #ro#ov%duie!te inte=rarea evreilor E#ri/e!te cu re$erve edictele din vre/ea lui ;osi' al ;;Elea 2 Dac% recunoa!terea dre#tului de cet%ean #entru evrei E scrie el E #resuE #une obli=aia de a se de$ice de le=ile iudais/ului, atunci /ai bine renun%/ la dre#turile cet%ene!ti"16( Un #roces ase/%n%tor de asi/ilare a evreilor, /ai /ult sau /ai #uin 'orat%, se des'%!oar% !i 1n celelalte b%ri @o/*ne!ti, dar abia 1n secolul ur/%tor( Du#% 186H, #otrivit @e=ula/entului 5rE =anic al Moldovei, co#iii evrei sunt acce#tai 1n !colile #ublice doar cu condiia s% #oarte acela!i costu/ ca !i ceilali elevi"( +ot 1n Moldova, autorit%ile cer evreilor s%E!i 1nlocuiasc% #ortul traE diional "a!aEnu/it =aliian" sau #olone$"& cu cel euro#ean", #rintrEun decret do/nesc Dofis9, e/is 1n 1890 de Mi)ail Cturd$a !i #rin dou% dis#o$iii circulare, se/nate 1n 18-9 !i 18:0 de Mi)ail Zo=%lniceanu, #e atunci Ministru de ;nterne( 7ri/a dintre aceste dou% circulare declan!ea$% tulbur%ri 1n unele localit%i /oldoveE ne!ti, 1nar/ai cu 'oar'eci, civili !i soldai din ;a!i !i din alte ora!e 1i /altratea$% #e evrei, t%induEle ca'tanele !i c)iar b%rbile !i #erE ciunii rituali( Doar /%surile drastice luate de Co/anda/entul /iE litar reu!esc s% #un% ca#%t tulbur%rilor19(
>e/,##( 191,H-0 !i 668( Carol lancu, .vreii Din ,om#nia 8GU^^ GYGY9. De la e:cludere la emancipare, Ed( Base'er, ucure!ti, 199:, ##( 98, --, 1-9( 1n decretul do/nesc din 1890, evreii din Moldova erau 1nde/nai s% ado#te straie evro#ene!ti" 1n locul celor le!e!ti", #entru a nu 'i su#u!i la de'%i/%ri !i 1njur%turi din #artea #o#orului de =ios"( Me$i teGtul o<isEului 1n Mrturii. BChestiunea evreiasc3, antolo=ie de Du/itru B1ncu, Ed( Base'er, ucure!ti, 199:, ##( H0EH8(
19 16

H91

8ru#ul de turci 1n scena [udec%ii de a#oi"( M%n%stirea Morone, 'resc% de #e 'aada vestic%(

1n Moldova !i bara @o/*neasc% ca !i, 1n =eneral, 1n toat% EuE ro#a cre!tinEortodoG%, nu sEau #urtat sti=/ate etnice sau con'esioE nale( 7e 'resca de la /%n%stirea Morone, 1n i/a=inile re#re$ent*nd /artiriul C'( loan cel .ou, de la Cetatea 4lb%, a#ar c*iva evrei #urt*nd un ti# deosebit de #%l%rie, un 'el de bicorn "ve$i ilustraia de la #( H0:&( ;storicul 4ndrei 7i##idi crede c%, #recu/ 1n alte H9H

colonii =enove$e, evreii trebuiau s% #oarte ve!/inte =albene !i o #%l%rie de o 'or/% curioas%, cu dou% coa/e"( 4cest 'a#t #oate dovedi E continu% 4ndrei 7i##idi E c% aceea!i discri/inare vestiE /entar% eGista 1nc% 1n Moldova secolului al QM;Elea; alt'el, acest indiciu nEar 'i #utut 'i 1neles de c%tre #rivitori"1-( 4t*t #re/isa c*t !i conclu$ia /i se #ar a nu 'i corecte( 1n #riE /ul r*nd, 1n #ri/ele decenii ale secolului al Q;AElea, c*nd a avut loc /artiriul C'( ;oan cel .ou, Cetatea 4lb% nu era colonie =enoE ve$%", ci se a'la sub do/inaia ur/a!ilor )anului t%tar .o=ai "ucis 1n 1H99&( 1n al doilea r*nd, a!a cu/ re$ult% din i/a=ini, reali$atorii 'resE cei de la Morone au re#re$entat Cetatea 4lb% ca 'iind =uvernata nu de =enove$i !i nici de t%tari, ci de turci oto/ani( 4ceasta era siE tuaia 1n #erioada reali$%rii #icturii /urale "ter/inat% 1n 1-90&, c%ci 1n 1-68 sultanul Coli/an Ma=ni'icul aneGase u=eacul ;/#eriului oto/an( 4st'el de actuali$%ri sunt u$uale 1n e#oc% 2 1n 1:96, de eGe/#lu, 1n Ca6anie, /itro#olitul Marlaa/ descrie !i el /artiriul C'*ntului ;oan cel .ou de la Cetatea 4lb% ca 'iind #rovocat !i #us 1n #ractic% de /aiE/arele cet%ei, carele era turc, iubitoriu 'oarte !i socotitoriu credinei turce!ti"1:( 1n al treilea r*nd, tot la Morone, 1n scena [udec%ii de a#oi", 1n =ru#ul de turci Dli2 turs2"9 a#ar c*teva #ersonaje care 1n loc de turban #oart% #%l%rii cu dou% coa/e, identice cu cele considerate de 4ndrei 7i##idi ca 'iind sti=/ate etnice i/#use de =enove$i evreilor( Este #osibil s% 'ie vorba de evrei "#urt*nd o vesti/entaie s#eci'ic%&, dar de evrei su#u!i ;/#eriului oto/an( Du#% eG#ul$area lor din C#ania !i 7ortu=alia, evreii se'ar$i au 'ost #ri/ii cu braele desc)ise 1n ;/#eriu( ;n 'ine, nu cred c% 'a#tul se/nalat de istoricul 4ndrei 7i##idi #oate dovedi c% aceea!i discri/inare vesti/entar% eGista 1nc% 1n Moldova secolului al QM;Elea"( Dac% ar 'i eGistat unele sti=/ate etnice, ele ar 'i 'ost 'i=urate 1n #ri/ul r*nd la soborul de evrei 8li2
14ndrei 7i##idi, +)e Mirror and e)ind it( +)e ;/a=e o' t)e [ed in t)e @o/anian Cociet]", 1n 'L7Q(. *e+ish >ro!lems in .astern .urope, 4irst )nternational Conference on the Listor$ of the *e+s in ,om#nia, Editor Diviu @ot/an, +el 4viv, 1996, #( 0-( 1: Marlaa/, Ca6ania, G^ZM, ,undaia @e=al% #entru Diteratur% si 4rt%, ucure!ti, 1996, #( 9-H(

243

evreis2"9 re#re$entat 1n vecin%tatea soborului de turci 1n scena [uE dec%ii de a#oi", de #e $idul vestic al bisericii Morone( 5r, evreii din [udecata de a#oi" nu #oart% nici bicorn, nici alte ele/ente de vesti/entaie discri/inatorii( Da r*ndul ei, Miorica C( Constantinescu crede c%, 1ntrEo alt% 'resc% de la Morone, iudeul care 1l arestea$% #e ;sus #oart% unele sti=/ate vesti/entare2 o #%l%rie u=uiat% !i cinci 8sic ]9 rondele #e o /*nec%( ;n'luena #are s% 'ie #olone$% E conc)ide autoarea E, deoarece 1n 7olonia evreii erau obli=ai s% #oarte #e /*nec% !i nu #e #ie#t se/nul distinctiv"1:1"8(

2. +emn al in(amiei semn al mndriei

1n ur/% cu c*iva ani, teolo=ul cre!tin Marcel Dubois, decanul ,acult%ii de 'ilo$o'ie antic% !i /edieval% a Universit%ii Ebraice din ;erusali/, 1!i /otiva E 1n cadrul unui interviu E deci$ia de a se 'i stabilit 1n ;srael "1n 19:H& !i de a 'i devenit cet%ean isEraelian "1n 1909&( 7e l*n=% cau$ele raionale care au deter/inat aceste )ot%r*ri cruciale, a eGistat !i o /otivare senti/ental%" E o tain% inti/%, #e care teolo=ul cre!tin #%rea s% o /%rturiseasc% 1n #ublic #entru #ri/a dat% 2 ;n 199H era/ de #atru ani "c%lu=%r& do/inican( 1/i a/intesc seara 1n care =uvernul de la Mic)] a decis s% i/#un% steaua =alben% evreilor din ,rana( M% #li/ba/ #rin #arcul /%n%stirii de la Caulc)oir, 1ntre 7aris !i ,otainebleau, 1)trEun #eisaj /inunat #e /alul Cenei, 1/#reun% cu un alt c%lu=%r, ori=inar dintrEo 'a/ilie din /area bur=)e$ie 'rance$%( @e#lica lui, du#% a'larea !tirii des#re noul decret, 1/i revine /ereu 1n /e/orie 2 L.oi, care celebr%/ 1n 'iecare di/ine% tru#ul unui evreu, ar trebui s% #urt%/ !i noi steaua =alben%I( 4/ cerut cet%enia israelian% 1n 1909, la un an du#% r%$boiul de Ao/ Zi#ur, a!a cu/ ar 'i trebuit s% #ort steaua =alben% 1n 199H"10(
Miorica C( Constantinescu, .vreul stereotip. 'chi de istorie cultural, Ed( E/iE nescu, ucure!ti, 199:, #( 1H8( 10 Un interviu 1n eGclusivitate cu Marcel [acSues Dubois", reali$at de Deon MoloE vici(1n Cecolul H0", nr( 0E1H,1990, #( 86(

244

ci n o'ier =er/an, a'lat 1n 7arisul ocu#at de >e)rE itl+aCc*nd vedea evrei #urt%nd #e #ie#t ^ ac)t, se sui , / oarag #e strada L*c [CI1+jFrFto 199H E un =ru# de Lei 'ete @e=ala E (!i nota Ljn [e 7 di Fj, de uniE a /ea( F+F0e Fi, d*nduEle onorai en un +JCCQCl LC o '%r*/% din i/ensaF * Fe 1/usi 4eest eveni/ent /Ea tulburat E 1!i aduce KC du+iu/aCteJdesecol,ndoetorevrau#FanE!i/(a/ U U /uit% vre/e ce cr<?I?=??%'. Cu
'or/

FuE

1* C o/+tidurae de onoare Dre## ai >L*'EU date de statul ;srael celo, care iEau a utat #e unu evre I "TU * Ka=ica soart% care leEa 'ost i/#us% 1n Euro#a arata 1969i 99- (& o'eri, /=elui Dane/arcei, Ctasuana( Q*5M1>[5, Cri suveranul dane$ a 'ost #ri/ul care !iEa cusutEo #e )a/eF/

S#s((#o#-SS

J u Ii nretios 5 obli=aie a /inontau a 'ost transior/dd era /ult//ai #reios, u oou=a, ;n'a/2#i a 'ost trans'or/at 1ntrEun dre#t al /ajorit%ii; un se/n al in'a/iei a K3<K dis( 1ntrEun se/n al /*ndriei( C*nd toata lu/ea #oarta un se/n.ai HU dFare distincia 1ns%!i( Mecj*nFU* roni este, dac% nu bbcat, c FF( =FFe Dane/arca au /urit doar 1H0 de evreu ure=( =reoaie !i /onstruoase devin vulnerabile / 'aa #ra!tiei si/#le !i in=enioase(
jirFEFFa!u, +ot ce a/ citit /ai 'ru/os 1n aceast% var%", 1n Dile/a", nr( 191,:E1H se#te/brie 199:, #( 1H( jeruCale/, 199H, #( 109( 19 Martin 8ilbert(iedi-* Budr] 4tto, CMa/attf] Dtd(, [erusa

C( )nfel!c culpa. Naio alis, si a tise,itis,

t *

D Ro,Z ia i ter<elic)F

,. 'erapa/ul spre e7trema dreaptQstng

1n iunie 199H, revista Contra#unct" "nr( H0<199H& a #ublicat r%s#unsurile la o anc)et% care coninea !i aceast% 1ntrebare 2 Cu/ #rivii alunecarea lui Mircea Eliade, 1n tineree, s#re eGtre/a drea#t% c"( ;niiativa revistei era unul dintre nu/eroasele valuri create de 'urtuna declan!at% de articolul devenit celebru, ,eliG cul#a" "+)e .ed @e#ublic", - au=( 1991&, #ublicat 1n C(U(4( de scriitorul .or/an Manea( ,iind invitat s% r%s#und la anc)et%, a/ dat de 'a#t un non rs puns. 7roble/a alunec%rii lui Mircea Eliade" este co/#licat% Es#unea/ cu acel #rilej E #entru c% recla/% o anali$% a#ro'undat%, nuanat% !i ec)ilibrat%, nu nu/ai a o#iunilor #olitice ale t*n%rului Eliade, dar !i a =eneraiei lui Eliade", a 1ntre=ii societ%i ro/*E ne!ti "cu evoluia ei #olitic% de la ju/%tatea secolului al QlQElea& !i, nu 1n ulti/ul r*nd, a conjucturii socioE#olitice din Euro#a interE belic%( Wi asta nu 1n vederea =%sirii unor circu/stane atenuante", ci #entru 1nele=erea detaliat% a unui 'eno/en co/#leG !i a /ecaE nis/elor care lEau =enerat( Este evident 'a#tul E conc)idea/ eu Ec% aceast% #roble/% ar trebui s% 'ac% obiectul unor c%ri !i nu doar al unei anc)ete dintrEo revist% literar%( 1n c*teva cuvinte, voia/ s% s#un c%, 1n ast'el de ca$uri, dia=nosticul este cu at*t /ai =re!it, cu c*t este /ai scurt(
@e'lecii #e /ar=inea c%rii lui Deon Molovici, )deologia naionalist i Bpro!le ma evreiasc3 in ,om#nia anilor HMN, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 199-(

H9:

;at% c% studiile a/#le #e care le invoca/ 1n 199H au 1nce#ut s% a#ar% 1n ulti/ul ti/#( Wi nu este vorba de unaEdou%, ci de ,ai roulte c%ri co/#le/entare, care tratea$% ca/ aceea!i #roble/%, c)iar dac% din #ers#ective di'erite !i cu /ijloace diverse 2 1& ;oan 7etru Culianu, Mircea .liade, Ed( .e/ira, ucure!ti 199- "/% re'er la #artea a doua, inedit%, a volu/ului2 Mircea .liade necunoscutul9 ; H& @adu loanid, 'a!ia -rhanghelului Mihail. )deologia fascist "n ,om#nia, Ed( Dio=ene, ucure!ti, 1999 "'iind re'u$at% #ublicarea c%rii 1n @o/*nia anilor J80, ea a 'ost editat% iniial 1n C(U(4( 1n 1990& ; 6& @adu ,lorian, Mictor .eu/ann et alii, )deea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Ed( .oua 4lternativ%, 1999 "volu/ul conine o cule=ere de studii, dar !i o #reioas% antolo=ie de 86 de teGte "#ro&le=ionare, #ublicate de intelectuali ro/*ni 1n #erioada 19HHE 1991& ; 9& 3( 5rnea, -nii HMN. .:trema dreapt rom#neasc, Ed( ,undaia Cultural% @o/*n%, ucure!ti, 199- ; -& @andol' ra)a/ "Editor&, (he (raged$ of,omanian *e+r$, Colu/bia Universit] 7ress, .ed Aorf, 199- "este o cule=ere de studii se/nate de Cte#)en ,isc)erE 8alai, @a#)ael Ma=o, @adu ,lorian, @adu loanid, Mictor Esfenas], 4leG( ,lorian, Diviu @ot/an, Mic)ael C)a'ir&; :& ,rancisco Mei=a, )storia Gr6ii de 4ier, GYGY GYZG. Mistica ultranaionalismului, Ed( Bu/anitas, 199- "este vorba de a doua ediie ro/*neasc%&; 0& Bans @o==er !i Eu=en >eber "coordonatori&, Dreapta european. >rofil istoric, Ed( Minerva, 199- "ve$i ca#itolul @o/*nia", c)iar dac% este o lucrare datat%, a#%rut% iniial 1n 19:-, la Dos 4n=eles !i Dondra&; 8& Ctelian %l%nescu !i ;on Colacolu, )nconsistena miturilor. Ca6ul micrii legionare, Ed( 7oliro/, ;a!i, 199- "lucrarea a a#%rut iniial 1n 8er/ania, 1n #ublicaia de li/b% ro/*n% Dialo=", 1n 1996&; 9& 8)( u$atu et alii, ,adiografia dreptei rom#neti 8GYI\ GYZG9, Ed( ,, 7ress, ucure!ti, 199: "'%r% #rea /ult succes, autorii se c%$nesc s% convin=% cititorul c% lucrarea nu este de #ro#a=and%" !i c% ea nuE!i #ro#une reabilitarea X(((Y Mi!c%rii De=ionare"&; 10& Deon Molovici, )deologia naionalist i Bpro!lema evreiasc3 "n ,om#nia anilor HMN, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 199-( 5ri=inar din ;a!i, Deon Molovici este un istoric literar cunoscut 1n s#aiul cultural ro/*nesc( 4 #ublicat o carte, unic% 1n 'elul ei, -pariia scriitorului "n cultura rom#n "Ed( [uni/ea, ;a!i, 190:&

!i este unul dintre autorii Dicionarului literaturii rom#ne de la origini p#n la GYNN "Ed( 4cade/iei, 1909&( Din 1989 a e/i=rat 1n ;srael !i, 1n #erioada 198:E1989 "1n cadrul Centrului ;nternaioE nal de Ctudiere a 4ntise/itis/ului", de #e l*n=% Universitatea Ebraic% din ;erusali/&, !iEa ales ca te/% de cercetare senti/entul antievreiesc 1n conteGtul evoluiei ideolo=iei naionaliste 1n @o/*E nia interbelic%( ;n acest sco# E 1n at/os'era ires#irabil% de la s'*rE !itul anilor J80 E Deon Molovici, de data aceasta 1n #ostura de cercet%tor str%in", a 1ntre#rins lun=i c%l%torii de docu/entare, stuE diind #ublicaiile interbelice arestate 1n ,ondurile s#eciale" ale ibliotecii 4cade/iei @o/*ne !i ale ibliotecii Universitare din ;a!i( Ducrarea care a re$ultat 1n ur/a acestei cercet%ri a a#%rut iniial 1n li/ba en=le$% "7er=a/on 7ress, 5G'ord, 1991& !i, ulteE rior, 1n li/ba ro/*n%, 1n 8er/ania "1n revista Dialo=", 1996&, dar abia acu/, la Editura Bu/anitas, a c%#%tat c)i#ul #e careE1 /erit%( Cartea este #recedat% de o scurt% dar judicioas% not% a editorului", se/nat% de 8abriel Diiceanu, din care cite$ un 'ra=/ent 2 (((a!a cu/ au eGistat cititori care au )ot%r*t c% a #ublica volu/ele lui Eliade, Cioran, .oica sau .ae lonescu este se/nul incon'undabil al an=aj%rii Lla drea#taI, vor a#%rea acu/ alii, convin!i c% #ubliE carea volu/ului de 'a% ne #lasea$% ire/ediabil 1n lo=ica tradiioE nalului Lco/#lot 'ranc/asonicI !i, 1n orice ca$, 1ntrEo vinovat% ecli#s% a senti/entului naional"( 5 alt% #rejudecat% 1ncet%enit% ast%$i 1n @o/*nia este cea care o#erea$% cu criteriul ur=enei"( Cu alte cuvinte, anali$ele !i cerE cet%rile #rivind dera#ajul unor intelectuali s#re eGtre/a drea#t% nu ar 'i acu/ reco/andabile, #entru c% subiectul nu ar 'i o ur=en%, a!a cu/ ar 'i dera#ajul altor intelectuali s#re eGtre/a st*n=%( a c)iar se susine ideea c% #re$entarea #%catelor le=ionaris/ului inE terbelic nu ar 'i dec*t o #erdea de 'u/", o si/#l% diversiune E#us% la cale, evident, de iudeoE/asoni", de st*n=i!ti", de antiE naionali!ti" E #entru a oculta, a ca/u'la, a /ini/ali$a sau "ceea ce e /ai =rav& #entru a justi'ica #%catele co/unis/ului #ostbelic( ;n /od sur#rin$%tor, nu/e i/#ortante ale #ublicisticii conte/#oE rane au su=erat sau c)iar au susinut ast'el de idei(
248

0 r

# esc #uin(

CC E cJeJ#nW Freriu, uFnei" #I L9 * E d F \ a!a cu/

;n #ri/ul r*nd, LFFQF cinci(Case decerni E

Ci

J dDea r*nd, nu #ute/ ad/,,I EL["FEF istonce este /ai nu#ortartt* "I ((ur=e/a >U*[-I1* 7e de alt% #arte, eGist% voet cale sus/ ca /et studierea co/unis/ului cea/!tF anta[0EjIU ;U7U( F s% declar% convinse ca toate astea n `u u co/unis/ului abat% atenia de la adev%rata ur=ena 2 studierea neoEco/u/s/u iliescian al anilorJ90( (( ai7L1ncio/eE Dar, c)iar dac% ad/ite/ criteriul co/en$u soc*f*Fo/ niul studierii istoriei, cred c% anali$area ast%$i a /ecFus/do caF au #rodus a/bele dera#aje, s#re a/bele eGtre/e, este la 'el de =ent%"( 4t*ta c*t% este, de/ocraia ro/aneasca FUe de cuit, 'iind #*ndit% de a/bele eGtre/e !i ca atare ar trebui # $entate si 1nelese a/bele #ericole( 1n 'ine nu v%d nici un /otiv #entru ca 7FF -F #ilda, s% 'ie studiate "n locul celor ale anilor 60 4s FF nu sunt concureniale "du#% #rinci#iul sau <<L&, @@@ tare "du#% #rinci#iul i s"9. Ctudii e se/nate F Deon Mo o sau 3( 5rnea, de eGe/#lu, #rivind e l = eFRFu, de st*njenesc "cel /ult ajut%& #e cele ede lui Mladi/u [t /anean eGe/#lu, #rivind co/unis/ul ro/anesc Din LFUUU F v%r si din tea/a de recidiv% istorica E @@@Zu_ 1n ceanu E trebuie s% dob*ndi/ acest nou loc al discului( un care /e/oria /orii lui Mircea Mulcanescu in '=Fe( te s% nu ne 1/#iedice s% discut%/ le=ionaris/u ;/ MFUN [ dar, deo#otriv%, unul 1n care discutarea Erato FFs+#este #atrulea s% nu oculte$e !irul de cri/e(1ntins de co/unis/ # @o/*nia vre/e de /ai bine de #atru decenu(

2. )apcane e4itate
Criteriul ur=enei" sociale ne 'ace de /ulte ori s% uit%/ o eviden%, !i anu/e c% nu e#oca tratat%, ci /odul 1n care este traE tat% 'ace un studiu /ai /ult sau /ai #uin valoros( 5r, din acest #unct de vedere, cartea lui Deon Molovici are /erite incontestabile( Este o carte de istorie a /entalit%ii antise/ite 1n @o/*nia interbeE lic% !i E 1n a'ara unor virtui clasice #entru un studiu de acest =en "docu/entat, ri=uros, analitic& E lucrarea are unele calit%i deoseE bite( 4utorul 'ace o anali$% nu nu/ai nuanat% !i ec)ilibrat%, dar c)iar rece", de c)irur= insensibil"( El se su#une unui di'icil e'ort de obiectivare, reu!ind s%E!i =oleasc% discursul de tr%iri e/oionale !i de #orniri justiiare, ceea ce, #entru un cercet%tor evreu care stuE dia$% 'or/e viscerale !i /aniacale de evreo'obie, este un 'a#t reE /arcabil( +oc/ai aceste li#suri" 1i 'ac de/ersul /ai e'icient si /ai convin=%tor( .u 1n ulti/ul r*nd, autorul reu!e!te s% nu cad% 1n ca#cana de a /%sura /entalit%ile anilor J60 cu unit%i de /%sur% s#eci'ice /entalit%ilor actuale "cu tr%s%turile lor distincte 2 de/ocraie, dre#turile o/ului, dre#turile /inorit%ilor etc( !i, /ai ales, /arcate de tra=icele eG#eriene a dou% dictaturi s*n=eroase&( 4r 'i 'ost o translare abu$iv% de o#tic%, #e care /uli alii o 'ac din ne#utina de a ado#ta o atitudine obiectiv%, circu/scris% 1n coordonatele culE turalE#olitice #ro#rii e#ocii anali$ate( Cau, #ur !i si/#lu, din ne#utina E at*t de o/eneasc% E de a 'ace abstracie de trau/ele Lolocaustului din anii J90( Este ceea ce voia s% eG#lice !i Mircea Eliade, c)iar dac% 1nE cerca ast'el s% justi'ice ceea ce nu #oate 'i justi'icat 2 vinovataEi t%cere de du#% r%$boi( .u cred c% se #oate scrie o istorie obiectiv% a /i!c%rii le=ionare E nota Eliade 1n 1908, 1ntrEo scrisoare adresat% lui loan 7etru Culianu E !i nici un #ortret al lui XCorneliu 3elea CodreanuY( Docu/entele la 1nde/*n% sunt insu'iciente( 1n #lus, o atitudine Lobiectiv%I #oate 'i 'atal% autorului( 4st%$i nu sunt acE ce#tate dec*t a#olo=iile "#entru un nu/%r in'i/ de 'anatici, de toate naiile& sau eGecuiile "#entru /ajoritatea cititorilor euro#eni si
250

a/ericani&( Du#% uc)endald !i 4usc)dit$, c)iar oa/enii cinstii nuEsi /ai #ot 1n=%dui s% 'ie LobiectiviI((("( 7arial, Mircea Eliade are dre#tate, dar E #e de alt% #arte E nu #ute/ considera c% la=%rele din 4usc)dit$Eul =er/an sau, mutatis rnutandis, cele din +ransnistria ro/*neasc% au 'ost o 'atalitate( .ici c% au 'ost o creaie i/#ersonal% sau a c*torva #si)o#ai( ;n a/bele ca$uri a 'ost vorba de /ateriali$area unor /entalit%i antise/ite !i ideolo=ii rasiste( De=ile discri/inatorii !i #o=ro/urile, de#ort%rile si la=%rele, 1ntrEun cuv*nt Lolocaustul nEar 'i 'ost #osibil '%r% toat% #ublicistica antise/it% !i '%r% toat% #ro#a=anda ultranaionalist% a anilor JH0 !i J60( Ce s#une c% intelectualii "#ro&le=ionari din deceniul al #atruE lea nu au #rev%$ut evoluia ideolo=iei 1/br%i!ate !i nici ororile '%cute 1n nu/ele ei la s'*r!itul anilor J60 !i 1nce#utul anilor J90( 7robabil c% a!a e, 1ntrEo oarecare /%sur%( Dar nu este aceasta o i/ens% =a'% #olitic% cV .Ear trebui s% 'ie ea recunoscut% sau /%car constatat% cV 1n ceea ceE1 #rive!te #e Mircea Eliade, disci#olul !i bio=ra'ul s%u a/erican Mac Dinscott @icfetts a '%cutEo 1n 1988 2 1n noul s%u entu$ias/ #entru De=iune "(((&, Eliade !iEa #ierdut si/ul #ers#ectivei !i a trecut cu vederea li#surile doctrinelor !i #racticilor /i!c%rii" "/ono=ra'ie Mircea .liade, .ed Aorf, 1988, voi( H, #( 9H-&( 1n aceast% #rivin%, loan 7etru Culianu a 'ost /ult /ai 1n=%duitor cu /entorul s%u( ;n 'ine, Deon Molovici nu 'ace =re!eala de a vedea #%cate acolo unde ele nu eGist% !i nici de a /ini/ali$a te$ist valoarea inconE testabil% a o#erei =eneraiei JH0"( EGist% aceast% tendin% abu$iv%, c%reia nu iEau re$istat nici ;van Ctrensfi 84our (heories ofM$th in INth Centur$ Listor$, .ed Aorf, 1980&, nici Daniel Dubuisson 8M$thologies du [[e siecle, Dille, 1996&, nici Cesare Ce=re "ve$i Corriere della sera" din H0 a#rilie !i 19 /ai 199:&, nici alii care sEau c%$nit s% convin=% de 'a#tul c% o#era !tiini'ic% a lui Mircea Eliade, de eGe/#lu, ar 'i in'estat% de /orbul ideolo=iei 'asciste !i /inat% de ontolo=ii antise/ite"( .u 1ntotdeauna 1ns% =rania dintre de/ersul #olitic, #e de o #arte, !i cel !tiini'ic sau literar, #e de alt% #arte, este #er/eabil% !i nu 1ntotdeauna e!ecurile bio=ra'ice se traduc 1n e!ecuri biblioE =ra'ice "sunt cunoscute controversele #rivitoare la Beidde=er, 7aul
H-1

de Man, Celine !(a(&( Ccriind des#re E/il Cioran !i str%lucita =eE neraie c%reia 1i a#arinea, Dan C( Mi)%ilescu a =%sit 'or/ularea adecvat% 2 .i/eni nu #oate ne=a valoarea intelectual% eGtraordiE nar% a acestei =eneraii 1n nu/ele s*n=erosului e!ec #olitic, du#% cu/ ni/eni nu are dre#tul s% ablutione$e #%catele ei 1n nu/ele valorii s#irituale" "#re'a% la E(M( Cioran, ,evelaiile durerii, Cluj, 1990&(

;. 6ntisemitism multi(orm
Ce !tie c% cele /ai bune =lu/e re'eritoare la evrei le 'ac evreii 1n!i!i( 5 ast'el de vorb% de du) s#une c% antise/it este cel care 1i ur%!te #e evrei /ai /ult dec*t trebuie"( Cu alte cuE vinte, evreo'obia ar 'i nu nu/ai o stare de nor/alitate beni=n%, dar E #*n% la un anu/it nivel E c)iar o datorie( 7lec*nd de la antise/itis/ul latent !i #asiv, la nivel #o#ular, !i trec*nd #rin cel /ani'estat de scriitorii naionali!ti din secolul al QlQElea, Deon Molovici ur/%re!te evoluia acestui senti/ent reE barbativ, #*n% la 'or/ele sale /ulti#le de /ani'estare 1n #ublicisE tica socioE#olitic% din #erioada interbelic% 2 antise/itis/ul total" "#olitic, ideolo=ic, reli=ios, econo/ic& al lui 4(C( Cu$a, antise/iE tis/ul raional" al lui .icolae lor=a, antise/itis/ul naionalist" al lui 5ctavian 8o=a, antise/itis/ul delirant" al lui .icolae 7auE lescu, antise/itis/ul civili$at" al lui Constantin Ctere, antise/iE tis/ul eGtre/ist, /isticoE/isionar" al lui Co/eliu 3elea Codreanu, antise/itis/ul /eta'i$ic !i teolo=ic" al lui .ae ;onesEcu ? Co(, antise/itis/ul elo=ios" al lui E/il Cioran, antise/itis/ul ortodoGist !i etnicist" al lui .ic)i'or Crainic, antise/itis/ul cor#oratist" al lui Mi)ail Manoilescu, antise/itisE /ul rasist !i na$ist" al lui .( @o!u, .( Davidescu, +r( r%ileanu, 1( 8%v%nescul, antise/itis/ul antico/unist", antise/itis/ul anE tica#italist" !(a(/(d( Da 1nce#utul anilor J60, antise/itis/ul '%i! /ai era 1nc% reE ce#tat de unii intelectuali de drea#ta ca av*nd o nuan% co/#roE /i%toare, 'iind asociabil cu antise/itis/ul s%lbatic #racticat de
252

R)

Cu$adecaresedes#%riser%,

- . "B- De rc'$lZ* ast"el !e !eclara t 8-a ! o

to

r",as D BF 2-%E S%i B-e#S!3 D Ro,.% F # L s- t

a<a

%!o?Bate.Di tt-o"o#ep#o

, <<gg<

doctrin% !i antise/it/ #ractica, tar !tiini'ic si biblio=ra' al lui F F FF culFa F F vine un vec)i bla$on LU**uF F o F 4ntise/itis/ul ro/an are o Fd ta a de$F ontra evreului 1nsea/n% ca te aU> ? FF su'let nor/ale a #o#orului FFF este cea /ai viF [ tei intelectuale ro/ane!ti( 4'ise , .ecesitatea lu#tei in con Ca a #/#L IUU UqU ca griL *F* evreului" este 7Fntata siJde a!e$are 1n !irul #resu= continuitate cutoralEideolo=a F FFF " 'ost Fe lor c%rturari ai nea/ului @ M F(F arnuF /aii /iO* Masile Fil a'l%/ antise/itis/ul &,;onU "la ba$a conce#iei cu antise/itis/ul sale ,Fa "" & F ca "teoria lui FFaF cu *FFFsE ''ldie Conta CetFM rF ;or=aUa1nl%turatocF7FMceB&, 'l#g Basdeu nu tF sa a=erea 1ntre=ii F _F_c*nduEl de ele/entul evreies 1n%larea nea/ului dec*t #un
253

3. ?Tr)!area intelectualilor8 C)iar dac% Deon Molovici se 'ere!te s% dea verdicte, stuE diul s%u st% sub $odia sinta=/ei tr%darea intelectualilor"( Dar nu este o $odie o/o=en%( 1n e#oc%, au 'ost /ai /ulte ti#uri de inteE lectuali, /ai /ulte ti#uri de atitudini !i, ca atare, /ai /ulte ti#uri de tr%d%ri"( Un ti# de tr%dare" E cel /ai evident E este cel al intelectuaE lilor care au #artici#at ne/ijlocit la #ro#ov%duirea sau c)iar #uneE rea 1n #ractic% a ideolo=iilor etnocrate, ultranaionaliste, Geno'obe !i antise/ite( Co/entariile sunt, 1n ast'el de ca$uri, inutile( Dar tot o 'or/% de tr%dare" E #oate cea /ai dureroas% E este cea a intelectualilor neutri, s% le $ice/ /oderai"( Este vorba de /ajoritatea intelectualilor( 5 /ajoritate care a stat sub vre/i" !i care sEa l%sat /ani#ulat% cu c*teva slo=anuri !i do/inat% de Zeit geist. Este vorba de intelectualii ro/*ni care, '%r% s% 'ie 1n vreun 'el obli=ai, !iEau abandonat cole=ii evrei, '%r% re=rete( 1nc% 1nainte de instaurarea =uvernului naionalEcre!tin" 5( 8o=a E 4(C( Cu$a "H8 dece/brie 1960& !i 1nainte de e/iterea #ri/ei le=i antievreie!ti "H1 ianuarie 1968&, con=resul Con'edeE raiei 4sociaiilor de 7ro'esioni!ti ;ntelectuali din @o/*nia" "avoE cai, /edici, in=ineri, ar)iteci, #ro'esori, arti!ti etc(& a ado#tat, la 1: /ai 1960, /oiunea de eGcludere a intelectualilor evrei din toate asociaiile, de anulare a dre#turilor lor de eGercitare liber% a #roE 'esiunii, #recu/ !i cererea de revi$uire a cet%eniei evreilor( Wi toate acestea, 1n #o'ida =araniilor constituionale !i a tuturor #reE vederilor le=ale( De=alitatea E sEa s#us atunci E a 'ost 1nlocuit% cu o deci$ie eroic%"( 4 trebuit s% 'ie ajustate le=ile, con'or/ cererii o#iniei #ublice( Wi au 'ost, cu v*r' !i 1ndesat( 7este doar c*teva luni a 'ost e/is% #ri/a re=le/entare antievreiasc% 2 Decretul lege G^YGIG ianuarie GYMU, pentru revi6uirea ceteniei evreilor i a drepturilor lor ceteneti. 7*n% 1n iulie 1999 vor 'i e/ise alte circa o sut% de le=i antievreie!ti(
254

+ 1nde au 'ost atunci intelectualii /oderai" c Unde cei de/oEa

0 ne ce vocile lor au 'ost insu'icient de sonore !i #rotestele Rral e'icient de articulate c .u nu/%rul intelectualilor lu/inai 101 '7,0% E scrie Deon Molovici E, ci nu/%rul !i #onderea celor care Mani'est% desc)is, 1n c%rile lor, 1n #res%, 1n #arla/ent, la catedra -: votar% 1n 'orurile acade/ice" etc( 5 constatare valabila !i du#% 1989,J c*nd a#olitis/ul" /ultor intelectuali a '%cut cas% bun% cu abu$urile =uvernanilor( 1n 'ine o alt% 'or/% de tr%dare" este cea a intelectualilor "inE i(,Lv evrei& care E con'runtai cu do=/e !i #ractici de eGtre/a Cnt% E au dera#at s#re cealalt% eGtre/%, nu /ai #uin ne'asta( Cctuali care nEau 1neles o ecuaie si/#l%, !i anu/e c% re/eE1ul dictaturii de eGtre/% drea#t% nu este dictatura de eGtre/a st*n=% si c% re/ediul a/*ndurora este de/ocraia( J C%ri #recu/ cea a lui Deon Molovici !i cele a/intite la inceE outul acestui eseu au /eritul de a da culoare unei #ete albe "sau )n 9 de #e )arta evoluiei culturalE#olitice a @o/*niei /ode/e( 4st'el de studii sunt salutare #entru c%, des#re 'eno/enele #e care le abordea$%, sEa t%cut /ult ori sEa /init /ult( Dar #oate c% ade v%ratul lor /erit este acela de a 1/#ros#%ta /e/oria colectiva, #rea slab% !i #rea ca#ricioas%Fdis#us% s% le uite #e cele rele !i s% le ideali$e$e #e cele bune"( (T ( 4st%$i !ti/ unde au dus #ractica totalitara !i retoricaF tionalistEsovin% 1n Euro#a !i 1n @o/*nia la s'*r!itul anilor 60 a 1nce#utul anilor J90 2 de la discri/inare etnica !i de#nvare de dre#turi si libert%i, #*n% la de#ortare !i etnocid( Wi totu!i, #rivi/ ast%$i cuJindi'erent%, rese/nare !i oboseal% la resuscitarea aceloE ra!i slo=anuri si stereoti#uri, a acelora!i /entalit%i !i ideolo=ii, care E #use 1n #ractic% E ar duce societatea 1n aceea!i sinistra 'unE d%tur% a istoriei( Cred c% #ublicarea si corecta rece#tare a unei c%ri cu/ este cea a lui Deon Molovici re#re$int% un si/#to/ de nor/alitate !i de /aturitate a societ%ii ro/*ne!ti conte/#orane ; un se/n ca 1nceE #e/ s% ne de$b%r%/ de /entalit%i rudi/entare, de 'or/e de evaE luareJ /ani)eiste, de reacii ulcerate !i de co/#orta/ente isteroide T un se/n c% societatea ro/*neasc% a 1nv%at s%E!i asu/e virtuile "alt'el dec*t /aGi/ali$*nduEle& !i viciile "alt'el dec*t neE
H--

=*nduEle&( 7entru c% unul dintre #rinci#alii indicatori care atest% vi=oarea, li#sa de co/#leGe !i /aturitatea unei societ%i este tocE /ai curajul de aE!i conte/#la cu obiectivitate #ro#ria devenire isE toric% !i cultural%, '%r% eGa=er%ri, dar !i '%r% /enaja/ente, '%r% senti/ente catastro'ice, dar !i '%r% triu/'alis/e(

D. Si !ro,-l Ar,e Wra P

"nainte s i dai seama, ar putea fi r#ndul tu.

G. )deologie % (ehnologie
Cunt /ai /ulte /oduri de a #er#etua )olocaustul su'erit de evrei 1n #erioada 1969E1999( Unul dintre ele const% 1n aE1 jusE ti'ica( Este, totu!i, o /etod% di'icil%, la care relativ #uini 1ndr%$E nesc s% recur=%( 4lii E /ai /uli !i /ai curajo!i, dar nu /ai #uin sini!tri E 1ncearc% s%Ei ne=e eGistena 2 totul nu ar 'i dec*t un /it con'ecionat de evrei #entru a s#ecula senti/entul de cul#% inocuE lat( Da=%rele de eGter/inare nu ar 'i 'ost, de 'a#t, dec*t ni!te civiE li$ate la=%re de /unc% 8-r!eit machtfrei9, =a$ul uci=a! Z$2lon 1, 'olosit 1n ca/erele de =a$are E un de$in'ectant #entru de#ara$itaE rea deinuilor, cre/atoriile u/ane E o le=end%, jurnalul 4nnei ,ranf E o contra'acere, 4usc)dit$ E o /inciun% 8-usch+it6luge9, cele !ase /ilioane de victi/e E !ase /ilioane de /inciuni 8'i: Mil lion &ies este titlul !la=%rului tru#ei rocf neoEna$iste 1lood and Lonour9 !i, 1n 'ine, )olocaustul 1nsu!i nu ar 'i dec*t holohoa: "en=l( hoa: ^ #%c%leal%"&, /area #%c%leal% a acestui secol D(he Loa: of the INHh Centur$ este titlul c%rii a/ericanului 4rt)ur @( ut$, a#%rut% 1n 190:&( C)iar ast%$i, H6 se#te/brie 1999, c*nd scriu aceste r*nduri, 7arla/entul 8er/aniei a votat le=ea con'or/ c%reia ne=area )olocaustului 1n #ublic constituie un delict, care se #ede#se!te cu cel #uin - ani de 1nc)isoare( 4#robaE
257

rea le=ii a 'ost justi'icat% de #roli'erarea acestui ti# de delict, dar !i de =ravitatea lui1( 1n 'ine, un alt /od de ra#ortare la 'eno/enul )olocaustului este /ini/ali$area a/#lorii sale !i di/inuarea nu/%rului victi/eE lor( 4ceast% tendin% nu este 1n /od necesar #rovocat% de senti/ente antise/ite ; c*teodat%, ea este /otivat% de ne#utina E eG#licabil%, #*n% la un #unct E de a 1nele=e !i de a acce#ta a/#loarea acestei barbarii( ,%r% s% 'ie esenial, nu/%rul evreilor eGter/inai este toE tu!i i/#ortant( .u a 'ost nici #ri/a, nici ulti/a dat% c*nd au 'ost uci!i civili nevinovai, du#% criterii etnice( ;storia, inclusiv cea conE te/#oran%, abund% de ast'el de orori( 4 devenit un pattern de /enE talitate !i co/#orta/ent De re=ul%, 1ns%, aciunile de #uri'icare etnic%" au 'ost /ai /ult sau /ai #uin s#ontane, iar /ijloacele 'oE losite, /ai /ult sau /ai #uin tradiionale( 1n ca$ul soluiei 'inaE le" nu a /ai 'ost vorba de lic)idarea unor co/unit%i etnice locale, ci de un adev%rat etnocid : eGter/inarea total%, siste/atic% !i #roE =ra/atic% a unei 1ntre=i etnii, la scara unui 1ntre= continent( Este vorba, '%r% discuie, de acela!i pattern, dar a/#loarea '%r% #receE dent a #unerii lui 1n #ractic% #are s%Ei 'i /odi'icat 1nse!i coordoE natele( 7entru a reali$a aceast% oribil% #er'or/an% a 'ost nevoie ca ideolo=ia !i te)nolo=ia s%E!i dea /*na2 un #rinci#iu ideolo=ic li/E #ede !i, ne'iind nou, u!or de inoculat "evreii sunt o ras% in'erioar% !i du!/anii societ%ii ; trebuie deci ni/icii"&, co/binat cu o soE luie te)nolo=ic% e'icient% "ca/ere de =a$are s cre/atorii&( 1n veE derea inocul%rii #rinci#iului ideolo=ic a 'ost #us% 1n /i!care uria!a /a!in% de #ro#a=and% condus% de 8oebbels, /enit% s% trans'or/e antise/itis/ul #asiv 1ntrEunui activ !i s%E1 /ute de la nivelul inE con!tientului individual la cel al con!tientului colectiv( 7entru #unerea 1n a#licare a soluiei te)nolo=ice a 'ost 'olosit% din #lin #uternica econo/ie =er/an% 2 industria c)i/ic%, #entru inventarea !i #roducerea =a$ului #e ba$% de cianur% Z$2lon 1, !i
1 7entru acest ti# de revi$ionis/, 1n ,rana !i @o/*nia, ve$i @o=er 8araud], &es M$thesfondateumde lapolitiSueisraelienne, Ca/is$dat, 199:; idem, Dre#tul lar%s#uns", 1n 4dev%rul literar !i artistic", 1 dece/brie 199:, ##( :E0; Cristian +udor 7o#escu, Ca$ul 8araud] E libertatea =*ndirii taGat% dre#t antise/itis/", 1n 4dev%rul", 1H dece/brie 199:; !i re#lica lui 4ndrei Cornea, 5 Ldeli/itareI care nu deli/itea$%", 1n HH", nr( -H, H9 dece/brie 199:, #( 0(

258

cea /etalur=ic% DConcernul Prupp9, #entru reali$area cu#toarelor de incinerare a cadavrelor( Du#% /ai /ulte 1ncerc%ri cu alte /ijE loace de ucidere 1n /as%, aceast% soluie industrial%" a 'ost conE siderat% E 1n se#te/brie 1991 E ca 'iind o#ti/% 2 1& nu era =eneratoare de e#ide/ii, H& eluda contactul direct "oc)i 1n oc)i& dintre c%l%u !i victi/%, 1& nu l%sa ur/e "care se #uteau constitui 1n dove$i& !i, /ai ales, H& avea un randa/ent eGtre/ de ridicat "$eci de /ii de oa/eni uci!i 1n H9 de ore&( Cu ar/e !i /ijloace tradiionale nu #ot 'i lic)iE dai at*ia oa/eni, 1ntrEun ti/# at*t de scurt 2 eava #istolului se /ai 1ncin=e, /*na c%l%ului /ai obose!te, nervii s%i /ai cedea$%(((

6. Sictim colecti4 clu colecti4

.i/ic nu de/onstrea$% /ai elocvent caracterul #ro=raE /atic !i siste/atic al etnocidului #us la cale de na$i!ti dec*t #roE cesul verbal al Conferinei de la 5annsee "l*n=% erlin&, #re$idat% de @ein)ard Be]dric), la H0 ianuarie 199H( Cu acel #rilej, au 'ost stabilite E 1n con'or/itate cu voina lui 4dol' Bitler" E detaliile te)nice de a#licare a soluiei 'inale", 1n vederea re$olv%rii #roE ble/ei evreie!ti"( 1ntrEun 'unest tabel a 'ost inventariat, cu scru#uE lo$itate ti#ic =er/an%, nu/%rul tuturor evreilor care trebuiau s% 'ie su#u!i ani)il%rii" 87emichtung9 1n 'iecare ar% euro#ean%( (/(-& : GG milioane. @o/*nia, inclusiv asarabia, 'i=urea$% cu 69H 000 de evrei "ve$i 'acsi/ilul de la #( H:0&( Dar, cu/ a/ /ai s#us, #rinci#ial vorbind, nu nu/%rul victiE /elor este esenial( 1n $ilele noastre, se #ractic% o jenant% arit/eE tic% a /orii( Ctatele 1n care au 'ost uci!i nu/ai" H00 000 de evrei se '%lesc 'a% de cele 1n care au 'ost uci!i 600 000 ; istoricii !i #uE blici!tii dintrEo ar% #ole/i$ea$% #e te/a nu/%rului victi/elor etE nocidului, cei /ai #atrioi" 1ncerc*nd s%E1 ne=e sau s%E1 reduc% la /ini/( +ot acest recens%/*nt /acabra are, #*n% la ur/%, darul de a eluda esenialul( .enu/%ratele tra=edii concrete, destine u/ane 'r*nte 1n /od aberant, devin un si/#lu nu/%r de cadavre ; o not% de subsol 1ntrEo #a=in% de istorie( Un nu/%r abstract de /ori, '%r%
H-9

Zahl L a A. Altreich Ostuark Ostgebiete Genorulgouvcrnerient protectorat Bohmun und ahron Sstland - Juden. rei - ! Lettland Litauen Belgien "iinemark #rankreich $ Beaetstes Gebiet pran& 'nbeaei griechenland n-nheaet%tes Gebiet

.284.000 400.000 74.200 6(-00 69(000 96(000 -(:00 1:-(000 000(000 :9(:00 1:0(800 1(600 98(000 660(000 H(600 9(000 -0(000 H00 90(000 6(000 69H(000 8(000 18(000 10(000 88(000 :(000 --(-00 09H(800 -(000(000

161(800 96E000 9H0E000

t1iedertande 11orv<e=en ul=arien Ea=land ]innland ;rland ;talien einsc)l( Cardlnien 4lbanien Zroatien 1ortu=al @u/anion elnac)l( 6easarat&ien Cc)deden Co)dei$ Cerbien Clo/fei C#anlon +Urfei "euro#( +eii& Un=arn UdCC@ Ufraino H(999(:89 +0eiorul61and auaE se)l( 6ial]atof 334.3>3
3u a/nienEs ttber

11.000.005

, vederea ani)il%rii" lor( ,acsinnl din #rocesul verbal

64+

((( Fe Milioane de victi/e E )lDuri, '*r% bio=ra'ii, '%r% destrneF F de#er( F FK Csonalt$ate, EjtFu colectiv si arunE anoF<oMicti/% colectiva, ucisa de un sonalt$attE u un* ca evteu, cat cat% totro =roa#a \ F F de L'i\ o/ FF a Mu/e F< t /orte/ E constate / e FF de a?de#eF[", scris de arbu,undotanu de 7F'F tF7 1nainte s% 'ie arestat de >F 5cto/brie 19992 ilitenau,/ 2 9c#ndfi voi smocul de umci *EJ ( h tnlo de oricine.

HZ@rneaunfirdepraf, c r-nd "l vi6ita visarea,

o

@ de un spin o!ra6nic,

c<nsedt de duioie, da fost amrauieucavu,, oriolios "n ceasuri calme !] atdei6!#n6i,"nfricoat L torturat de insuccese, la0ost amomlafelcavoii h

sau

de chinuri,

S.Arca,iSc1i !ler F(F care 'e''lrnulDF JFF"Fetrneco/entaF 7entruF nu a ttecut cu/va neobservat%; toF Froato=ra'ice aleF e#ocuF / docu/entele 'oto=ra'ice sv F le n/ albEne=ru !i, distona cudoL at toate secve a ''l/ )alu( ai$orul Cteven C#Fr= #ortabile, i/ l bun% /%sur%, cu a#arate F

cinant%, 1n'%i!*nd brutala evacuare de c%tre na$i!ti a =)etoului din Cracovia "16 /artie 1996&, a#are 'u=ind 1n #lanul doi o 'eE ti% 1ntrEun #altona! u!or colorat 1n ro!u( Ea intr% 1ntrEo cas% !i se ascunde, 1ncerc*nd E ca !i 4nne ,ranf E s% sca#e de de#ortarea 1n la=%r( Este sin=urul #ersonaj re#re$entat color !i E dat 'iind c% i/aE =inea durea$% 'oarte #uin !i culoarea nu este #rea )ot%r*t% E r%/*i cu sen$aia c% i sEa #%rut( @eali$e$i c% nu a 'ost vorba de o n%lucire abia ulterior, du#% /ai /ulte e#isoade, c*nd aciunea 'il/ului se /ut% 1n la=%rul de concentrare 7las$od, l*n=% 4usc)dit$ "a#rilie 1999&, unde, 1ntrEun c%rucior #urt*nd un /or/an de cadavre, 1l recuno!ti #e cel al 'etiei cu #altona! ro!u( C#ielber= este un bun #si)olo=( El !tie c% un /or/an de caE davre te #oate de$=usta, 1n=reo!a sau ori#ila, dar nu !i tulbura a'ectiv ; te #oate i/#resiona, dar nu !i e/oiona( E/oia survine atunci c*nd reEcuno!ti un o/ decedat, c*nd #rintre cadavre anoniE /e !i i/#ersonale ve$i #e cel al unui E oric*t de va= E cunoscut( C*nd din /iile de /ori anoni/i E 1!i notea$% Mi)ail Cebastian 1n *urnal, tot 1n a#rilie 1999 E unul #oart% un obra$ #e care 1l cuE no!ti, un $*/bet #e care lEai v%$ut, /oartea redevine ceva 1n'ior%E tor de concret" "Ed( Bu/anitas, 199:, #( -90&( Moartea a 'ost dintotdeauna !i a r%/as cel /ai #ro'und /ister al condiiei u/ane( Decesul unui sin=ur o/ #rovoac% celor care lEau cunoscut #er#leGit%i !i e/oii de o a/#loare inco/ensuE rabil%( 7oate 'i dublat%, tri#lat% sau 1n$ecit% a/#loarea acestei trauE /e #si)ice cV 7oate 'i ea 1n/ulit% cu !ase /ilioane cV 7oate s% creasc% e/oia direct #ro#orional cu nu/%rul celor eGter/inai cV Cau, #oate, di/#otriv% cV .u cu/va, 1n /od #aradoGal, e/oia scade o dat% cu cre!terea nu/%rului de /ori cV Cunt 1ntreb%ri reE torice, dar si=ur este 'a#tul c%, #si)olo=ic, nu sunte/ constituii s% su#ort%/ durerea #rovocat% de uciderea a /ilioane de civili nevinoE vai( Este un 'a#t cunoscut !i s#eculat c)iar de c%tre c%l%u 2 5 sut% de /ori 1nsea/n% o catastro'% ; !ase /ilioane de /ori 1nsea/n% statistic%" E scria 4dol' Eic)/ann 1n 1999, la uda#esta, 1n ti/# ce or=ani$a cu /are e'icien% eGtenninarea evreilor din Un=aria !i din +ransilvania de nord( 4nne ,ranf nu este altceva dec*t 'etia cu #altona! ro!u dinE trEun /or/an de !ase /ilioane de cadavre( ;n aceasta const% 'ora
H:H

ois ,lecti8) a<stract) Ci* ,ai ales* #<ol-l-i ei. O FA FfF i !i8i!-alico cretZ #re,<-S!e8,ep,#eA9[ n* ,a. ,t) 9ce* cZte8a $ F e8reica,ac#: ! !atorita l-i Sc1i !ler Cr-a%# #aser) ???"oris, tal,-!ic ( ## a.i !)r-i acest-ia - i el*pe$e # Ci e -ci!e - si g-r o,* -ci!e A b D g1es-ii D Are% ti o,* sal8ei D treaga l-,e to . F;or8', to /asuia s) Csd>br( #.StSparcaeeicZr8as--

ra,Zi o,. Ceea ce - ,a* ales , s#a, ta- # # ,Z?a oric-i. Dar ataa ti,p EjI lu/ea va avea resu;CE Cc)indler vor eGista, nu va ti totui tI s% renasc% din #ro#riaEi cenu!a(

Bartea a Ul-a
$Bolitic) $D !elicatese%

3 StZ ga 4ersus !reapta. A#,ec-. !iscret al !i oto -e*

7aul roca "18H9E1880&

aMUtatea- eiBola tZU!eo#ce E >ca/ =ros& care cur=e #nnveneE 1n ulti/ul ti/#, san=FF' F c*tor(a oseisU reFE 'eMblicisticuro/*nesUCEa>os#Fat FE u labili, #rovenii din Fito te)nic% de abordareEte, adus un #lus de ri=oare a discursu , FtlnE si #luriEdisci#linar* !i, /a Fs 7 U conserve e /en suCe % r%stoarne #rejudec%ile, a F;a _ ble/ele din 'i/E r e1#uate, s% 1ncalce tabuul g sa LF 7 blicF d%tura 1n care se 1/#ot/olseraF d= cur*nd o carte de 4drian Mi)alac)e, c%ruia iEa a#ani F(F !l 7eda=o=ica eseuri intitulat% ,iscul declinului@ ratatag dar care +C2 5 carte cu un titlu nereleL=* s [torat% 1n #at/ ^ 1l r%s#l%te!te #e cititor cu vF /'l (a ' CLnsa seciuni 8(entaia fKC@area_ cartea conine #este 90 de Md+ntei si 8ind/d scfom!area9 d julul\ /=redien ? care autorul coUUFF F erudF "#e =*! tele necesare 2 intef=enFFro condi/entat&( tul /eu, a/estecul ar 'i # utut saF ? F s>c/rea$a /ater/ +er/enul "r)e t] *IU L=* ( QahiQt$9, m conce#t a#a volu/ului esteF_Mg ?<<<B eG#n/a #ro#rietatea unui rut 1n ur/a cu circa trei u
lWi

siste/ "te)nolo=ic& de a re$ista de=rad%rii 1n ti/#, #%str*nduEsi #er'or/anele 1n li/itele #roiectate( 4drian Mi)alac)e este #ro'eE sor la Universitatea 7olite)nica" din ucure!ti, s#ecialist 1n te)E nolo=ie electronic% !i 'iabilitate, autor al /ai /ultor volu/e dedicate 'iabilit%ii1( @e/arcabil este 1ns% 'a#tul c% autorul trans=resea$% =raniele #rea str*/te ale tehnologiei E ara natal%" a !tiinei 'iabilit%ii( El #reia le=ile acestei !tiine !i E mutatis mutandis E le a#lic% la sisE te/ele nonEte)nolo=ice "socioE#olitice sau culturalEartistice&, sisteE /e a c%ror /odelare /ate/atic% este di'icil%, dac% nu i/#osibil%( 5ric*t de in=enios, s#ectaculos !i curajos, acest ti# de abordare ar 'i e!uat 1n scurt ti/#, devenind reducionist !i /anierist, dac% auE torul nEar 'i strunit #rudent "cu/inte& !i inteli=ent "cu /inte& teoria 'iabilit%ii, '%c*nd din ea un mutant cultural, ada#t*ndEo la nea!E te#tate situaii !i desco#erinduEi i/#revi$ibile #otente( 7entru a eGe/#li'ica, desc)id cartea E a#roa#e la 1nt*/#lare E la eseul Ct*n=a !i drea#ta( ,iabilitatea unei di)oto/ii"( .%scut 1n ur/% cu dou% secole, #e un criteriu cvasiEconvenional "a!e$area de#utailor -dunrii constituante 'rance$e 1n st*n=a sau 1n drea#ta )e/iciclului din 7alais ourbon&, bino/ul ideolo=ic st#nga dreapta a '%cut o carier% #rodi=ioas% nu nu/ai 1n !tiinele #olitice !i 1n mass media, dar !i 1n vorbirea curent%( Wi totu!i, ter/enii a#aE rent invariani ai dualit%ii sEau /odi'icat 1n ti/# at*t de drastic, 1nc*t uneori au devenit #ro#riul lor contrariu( Ceea ce a 'ost odat% caracteristic o#iunii de st*n=a, de eGe/#lu, a devenit ulterior caE racteristic dre#tei, !i invers( De #ild%, valorile libert%ii individuale au 'ost iniial cla/ate dins#re st*n=a s#ectrului #olitic, drea#ta o#un*nduEle valorile colective ale tradiiei, ale naiunii !i #atriei, cultul ierar)iei, al autorit%ii( 7e /%sur% 1ns% ce st*n=a a devenit /ai atras% de #roble/atica justiiei sociale !i /ai obsedat% de #roE /ovarea e=alit%ii E re/arc% 4( Mi)alac)e E te/a libert%ii indiviE duale a 'ost #reluat% de drea#ta, care !iEa '%cut un el din a#%rarea ei 1/#otriva interveniei unui colectivis/ /utilant("
1 1a6ele teoretice ale fia!ilitii, Ed( 4cade/iei, ucure!ti, 1986 ; ,elia!ilit$ 4un damentate, Elsevier Editions, 1989 ; C#nd calculatoarele greesc. 4ia!ilitatea sistemelor de programare, Ed( Didactic% !i 7eda=o=ic%, ucure!ti, 199-(

H:8

'%c*nd istoncd "FJFFFai'entto care cele

mI r% '%r% #recauie !i tara o conunua i< este ca, 1aia ' , , *t odat% 1n s#aiu, adau= eu;, 1uiu conce#te variabile in ti/# "si cateoaaui u ] , sirea lor este ino#erant% !i inadecvata( F Cirea Ci totu!i, 1ntrEun l%udabil accF FFKCeaeseu2 4dFMi)adac)eF 7olaritatea 1nr%d%cinata ( C%ut*nd un Dino o ' ca$, /ai re$istent la L'FFFCFC F #olaritate ar)eti#al%, coninuta /to8t"*[^*F ci co/#le te 2 s#eciali$%rile di'erite, " ar e j*' e*\ FoloJde /entare& ale e/is'erelor cerebrale R I* bine di)oto/iei abateri neeseniale E se su#ra#uneFeF' F F r*nd, #olitice drea>ta st#nga(UFIF( sunJ doar di'eriE av*nd 1n vedere 'a#tul FFFFCanic% "e/is'era stan e, ci si ine=ale, 'iind vorba de o FFF u/an, #entru FH( =% este do/inant%&( Este un de$ec)ilibru [F Cila ani/ale cele dou% e/is'ere @@*@_Z, d* 1n al doilea r*nd, trans/iterea co/en$to nu *U cruci!at2 e/is'era cerebral% st*n=a L+1FF trecut, lui, !i invers "cu LFF" FFla intai, 7LEantro#olo=ul 'rance$ 7aul roca 2 Cunte/ are#u tru c% sunte/ st*n=aci la creier"(

H( Ctabilitatea unei #olarit%i reli=ioase

Du#% #%rerea /ea, ar 'i 'ost #ro'itabil E autoniB%E!i continue s#eculaiile din#ers#ectivaUFdR' Calitatea istoriei reli=iilor( Este interesant de v%$ut F
EEEEEE+FFFalelenu #ot de$volta cFF La a c'( loan 7etru Culianu, Gno6ele duahste ale 0L(LLE trad 'a%
de B,@( 7ata#ievici, Ed( .e/ira, ucure!t(, 199-, #( 9H(

H:9

/a=icoE/itic% a valori$at #o$itiv /*na "#artea& drea#t% !i ne=ativ #e cea st*n=%( Este, de ase/enea, 'ascinant de ur/%rit stabilitatea !i continuitatea 1n ti/# !i s#aiu a #olarit%ii drea#taEst*n=a !i /oE dul ri=uros 1n care acest bino/ a c%#%tat valene eticoEreli=ioase, su#ra#un*nduEse binoa/elor eseniale bunEr%u, sacruE#ro'an, raiE iad, cos/osE)aos etc( ;at% c*teva eGe/#le 2 a. 'rumul spre lumea de dincolo 1n uto#o=ra'ia ar)aic% !i tradiional% a lu/ii de dincolo, #olaE ritatea drea#taEst*n=a a 'ost uneori /ai #uternic% dec*t #olaritatea susEjos6( @aiul se a'l% deEa drea#ta", iar iadul ,,deEa st*n=a" 9( @%sE #*ntia "dru/ul 1n A& este un #unct nodal al traseului #ostu/( 7reE cu/ Cartea morilor, c*ntecul ritual de #etrecere a /ortului" ajut% su'letul de'unctului s% ia sea/a dru/ului" !i s% alea=% calea corect% "#e /*na drea#t%"& !i 'ireasc% "#recu/ 'irea 1i arat%"&( Cei vii #artici#% 1n /od direct !i activ la ale=erea dru/ului dalE bului de #ribea=" 2 Ri noi ne rugm Cu rugare mare Cu strigare tare 'eama tu s i iei 'eama drumului +i s numi apuci )tre mna stng C# i calea nt#ng Cu !ivoli arat Cu spini semnat 'i s tot mese str#nse Ri cu fclii stinse T
6 Morbind des#re o#o$iia ;n'ernE7aradis, [acSues De 8o'' notea$% ur/%toare 2 1n siste/ul de orientare al s#aiului si/bolic, acolo unde 4ntic)itatea =recoEro/an% acordase un loc #recu/#%nitor o#o$iiei drea#taEst*n=a, cre!tinis/ul, de!i #usese un /are #re #e acest cu#lu antino/ic, #re$ent, de alt'el,1n Mec)iul !i .oul +esta/ent, #re'erasede ti/#uriu siste/ul susEjos( 1n Evul Mediu, acest siste/ va#rienta, #rin s#aiali$area =*ndirii, dialectica esenial% a valorilor cre!tine" ; c'( [acSues De 8o'', Faterea >urgatoriului, trad( M%ria Car#ov, Ed( Meridiane, ucure!ti, 199-, voi( ;, ##( H1EHH( 9 Me$i 4drian ,oc)i, Datini i eresuri populare de la sf#ritul secolului al [l[ lea, Ed( Minerva, ucure!ti, 190:, ##( H99EH9:(

270

'ar tu s-mi apuci )tre mna dreapt C i calea curat Cu !oi al!i arat Cu gr#u semnat 'i s tot mese ntinse
r
t

Ri fclii aprinse ( 4ceea!i uto#o=ra/% a#are !i 1n teGtele a#ocri'e, #recu/ Moartea lui -vraam "cea /ai vec)e versiune ro/*neasc%, cu #rototi# =recesc, datea$% din secolul al QM;Elea, 1n Code: 'turd6a nus9. 1n /ss( 4@ H1-8 "secolul al QMl;;Elea&, cerul are dou% #ori2 una str*/t%, 1n drea#ta, #rin care se intr% 1n rai !i alta lar=%, 1n st*n=a, #rin care se intr% 1n iad:( 5ri=inile acestui ti# de s#aiali$are a =*ndirii" trebuie c%utate cu /ilenii 1n ur/%( 7entru 7laton, 1n dialo=ul >haidon "108a&, calea ce duce la Bades" are nenu/%rate r%s#*ntii !i r%scruci" 8schi seis 2ai triodus9, 'iind obli=atorie o c%l%u$%( 1n dialo=ul Gorgias "-H9a&, lu/ea de dincolo are o structur% or'icoE#ita=oreic% 2 judecata su'letelor se des'%!oar% #e #aji!tea de la r%scrucea de unde #leac% un dru/ c%tre ;nsulele ,ericiilor !i alt dru/ c%tre +artar"( 4bia 1n dialo=ul ,epu!lica ":19b&, 1n /itul lui Er, cele dou% o#iuni de #e lu/ea cealalt% sunt s#aiali$ate con'or/ #olarit%ii drea#ta "sus& E st*n=a "jos& 2 judec%torii su'letelor ,,le #orunceau celor dre#i s% o a#uce #rin desc)iderea din drea#ta !i de sus", iar celor nedre#i le #orunceau s% se 1ndre#te #rin desc)iderea de jos !i din st*n=a"( 4cela!i ti# de direcionare #ostu/%, st*n=aEdrea#ta, a#are !i 1n teGtele or'ice, #recu/ cele din secolele ;ME;;; 1(e(n(, 1nscrise #e t%blie de aur !i de#use l*n=% de'unct, 1n /or/inte( 4ceste teGte 'ac #arte tot dintrEun 'el de carte a /orilor", av*nd /enirea de a c%l%u$i su'letele 1n lu/ea de dincolo 2
Constantin r%iloiu, 4le /ortului din 8orj", 1n 7ublicaiile 4r)ivei de ,olclor", 196:, voi( M;;, vs( H08 sS( ; ve$i !i 4nca ratu, De vo]a=e vers lJautre /onde dans ;es cro]ances #o#ulaires rou/aines", 1n Dares", ,iren$e, nr( 9,1989, ##( 996E90: "/ai ales ##( 9:6E9::&( .( Cartojan, Crile populare "n literatura rom#neasc, Ed( Enciclo#edic% @o/*E n%, ucure!ti, 1909, voi( i, #( 116(

H01

7ei afla pe latura stng a lcaurilor un i6vor, iar "n prea0ma lui st "nlat un chiparos al!. 'e acest i54or s nu te apropii] Dar c#nd sufletul tu prsete lumina soarelui, tine-o la dreapta at#t c#t "i tre!uie omului ca s fie p6it "n toate. 1ucur te : ai "ndurat ceea ce nu "ndurasei "nainte. Zeu ai devenit din om T ied fiind, ai dat de lapte. .ucur-te 1ucur-te !innd-o ntruna la dreapta de a lungul pa0itilor sfinte i a cr#ngurilor >ersefonei _ 1. 'rep!ii din dreapta (3udecata de apoiN 1n versiunile ro/*ne!ti !i =rece!ti ale teGtului a#ocri' #o/enit /ai sus, Moartea lui -vraam, #rota=onistul asist% la judecata suE 'letelor, '%cut% de 4vei, 'iul lui 4da/"( 1n drea#ta tronului de judecat% al lui 4bel este un 1n=er lu/inat care E du#% c*nt%rirea su'letului E scrie 'a#tele bune, iar 1n st*n=a tronului, un 1n=er 1nE v%luit 1n 'oc scrie 'a#tele rele8( Evident, 4bel este #us 1n aceast% /%rea% #ostur% #*n% la venirea M*ntuitorului( ;sus 1l detronea$%, dar #olaritatea st*n=aEdrea#ta se #%strea$% cu acelea!i valene( 4!e$at #e tronul [udec%ii de a#oi 8hetimasia9, CristosJdes#arte nea/urile" 2 deEa drea#ta" #e cei binecuv*ntai, deEa st*n=a" #e cei bleste/ai( 4tunci va $ice 1/E #%ratul X^ ;susY celor deEa drea#ta Dui2 Menii, bineEcuv*ntaii +aE t%lui Meu, /o!tenii 1/#%r%ia cea #re=%tit% vou% de la 1nte/eierea lu/ii "(((&a 4tunci va $ice !i celor deEa st*n=a 2 DuceiEv% de la Mine, bleste/ailor, 1n 'ocul cel ve!nic care este =%tit Diavolului si 1n=erilor lui"J 8Matei, QQM, 69 !i 91&( 1n /od 'iresc, tot a!a a 'ost re#re$entat% !i icono=ra'ic [udecata de a#oi", #e icoane !i 'resce 1n con'or/itate cu er/iniile bi$antine !i #ostEbi$antine9(
4ragmentele presocraticilor, trad( Ci/ina !i Constantin .oica, Ed( [uni/ea, ;a!i, 1909, voi( ;,##E 96E9-( 8 .( Cartojan, op. cit., voi( ;, ##( 100 !i 110( 9 Dionisiedin,u/a,Cartedepictur,Ed(Meridiane, ucure!ti, 1909,##( 109E100(
0

272

1n aceste ca$uri, ter/enul de dre#t" are dublu 1neles 2 unul concret !i s#aial "la drea#ta lui ;sus& !i altul 'i=urat !i /oral "'%r% de #%cate&( c. 'e-a dreapta Tatlui ;sus nu este, #entru cre!tini, doar un re#er /oral, deEa drea#ta si deEa st*n=a c%ruia se #o$iionea$% alte entit%i( Da r*ndul s%u, el este o entitate #o$iionat% 2 4tunci El X;susY leEa =r%it2 "(((& ,iul o/ului va !edea deEa drea#ta #uterii lui Du/ne$eu" D&uca, QQ;;, :9 ; MateQ[[7l, :9 ; Marcu, Q;M, :H&( De 'a#t, acesta este locul lui Mesia, stabilit de ;e)ova 1n 7echiul (estament2 3isEa Do/nul Do/nului /eu 2 Ctai deEa drea#ta /ea" D>salmi, CQ, 1&( Este, de aceea, declaraia lui ;sus considerat% de ar)iereii Can)edrinului ca 'iind cea /ai blas'e/iatoare( .u le /ai trebuie nici o alt% /%rturie, nici un alt /artor ; #o$iion*nduEse deEa drea#ta +at%lui", ;sus !iEa se/nat con!tient conda/narea la /oarte 2 4r)iereul s'*!iind ve!/intele sale a $is2 Ce trebuin% /ai ave/ de /artori c 4i au$it cu/ a )ulit( Ce vi se #are vou% c ;ar ei toi lEau os*ndit, judec*nE duE1 vinovat de /oarte" DMarcu, Q;M, :6E:9&( De alt'el, oricine /%rturise!te c% ar avea o ast'el de vi$iune este o/or*t #e loc( Dun=ul !i inco/odul discurs al diaconului WteE 'an #rovoac% doar scr*!nete din dini" ar)iereilor din Can)edrin( 4bia c*nd declar% c%E1 vede #e ,iul o/ului st*nd deEa drea#ta lui Du/ne$eu", ar)iereii 1l scot #e Wte'an a'ar% din cetate !iE1 o/oar% #rin la#idare D4aptele apostolilor, M;;, -9E:0&( Docul #rivile=iat din drea#ta +at%lui a su#ravieuit !i 1n /itoE lo=ia bo=o/il%, c)iar dac% E datorit% #rinci#iului eGe=e$ei inverE se" E 1n acest loc este a!e$at Catanail, 'iul /ai /are al lui Du/ne$eu( Ulterior, du#% ce Catanail a co/#ro/is 1ntrea=a Du/e, Du/ne$euE+at%l a vrut s% o salve$e #rin cel deEal doilea 'iu al s%u( Du/ne$eu tri/ite Cuv*ntul, care #%trunde 1n ,ecioara M%ria #rin urec)e "bine1neles, #rin cea drea#t%& !i se 1ntru#ea$% 1n Cristos "care iese tot #rin urec)ea drea#t% a Maicii Do/nului&( Catanail 1i ur$e!te /oartea !i, du#% cruci'icare !i 1nviere, ;sus se 1nal% la cer !i se a!ea$% deEa drea#ta +at%lui"10(
10

;oan 7etru Culianu, op. cit., ##( H90EH-- !i .( Cartojan, op. cit., voi( ;, ##( 91E96(

H06

d. .r1atul in dreapta (emeia n stnga Cu #ri/ul ter/en considerat #uternic "bun& si cel deEal doilea slab "r%u&, bino/ul !r!at femeie sEa su#ra#us bino/ului dreap ta st#nga. 1n le=endele antro#o=onice ro/*ne!ti, invariabil, Eva este '%cut% dintrEo coast% a lui 4da/ luat% din #artea st*n=%( 1ntrEo ;ert%ciune" bucovinean%, culeas% la s'*r!itul secolului al QDCElea se !i /otivea$% aceast% o#iune a lui Du/ne$eu 2 Dumne6eu s a g#ndit Ri s a r6g#ndit : ' ia din coasta din a dreapta, / fi femeia mai mare dec#t !r!atulT R a luat din coasta din a st#ng, ' ifac lui mo -dam muiere, R a 6idit pe moaa noastr .va "( C)iar !i 1n situaiile 1n care nu se s#eci'ic% din ce #arte este luat% coasta, asocierea Evei cu st*n=a !i a lui 4da/ cu drea#ta se #%strea$%2 Ri de aceea XDu/ne$euY a luat Din trupu i a noua coast R a 6idit pe moaa noastr, Ri a pus pe -dam de a dreapta, >e moaa noastr de a st#nga n. 4ceast% i/a=ine a venit #robabil #e 'iliera vreunui teGt a#oE cri'1Hb,s( Ea se re=%se!te E 1/#reun% cu conce#ia #rivind andro=inia o/ului #ri/ordial E 1n unele co/entarii rabinice /edievale D1ereshit ra!!ati, ;, 1, din secolul al QlElea& 2 (((#ri/ul o/
ucuresti,1990 voi ; # H99 1H ElenaCevastos,Di'era'dra#o#L;araE,Ed(Minerva, 7 ' le ,;c'r#( 9:( r J J >X7e'le3 lQmQ dC dem3ltH dup Cndi3]e2 >J>oruiui rom#n J uE cure!ti, 1916, 1Hbis 1n i/a=inea Cobor*rea lui ;sus la ;ad" "descris% 1n teGtul a#ocri' Evan=)elia ;ui .icodi/"&, ;sus este re#re$entat in*nd cu drea#ta #e 4da/, iar cu st*n=a #e Eva" a c' Dionisie din ,urna, op. cit., #( 190( J

274

X4da/Y era b%rbat 1n #artea drea#t% !i 'e/eie 1n #artea st*n=%, dar #u/ne$eu 1Ea s#intecat 1n dou% ju/%t%i"16( 1ntrEo civili$aie ca a noastr%, androcrat% !i deGtrocrat%, 'e/eia este considerat% un b%rbat ratat19, iar /*na st*n=% E o /*n% drea#t% ratat%( 1n aceste coordonate de antro#olo=ie cultural%, asocierea !r!at E dreapta i femeie E st#nga este absolut 'ireasc%( e. M#na dreapt, piciorul drept 1n /itolo=ia /ani)eist%, C#iritul Miu" lEa scos #e 7rotoE4nE tro#" din 1ntuneric", 1)tin$*nduEi /*na drea#t%( Mani)eenii, c*nd se 1nt*lnesc, 1!i dau /*na drea#t% 1n virtutea acestui se/n" D-ctele lui -rchelaus, M;;, 9E-&1-( 4tin=erea sau str*n=erea /*inii dre#te este un =est ritual ar)aic, cu se/ni'icaii /ulti#le( C%$*nd la #icioarele lui 4bile, Clite/nestra 1i atin=e /*na drea#t%, i/#loE r*nduE1 s%Ei salve$e 'iica, #e ;'i=enia, de la /oarte "Euri#ide, )fi genia la -ulis0G^. 1n /itolo=ia ro/an%, /*na drea#t% era e/ble/a $eiei buneiE credine, ,ides "lat( fides ^ credin%, 1ncredere", dar si #ro/isiuE ne, an=aja/ent"& ; #reoii ro/ani 1i aduceau sacri'icii cu /*na drea#t% 1n'%!urat% 1ntrEo bucat% de sto'% 8de:tra velata m#nu9. 4nE =aja/entele 1nc)eiate #rin str*n=erea /*inilor dre#te ale contractanilor nu aveau ca =aranie "doar& onoarea acestora "ca, ast%$i, gentlemen agreement9 ; aceste convenii erau #atronate de $eia ,ides !i, ca atare, nu #uteau 'i 1nc%lcate '%r% riscul unei #eE de#se divine( Da =reci, $eia 4tena era adorat% !i 1n i#osta$a de L$perde:ia "inclusiv la Callatis, cu/ o atest% o stel% din secolul al ;;Elea 1(e(n(&( ;storici ai reli=iilor susin c% e#itetele lui 3eus B]#erdeGios !i al 4tenei B]#erdeGia indic% #uterea #rotectoare a divinit%ii, careE!i
27

Mircea Eliade, (ratat de istoria religiilor, Ed( Bu/ani'as, ucure!ti, 199H, #( 68:( Doar #oetul .ic)ita Ct%nescu E 1ndr%=ostit de #aradoGuri E a 1ndr%$nit s% r%stoarne ter/enii ra#ortului, susin*nd c% b%rbatul este o 'e/eie ratat%" ; ve$i -ntimetafi6ica, Ed( Cartea @o/*neasc%, ucure!ti, 198-, #( 196( 1;oan 7etru Culianu, op. cit., #( H00( 1: Euri#ide, )figenia la -ulis, trad( 4leG( Miran, Ed( Univers, ucure!ti, 190-, #( -0(
19

275

/ani'est% 'ora 1ntin$*nduE!i drea#ta #este ca#etele credincio!iE

i iil4<is

7entru /etalit%tile ar)aice !i tradiionale, /*na drea#t% este investit% nu doar cu 'or% !i abilitate, ci !i cu ener=ie vitala, #o$itiv% Da vec)ii evrei, cu aceast% /*n% se binecuv*nta, a!a cu/ a CcutEo ;acob, ase$*nduE!i /*na drea#t% #e ca#ul ne#otului sau E'rai/ "ulti/o=enitur%&, 1n dauna #ri/o=eniturii M*nase, #e ca#ul c%ruia siEa #us /*na st*n=% D4acerea, 98,19&( Du#% ce, #nn viclenie a s/uls de la tat%l s%u ;saac dre#tul ulti/o=enituru in ceea ceE1 #rive!te 84acerea, H0&, ;acob a r%/as consecvent, a#lic*nd acest #rinci#iu si ur/a!ilor 2 ne#otului s%u E'rai/, dar !i ulti/ului dinEtte cei dois#re$ece 'ii ai s%i, enja/in( +eGtul biblic nu neEo s#une 1n /od eG#licit, dar nu/ele celui din ur/% tr%dea$% aceasta o#iune "ebr( !en 0amin ^ 'iul /*inii dre#te"&(
KV4'-

C*nd au bla=oslovit ;acob "#e& ne#oii !i 'eciorii s%i(" Miniatur% de 7icu 7%tru, 1896(
1:>s

D( M( 7i##idi, 'tudii de istorie a religiilor antice, Ed( Wtiini'ic%, ucure!ti, 19:9,

##( 89 !i 91(

H0:

si

Qeno'on, 4nabast', B;, 1&( M F Dirnitne CanE s'intilor este relicva care se #a treFaF u# F FF s' Cr 1nsu!i de#une FLr/ne cFa ;jn ( X^ FF Q >5n4FFrtF'Qte /*na drea#t% de la =olului al NVDI-teag* FsF ro/*nesc, /ai ales /ana cot #*n% la de=ete" ;n '/FtCdurUe bisericilor ser%$uie c

uterele $eiei ;* FFCtllui lu/*narea, ca !a( ro/*ni #un tot 1n **I 'aF si Fe du)urile Lle( lu/ine$ cale, ta lu/ea *toIj5E C*nd !oi b%rbai se dec deau a s ,
sa

rte Mac

le MecE
'tca M #e

?!ital>;i#.

,KLrearltUaJa

.
ns ; ilC Ed

/
(, Bu/anitas( ucure!ti,

\\\\\\\\

iE a T e"g<i//eda"L( edlFie J , , 8C7D4, ucure!ti, 196I( ,ET"a reli=iei munammeu beodorescu, ZgrDrtJ ,, * ade( 18 4#uleius, Mgarul de aur, tra'l( 1( etno=/<ic, Ed( 4caae

277

braul dre#t c*te o t%ietur% 1) 'or/% de cruce !i s% uneasc% Xsau s%E!i su=% E n( 4(5(Y s*n=ele lor"H0( +oate )elea le 'aci cu drea#ta E s#une o %ranc% din 7oiana M%rului " ra!ov& E c% drea#ta e lucru bun( ,aci cruce cu drea#ta, /%n*nci cu drea#ta, ii co#c)ilu la bote$ tot #% drea#ta, s%E1 le#e$i de Catana"H1( C*teodat% /otivaia se inversea$%( .u se 'ace cruce cu /*na drea#t% #entru c% ea #osed% ener=ie #o$itiv%, ci invers 2 Cu drea#ta totdeauna e bine, "#entru& c% cu ea ne 1nc)in%/"HH( Desi=ur, #ree/inena dre#tei 1n /entalitatea tradiional% se r%s'r*n=e !i asu#ra #iciorului( C*nd #orne!ti la dru/, #orne!ti cu dre#tuJ E susin %ranii ro/*ni 1n #lin secol QQ E ; c*nd intri 1n biseric%Ei bine s% calci cu dre#tuJ( Me$i, dre#tuEi #e lu/e 1nt*i( C*nd na!a #leac% cu co#c)iluJ la bote$, calc% 1nt*i cu dre#tuJ, c*nd trece #ra=uJ( E bine #entru co#c)il( C*nd #leac% /ireasa la cunuE nie, ea calc% 1nt*i cu dre#tuJ !i tot cu dre#tuJ calc% 1nt*i c*nd intr% #e u!a bisericii( 3ice c%Ei /er=e bine 1n via%, 1) tot ce 'ace, 1n tot ce lucr%"H6( <( M#na st#ng, piciorul st#ng .u trebuie s% detalie$ #rea /ult 'a#tul c% tot ceea ce este '%cut cu /*na drea#t%, cu #iciorul dre#t, 1n #artea drea#t% este considerat bene'ic, #o$itiv, norocos, de bun au=ur, #aradisiac etc( Wi invers, tot ce e reali$at cu /*na st*n=%, cu #iciorul st*n=, 1n #artea st*n=% este #rivit ca /ale'ic, ne=ativ, =)inionist, de r%u au=ur, in'ernal etc( De eGe/#lu, se consider% o /are nenorocire dac% se #orne!te la dru/ cu st*n=ul Dsinistro pede proficisci, la 4#uleius& sau dac% se atin=e #ra=ul u!ii "sau se trece #este el& cu #iciorul st*n=( .enoroE cirea este !i /ai /are dac% acest din ur/% =est 1l 'ace 'e/eia !i /ai ales /ireasa, c*nd intr% #ri/a dat% 1n cas%( 4ceasta este raoE
H0 7etru Cara/an, 'tudii de folclor, Ed( Minerva, ucure!ti, 199-, voi( ;;;, #( 622* ve$i si #( H10 si M( 4lecsandri, >oe6ii populare ale rom#nilor, Ed( Minerva, ucure!ti, 198H, #( 9-J( H1 Ernest ernea, Cadre ale g#ndirii populare rom#neti, Ed( Cartea @o/*neasc%, ucure!ti, 198-, #( :H( HH )!idem. Me$i !i Cruce cu drea#taE!i '%cea", la +eodor +( urada, /pere, Ed( Mu $ical%, ucure!ti, 1908, voi( III* #( 169( H6 Ernest ernea, op. cit., #( :6(

278

tivaia /a=ic% a obiceiului 'oarte r%s#*ndit !i 1nr%d%cinat ca /irele H9 s% ia 1n brae /ireasa !i s% o treac% #este #ra= 1n cas% ( Din nou st#nga !i femeia sunt asociate, a/bele 'iind cosiderate ele/ente slabe( 7entru =*ndirea tradiional%, cu /*na st*n=% se 'ac lucrurile ascunse, anor/ale, necurate !i diavole!ti( Cu ea se o#erea$% 'urtiE !a=urileH- !i, /ai ales, vr%jile 2 "5/ul& lucr% cu st*n=a c*nd 'ace vr%ji(" 4ceast% credin% este at*t de 1nr%d%cinat% la %ranii ro/*ni, 1nc*t st*n=acii sunt considerai de/onici !i vr%jitori2 Cunt !i oa/eni de lucrea$% cu st*n=a !i au #utere, daJ nuEi bine( 4!tia sunt oa/eni, daJ nuEs buni, 1s vr%jitori( De ce s% /ear=% o/uJ 1/#otriva 'irii((( c"H: Wi tot cu /*na st*n=% cule= vr%jitoarele #lantele de leac si de vr%ji, din 4ntic)itate #*n% 1n $iua de a$iH ( g. "nsprebdinspre dreapta De ase/enea, circu/a/bulaiunea ritual% !i circu/scrierea /a=ic% 1ns#re st*n=a se e'ectuea$% 1n cadrul riturilor 'unerare !i de/onice, care vi$ea$% contactul cu lu/ea in'ernal%( Di/#otriv%, 1nconjurul ritual al te/#lului, altarului etc( se 'ace 1ntotdeauna 1nE s#re drea#ta2 &uai sfintele couri i mistuii "n foc, spre ispire, or6ul, "n timp ce tatl meu X^ 4=a/e/nonY, va ncon0ura prin dreapta altarul "Euri#ide, )figenia la -ulisf<
H9 [(8( ,ra$er, 4olclorul "n 7echiul (estament, trad( Barr] Zuller, Ed( Ccri#ta, u cure!ti, 199-, #( 191 sS( JH- B4urtif+a laeva, nata adfurta sinistra3 sau B&aevis mani!us latenti!usSue , la autori antici ca7laut, 5vidiu, Catul !i 7liniu; c'( 4( Delatte, Lerharius, Die=eet 7aris, 1968, # 190( C)iar si 1n ritualistica ludic* a jocurilor de co#ii, )oii" "netoii"& se a!ea$% in st*n=a, iar vardistii" "dorobanii"& 1n drea#ta; c%#eteniile lor se nu/esc his "^ st*n=a& si res#ectiv, cea J"^ drea#ta& ; c'( ;van Evseev, *ocurile tradiionale de copii 8Padacini mitico rituale9, Ed( EGcelsior, +i/i!oara, 1999, #( 1:0 !i E/ilia Co/i!el, 4olclorul copii lor, Ed( Mu$ical%, ucure!ti, 198H, #( H1-( H: E( ernea, op. cit., ##( :HE:6( H0 4( Delatte, Ler!arius. ,echerches sur le ceremonial usite chei )es ancHen@>N@ lacueillettedessimplesetdesplantesmagiSues,Q!geet>ms,_YM',vv ^Y l_iQ$ 5i H8 Me$i Euri#ide, op. cit., #( 08(

H09

E s#une ;'i=enia 1n 'aa altarului, #e care ur/ea$% s% 'ie sacri'icat% ea 1ns%!i( ;n anul 1908, de eGe/#lu, la Moscova, cu #rilejul s'inirii iE sericii 4dor/irii, sEa considerat c% aceasta a 'ost incorect 1nconjuE rat% ritual( ,iind convins c% de aceea vine /*nia lui Du/ne$eu", cnea$ul ;van ;;; Masilievici cel Mare 1Ea dat 1n judecat% bisericeasE c%" #e /itro#olitul 8erontie( 4 ur/at o adev%rat% dis#ut% teolo=iE c% #e aceast% te/%( 7*n% la ur/%, sensul circu/a/bulatiunii rituale a bisericii a 'ost unul dintre /otivele #rovoc%rii sc)is/ei din secolul al QM;;Elea, 1n cadrul ortodoGiei ruseH9( Dar c)iar !i 1nconjurul neritual al unui obstacol se reco/and% s% se 'ac% 1ns#re drea#ta ; De ocole!ti la dru/ E s#une o %ranc% din ,%=%ra! E, s% te duci tot a!a 1/#rejur, de la st*n=a la drea#ta, c% atunci e bine ; 'aci cu/ e r*nduiala lucrurilor"60( +ot aici /erit% s% desc)id o #arante$%( De re=ul%, #reoii auE =uri considerau un se/n bun, o #re$icere 'avorabil%, dac% #%s%rile sau 'ul=erele a#%reau dins#re #artea drea#t% a cerului( De eGe/#lu, sacri'iciile rituale aduse $eului [u#iter, #entru #rotejarea unui ora! din U/bria "la nord de @o/a&, #uteau 1nce#e doar du#% ce uri #reot s#eciali$at vedea !i au$ea, dins#re drea#ta", #%s%ri tri/ise de $eu" ( Di/#otriv%, dac% acestea a#%reau dins#re st*n=a 8sinis tra9, erau considerate de r%u au=ur !i #revestitoare de cala/itate 8sinistru9. C*teodat% 1ns%, se/ni'icaiile si/bolice erau eGact #e dos( 7lutar) nu #utea s%E!i eG#lice acest lucru, cre$*nd c% este vorE ba de o =re!eal%, ceea ce d% /%sura #ri/atului dre#tei 1n lu/ea antic%( C)iar !i eG#licaia #e care, #*n% la ur/%, a datEo 7lutar) acestui 'eno/en este si/#to/atic% 2 'ul=erele si #%s%rile au=urale care nou% ne a#ar venind dins#re st*n=a, $eu leEau tri/is dins#re drea#ta lor "7lutar), Wuaestiones romanae, 08&6H(

E#isco#ul Melc)isedef, &ipovenismul, adic schismaticii sau rascolnicii si ere ticii ruseti. ucure!ti, 1801, ##\ ft.0 60 E( ernea, op. cit., #( C9( 61 Mircea Eliade, 4rom >rimitives to Zen. - (hematic 'ource!oo2 ofthe Listor$ of ,eligions, Collins, Dondon, 1900, #( HH1( 6H 7lutarSue, /euvres morales, Bac)ette, 7aris, 1800, to/e ;;, ##( --E-:(

65

280

7. nsemntatea unei polarit!i ling4istice

Malori$area #o$itiv% a dre#tei !i ne=ativ% a st*n=ii66 treE buie s% 'ie eGtre/ de vec)e, cu r%d%cini #ro'unde 1n /entalitate, o dat% ce a l%sat 1n li/baj ur/e ad*nci, care au su#ravieuit #*n% ast%$i( Cuv*ntul care dese/nea$% /*na "#artea& drea#t% a c%#%tat, 1n toate li/bile indoEeuro#ene, sensuri /oralEjuridice #o$itive 2 dre#t", corect", le=al", bun", adev%rat"( Ducrurile stau eGact #e dos 1n ca$ul /*inii "#%rii& st*n=i( Cuv*ntul latin sinister "st*nE =a&, are !i sensuri 'i=urate2 ne'avorabil", ne'ericit", de r%u auE =ur", #entru ca 1n li/bile neoElatine s% ajun=% s% 1nse/ne =roa$nic", #ri/ejdios", de$astruos", cala/itate"( 4djectivul latin laevus "st*n=& are sensul 'i=urat de #rost", n%t*n=", neE bun" ; la 'el ca vec)iul slav( ui "st*n=&, cu sensul de #rost", n%E t*n=", s/intit", nebun", dar !i str*/b", di'or/"( Cu/ s#unea/, 1ntrEo lu/e deGtrocrat% /*na st*n=% este conE siderat% o drea#t% ratat%, lene!%, obosit%( Wi nu 1nt1/#l%tor cuv*ntul ro/*nesc st#nga 1!i are ori=inea 1n lat( <stancus 8stanticus9 E obosit"(
*

1ntrEun studiu esenial , #ublicat 1n 1909, @obert Bert$ ajun=e la o conclu$ie 'oarte 1ndr%$nea% #entru acea #erioad%( El #leac% de la desco#eririle neuro'i$ice #rivind s#eciali$area di'erit% a celor
33
"

69

in /%sura in care nu este cvasiEconvenional%, relaia dintre bino/ul #oliticoEideoE lo=ic st*n=aEdrea#ta !i bino/ul /a=icoEreli=ios st*n=aEdrea#ta este de'init% de un al=orit/ eGtre/ de co/#licat( @elativ de cur*nd, un do/n "Masile Dorobantu, C%derea dre#tei 1n st*n=a", 1n @o/*nia literar%", nr( 19,1-EH1 /ai 199:, #( 6& si/#li'ic% toat% ecuaia1ntrEun /od jenant( +e$a articolului este de a conda/na '%r% re$erve st*n=a #olitic%, 1n totalitatea ei, !i de a 'ace elo=iul '%r% re$erve al dre#tei #olitice, 1n totalitatea ei( 7entru c%, 1n tradiiile /a=icoEreli=ioase E crede Dl( Dorobantu E drea#ta are, de re=ul%, conotaii #o$itive, iar st*n=a ne=ative, la 'el trebuie s% se 1nt*/#le lucrurile !i 1n tradiiile #oliticoEideolo=ice( 1n acest sco#, de eGe/#lu, autorul /ut% cu silnicie /ani'est%rile de ti# na$ist" din drea#ta 1n st*n=a s#ectrului #olitic, #entru c% E se 1ntreab% Dl( Dorobantu E Cu/ #oate s% 'ie de drea#ta ceva ce nu este le=at de dre#tate c"( .u /% deranjea$% 'a#tul c% autorul are un /od rudi/entar de a /ani#ula noiunile, dar /% sur#rinde 'a#tul c% o revist% de #resti=iul @oE /*niei literare" 1!i #er/ite s% #ublice ast'el de teGte te$iste !i sub/ediocre( 69 @obert Bert$, Da #ree/inence de la /ain droite( Etude sur la #olarite reli=ieuse", 1n @evue #)iloso#)iSue", to/e :8,1909, ##( --6E-80(

H81

dou% e/is'ere cerebrale "creierul bica/eral", cu/ ins#irat 1Ea nuE /it ;oan 7etru Culianu6-&( @obert Bert$ a #ro#us o ecuaieEbucl% 1n care tr%s%turile 1nn%scute !i cele dob*ndite se in'luenea$% reciE #roc( U!oara #redo/inan% a e/is'erei cerebrale st*n=i E susine Bert$ E a indus 1n /*na drea#t% un u!or avantaj 'i$iolo=ic 'a% de /*na st*n=%( 4ceast% diferen fi6iologic minimal a =enerat E 1n /entalitatea ar)aic% !i tradiional% "structurat% binar& !i, deci, 1n s#aiul cultural !i cultual E o discrepan psihologic ma:imal. 7olaritatea dreapta st#nga sEa su#ra#us #olarit%ilor /ani)eiste !un ru, fast nefast, sacm profan, cosmos haos, paradis infern etc( DeEa lun=ul /ileniilor sEa /ani'estat un 'eno/en efeed!ac2, o #uternic% !i continu% #resiune #si)oEcultural%, care sEa eGercitat cu succes 1n direcia sl%birii "#arali$%rii"& /*inii st*n=i !i a accenE tu%rii discre#anei 'i$iolo=ice dintre /*na st#ng !i cea dreapt, dintre st#ngcie !i de:teritate.

;oan 7etru Culianu, op. cit., #( 9H(

Disp-te teologice p-<lice

una dintre acele 1ntors%turi bru!te, care fac at#t de fascinant studiul istoriei((("
8( Mernadsf], 1998 De

c*iva ani colecione$" dis#ute teolo=Fasa cu/ tot 1n consideraie dis#utele teolcF"= l * F
erei noa

to@[fi@''Z< 3 con'runtau cu 7eCd+ [C Foranu lor FFFF 7 ai diverselor credine #%=*ne sau * 'FF+[i esen%, sEau interesat au 'ost controverse e( FFtoCeftanti ai diverseE des'%!urat con'or/ ur/%torului scenariu a #re$ent Fo lor doctrine reli=ioase "#reoi, 7FFQ'+suveranului, cu dis#ut% teolo=ic%, de re=ula, #ubl@@ *@ * discuie, sco#ul de a converti #o#ulaia la una @@F care ,a bu( 4/ 'ost sur#rins s% consta nu nu/ai succesul isoria curat aceast% #ractic%, dar !iroiul /ajor #e @@ de, o/enirii( 4/ decelat circa 0- de @Jff@ Euro#ei '%surate, 1n s#aiu, din estul 4/ ca#on a&, 7Fa FF ";slanda& !i, 1n ti/#, #e o 7' 10'a'Q1en dintre Moise si #ut% tau/atur=ic%, drn /ileniul al ; d0Kl@Netcolo@ #ubliE #reouEvr%jitori ai 'araonului, @@@ll, cre!tin, c% "des'%!urat% la +elE4viv in 199H& d/teF[ F iu\ c%lu=%rul do/inican Marcel Dubois !i RFFoverse con'eE dais/ului, Aes)aia)u B'FFCDCLLIlF * sionale #recu/ !i raiunde care leEau dete/una FF care sEau des'%!urat !i consecinele #e care le au
283

obiectul unei alte c%ri, Dispute teologice pu!lice, acu/ 1n curs de redactare( Dou% dintre aceste con'runt%ri reli=ioase iEau avut ca #rota=oE ni!ti #e nor/an$i !i consecinele lor au 'ost dintre cele /ai i/#orE tante 2 cre!tinarea ru!ilor !i cre!tinarea islande$ilor( Cu toate c% au avut loc la #olii o#u!i ai continentului "1n estul !i, res#ectiv, 1n vesE tul Euro#ei&, cele dou% eveni/ente istorice au unele tr%s%turi aseE /%n%toare 2 aceea!i #rota=oni!ti "nor/an$ii scandinavi&, aceea!i e#oc% "s'*r!itul secolului al QElea&, aceea!i #ractic% "dis#uta teoloE =ic%&, aceea!i consecin% "ado#tarea cre!tinis/ului&( Circu/stanE ele distincte E istorice, #olitice, culturale !i reli=ioase E vor 'i sc)iate 1n cele ce ur/ea$%(

,. 'isputa teologic de la. Rie4 (an MTTN

De la s'*r!itul secolului al MU;Elea !i 1nce#utul secolului al ;QElea, Euro#a este su#us% inva$iei nor/an$ilor scandinavi( @aE /ura lor a#usean% "vifin=ii& atac%, #rad%, cucere!te !i coloni$ea$% re=iuni din vestul continentului( Este e#oca 1n care 1n litaniile euE ro#enilor este introdus% o ru=%ciune s#ecial% 2 B-furore normano rum li!era nos Domine3 ";$b%ve!teEne, Doa/ne, de 'uria oa/enilor de la /ia$%Enoa#te"&( Da 1nce#utul secolului al ;QElea, nor/an$ii din estul #eninsulei scandinave "Cuedia& #%trund 1n #arE tea oriental% a continentului( Cor%biile lor 1n'rico!%toare 8dra2ar9, cu dra=oni scul#tai la #ror%, #ornesc din U##land !i din insulele 8otland !i 4land, traversea$% Marea altic% "Marea vare=ilor"&, #%trund #e r*urile "Dvina, Dovat, Molf)ov, .eva& !i lacurile nordiE ce "Dado=a, 5ne=a, ;l/en&, a#oi E du#% transbordare E coboar% s#re sud, #e Mol=a !i .i#ru, #*n% la Marea Cas#ic% !i Marea .eaE =r%( 4jun!i aici, ei se r%$boiesc sau 'ac ne=o cu fa$arii, bi$antinii !i arabii( .or/an$ii suede$i intr% 1n istorie sub nu/ele de vare=i" sau r)us" "r)os"&, nu/e sub care sunt conse/nai 1n cronicile arabe, =rece!ti !i slave( Du#% #%rerea istoricului 4( +o]nbee, etnoni/ul r)os" #rovine, cel /ai #robabil, de la cuv*ntul suede$ mdhers,
284

lori

,*LEl*IEELCd oluntaFJ( E etnoni/ul vare0

la

tulor slave din nord( ;n anul 8:0, F Constantino#olul( 'e#ru, traversea$% Mda>MF "Brorefr&E @urif ani /ai t*r$iu, <ff<CK F 'railor s%i E devine Doi stabile!te la @ *v*ZeZind "a suveran al @usiei de nordEvest,/F F la cucenrea ZdE UFcFvaF[F7FFCF= "88HE91HF vului de c%tre tatan "1II / \ rose cnea$ al cucerit Zievul, sEa *FF? /a/a ora!elor vae=#"( a Zievului !i a s#us ca acesta trebui sa i F sub 7e /%sur% ce r)u!ii coborau*IF F FF locali$au su$eranitatea acestora !i nu F 7F "oF Du#% uciderea la =urile Donului !i ale Mol=ai, la nord de Dau ,FF(F este condus% de F LFFFF#rtaiidcnea$ii/sd/ de 'iul lor Cveatoslav "99-E90H&( 4cestees 7 F FF dinastia rurifi$ilor care #oarta unFF F FF c( F =ustori, de c%tre tnburde de daU F F FFe o Da ju/%tatea secolulu al Q\ ea, L Fe/ilitar%( ;n anul /are victorie asu#ra r)u!ilor "taarto unF o F F(F 9-0, 5l=a E cnea=)ina re=ent de Ziev F FF doc Constantino#ol !i acce#ta sa 'ie uu=teFde#

+oronto, 1906, #( 99:( ridiane, ucure!ti, 1988, voi( 1, 7

( E , ruLnJrea od/aF, Ed( MeE

Zoestler- E a inut la res#ect #e 1/#%rat !i 1ntrea=a curte bi$antin%( Cu toate c% a 'ost canoni$at% ca #ri/ s'*nt r)us al isericii ortoE doGe "1nt*/#l%tor, c)iar nu/ele ei, Bel=a, 1nsea/n% cea s'*nt%"&, nu 5l=%i iEa revenit #rivile=iul de a cre!tina @usia fievian%( Ea a r%/as 1n /e/oria cronicii ruse ca 'iind doar 1nainteE/er=%toarea @usiei cre!tine, a!a cu/ r%s%ritul veste!te soarele, iar $orile #revesE tesc $iua"9( C#re de$a/%=irea i$anului, cre!tinarea cnea=)inei 5l=a nu a avut consecinele a!te#tate, #entru c% aristocraia r)us% nu a urE /atEo 1n o#iunea sa con'esional% ; c)iar 'iul ei, Cveatoslav, a reE 'u$at s% se bote$e, #entru a nu se 'ace de r*s #rintre su#u!ii s%i" E cu/ notea$% cronicarul( Misul lui Cveatoslav era s%E!i eGtind% do/inaia asu#ra #o#oarelor din sud( 1n #erioada 9:9E901 el #oart% r%$boaie cu ;/#eriul bi$antin, 'iind #*n% la ur/% 1nvins de ;oan +$i/isfes, 1n b%t%lia de la Durostora/ ";/#eriul aneGea$% ul=aE ria oriental% !i Dobro=ea&( Cnea$ul a 'ost /ai norocos 1n ca/#ania sa antifa$ar% din anul 9:-( 1nvin=*nduEi #e fa$ari !i distru=*nduEle ca#itala ;til de #e Mol=a !i 'ort%reaa Carfel de #e Don "construit% de fa$ari cu ajutorul bi$antinilor, toc/ai ca o #av%$% 1/#otriva deselor inva$ii ale r)u!ilor&, Cveatoslav a dat lovitura de =raie ;/E #eriului fa$ar( ine1neles, /ulte dintre #%rile co/#onente ale acestui vast i/#eriu au intrat sub do/inaia r)us%, do/inaie care se 1ntindea acu/ de la Marea altic% #*n% la =urile Dun%rii, iar s#re est, #*n% dincolo de 'luviul Mol=a( Un con=lo/erat /ultiE naional "r)u!i, slavi, turciei, u=roE'inici etc(& !i #luricon'esional, care E #entru a su#ravieui E avea nevoie de o reli=ie #uternic% !i unitar%( 4ceast% sarcin% !iEa asu/atEo 'iul lui Cveatoslav, /arele cnea$ de Ziev Mladi/ir "980E101-&, canoni$at !i el de iserica ortodoG%( Cronica rus% conse/nea$% 'a#tul c%, o dat% cu urcarea #e tron "980&, el a str*ns #e una dintre colinele Zievului un /are nu/%r de idoli ai di'eriilor $ei slavi, $ei s#eci'ici triburilor de a=ricultori !i #%stori "7erun, Meles, Dajdbo=, Bors, Ctribo=, Mofo! !(a(&, #oE
3

4rt)ur Zoestler, -l treispre6ecelea tri!. )mperiul 2ha6arilor i motenirea sa, traE ducerea 4ndrei anta!, Ed( .a=ard, @o/a, 1980, #( 11H(
4

ldem,>. 116(

H8:

runcind oa/enilor s% le 1nale ru=%ciuni !i s% le aduc% jert'e( 1ncerE carea lui Mladi/ir de a crea un #anteon !i un cult statale, #anslave, a e!uat 1n /od la/entabil( ;n #ri/ul r*nd, #entru c% acest #anteon E obinut #rin 1nsu/area arti'icial% a $eilor tribali E nu era 'a/iliar #u$deriei de triburi slave !i, cu at*t /ai #uin, triburilor nonslave( ;n al doilea r*nd, #entru c% E 1n noile condiii =eo#olitice E aceast% reli=ie #ri/itiv% era anacronic% !i, 1n #lus, neco/#etitiv%", 'iind /ult in'erioar% #uternicelor reli=ii /onoteiste de care bene'iciau cele trei su#ra#uteri" vecine la sud 2 cre!tin% ";/#eriul bi$antin&, /o$aic% "Za=anatul fa$ar& !i /usul/an% "C%li'arul arab&( Da r*ndul lor, statele !i i/#eriile din jur erau eGtre/ de inteE resate de relaiile 1n care se a'lau cu aceast% nou% #utere "Cne$atul r)us& !i dele=aii de /isionari nu au 1nt*r$iat s% a#ar% la curtea din Ziev( +rebuia o#tat #entru una dintre cele trei reli=ii /onoteiste eGo=ene, 1n dauna celei #oliteiste indi=ene( Ca !i 1n alte ca$uri siE /ilare, soluia ado#tat% #entru a 'ace o ast'el de o#iune /ajor% a 'ost or=ani$area unei dis#ute intercon'esionale( ;n anul 988, la curtea cnea$ului Mladi/ir, sEa des'%!urat o con'runtare teolo=ic%, la care au #artici#at #reoi 1nv%ai, re#re$enE t*nd toate reli=iile /onoteiste care acce#t% 7echiul (estament: /usul/ani "tri/i!i de )anul bul=arilor de #e Mol=a, convertii de arabi la isla/is/ 1n anul 9HH&, /o$aici "tri/i!i de fa=anul fa$ariE lor, convertii la iudais/ 1n anul 090&, cre!tini ortodoc!i "tri/i!i de 1/#%ratul i$anului, Masile al ;;Elea& !i cre!tini catolici "o deleE =aie =er/an%&( C% #une/ 1n #arante$% 'a#tul c%, de!i eveni/entul sEa derulat la s'*r!itul secolului al QElea, cre!tinii au #artici#at cu dou% dele=aii de /isionari distincte, se/n c% sc)is/a 1ntre iseE rica ortodoG% !i cea catolic% se #rodusese deja, cu toate c% ru#tura 'or/al% a avut loc #este ju/%tate de secol "1n anul 10-9&( Dis#uta teolo=ic% de la Ziev este descris% destul de a/%nunit 1n Cronica rus timpurie "secolul al QllElea&; iat% acest e#isod 1n re$u/at, cu unele citate din Cronic. Me/brii /isiunii isla/ice de #e Mol=a iEau descris lui Mladi/ir #rivile=iile de care te #oi bucura 1n viaa de a#oi, 1n #aradisul /usul/an, unde E #rintre altele E'iec%rui b%rbat i se d%ruiesc 00 de 'ete 'ru/oase( Cnea$ul E care era st%#*nit de #ati/a #entru 'e/ei", av*nd "$ice cronicarul& nu /ai #uin de 800 de ibovnice E iEa ascultat a#robator", dar c*nd
287

#reonisla/(crauaFF 1l D abine/ de laca/e(de #orc !i, /aiFs, de'cto J.e @ ranul nu a /ai vrut saEi asculte( %utura % v bucuria nea/ului r)us( ,%r% #l%cerea as aUi=*U * 4 ur/at a#oi dele=aia =er/ana, co/#usa d/ #r @ ro/anoEcatolici( 4ce!tia nu au /tF F c%, atunci c*nd au ar%tat c% una din cennde br e F lun=it, cnea$ul iEa #o'tit a'ara 2 7lecai de aici ( v , nu au 1/#%rt%!it o ase/enea do=/a /isionari, cea a 4#oi, a luat cuv*ntul a treia dele=areF g rabinilor fa$ari( Mladi/ir iEa @f3e@* nN*V au ;erusali/ul( Du/ne$eu sEa FFF#Cina #%catelor r%s#uns ei E !i neEa 1/#r%!tiat #rin lu/e drnF# i F noastre(" Cnea$ul a 'ost contrariat de a #uni n%d%jdui s%Ei 1nv%ai #e alu, candj cUFe#tai ca7!i noi si 1/#r%!tiai c)iar de /ana Do/nului ( vF , s% 1/#%rt%!i/ aceea!i soart% de bun%voie ( F Dele=aia cre!tinEortodoGa E [FFFJ/ai bine( 1n i$an E sEa #re$ent =ur #reot c%rturar din "#ri/ul r*nd, #entru c% FoFerFFtF/'esionale ? acte de #ro$elitis/ !i c)iar in FFFF Fai de !i, 1n al doilea r*nd #entru caF ei /u ei / F?F convertirea r)u!ilor la #ro#ria lor Led/tF critici ceE a#olo=ia reli=iei sale, #reotul cJf?@ Z<<@ LI lorlalte trei( El a 1nce#ut #rin aEi deni=ra # F a, 'i bleste/ai /ai r%u K@o@K@ ia acu$at #e si 8o/ora((( ,a(/d("( 4#oi, carturarulFortodI i F\ evrei c% lEar 'i cruci'icat #e sus F 0 F e % acest #rolo=, #e catolici c% ar 'i r%st%l/%cit datorie( Du#% ] 7 sEa lansat 1ntrEo lun=% 7*IF''lc si 1nc)eind cu el Foului (estament, 1nce#*nd cu ,acerea lu/ cererea ulti/ativ% ca Mladi/ir sa acce# e bo $ a FF Doar #e ju/%tate convins de #reoUU FF d r)us a cerut ti/# de =F L (MFCeD la 'ata locului 3ece b%rbai 1nele#i si de treab% si*u)e* F /0dul cu/ se des'%!oar% L"FF+,U $ece tri/i!i con'esiuni( Du#% ce !iEau 1nde#linit /isiunea,

iEau ra#ortat lui Mladi/ir c% serviciul reli=ios #racticat 1n bisericile bi$antine este /ai corect !i /ai 'ru/os dec*t ceE re/oniile altor naii"( 4t*t de 'ru/os E au ad%u=at solii E1nc*t nici nu !tia/ dac% sunte/ 1n cer sau #e #%/*nt(" ,astul cere/oniilor ortodoGe 1Ea c*!ti=at #e cnea$ul fievian a#roa#e de'initiv( Ceva /ai li#sea totu!i( 4bia c*nd i$anul a #us conE diia cre!tin%rii lui Mladi/ir, #entru a se #utea c%s%tori cu #or'iro=eneta 4nna E sora 1/#%ratului Masile al ;;Elea E, cneaE $ul a cedat co/#let !i a acce#tat s% 'ie bote$at 1n anul 989 -( Du#% convertire, Mladi/ir a or=ani$at un bote$ 1n /as% al r)u!ilor, 1n a#ele .i#rului, la Ziev( Cre!tinis/ul ortodoG a devenit reli=ia o'icial% a statului r)us, iar din anul 1060 iserica r)us% a intrat sub tutela 7atriar)atului din ConE stantino#ol( C#re deosebire de alte convertiri la v*r'J, noua reli=ie nu a 'ost ado#tat% 1n @usia doar de #%tura conduc%toare, ci !i de #o#ulaia rural%( Ci/#to/atic din acest #unct de vedere este un 'a#t lin=vistic - 1n li/ba rus%, ter/enul cre!tin" 8hristianin9 a c%#%tat !i sensul de %ran" 82restia nin9. Di/#otriv%, 1n ;/#eriul ro/an, de eGe/#lu, dat 'iind c% #o#ulaia rural% sEa cre!tinat /ai t*r$iu, #er#etu*nd /ult ti/# vec)ile #ractici !i credine /itoEreli=ioase, cuv*ntul pa ganus "%ran& a evoluat se/antic 1n direcia o#us%, c%#%t*nd "din jurul anului 900& 1nelesul de necre!tin, #%=*n"( Doctrina cre!tin% sEa r%s#*ndit 1n @usia fievian% ra#id !i 1n #ro'un$i/e !i #entru c% teGtele biblice 'useser% deja traduse 1n slav%, dar !i datorit% 'a#tului c% slava 'usese acce#tat% ca li/b% litur=ic%( 4/bele reali$%ri se datorea$% teolo=ilor =reci C)irii !i Metodiu "/ai ales #ri/ului&, care E1n a doua ju/%tate a secolului al ;QElea E iEau cre!tinat #e slavii de a#us, din Moravia Mare( 1n'rico!ai de 'a#tul c% C'( C)irii va 1nte/eia 1n Moravia o iseric% inde#endent% de e#isco#atele din 4rancia /rientalis, teolo=ii =er/ani lEau acu$at de ere$ie( Ei lEau 1nvinov%it #e C'( C)irii c% a ad%u=at o li/b% barbar%, slava, la sin=urele trei li/bi litur=ice acce#tate "ebraica, =reaca !i latina& !i lEau #rovocat la o dis#ut%
,( Donald Do=an, 7i2ingii "n istorie, Ed( %lcescu, ucure!ti, 1990, ##( H16EH19; 4( Zoestler, op. cit., ##( 1HHE1H- ; 8)( 1( r%tianu, op. cit., ##, H88EH9-(

H89

con'esional%( Con'runtarea a avut loc 1n Moravia, 1n anul 8:9, la curtea cnea$ului @astislav:( 4lte dou% dis#ute #e aceea!i te/% a #urtat C)irii cu e#isco#ii din Meneia "circa 8:-& !i cu cei de la @o/a "1n 8:8&, ulti/a con'runtare des'%!ur*nduEse 1n #re$ena #a#ei 4drian al ;;Elea( 7*n% la ur/%, C)irii a c*!ti=at aceste dis#ute teolo=ice( Ca se/n al victoriei, el a inut slujba 1n li/ba slav% 1n /ijlocul @o/ei, la iserica 4#ostolului 7etru, iar o bul% #a#al% a cons'init slava ca li/b% litur=ic% acce#tat%( @evenind la cre!tinarea slavilor de r%s%rit, vreau s% re/arc 'a#tul c%, #rin #rocesul 1n'%#tuit de cnea$ul Mladi/ir !i, ulterior, de ur/a!ii acestuia, ;/#eriul bi$antin a re#urtat o victorie inestiE /abil%( 7rin intrarea @usiei sub tutela reli=ioas% a i$anului, acesE ta !iEa l%r=it i/ens aria de in'luen% #olitic% !i cultural%( Este a#roa#e inutil s% sublinie$ i/#ortana cov*r!itoare E nu nu/ai asuE #ra @usiei !i nu nu/ai 1n e#oc% E a o#iunii '%cute de cnea$ul r)us, cu un /ileniu 1n ur/%( ;storicul 8( Me/adsf] consider% acest act ca 'iind una dintre acele 1ntors%turi bru!te, care 'ac at*t de 'asciE nant studiul istoriei"0, !i al istoriei reli=iilor, a! ad%u=a eu( @%/*ne totu!i s% ne 1ntreb%/ 1n ce /%sur% o#iunea #ersonal% a suveranului r)us a r%s#uns unei necesit%i obiective sau sEa datoE rat unor 'actori subiectivi !i conjuncturali( Ce rol a jucat 1nt*/#laE rea 1n cadrul acestui eveni/ent care a in'luenat at*t de #ro'und istoria @usiei !i, i/#licit, a Euro#ei !i a lu/ii 1ntre=i c 4st'el de intero=aii sunt le=iti/e in*nd cont !i de /odul, s%Ei $ice/ deE /ocratic" !i de s#iritul efair pla$ 1n care sEa des'%!urat con'runE tarea intercon'esional%( ;n #ri/ul r*nd, #entru c% 'ora ar/elor "at*t de e'icient% !i de 'olosit% 1n e#oc%& a 'ost 1nlocuit% cu cea a ar=u/entelor !i, 1n al doilea r*nd, #entru c% toi /isionarii di'eriE telor doctrine reli=ioase aveau E cel #uin 1n #rinci#iu E un statut de e=alitate !i, deci, bene'iciau de !anse e=ale 1n cadrul con'runt%E rii( ;n acest sens, #ute/ #resu#une, de eGe/#lu, c% o alt% co/#onen% a celor #atru dele=aii de /isionari ar 'i #utut s% dea
Wi au$ind aceasta, /uli ar)ierei !i #reoi, iar% /ai ales cei de la 4#us din li/ba ro/*neasc% X^ ro/an%Y, au 1nce#ut a r%#!ti X^ a c*rtiY c% cu o strein% li/b% de nou lu/inat% s%v*r!esc Ditur=)ia"; c'( Miaa !i ostenelele cuvio!ilor #%rinilor no!tri Met)odie !i ale lui Constantin, carele sEau nu/it C)irii, e#isco#ilor Moraviei, dasc%lii sloven e!ti", apud 7ieile sfinilor din luna lui mai, M%n%stirea .ea/, 1816, '( 110b( 8( Me/adsf], - Lislor$ of,ussia, voi( ;;, Pievan ,ussia, .ed Baven, 1998, #( H9(

H90

dis#utei teolo=ice de la Ziev o alt% turnur% !i, 1n 'inal, c1!ti= de cau$% unei alte reli=ii, 1n dauna cre!tinis/ului ortodoG( 4cest /od #ascalian8 de a #une #roble/a "Ce sEar 'i 1nt*/E #lat dac%((( c"&, neacce#tat de istorici !i =enerator de ucronii, #oate da na!tere unei noi ra/uri de studiu, s% o nu/esc ifologie "de la en=l( ifE dac%"&( .u este acu/ ca$ul s% insist asu#ra acestui asE #ect, dar r%/*ne s% ne 1ntreb%/ !i s% 1ncerc%/ s% ne i/a=in%/ cu/ ar 'i evoluat lu/ea du#% anul 989 !i c*t de di'erit ar 'i ar%tat ea ast%$i dac% Mladi/ir ar 'i ado#tat, s% $ice/, isla/is/ul, sau /o$ais/ul, sau cre!tinis/ul ro/anoEcatolic( 1ntreb%rile #ar a 'i reE torice !i, 1n orice ca$, s#eculative, dar ele nu sunt li#site de te/ei !i, cu at*t /ai #uin, de interes( +rebuie s#us c% or=ani$area dis#utei teolo=ice de la Ziev nu #are s% 'i 'ost o invenie" a cnea$ului Mladi/ir sau a cuiva din anturajul s%u( Mai de=rab%, #are s% 'i 'ost #reluat% o #ractic%, desE tul de u$ual% 1n e#oca !i 1n $ona 1n discuie( Modelul #robabil al con'runt%rii de la Ziev a 'ost dis#uta teolo=ic% des'%!urat% 1n anul 090, 1n ora!ul ;ul "la =urile Mol=%i&, ca#itala ;/#eriului fa$ar( Da aceast% con'runtare intercon'esional% au luat #arte re#re$entani ai acelora!i trei /ari reli=ii /onoteiste 2 cre!tini "tri/i!i de i$an&, /usul/ani "tri/i!i de cali'ul din a=dad& !i /o$aici "re$ideni la curtea fa=anului fa$ar ulan&( Circu/stanele !i /otivele or=aniE $%rii acestei dis#ute au 'ost si/ilare cu cele ale con'runt%rii doctriE nare de la Ziev, dar consecinele au 'ost di'erite 2 dintre cele trei /ari doctrine reli=ioase, fa=anul ulan a alesEo #e cea /o$aic%, reu!ind ast'el s% /enin% !i c)iar s% 1nt%reasc% inde#endena i/#eE riului s%u( De bun% sea/%, orice alt% o#iune iEar 'i trans'or/at #e fa$ari 1n vasali ai 1/#%ratului din i$an sau ai cali'ului din a=E dad( Convertirea fa$arilor la /o$ais/ 1n secolul al Ml;;Elea a 'ost considerat% de istorici ca 'iind o lovitur% de /aestru =enial%" "4rt)ur Zoestler& !i un 'eno/en unic 1n istorie" "[( ( ur]&( Dis#uta de la ;til "090& !i cea de la Ziev "988& /ai au o tr%E s%tur% co/un%, care le deosebe!te de /ulte alte dis#ute teolo=ice 7e care leEa/ studiat( 1n a/bele ca$uri, reli=iile indi=ene nu au 'ost re#re$entate 1n cadrul con'runt%rii doctrinare, se/n c% at*t fa=anul
Dac% nasul Cleo#atrei ar 'i 'ost /ai scurt E scria cu u/or laise 7ascal E, toat% 'aa lu/ii ar 'i 'ost sc)i/bat%" 8Cugetri, M;, 18&(
o

H91

ulan, c*t !i cnea$ul Mladi/ir erau )ot%r*i de la bun 1nce#ut s% renune la ele E consider*nduEle de#%!ite !i in'erioare E 1n 'avoarea unei doctrine reli=ioase noi, #uternice !i /onoteiste( Me/oria disE #utei teolo=ice de la curtea fa=anului fa$ar sEa #%strat 1n unele cronici !i docu/ente arabe !i fa$are, dar !i 1n tradiia oral% !i este #osibil ca #ractica de a ale=e o nou% reli=ie 1n acest /od s% 'i 'ost cunoscut% !i i/itat% la curtea cnea$ului r)us, #este dou% secole !i ju/%tate(

2. 'isputa teologic din 0slanda (an ,UUUN

Da cu/#%na dintre cele dou% /ilenii, /ai /ulte #o#oare euro#ene au ado#tat cre!tinis/ul2 ru!ii "989&, un=urii "1nce#utul secolului al QlElea&, #olone$ii "9::&, norve=ienii "1nce#utul secoE lului al QlElea&, islande$ii "1000& !(a( Cre!tinarea acestora din ur/% a avut loc du#% o insolit% dis#ut% teolo=ic%( ,a#tul /iEa 'ost se/E nalat cu c*iva ani 1n ur/%, de un cole= olande$( 1n anul 1988 "la eGact un /ileniu de la dis#uta teolo=ic% de la Ziev& a/ #artici#at, la 3a=reb, la cel de al 1HElea Con=res ;nternaional al Wtiinelor 4ntro#olo=ice !i Etnolo=ice, unde a/ #re$entat o co/unicare av*nd ca subiect Dis#utele teolo=ice"9( Da discuiile care au urE /at co/unic%rii /ele E adev%rate dis#ute #rivind dis#utele teoloE =ice E antro#olo=ul .ico Zielstra, de la Centrul socioEantro#olo=ic al Universit%ii din 4/sterda/, /iEa atras atenia asu#ra con'runE t%rii reli=ioase care a dus la ado#tarea cre!tinis/ului de c%tre islanE de$i, su=er*nduE/i s% o includ 1n colecia" /ea de dis#ute teolo=ice( ;Ea/ ur/at atunci s'atul, iar acu/ 1i /ulu/esc !i #e aceast% cale( 1n e#oca 1n care scandinavii suede$i trans'or/au Marea alE tic% 1ntrEo Mare a vare=ilor" "cu/ o conse/nau cronicile !i )%rE ile&, ra/ura vestic% a scandinavilor "vifin=ii& do/ina Marea .ordului !i 5ceanul 4tlantic( ;n dru/ul lor /ariti/ s#re vest, viE fin=ii s%reau" din insul% 1n insul% 2 ritania, ;rlanda, ;nsulele ,eE roe, ;slanda, 8roenlanda !i E dincolo de 4tlantic E +erra .ova(
4ndrei 5isteanu, +)e +)eolo=ical Dis#utes", 1n Colle=iu/ 4nt)ro#olo=icu/", voi( 1H, 3a=reb, 1988, #( 60-(

H9H

7ri/ii vifin=i au ajuns 1n ;slanda 1n jurul anului 8:0, dar /aE>are a +%rii de =)eat%" "cu scoieni, irlande$i, suede$i ([?!<> E#rodus 1n #erioada 809E960( ColoniEW Z ;slandei au '%cut o judicioas% 1/#%rire tentonalEad//isE BC a insulei( +ara era divi$at% 1n #atru re=iuni2 nordica, sudica <??m Cc%( ,iecare re=iune avea trei districte !i era controla a (c%tre un thmg local "o adunare re=ional%"&( ,iecare dintre cele dou%s#re$ece dDricte era re#re$entat de c%tre trei godan E ca#eECocale, care aveau !i 'uncii reli=ioase( ;n absena unei #uteri lliticoE/Uitare centrale, autoritatea su#re/% 1n stat era eGercitata de o adunare =eneral% 8-lthing9, un soi de 7arla/ent av#nt la lettre, 'ar a al#tat si o 'or/% de Constituie( Cei 6: te godan< 1ntruna 1n 'iecare an, la locul nu/it (hingvelhr "c*/#ia aduna/ , Ci$lt% la circa -0 f/ est de @e]fjavif&, 'und condu!i de un Ctar, ales dintre ei #e o #erioad% de 6 a/( 4cest insolit !i nCl iste/ de #utere le=islativ% 1Ea '%cut #e istoricul =er/an 4da/ din re/en s% scrie, 1n jurul anului 1000, ca islande$a nu aoC re=e dec*t le=ea"( 7rin anul 9-:, siste/ul a su'erit unele /odi'ic%ri 'or/ale, dar a r%/as 1n esen% acela!i2 nu/%rul distncE lor a crescut la 16 !i, ast'el, nu/%rul re#re$entanilor in -lthing a crescut la 69( ( @ .o ;n a doua ju/%tate a secolului al QElea, in ;slanda a 1nce#ut sa c*!ti=e teren cre!tinis/ul, 1n dauna reli=iei #oliteiste scandinave "1nc% do/inante&J, cu 5d)in 1n 'runtea #anteonului, dar cu $eul r%$boiului si al 'ul=erului, +)or, 1n v*r' de #o#ularitate ,eno/enul a D+a/oloare ta ulti/ele decenii ale secolului, c*nd /isionara cre!tini au re#urtat succese 1n cadrul ca/#aniei de #ro$elitis/ #urtate orintre islande$ii #%=*ni !i, /ai ales, 1n #reaj/a anului 1000, c*Q=ele .orve=ieiJoia' ; +r]==vesson "99-E1000&, a 1ncurajat #uternic #rocesul de cre!tinare a ;slandei( .u este eGclus ca s#ai/ele /ilenariste "care cre!teau in toata Euro#a occidental%, o dat% cu a#ro#ierea anului 1000& sa 'i accenE tuat #rocesul de ado#tare a cre!tinis/ului E o reli=ie #rin de'iniie sotenolo=ic%( 4ceasta cu at*t /ai /ult, cu c*t te acea #enoada este se/nalat% o intensi'icare a activit%u vulcanice in ;slanda( C#ectaE colul teri'iant al i$bucnirii lavei incandescente din #a/ant era inE
293

SorSSF #FF 9 r# L] r .
3 -,),i

a cresc-t ia s te

soit de #uternice cutre/ure !i inundaii "datorate to#irii bru!te a $%#e$ii& !i este 'iresc s% b%nui/ c% #entru /uli islande$i aceste se/ne" anunau s'*r!itul lu/ii", #reconi$at 1n anul 1000( Ci #oate c% nu este 1nt*/#l%tor 'a#tul c% anu/e 1n acest an a 'ost ado#tat cre!tinis/ul ca reli=ie o'icial% 1n ;slanda( +otu!i, la s'*r!itul secolului al QElea, co/unitatea cre!tin% din insul% era relativ nu/eroas%, dar /inoritar%( 5 #arte dintre godarii din -lthing se convertiser% !i ei la cre!tinis/( Cituaia ajunsese #*n% acolo 1nc*t, 1n cadrul 7arla/entului", a#%ruser% dou% 'racE iuni anta=oniste 2 una /ajoritar% !i, s%Ei $ice/, conservatoare" !i naionalist% "co/#us% din ade#i ai vec)ii reli=ii scandinave& !i una /inoritar% !i, s%Ei $ice/, euro#ean%" "co/#us% din ade#i ai cre!E tinis/ului&( Dis#utele reli=ioase dintre cele dou% 'raciuni ale -lthing v2# sEau eGtins 1n a'ara lui; unitatea statului era #us% 1n #ericol !i un r%$boi civil era #e cale s% se declan!e$e( 4r)eolo=ic, este atestat% !i o dis#ut% a a/uletelor" ; #%=*nii 1nce# s% #oarte a/ulete 1n 'or/% de ciocan "si/bolul 'ul=erului M0olnir, al $eului +)or&, ca o reacie la r%s#*ndirea a/uletelor cruci'or/e( Dis#uta dintre ade#ii celor dou% reli=ii risca s% se trans'or/e 1n teomahie, 1ntrEo #ustiitoare dis#ut% cos/ic% dintre cei doi $ei( 4de#i ai reli=iei str%/o!ilor" susineau c% r%$boinicul $eu al 'ul=erului, +)or, lEar 'i #rovocat #e ;sus la o con'runtare direct%10( Cituaia devenise critic% !i di'erendul #%rea ireconciliabil( +oE tu!i, liderii celor dou% =ru#%ri au convenit s% caute o soluie de co/#ro/is, care s% stin=% con'lictul( Da 1ntrunirea -lthing u__:i din vara anului 1000, le=iuitorul +)or=eir a )ot%r*t c% nu #ot eGista dou% le=i reli=ioase 1n ;slanda, una #entru #%=*ni !i alta #entru cre!tini( Du#% dis#ute ani/ate, #%rile au c%$ut de acord !i sEau )ot%r*t ur/%toarele 2 toat% #o#ulaia %rii va ado#ta !i va #ractica #ublic cre!tinis/ul, dar E 1n #articular E 'iecare o/ va #utea s%E!i in% credina, $eii !i datinile str%/o!e!ti, dac% nu sunt de 'a% /arE tori( .u nu/ai /odul #arla/entar !i de/ocratic 1n care sEa des'%!urat dis#uta este '%r% #recedent, dar !i soluia ado#tat%( De re=ul%, cei care erau convertii 1/#otriva dorinei lor "cu 'ora, #rin inti/idare, de 'riE
B(@( EUis Davidson, Gods and M$ths of Forthern .urope, 7en=uin oofs, 1909, #( 06 !i ##( 80E86(

H99

rinnau sa s% #racti #ractice 1n tain% reli=ia 'or/al abjurata( C#re deoE r'&, continuau nu nu/ai ca Ura stnct sebire1nsadelslandF/dte#arti F F FF F EtUtut DaFdC 1#aiia /edieval% "secolele Q;;;EQM&, j=FCC ivCFcn#to/o$aici&, erau eG#ul$a, F t uCs#ltteolo=ice din anul 1000 "una dintre #ri/ele ;n ur/a ais#u _ vestul Euro#ei&, cre!tinis/ul 1n ordine cronoloCFFC'C F ;slanda "1n anul 10-: a 'ost nuEa 'ost ado#tat ca FFFDi)i a 'ost salvat%, r%$boiul in't#ri/ule7FFFFQCul au continuat "le=al, 1n FFC+Ucol ,( Donald Do=an (Fobiceiurile 8 >nntinuau s% #redo/ine, de!i doar in #articular M -[(Z acJeast% cau$%, #uternice 'iloane #a=ane cre!E 4vana, u/ a I % la ,eforma a/ se( C l X f , F+ a un /lai #a#al Y# de la s'*r!itul inde#endenta( Da un /e*] F secolului F F F Fal Q;Mea, de eGe/#lu ca#ul Fencnislan [F F ? F F ele#ciunea 7a#ei dar contestaF# 'i Manda +oateFaceste co F F(F F FF rale !i reli=ioase E in care6evo )eturilor"; civili$aia nat ca, anu/e in FFFFQF cul/inante( EG#lo$ia FFdCCdaFduluFFlGFa1,secoluldeaur"DulEculturala '[F'uF/ent1n acest sens( ;storicii sunt1ndre#E

U ,( Donald Do=an, op. a: #( F 1H jb/ +)ordarson, <ce<and( 7asJ uK rresem,

Universit] 7ress, 1991,

C. 0)g)-Jii. Istorie si et oge eJ).

,. 0gnoran! 1n ulti/ul ti/#, etnoni/ul ggu6 a ajuns #e bu$ele tuturor ro/*nilor( 5 dat% cu declararea, 1n 1990, a autono/iei a!aEnu/itei @e#ublici =%=%u$e" 1n sudul @e#ublicii Moldova, au #rotestat toc Ci de la vl%dic% la o#inc% "/ai #uin #re!ed/tele @o/*niei, +o+u#at s% nu indis#un% /aGele vecin de la r%s%rit"&( Mani'este de #rotest au luat #ractic toate 'or/ele 2 RF*ULL( co/unicate, declarata #arla/entare, articole @@@ aceast% #erioad% 1ns%, nu a/ observat din #artea /ijloacelor de n'ol[e 1n /as% vreo 1ncercare de a #re$enta o#iniei #ublic* oE/*C /%car c*teva coordonate istorice #rivind etno=ene$% =aE"C, 4ceasta cu at*t /ai /ult, cu c*t este absolut ?esc E daca 'u obli=atoriu E ca atunci c*nd 1i de'ine!ti !i B eG#ri/i #ublic o no$lie s% 'u 1n #er'ect% cuno!tin% de cau$%( Mai ales aUinci c*nd este vorba de o #o$iie o'icial% "cu/ a 'ost cea ado#tata de 7ariaE/lntul @o/*niei&, !i /ai ales atunci c*nd este vorba de o #roble/% co/#leG% si delicat% "cu/ este cea interetnica&( Cu #uine eGce#ii, oa/enii 7e care iEa/ 1ntrebat ce !t u deE s#re =%=%u$i #ot 'i 1/#%rii 1n dou% cate=orii2 cei care nu !tiu niE /ic C cei care !tiu =re!it "un #rieten intelectual, de eGe/#F DsJc% 8%=%u$iV ar 'i bul=ari convertii la isla/is/&( 4tunci a/ )o r t sV s/u r*ndurile care ur/ea$%, 1n 1ncercarea de a la/uri unele as#ecte etnice si istorice re'eritoare la #o#ulaia =%=%u$a( DeD#t, eu 1nsu/i a/ a'lat cu sur#rindere de eGisten`(acestei colectivit%i etnice la s'*r!itul anUor J:0, c*nd E studen+'und E uni #etrea/ vacantele de var% 1n satul H Mai, la sud de Man=alia, in
H9:

S)S .-h% # E

(iat* a#ro#iere de =rania ro/*noEbul=ar%( Ci relati8 resttZ 4colo, 1n a'ar% de

c (%Cu$i( Da vre/ea aceea, cuno!tea/ E ca toata lu/ea E doar tn #eiorativ al a#elativului de L0* "o/ #ro* j tor(& 'cD cu #redilecie de scriitorii ro/*ni din secolul al QZElea ( .U ' C/ as+de =%=%ut%" "Masile 4lecsandri&, Ce #rost ai /ai ' )a(P)@ C7etre ;s#Ecu&, 7orunci slu=ilor saf saE1 CiaFc% ca 7Jo =%=%ut%I 8idem9, 5 'at% a!a de vioaie !i de =/EU?U U un =%=%ut%I ";(D( Cara=ia= _U** EDri 1nc*t 'on'ii si 'lecarii, =%=%uii !i =u!atul a baii cu = stt*/b% sunt st%#*nii astei naii V" "Mi)ai E/inescu&( 4tunci 1n satul H Mai, a/ a'lat doar c% =a=au$u "in turca ea<aZ sunt vorbitorii unei li/bi turcice "=%=%u$a& !i ca suntde C= crestinE ortodoG%( Ulterior, c*nd a/ 1ncercat sa turnai 6I F'or/aii des#re etno=ene$a !i FLFFC nat o serie de di'icult%i( Cunt nu /ai #uin de H0 de teorii #nii e/o=ene$a acestei etnii, or E 1n ast'el de ca$uri E nu/%rul /are de CQ#otetice este un #ri/ si/#to/ de s%r%cie a in'or/a/br storice DeEa lun=ul ti/#ului, diver!i s#eciali!ti au susinut ca =a =tuQar 'i ur/a!ii #ro/ul=%rilor "#o#ulaie /rcica /i=rat secolul al MllElea de #e valea 'luviului Mol=a, la sud de Dun%re& sau c%, la ori=ine, =%=%u$ii ar 'i 'ost turciEoto/a/, slavoE bul=an, =reci, albane$i, /acedoneni sau c)iar aoI Mi)ai E/inescu, de eGe/#lu, credea in 180: ca a#ettti u ggun era 'olosit ca #orecl% #entru aEi dese/na #e aro/ann `)n Macedonia 8/pere, voi( ;Q, #( H0:&( Ulterior "dar @K@ E/inescu !iEa recunoscut 1n /od #ublic =re!eala, da\a intocui cu alta, acce#t*nd '%r% re$erve o teorie eronata, #r uataFree #loiestean% Multurul E 'oaia intereselor bu=are (@%? nu/e!te o 'oarte /ic% #arte din #o#orul ul#/F Fg de li/ba /atern% !i a$i vorbind turce!te Cau$a scf/baru-m au 'ost #ersecut%rile turcilor la venirea ;o(2 asu#ra FF bul=arii locuitori "ai& #%rilor a#ro#iate de Ma/a, uFF #ol !i Constantino#ole au 'ost @@*g?<< L$% 'iec%rui bul=ar ce nu vorbea turce!te a 'ost t%iata, din ei, ca s% sca#e de aceste nesu#ortabile #ersecut L>[[ * ado#te li/ba turceasc%, care /ai in ur/a a 'ost introdus ,
297

2 TS

'a/iliile lor !i au crescut 1n ea !i co#iii lor( Ei sunt cre!tini !i ast%$i, 1ns% vorbesc turce!te( 8recii "(((& sEau silit ca 1n toate locurile s% =reci$e$e !i #e ace!ti nenorocii, introduc*nduEle 1n biserici !i !coli li/ba =reac%( Din cau$a aceasta unii din ace!ti ggu6i sEau =reE ci$at "(((&" "M( E/inescu, /pere, voi( ;Q, #( H8:&( Du#% cu/ se vede, aceast% teorie naionalist% a 'ost #reluat% de E/inescu dintrEo 'oaie a intereselor bul=are"( Erorile #oetului naional sunt din /ai /ulte #uncte de vedere de ne1neles( ;n #ri/ul r*nd, av*nd 1n vedere cultura istoric% !i #oE litic% a autorului( 1n al doilea r*nd, in*nd cont de 'a#tul c% E/iE nescu tr%ia !i scria 1n Moldova, 1n sudEestul c%reia, cu doar dou% decenii 1n ur/% "1n 18-:&, se 1nc)eiase /asiva i/i=rare a =%=%uE $ilor( De alt'el, 1n a/#lul s%u studiu #rivind 1asara!ia "#ublicat 1n 1808&, M( E/inescu nici nuEi a/inte!te /%car #e =%=%u$i, cu toate c% re'ace istoria #rovinciei #*n% la $i1( Cin=ura eG#licaie a acestei necunoa!teri #oate 'i s%r%cia in'or/aiilor #rivind aceast% /odest% #o#ulaie, discreia" cu care sEa /ani'estat 1n istorie( ,%r% s% /ai evoc alte teorii, /ai /ult sau /ai #uin 'ante$iste, care au 'ost avansate deEa lun=ul ti/#ului, voi 1ncerca s% #re$int E#unct*nd c*teva coordonate istorice E teoria care #are a 'i cea /ai #robabil% #rivind ori=inea !i etno=ene$a =%=%u$ilor(

I. .tnogene6a
Ce #are c% str%/o!ii ggu6ilor ar 'i ogu6ii "sau gu6ii sau u6ii9, un trib turcie no/ad, din 4sia Central%( ;n a doua ju/%tate a #ri/ului /ileniu, =u$ii erau locali$ai 1n ste#ele din arealul cuE #rins 1ntre Marea Cas#ic%, Marea 4rai !i Munii Ural( Da 'el ca !i alte circa 60 de naii "bul=ari, ba!firi, /a=)iari, cu/ani, #ecene=i, slavi, osei, cirfa$ieni etc&, =u$ii erau vasali re=elui "fa=anului& fa$ar( Za$arii E #o#ulaie turcic%, de ase/enea, dar convertit% la /o$ais/ 1n anul 090 E reu!iser% s% cree$e 1n acea e#oc% un i/ens i/#eriu "la nord de Marea .ea=r%, Munii Cauca$, Marea Cas#ic% !i Marea 4rai&, care a 1n'lorit datorit% birurilor #e care le #erce#eau i
Mi)ai E/inescu, /pere, Ed( 4cade/iei, ucure!ti, voi( Q, ##( -:E00(

H98

de la toate triburile vasale !i datorit%, v%/ilor #e care le 1ncasau, control*nd #rinci#alele c%i co/erciale care str%b%teau $ona #e direciile nordEsud !i estEvest( 8u$ii erau r%$boinici !i #%stori ecve!tri; ei duceau un trai no/ad, cu or=ani$are tribal% !i cu reli=ie de ti# !a/anic( 5 bun% descriere a acestei #o#ulaii ni sEa #%strat 1n cartea a/basadorului arab 4)/ad ibnE,adlan, de la curtea cali'ului alEMuftadir, din a=dad( 1n anul 9H1, la conducerea unei /isiuni di#lo/aticoEreliE=ioase, ibnE,adlan a traversat E #rin estul M%rii Cas#ice E $ona locuit% de =u$i, #entru a ajun=e la bul=arii de #e Mol=a, 1n vederea isla/i$%rii acestora din ur/% !i ajutor%rii lor 1n lu#ta dus% 1/#otriva fa$arilor( ;at% c*teva 'ra=/ente des#re =u$i, eGtrase din cartea de/nitarului arab 2 Cunt no/a$i !i au case X^ corturiY de #*sl%( Ctau o vre/e 1ntrEun loc !i #e ur/% se /ut% 1n alt% #arte( De ve$i corturile 1/#r%!tiate ici !i colo, #este tot locul, du#% obiceiul no/a$ilor( Cu toate c% duc o via% =rea, se #oart% ca ni!te asini care sEau r%t%cit( .Eau nici o reli=ie care iEar #utea le=a de Du/ne$eu si nici nu se las% c%l%u$ii de 1nele#ciune ; nu se 1nc)in% la ni/ic( ;n sc)i/b, le $ic c%#eteniilor lor Lst%#*niI "(((&( Dru/ul #e care !iE1 ale= e )ot%r*t #rin s'atul #e careE1 in 1ntre ei "(((&( ,e/eile lor nu #oart% v%luri de 'a% cu b%rbaii lor sau cu str%inii( Wi nici nuE!i aco#er% vreo #arte a tru#ului lor de 'a% cu oa/enii "(((&( 8u$ii nu se s#al%((( @e'u$% #ur !i si/#lu s% aib% deEa 'ace cu a#a, 1n s#ecial ia/a(" 7reacurvia le e str%in%" E continu% ibnE,adlan E, iar )oE /oseGualitatea este socotit% de Xace!tiY turci dre#t un #%cat 1n=roE $itor"H( 8u$ii au vrut s%Ei o/oare #e toi cei din dele=aia arab% sau s%Ei je'uiasc% !i s%Ei tri/it% 1na#oi( 7robabil c% doar caracterul anEtifa$ar al /isiunii lui ibnE,adlan iEa convins #e =u$i s%Ei lase s% treac% /ai de#arte( Du#% anul 9:-, c*nd ru!ii condu!i de cnea$ul fievian CveaE toslav iEau 1nvins #e fa$ari E distru=*nduEle cetatea Carfel de #e Don !i ca#itala ;til de #e Mol=a E uria!ul i/#eriu al fa$arilor a 1nce#ut s% se destra/e( CEa 1ntreru#t ast'el o #erioad% de c*teva secole de relativ% acal/ie #entru estul Euro#ei, #erioad% cunoscut% 1n istorie sub nu/ele de >a: Cha6arica. 7o#ulaii turanice "#rintre
Art1-r Voestler* -l treispre6ecelea tri!. )mperiul 2ha6arilor i motenirea sa, Ed(
2

Nagar!*Ro,)* 1980, ##( 6:E68(

H99

aaN 6F- atunci inute sub control de care #ecene=ii, =oGii c cF&FFF, s#re re=iunile canatul fa$ar, au 1nce#usFnn=rF FF F nordE#ontrce a#oi s#re cen FF #o#ulallle au( QEQ''l "#*n% la /area /vFe a no F FF de to)tone din acest @@KiD m #unct de vedere lin=vistic aceste #o#ulaii tura/ce FF U si cu/anii( De aceea ei si rasial, "=&u$ii erau 1nrudit c,i#eca =F F F F 'a erau adesea con'undai de U7F dintre ei '%ceau re'erire contact si este =reu ast%$i @K< @6. Cert este 'a#tul c%, cronicile arabe, bi$antine, F'FF au loCuit 1n arealul /ai /ult de doua @@_ u=eac&, 1n Dobro=ea, 1n

nivelul lor sc%$ut de c<@K*@ - 'ie i/#ortant%( Da* - cu/anilor asu#ra 7RUFeolo=ice si lin=vistice "to#oni/e, iro+neneleerisdiFFFrF lirnbii ro/*ne etc(& sunt antro#oni/e, cuvinte intrate in Mdroni/ele #%strate de la convin=%toare( Daca/Ea!re'endoa( F(F F F u$i 1n Moldova se 7RF+F M& si, #robabil, "=& t al 7rutu "a'lueni ai @f@l9@i@Z@ a#ele cu #ro#riul lor etnoE u$%u( 5biceiul "=&u$ilor de j FFF F F ni/ "u$& este atestat @@(ormc& scria 1n 1198 ur/%E la =urile Dunarn FQli/ne "(((& #entru c%, venind de toarele 2 "Dacul& a 'ost nu/i a u nu( c*ndvalalac o oaste @@@d::Mt au nu/it acest lac /e!teu35si#unanduE_tabF#eI Ed( 4cader/ei, U$oli/ne" 84Xnte3Ll'XZ@Zl j 4L.D.,9. ,elul cu/ este 190`( 0D 'Fcro c% s1ja 'onetic% /% 'ac s% b%nuiesc descris lacul in cronica !i @a$el/( c% ar #utea 'i vorba de @@Kcm"orm c%reia =%=%u$ii ar 1n 1ncercarea de a co/bate F e/o=ra( 'i ur/a!ii "=&u$ilor !i cFRF'jFali$e$e in'luenele !i urE 'a Cilvia Ciubotaru au inceF , derii lor to

FJFtra o alt% eviden% !i anu/e acee a ca# U icii Mol( FratoF/ciundre#tlaa/onon(e1n FFF +vc ineMelesc%rec/=erealaast'clde# de F a d R ' 1a cele de su#raesti/are "evidente U/lldintre *J ENtrn0Fe darul deanerelevaadevFtonc( =a Ce auJeusit s% #%stre$e;(jjFFe este istoricul dtF/*ni !i turanici* suduMMoldoveF/e F c(
'n

Mo<Fv" meridionala in oanta nu a ,d [uni/ea, ;a!i, 198-&( riul "Edg U aceast% #erioad% CsecFercice7 a!e$ate 1n !esunle F conte/#0rane ' ct (cuit de con'runt%ri cu #o#ulaiile ru abU 1n descrierea invaFoiFjataF
eGe/#lug

F u*
decat

lor din anul 10:9, relatata decroni F nu u$ilor "o se/inie scita !i ace!tia /a no rFeei'i trec*nd ;strul in /asa, i/#reun CCto /on5QUe Wi 7U FtCerta aF#e bul=ari si #e ra/ei 1^ bi$antini E n( 4(5(Y !i 7'
ra

F 'a cora( Fser%nu/alE

c%d se urca #o#

oE

E cu/ ne asi=ur% cei ce @@f

@ buni de r%$boi !i darj

",Bn@ voi( B;, #E :1&( (( , st%vilit, sEau ado#tat !i i4 3ita unor ast'el d^ ta'FCF sEau alte 'olutii, iu a'ara celor *LL FC, `**** #*rn*nE aUa, cu unele LFIFZi* de viat% sedentar, de aE, turi 1n 1ncercarea de aEi trece la u lt0; -vallton( ColoE Fstina si de aEi 'olos, f@'@f turcice se #roducea i$areaunor re=iuniFunarenecu7[ F #e M aceste

-F"CC+LC-C; La ur/a, de doua #rocese

obli=atorii 2 cre!tinarea triburilor turcice !i trecerea lor la o via% sedentar%( De eGe/#lu, du#% 1n'r*n=erea u$ilor "1n 10:9&, conduE c%tori ai acestora venir% la 1/#%rat E conse/nea$% cronicarul E!i, #ri/ind #%/*nt din do/eniile statului din Macedonia, trecur% de #artea ro/eilor X^ bi$antinilorY !i devenir% aliai !i su#u!i ai acestora #*n% ast%$i(((" 84.L.D.,., voi( ;;;, #( :6&( Un alt eGe/#lu2 1n ur/a distru=%toarei 1n'r*n=eri su'erite de #ecene=i 1n localitatea tracic% Debunion "1n 1091&, ace!tia au 'ost cre!tinai de C'( C)irii din 7)ilea !i coloni$ai, 1/#reun% cu nevestele !i co#iii lor, 1ntrEo re=iune din nordul 8reciei, Mo=lena 84.L.D.,., voi( ;;;, #( 1:1 si #( HH9&( Dar locurile #redilecte 1n care erau a!e$ate aceste triburi de c%tre 1/#%raii i$anului erau re=iunile de la =rania nordic% a i/E #eriului, /ai ales 1n Dobro=ea !i 1n ul=aria de nordEest, 1) 1ncerE carea de a a#%ra i/#eriul de alte inva$ii( Da ju/%tatea secolului al QlElea "circa 1098&, o /are c%#etenie a unor triburi #ecene=e, ZeE =en, /er=*nd 1n ca#ital% X^ Constantino#olY !i vorbind cu 1/#%E ratul E notea$% cronicarul 8eor=ios Zedrenos E, a 'ost #ri/it cu bun%voin% !i /%reie !i, '%=%duind el c% va #ri/i !i s'*ntul bote$ !i c%Ei va convin=e !i #e oa/enii s%i s% 'ac% acest lucru, a 'ost ridicat la de/nitatea de patriciu !i a c%#%tat trei 'ort%ree din cele ridicate #e /alurile ;strului !i /ai /ulte stadii de #%/*nt !i a 'ost trecut deEacu/ 1nainte #rintre #rietenii !i aliaii ro/eilor ; /ai i/E #ortant e 1ns% 'a#tul c% a #ri/it, du#% cu/ '%=%duise, s'*ntul bote$ el !i oa/enii lui, 'iind tri/is un anu/e E'ti/ie, c%lu=%r cucernic, s% s%v*r!easc% du/ne$eiasca cu'undare 1n 'luviul ;stru !i s%Ei 'ac% #e toi #%rta!i la s'*ntul bote$" 84.L.D.,., voi( ;;;, #( 1-6&( 1n le=%E tur% cu locali$area acestei 'or/aiuni de triburi turcice cre!tinate !i a celor trei 'ort%ree de #e /alul Dun%rii, unii cercet%tori #ledea$% #entru nordul Dobro=ei, alii #entru re=iunea Durostorului "CilisE trei&6( 4!a cu/ a subliniat istoricul 8)eor=)e ;( r%tianu, 1nce#*nd cu a doua ju/%tate a secolului al QlElea, #ecene=ii, u$ii, cu/anii trebuie s% 'i constituit /ici 'or/aiuni autono/e #e teritoriul veE c)ii Cc]t)ia Minor !i 1n re=iunea adiacent% #*n% la Delt%, recunosE
3

Me$i 7( Diaconu, &es >etchenegues au 1as Danu!e, ucure!ti, 1900, #( -8, cu 1ntrea=a biblio=ra'ie a #roble/ei(

302

c*nd o oarecare le=%tur% de de#enden% /ilitar% 'a% de ;/#eriu, ce #%stra ast'el un dre#t teoretic asu#ra unei #rovincii #e care 1n 'a#t leEo abandonase" DMarea Feagr, 1988, voi( ;, #( 6H8&( 1n secolul al QllElea, #rocesul de sedentari$are !i de cre!tinare a triburilor turcice a continuat !i sEa accentuat 1n aceast% $on%, deE nu/it% 1n e#oc% >aristrion "sau >aradunavon9, care a r%/as totu!i o thema a#arte, o subdivi$iune ad/inistrativ% "cu centrul la DuroE stor& a ;/#eriului i$antin la Dun%rea de [os( 4bia 1n secolul al QB;Elea aceste /ici 'or/aiuni autono/e" sEau #utut constitui 1ntrEun stat de sine st%t%tor Dstatul ogu69, c)iar dac% el a 'ost 1nte/eiat sub e=ida i/#eriului( Este secolul c*nd 1nce#e o nou% "!i ulti/%& n%v%lire a unei #o#ulaii asiate "t%tarii& !i eGistena unui statEta/#on la =rania de nordEest a i/#eriului nu #utea 'i dec*t bene'ic%( 1n 1H:1, sultanul sel=iucid ;$$edin Zaifau$ "din /a/% cre!tin%, =recoaic%& E detronat !i alun=at din 'ultanatul de )conium "4sia Mic%& E se re'u=ia$% 1n i$an, 1/#reun% cu o #uternic% 'lot% !i ar/at%( 1/#%ratul Mi)ail M;;; 7aleolo=ul iEa acordat a$il( EGEsultanul turc iEa cerut 1/#%ratului 'ie s%E1 ajute cu ar/ata s%E!i reca#ete sultanatul, 'ie s%Ei #er/it% lui !i oa/enilor s%i s%E!i 1nte/eie$e un stat 1n cadrai i/#eriului( 1/#%ratul a o#tat #enE tru soluia a doua !i iEa o'erit >aristrion u_ "Dobro=ea !i nordEestul ul=ariei&( 4colo, Zaifau$ "1H68E1H08& a uni'icat triburile turcice a!e$ate 1n $on% !i a 1nte/eiat statul ogu6 1n 1H:6( Misiunea lui nu a 'ost 'oarte di'icil%, #entru c% #o#ulaia acestei noi 'or/aiuni #oE liticoEad/inistrative era relativ o/o=en% din #unct de vedere linE =vistic, reli=ios !i etnic 2 /ajoritatea erau turco'oni, cre!tini !i de ori=ine turanic% "#ecene=i, cu/ani, u$i, sel=iuci$i&, care se consiE derau cu toii a 'i descendeni dintrEo aceea!i #o#ulaie turcic%, ogu6ii, cu un str%/o! 1nte/eietor se/ile=endar, 5=u$EBan "c'( veE c)ea cronic% turceeasc% /gu6 name9. Ctatul o=u$ era, din #unct de vedere #olitic, inde#endent de arii bul=ari !i, din #unct de vedere ecle$iastic, de 7atriar)atul bul=ar de la +1/ovo, 'iind un e:arhat a#arte, #endinte direct de 7atriar)atul de la Constantino#ol9(
8,D( alasce'', "mpratul Mihail 7)Q >aleologul i statul oguiilor pe rmul Mrii Fegre, cu o introducere de 8)( ;( r*tianu, ;a!i, 1990; 4( Decei, ,elaii romno orien tale, ucure!ti, 1908, ##( 1:9E19H(
4

303

Du#% Zaifau$, unc)iul acestuia, Car] Calt1f, a r%/as #e troE nul o=u$ilor( 7e la 1661, vestitul c%l%tor arab ibnE attuta, 1n dru/ #rin Dobro=ea, descria /or/*ntul acestuia de la ,, abaECalt1f" "^ abada=, la sud de +ulcea&( Ulterior, statul o=u$ilor cre!tini a 'ost condus, din 169:, de alifa E un co/andant u$ sau cu/an, care !iEa 'iGat ca#itala la alcic ; du#% /oartea acestuia, 1n 16-9, de 'ratele s%u, des#otul Dobrotici 8(erra Do!roticii ^ Dobro=ea&; din 168:, de ulti/ul des#ot al o=u$ilor, ;an)o, nu/it 1n e#oc% !i ;oanc)os sau ;vanco sau "de c%tre turci& Dobrio=lu, 'iind 'iul lui Dobrotici( 1n ulti/ele decenii ale secolului al QlMElea, statul o=uE $ilor a trecut, te/#orar, sub su$eranitatea voievo$ilor b%rii @o/*E ne!ti "@adu al ;lElea, Mircea cel %tr*n&( De la 1nce#utul secolului al QMElea "/ai ales du#% 1910, c*nd oto/anii lui Ma)o/ed ; ocuE #% Dobro=ea&, acest stat se destra/% ca 'or/aiune #olitic%, intr*nd sub autoritatea !i 1n co/#onena ;/#eriului oto/an( Ctatul o=u$ilor a dis#%rut din istorie, dar nu !i #o#ulaia care 1l co/#unea( Ea a r%/as #e loc, '%r% s% renune la li/ba turcic% #e care o vorbea "1n /ijlocul unor #o#ulaii vorbitoare de li/b% bulE =ar% sau ro/*n%& !i nici la reli=ia cre!tinEortodoG% #e care o #racE tica "1n #o'ida #resiunii isla/ice eGercitate de oto/ani&( 1n 1:-9, de eGe/#lu, c%l%torul turc Evlia Celebi, 1n dru/ s#re ;a!i, nu/ea re=iunea din nordEestul ul=ariei Q6i e$alet, adic% bara u$ilor"( .u a/ inserat 1n /od =ratuit tot acest eGcurs istoric( 7entru c%, du#% #%rerea /ea, acolo "1n sudul Dobro=ei !i nordEestul ulE =ariei& !i atunci "1n secolele Q;EQ;M& trebuie locali$at% !i datat% etno=ene$a =%=%u$ilor 2 ar)aicului 'ond etnic "co/#us din #eceE ne=i, cu/ani !i, /ai ales, u$i& i sEau su#ra#us turcii sel=iuci$i !i, ulterior, cei oto/ani( Datele lin=vistice con'ir/% aceast% i#ote$%( 5rientalistul #olone$ +( Zodalsfi, de la Universitatea din CracoE via, studiind li/ba =%=%u$%, a decelat trei niveluri succesive, #e care 8)( ;( r%tianu leEa #re$entat ast'el2 1& un nivel lin=vistic ar)aic "r%/%!ie ale =raiurilor #ecene=e, cu/ane !i u$e, anterioare secolului al QB;Elea&, H& un nivel inter/ediar, in'luene dintrEo li/b% turcic% sudic%, #reEoto/an% "li/ba turcilor sel=iuci$i, secolele Q;;;EQ;M&,
304

6& un nivel ulterior "ele/ente #rovenind din li/ba turc% otoE /an%, de la 1nce#utul secolului al QMElea&(

7. :tnonim
1nainte de a #re$enta c*teva date #rivind istoria /odern% a =%=%u$ilor "secolele QM;;;EQQ&, este interesant de v%$ut care este ori=inea etnoni/ului ggu6. +rebuie s#us c% nu se !tie c*nd si 1n ce condiii a a#%rut acest etnoni/, iar 1n le=%tur% cu eti/oloE =ia a#elativului res#ectiv sEau enunat diverse soluii, r%/ase toate la un nivel i#otetic( Moi 1ncerca s% #re$int doar c*teva dintre ele( Unii cercet%tori "@adlo'', M(4( Mo!fo''& au susinut teoria con'or/ c%reia gaga ar 'i 'ost nu/ele unui trib al u$ilor, un trib nu/it gaga u6, !i care ar 'i dat nu/ele 1ntre=ii #o#ulaii "dar un ast'el de trib nu este atestat 1n literatura istoric% /edieval%&( Un alt cercet%tor bul=ar "4(;( Mano''& a susinut 'a#tul c%, 1n li/ba =%E =%u$%, cuv*ntul gaga ar 1nse/na dre#t", iar gaga u6 ar 1nse/na u$ dre#tcredincios", adic% u$ cre!tin" "a#elativ #reluat #entru a se di'erenia de alte triburi turcice din $on%, care au ado#tat islaE /is/ul&:( Unii cercet%tori "#rintre care M(C( 3elenciuc&0 consider% c% etnoni/ul ggu6 sEa n%scut t*r$iu, 1n secolul al QMU;Elea, !i c% este un cuv*nt coru#t din etnoni/ul 8g9u6. ;#ote$a cea /ai #robabil% a 'ost susinut% de 8(D( alasce'' !i #reluat% ulterior de 7aul >ittef, 4( Decei8 !(a( Ce #are c% nu/ele sultanului care a 1nte/eiat statul o=u$, Zaifau$, a stat la ori=inea etnoni/ului gagau6 "turcii 1l nu/eau Zaifavu$, iar =%=%u$ii sunt nu/ii de turci gagavu69. CEa de/onstrat #osibilitatea !i #roE
+(Zodalsfi,,,Des+urcsetlalan=ueturSuedela ul=ariedu.ordEEst",1n,,7olsfa 4fad( U/ietnosci", 1:, Cracovia, 1966; 8)( ;( r%tianu, introducere la8(D( alasce'', op. cit., #( - ; 8)( ;( r%tianu, .ouvelles contributions * lJ)istoire de la Dobroudja au Mo]en 4=e", 1n @evue BistoriSue du CudEEst Euro#een", QQ;, ucure!ti, 1999, ##( 00E81(
4

4(;( Mano'', /rigina ggu6ilor, ucure!ti, 1990, #( H8, ve$i !i ##( 9HE99(
7

M(C( 3elenciuc, Faselnie 1essara!ii i podnestrovia v [)[ v., Ed( Wtiina, C)i!in%u, 1909, #( 199(
>

8(D( alasce'', op. cit.; 4( Decei, op. cit.; 7aul >ittef, Des 8a=au$es ^ Des =ens de Za]faus", 1n @oc$nif 5rientalist]c$n]", QM;;, Zrafod, 19-6(

305

babilitatea ca di'ton=ul ai s% devin% a, !i ca sunetul 2 s% devin% g "de eGe/#lu Zaliafra E 8alia=ra&( 7e de alt% #arte, ast'el de 'eno/ene etnoni/ice erau eGtre/ j de 'recvente la triburile centralEasiatice 2 turcii selgiuci6i !iEau luat ; nu/ele de la Cel=iuf E !e' de trib !i 'ondator al dinastiei o/oniE /e ; ttarii nogai, de la .o=aiEBan ; u6!ecii, de la U$befEBan al Boardei de 4ur ; turcii otomani 8osmanl"i9, de la e/irul 5t)/an "5s/an& E 'ondatorul statului oto/an !i c)iar turcii ogu6i !iEau 1/#ru/utat nu/ele de la se/ile=endarul str%/o! e#oni/ 5=u$E Ban( De alt'el, acest obicei etnoni/ic era notoriu !i 1n Evul Mediu J2 1n secolul al QlElea, istoricul bi$antin 8eor=ios Zedrenos l scria c% 'iecare trib #ecene= avea c*te un nu/e #articular, /o!E j teninduE!i 'iecare denu/irea de la str%/o!ul !i 1nte/eietorul lor" 84.L.D.,., voi ;;;, #( 1-1&E 4cest obicei e#oni/ic al suveranilor o=u$i sEa eGtins siJ1n to#oni/ie 2 ca#itala lui abaECalt1f a devenit abada=, ca#itala lui alifa a devenit altic, ara lui Dobrotici a devenit Dobro=ea !(a(/(d( +otu!i, aceast% teorie r%/*ne doar #robabil%, su#ort*nd unele contraar=ii/ente( 1n #ri/ul r*nd, 'a#tul c% cel dint*i conduc%tor al o=u$ilor, Zaifau$, a avut un rol /odest 1n ceea ce #rive!te 1nteE /eiereaJ#ro#riuE$is% a statului o=u$", #rinci#alele /erite reveE ninduEi unc)iului acestuia, Car] abaECalt1f( ;n al doilea r*nd, 'a#tul c%, la ju/%tatea secolului al QM;;Elea, c%l%torul Evlia Celebi nu/ea $ona res#ectiv% bara u$ilor", !i nu bara =%=%u$ilor"( @%E /*ne ca cercet%ri viitoare s% 'ac% lu/in% 1n aceast% controversata #roble/% a ori=inii etnoni/ului ggu6.

3. <oua emigrare +r%ind secole deEa r*ndul sub autoritatea s#iritual% !i #oE litic% a altor naii, =%=%u$ii nu au reu!it s%E!i cree$e !i s%E!i #%stre$e o cultur% !i o literatur% naional%9( Di/ba =%=%u$% E #e care unii lin=vi!ti oJconsider% a 'i o li/b% turcic% de sine st%t%toare, iar alii
Me$i 4ndrei 7i##idi, ;nde#enden% #entru 6,- O din #o#ulaia statului", o introE ducere la articolul /eu 8%=%u$ii E ori=ini, etno=ene$%, istoric", 1n HH", nr( -0,H8 dece/E brie 1990, ##( 19E1-(
9

60:

'iind un dialect al li/bii turce E a 'ost in'luenat% de li/bile bul=ara, turc% "oto/an%&, =reac%, ro/*n% !i, 1n ulti/ele dou% secole, de li/bile rus% !i ucrainean%( 1n 'uncie de in'luena #e care au su'eritE o, =%=%u$ii #ot 'i 1/#%rii 1n /ai /ulte =ru#e 2 a& cei in'luenai de cultura !i li/ba bul=ar% "a!aEnu/iii ggu6i !ulgari9 ; /ai ales ace!tia au e/i=rat 1n sudul asarabiei 1) secolul al QlQElea ; b& cei in'luenai de cultura !i li/ba =reac% "a!aEnu/iii ggu6i greci9, care, 1n bun% #arte, au e/i=rat 1n 8recia la 1nce#utul secolului QQ ; c& a!aE nu/iii has"l gagavu6 "^ =%=%u$i adev%rai"&10( Da 1nce#utul secolului al QM;;;Elea eGodul =%=%u$ilor 1n Moldova nu 1nce#use 1nc%( Ccriind des#re nea/urile" care tr%iau 1n MoldovaE at*t de /ulte !i at*t de deosebite" EDi/itrie Cante/ir nuEi /enionea$% #e =%=%u$i( 7rintre alii, 1i nu/e!te, e dre#t, #e bul=ari !i #e turci, dar des#re #ri/ii nu s#une c% ar 'i 'ost turcoE 'oni, iar des#re ulti/ii nu s#une c% ar 'i 'ost cre!tini "ci /usul/ani, deci oto/ani& 8Descriptio Moldaviae, ca#( QM;&( 7ri/ele e/i=r%ri ale =%=%u$ilor, din nordEestul ul=ariei 1n sudul asarabiei, sunt atestate abia 1n ulti/ele decenii ale secolului al QM;;;Elea "1n #eE rioada 10:9E1091&, datorit% unor 1nlesniri !i #rivile=ii acordate de Efaterina a ;iEa, interesat% 1n coloni$area u=eacului cu #o#ulaii alo=ene( Dar 1n aceast% #erioad% nu/%rul =%=%u$ilor e/i=rai a 'ost relativ /ic( Coloni$area 1n /as% a u=eacului sEa #rodus 1n #ri/a ju/%E tate a secolului al QlQElea, 1n ur/a r%$boaielor rusoEturce din 180:E181H "c*nd inutul dintre 7rut !i .ist/ a intrat 1n co/#onena @usiei& !i din 18H8E18H9( 7ractic, coloni$area sEa 1nc)eiat 1n ur/a r%$boiului Cri/eii "18-6E18-:&, c*nd sudul asarabiei a 'ost retrocedat Moldovei( 1n toat% aceast% #erioad%, autorit%ile ariste au #ro/ul=at o serie de u2a6uri "/ai ales cele din 1819 !i 18H0&, /enite s% 'acilite$e i/i=rarea !i s% acorde condiii avantajoase coE loni!tilor alo=eni, cu sco#ul de a /odi'ica E 1n /od arti'icial Eco/#onena etnic% a asarabiei( 1n #lus, u=eacul era 1n acea e#oE c% o re=iune cu densitate de/o=ra'ic% sc%$ut%, 1n s#ecial datorit%
ca
10

4(;( Mano'', op cit.

600

retra=erilor 1n /as% ale t%tarilor no=ai dincolo, de .istru "1n anii 10-9,1000 !i, /ai ales, 1800&( .u era vorba nu/ai de coloni!ti =%=%u$i, ci !i de bul=ari, s*rbi, ucraineni, ne/i etc( 7rivile=iile de care se bucurau ace!tia erau eGce#ionale2 'iecare 'a/ilie de coloni!ti #ri/ea s#re 'olosin% cirE ca --E:- de )ectare de #%/*nt bun, dre#tul de a 'olosi #%/*nturile ne1/#%rtite, scutiri de d%ri !i de i/#o$ite "#e 6E10 ani&, scutirea de serviciul /ilitar !i /ulte alte avantaje 'a% de #o#ulaia indi=en%, #re#onderent ro/*neasc%( Coloni!tii =%=%u$i sEau =os#od%rit desE tul de bine 1n u=eac, #ractic*nd /ai ales #%storitul "activitatea lor tradiional%&, iar ulterior !i =r%din%ritul, #o/icultura !i viticultura, 1n acea #erioad%, =%=%u$ii ocu#au H8 de sate "a!e$ate, de re=ul%, #e v%ile r*urilor ;al#u=, Dun=a !i a'lueni&, dintre care HH de sate erau e/ina/ente =%=%u$e( Este =reu de stabilit nu/%rul de atunci al coloni!tilor =%=%u$i, #entru c% docu/entele !i recens%/*nturile din secolul al QlQElea nu '%ceau distincie 1ntre ace!tia !i coloni!tii bul=ari( 4t*t unii, c*t !i ceilali erau considerai !i 1nre=istrai ca 'iind bul=ari"( +otu!i, a/#loarea !i dina/ica #rocesului de coloni$are !i a#oi de evoluie de/o=ra'ic% #ot 'i sesi$ate #rin trecerea 1n revist% a c*torva ci're 2 1n anul 1810 erau 19 600 de bul=ari !i =%=%u$i "6,9 O din #o#uE laia asarabiei&, 1n 1866 erau :9 000 "9,1 O ; este evident% cre!E terea de/o=ra'ic% du#% u2a6urile din 1819E18H0&, 1n 18-9 erau 89 H00 "8 O&, 1n 1890 erau 1-9 000 "8,H O&( Din nu/%rul total de bul=ari !i =%=%u$i, 1nre=istrai 1n anii res#ectivi, nu/%rul =%=%u$iE lor este socotit a 'i de circa o trei/e( 4bia la recens%/*ntul din 1890 nu/%rul =%=%u$ilor "-- 800 ; #rocentual H,9 O& a#are conse/nat se#arat de cel al bul=arilor( 1n 1960 E la recens%/*ntul #o#ulaiei din @o/*nia E =%=%u$ii re#reE $entau 6,9 O din totalul #o#ulaiei din asarabia, adic% E 1n ci're absolute E 98 100 de su'lete( Da recens%/*ntul din 1909, nu/%rul =%=%u$ilor din @(C(C( Moldoveneasc% a 'ost stabilit la 168 000 "6,- O din totalul #o#ulaiei re#ublicii&, iar la ulti/ul recens%/*nt E cel din 1989 E au 'ost 1nre=istrai 1-6 000 de =%=%u$i "6,-6 O&( Dintre ace!tia, circa -0 O tr%iesc 1n /ediul rural( 1n a'ar% de @e#ublica Moldova, colectivit%i co/#acte E /ai /ari sau /ai /ici E de =%=%u$i locuiesc 1n sudEvestul Ucrainei "1n $ona 5desa !i 3a#orojie&, 1n Cauca$ul de .ord !i 1n Za$a)stan, 1n
308

@o/*nia "sudul Dobro=ei& !i /ai ales 1n ul=aria "1n circa 9- de localit%i din nordEestul %rii, 1n ora!ele Ma/a, Zava/a, alcic, =eala, Cabla !i 1n satele din aceast% re=iune&( @evenind la @e#ublica Moldova, aici eGist% 6H de localit%i =%=%u$e, toate 1n sudul re#ubliE cii, a/#lasate ast'el "'olosesc actuala 1/#%rire teritorialEad/inisE trativ%& 2 9 localit%i 1n raionul Co/rat, 0 1n raionul Cead1rEDun=a, - 1n raionul Mulc%ne!ti, 9 1n raionul asarabeasca, 6 1n raionul +araclia !i c*te o localitate 1n raioanele Ca)ul, Deova, Ci/islia !i C%u!ani( Du#% cu/ se vede, cea /ai /are concentraie de =%=%u$i se a'l% 1n raioanele Co/rat ":9,-- O din #o#ulaia raionului&, CeaE d1rEDun=a ":9,H1 O& !i Mulc%ne!ti "68,19 O& E ulti/ul raion neE 'iind vecin cu #ri/ele dou%( 5 dat% cu a!e$area =%=%u$ilor 1n sudul asarabiei "1n ur/% cu 1-0EH00 ani&, #rin convieuirea cu #o#ulaia ro/*neasc% din aceast% $on%, /ulte ele/ente ale culturii /ateriale !i s#irituale /oldoE vene!ti au 'ost #reluate de =%=%u$i( ;n'luenele sunt vi$ibile la nivelul #ortului, al )ranei, al ar)itecturii %r%ne!ti #recu/ !i al obiE ceiurilor !i credinelor #o#ulare11( De ase/enea, li/ba =%=%u$ilor "turcica 1n esen%& a #reluat o serie de cuvinte bul=%re!ti, ruse!ti, ucrainene !i ro/*ne!ti( Din raiuni lesne de 1neles, du#% 1999 =%E =%u$ii au 'ost #uternic rusi'icai, /ai ales la nivelul li/bii( ;nvoE c*nd /otivul ado#t%rii )ot%r*rii "din au=ust 1989& ca li/ba ro/*n% s% 'ie li/ba o'icial% 1n @e#ublica Moldova !i =ra'ia s% 'ie latin%, /i!carea Gagau6 halc" "^ #o#orul =%=%u$"& a cerut s% se constituie o ,epu!lic autonom ggu6. Este /ai /ult un #reE teGt, dec*t un /otiv, #entru c% )ot%r*rea a/intit% "De=ea cu #riE vire la 'uncionarea li/bilor vorbite #e teritoriul @(C(C( Moldova"& cons'ine!te 1n /od eG#res dre#tul #o#ulaiei =%=%u$e de aE!i #%sE tra identitatea etnic%, lin=vistic% !i cultural%( Este evident 'a#tul c% liderii =%=%u$ilor au 'ost incitai 1n direcia se#aratis/ului, 'iinduEle inoculat% ideea absurd% a autono/iei( @%s#un$%tori de aceast% criE $% interetnic% sunt /ai ales unii lideri /oscovii !i liderii #o#ulaiei nistrene ruso'one1H( Motivul acestei de$bin%ri este !i el evident2
M(C( 3elenciuc, op. cit., ##( 199EH01( 1H EGist% b%nuialaE scrie 4ndrei 7i##idi 1n 1990 E ca a'ir/area unei identit%i naionale =%=%u$e nEar 'i dec*t un e'ect direct al #oliticii sovietice( Dar dac% e un re'leG s#ontan, #rodus c)iar de eGe/#lul ro/*nesc Xdin @e#ublica MoldovaE n( 4(5(Y, c%ruia i se o#une c" E c'( 4ndrei 7i##idi, art. cit., #( 19(

609

#rin crearea unor re#ublici autono/e 'anto/% "cea =%=%u$% !i cea nistrean%& se 1ncearc% s% se co/#ro/it% #rocesul de re=%sire a identit%ii naionale /oldovene!ti !i cel de edi'icare a unei suveraE nit%i autentice a @e#ublicii Moldova, 1n vederea unirii ulterioare cu @o/*nia( Conclu$ia stadiului /eu este '%r% ec)ivoc : nici un ar=u/ent, de nici o natur%, nu vine 1n s#rijinul cre%rii unei reE #ublici autono/e =%=%u$e #e teritoriul E !i a!a ciuntit E al @e#uE blicii Moldova( 4r=u/entele de ordin istoric, etno=enetic, de/o=ra'ic etc( nu justi'ic% !i nu le=iti/ea$% o ast'el de soluie(
"Ctudiu a#%rut 1n revista HH", nr( -0, H8 dece/brie 1990, ##( 19E1-&

D. O istorie a <i<lioci!-l-i
E -rde !i!lioteca V 3 Da am optit eu, ls#ndu ma sf@itdeputerisacadlapamant
aJU/berto Eco, Fumele trandafirului, 198U

1n/itolo=iau/versal%,taFF c%rilor sunt #use eGclusiv 7[cFF /it asiroEbabUoE toediat re=resiunea Cos/osului in Baos( FF F e F FF #r/ /an, de/onul 3u sustra=e $eu LF,ta ascunde sub 7F7FFlCFF de $eul Marduf, sus#endarea nor/elor ( 3u estei t%bliele destinului" sunt LF'F1FFFF"FF F

este re/

te/#orar co/#ro/is( 5nce re=n* totalitar are @@@@ deosebesc de altele( E#oca in F F 7 FF etnice 1n care #rinde r%d%cini, do=/a @ sitotu!i, dicE at*tea ele/ente ca,e concura la ailoarea sa s#e FF tatunle /ai /ult se asea/%n% intre F de at FF c*nd si oriunde o do=/a *j****aeF g F 'a% eseniale #ar a 'i obli=atori, [FF[ ie( 1n /od 'iEde intelectuali si 'a% de 7rodusF0FCa=inat% 1n 19-6 de resc, =*ndul /% duce la uto#ia @@@@ literare nu

'i /ult /ai bo=at% !i /ai teri'iant% dec*t roadele oric%rei i/a=iE naii( 1n jurul anului 000 1(e(n( este se/nalat #oate cel /ai ar)aic 'eno/en de acest =en( ;n vederea reintroducerii 'orate a do=/ei /onoteiste, a cultului lui ;e)ova E du#% o e#oc% de toleran% reliE =ioas% instaurat% de Colo/on E re=ele iudeu le$ec)ia "in'luenat de #roorocul ;saiia& a distrus nu nu/ai ca#i!tile 1nc)inate altor $ei, dar !i 'ai/oasa Carte a lui 'olomon 2 El "(((& a s'%r*/at st*l#ii cu #isanii idole!ti" "H ,egi, 18,9&( Conin*nd in'or/aii des#re re/eE dii, talis/ane, desc*ntece !i =esturi /a=ice de t%/%duire, de eGorE ci$are a de/onilor bolilor, scrierea lui Colo/on trebuia E 1n vi$iunea lui le$ec)ia E s% 'ie abro=at% !i distrus%, #entru c% oa/enii nu se /ai ru=au la ;e)ova ca s% le aline durerile tru#e!ti !i su'lete!ti( 4!a cu/ sEa trans/is in'or/aia ulterior, #rin (almud, Cartea lui 'olomon ar 'i 'ost ars%( Da 'el a 'ost conse/nat% !i 1n vec)ile Lronografe ro/*ne!ti2 Wi v%$*nd "le$ec)ia& c% au #%r%sit oa/eE nii a s% 1nc)ina !i a s% ru=a lui Du/ned$%u #entru boale, au tri/is de au str*ns toate c%rile acelea !i leEau aruncat 1n 'oc, de au ars(" "C% #un 1n #arante$% 'a#tul c%, du#% dou% /ilenii, #a#a ;noceniu al MlElea va re#eta =estul re=elui iudeu, ar$*nd 1n #ublic &e &ivre de 'alomon. 4lte do=/e, acelea!i n%ravuri(((&1( .u insist acu/ asu#ra suveranului babilonian .abonassar, care a cre$ut c% este su'icient s% distru=% toate cronicile 1nainta!ilor #entru ca Du/ea s% 1ncea#% cu el 1nsu!i( Cc)i/b*nd /eridianul, /% o#resc asu#ra 'i=urii 1/#%ratului c)ine$ 3)en= E un /e=aloE /an #aranoic care 1i #re'i=urea$% #e cei euro#eni din secolul QQ( 4 do/nit 6: de ani "H9:EH10 1(e(n(&, sEa autointitulat 7ri/ul 1/E #%rat" 8'hih huangdi9, a cucerit toate statele din jur, a dis#us reE construirea !i #relun=irea Marelui Zid, s%#area unui canal 1n lun=i/e de 1-0 f/, construirea de i/ense #alate i/#eriale !i a unui #rodi=ios /or/*nt /ultica/eral 1n interiorul /untelui Di, a de#ortat -00 000 de o#oneni "dintre care #e /uli iEa eGecutat&, a inter$is toate c%rile "cu eGce#ia celor de divinaie& !i, 1n 'inal "H16 1(e(n(&, a dis#us arderea lor 1n #ublic, #entru ca istoria s% 1ncea#% de la el !i s% se !tear=% a/intirea 1/#%railor care lEau #recedat( El
4ndrei 5i!teanu, Motive si semnificaii mito sim!olice, Ed( Minerva, ucure!ti, 1989, #( H68 sS(

61H

1Ci 1nc)i#uia c% #oate E #rintrEun sin=ur =est E s% aneanti$e$e trei /ilenii de civili$aie c)ine$% !i nu/e ca 1/#%ratul 8alben !i Buan= +$u sau Con'ucius !i Dao +$e( Cei care ascundeau c%ri, 1ncerc*nd s% le salve$e de la distruE =ere, erau sti=/ati$ai cu 'ierul ro!u !i os*ndii s% trudeasc% #*n% la /oarte la 1n%larea Marelui 3id din nordul ;/#eriului( 4 arde c%ri !i a ridica 'orti'icaii sunt 1ntre#rinderi obi!nuite #entru #rinE ci#i" E 1ncearc% [or=e Duis or=es s%E!i eG#lice contradicia dintre i/#ulsul distructiv !i cel constructiv care au /arcat destinul suveE ranului c)ine$lb,s( @evin 1n 5rientul 4#ro#iat, la cali'ul 5/ar ;bn al Z)attab, ajuns 1n 'aa ne#reuitei 1i!lioteci din -le:andria 1ntrEo ne'ast% $i de se#te/brie a anului :9H e(n( 5/ar este un ti# a#arte de !i!lio piroman. El nu #are a 'i st%#*nit de o ur% oarb% 'a% de c%ri, ci de una lucid%( Este, deci, cu at*t /ai #ri/ejdios( Dac% aceste c%ri E!iEar 'i s#us cali'ul E conin aceea!i doctrin% ca 1n Coran, atunci sunt de #risos !i trebuie distruse( Dac% ele conin alt% doctrin% deE c*t 1n Coran, atunci sunt d%un%toare !i trebuie distruse(" Evident, #re/isele sunt 'alse, dar ce contea$%, conclu$ia e lo=ic% !i soluia e unic% !i inevitabil% 2 incendierea bibliotecii( Multe secole de 1nE ele#ciune, te$auri$ate 1n 000 000 de c%ri, sEau trans'or/at 1n 'u/ 1n c*teva oreH( Cine ar #utea s%E!i i/a=ine$e cu/ sEar 'i de$voltat
;C [(D( or=es, Cartea de nisip, Ed( Univers, ucure!ti, 1986,##(l0:E109; ve$i !i ;(7E Culianu, )ter in silvis, ED4C, Messina, 1981, ##( 109E116; @o=er Caillois, &e m$the et lHhomme, 7aris, 190H, ##( 1H0E160; [aSues 8ernet, &umea chine6, Ed( Meridiane, 198-, voi( l,##( 19:E199( 1n Colegiul invi6i!il, una dintre Qltimele povestiri scrise de ;oan 7etru Culianu, 1n colaborare cu B(C( >iesner, este vorba de un cole=iu de o#t bibliotecari 1nele#i care adE /inistrea$% de secole 'ai/oasa 1i!liotec din -le:andria, ascuns% 1n =aleriile labirintice s%#ate 1ntrEo colin%( C*nd unul dintre ei /oare, altul 1i ia locul( Cole=iul invi$ibil" a#%r% acest uria! te$aur livresc de #uterea lu/easc%"( De 'iecare dat% c*nd un suveran descreierat desco#er% iblioteca !i vrea sEo incendie$e, cei o#t /ari bibliotecari 1i #un la dis#o$iie /aculatur% !i volu/e li#site de i/#ortan%, ast'el c% suveranul este convins c% iblioteca a 'ost distrus%( Wi, o dat% cu el, e convins% 1ntrea=a lu/e( 4st'el, cu toate c% a 'ost incendiat%" de /ai /ulte ori, 1i!lioteca din -le:andria continu% s% 'uncione$e 1n tain%, sub colin%, =estionat% de Cole=iul invi$ibil" co/#us din cei o#t /ari bibliotecari( C'( ;(7( Culianu, >ergamentul diafan. Qltimele povestiri,.d. .e/ira, ucure!ti, 199:, ##( 181E180( 4ceast% soluie uto#ic% 1/i aduce a/inte de cei cinci c%rturari r%t%citori "i/a=inai de @a] radbur]&, care 1n alt c)i# E #rin /e/orarea tuturor c%rilor eGistente E 1ncearc% s% salve$e iblioteca lu/ii, 1nainte ca ea s% 'ie adus% la te/#eratura de 9-<" 4ahrenheit E te/#eratura la care )*rtia din care sunt '%cute c%rile ia 'oc !i se /istuie"(

616

u/anitatea si cu/ ar 'i ar%tat ea ast%$i dac% 5/ar !iEar 'i #us 0a( ; /enii s% citeasc% volu/ele 1i!liotecii din -le:andria "sau /%car ; s% le i=nore&, 1n loc s% le ard%6 c Cert este c% 5/ar !iEa c*!ti=at celebritatea, c)iar dac% una su/br%( 5ricine scrie, vorbe!te sau =*nde!te des#re 1i. ; !lioteca din -le:andria, trebuie s% scrie, s% vorbeasc% sau s% =*ndeasc% des#re cali'ul 5/ar !i, iat%, eu 1nsu/i nu #ot ; s% 'ac eGce#ie de la aceast% re=ul%( Dar celebritatea cali'ului isla/ic nu a 'ost =enerat% doar de abo/inabilul s%u =est, ci si de raiona/entul care iEa #recedat( Dile/a cali'ului 5/ar" este #*n% ast%$i, #redat% studenilor la cursul des#re silo=is/( "Du#% /ai #uin de un secol, un alt #iro/an, iconoclastul 1/#%rat bi$antin Deon al ;;Mea ;saurianul, !iEa c*!ti=at la [ r*ndul s%u celebritatea arunc*nd 1n 'oc icoanele cre!tine, dar si incediind iblioteca din Constantino#ol(& +i#olo=ic vorbind, cali'ul 5/ar 1ntrune!te tr%s%turile eseniale ale unei cate=orii de doctrinari( Destui au 'ost aceia careJE 1n nu/ele unei cri a crilor E leEau ars #e toate celelalte( El este ti#ul de o/ de care era 1ns#%i/*ntat +)o/as dJ4Suino 2 (imeo hominem unius li!ri. M%r=init, /ono'ren, a=resiv si 'anatic, o/ul unei sin=ure c%ri" este reco/andabil s% 'ie evitat, dar el devine o teribil% cala/itate atunci c*nd E ca teolo=J sau ca ideolo= E deine #uterea( ;ntolerana, dictatura s#iritual%, su#ri/area celorlalte c%ri((( E co/entea$% 4drian Marino E devin 1n acest ca$ inevitabile" ( Cecole de inc)i$iie catolic% au de/onstratEo din #lin( 1n anul 1H6: E 1n s#iritul, nu !i 1n litera decretelor anE tievreiesti ado#tate la al #atrulea Conciliu de la Dateran "@o/a,J1H1-& E #a#a 8ri=ore al ;QElea conda/n% (almudul ca 'iind blas'e/iator la adresa do=/ei cre!tine( El tri/ite #rinci#ilor Euro#ei o scrisoareEcircular% #rin care le cere tranE
6 1ntrebarea nu este doar retoric%, ci !i de bun si/( 1ntrEo alt% 'or/%, o re=%sesc 1n ro/anul lui @a] radbur], 4ahrenheitZOl3:E 4i citit vreodat% vreuna din c%rile #e care le ar$i c"( Cur#rins de 1ntrebare, #o/#ierul" 8u] Monta=, care incendia$% la ordin biblioE tecile din ora!, d% r%s#unsul re=ula/entar2 4r 'i 1/#otriva le=ii((("(

" 4drian Marino, Lermeneutica ideii de literatur, Ed( Dacia, Cluj, 1980, #( 169(

619

8(9+8*'8 * \

;->.-+ C' Do/inic si c%lu=%ri do/inicani ar$*nd c%ri eretice 1ntrEo #iasi #ublic%, la 1nce#utul secolul/ al QlllElea( 7ictur% de 7edro erru=uette, cea 1-00(

61-

!an, #rintre altele, ur/%toarele 2 (((con'iscai toate c%rile care a#arin evreilor din re=atele voastre !i din do/eniile vasalilor vo!tri !i #redaiEle 1n custodie dra=ilor no!tri 'ii, c%lu=%rii do/inicani !i 'ranciscani"-( Cin=urul care d% curs acestui 1nde/n este Dudovic al ;QElea, atunci 1n v*rst% de doar H1 de ani( ,ac*nduE!i totu!i unele scru#ule, suveranul ,ranei re=i$ea$% o dis#ut% doctrinar% 1ntre, #e de o #arte, teolo=i cre!tini "condu!i de un evreu convertit, .ic)olas Donin& !i, #e de alt% #arte, teolo=i evrei "condu!i de rabinul Ae)iel ben [ose#) din 7aris&( 7re$idat% de re=inaE/a/% lanc)e de Castilia, dis#uta teolo=ic% are loc la 7aris 1n anul 1H90 !i are ca unic% !i declarat% /enire s% conda/ne !i s% inter$ic% (almudul. De 'a#t, are loc un #roces inc)i$itorial "c)iar dac% ;nc)i$iia era abia la 1nce#ut de dru/& ; lucru #revi$ibil, in*nd cont de 'a#tul c% 1n'runtarea con'esional% a 'ost iniiat% de cruciatul antise/it Dudovic al ;QElea, care declarase c% cel /ai bun /od de a #ole/i$a cu un evreu este s% 1n'i=i o sabie 1n el"( CEa #ro#us declararea (almudului ca teGt eretic 1n totalitatea lui, dar #*n% la ur/% sentina ado#tat% a 'ost relativ #onderat% 2 cen$urarea (almudului #rin eli/inarea #asajelor incri/inate( +otu!i, 'ebra acestei con'runt%ri a declan!at un adev%rat #o=ro/ 1/#otriva c%rilor 2 1n anul 1H9H au 'ost con'iscate de la evreii din 7aris $eci de /ii de (almuduri, 'iind 1n=r%/%dite 1n H9 de c%rue !i incendiate 1n #ublic, 1n 7lace de 8reve Elocul tradiional de eGecuie a #roscri!ilor( Da /ai #uin de dou% secole sEa #rodus un eveni/ent si/ilar "cunoscut 1n istorie sub nu/ele de @%$boiul c%rilor"&, de data aceasta 1n s#aiul =er/an( ;n #ri/ii ani ai secolului al QM;Elea, insti=ai tot de un evreu convertit la cre!tinis/, #e nu/e [o)ann 7'e''erforn, c%lu=%rii do/inicani
B]a/ Maccob], *udaism cm (rial. *e+ish Chri.itian Disputations in the Middle -ges, 4ssociated Universit] 7resses, Dondon ? +oronto, 198H, #( HH( Era destul de #reviE $ibil ce vor 'ace c%lu=%rii do/inicani "nu/ii !i domini canes^c*inii Do/nului"& cu c%rile sacre ale evreilor, o dat% ce E la 1nce#utul aceluia!i secol al QB;Elea E #atronul lor, C'( Do/inic, or=ani$a 1n #ieele #ublice din sudul ,ranei uria!e ru=uri cu c%ri a#arin*nd ereticilor "c'( tabloul 'f. Dominic ar6#nd crile eretice al #ictorului s#aniol 7edro erruE =uette, din secolul al QMElea; ve$i ilustraia de la #( 61-&(
;

61:

din Zoln cer arderea tuturor c%rilor ebraice "1n a'ara ibliei& de #e 1ntre= teritoriul ;/#eriului =er/an( 1n anul 1-10, =ata s% cede$e insistenelor 'anaticilor, 1/#%ratul MaGi/ilian 1l c)ea/%, ca arbitru, #e savantul u/anist [o)ann @euc)lin E un cre!tin bun cunosc%tor al li/bii !i c%rilor ebraice( 1n /od #aradoGal, cre!tinul ebrai$ant se 1/#otrive!te distru=erii (almudului, disE tru=ere cerut% de evreul cre!tinat( C%lu=%rii do/inicani eG#loE dea$% !i, #rin =ura /arelui inc)i$itor [afob Boo=straten, 1l acu$% #e @euc)lin de ere$ie !i cer #a#ei judecarea !i arderea lui #e ru=, eventual o dat% cu c%rile evreie!ti din i/#eriu( Era o e#oc% / care cartea !i carnea erau su#use acelora!i su#licii( -d maio rem dei gloriam "devi$a ie$uiilor&, la n%rile lui ;sus ajun=ea nu nu/ai 'u/ul c%rilor arse, dar !i cel al c%rturarilor ar!i( 7e de o #arte, birocraia Curiei #a#ale, !i, #e de alt% #arte, tolerana #a#ei Deon al QElea "'iul lui Doren$o deJ Medici& au reu!it s% stin=% #ati/ile din jurul !i!liomaniei. Dar nu #entru /ult ti/#( 1n 1--6, inc)i$iia ro/an% a )ot%r*t !i #a#a ;uliu al ;;;Elea a a#robat "#rin bulla Cum sicut nuper9 arderea #ublic% a (almudului la @o/a( 1n 1--0, ;nc)i$iia a inter$is evreilor s% dein% alte c%ri reli=ioase 1n ebraic% 1n a'ar% de iblie, iar din 1--9, (almudul a 'ost inclus 1n celebrul )nde: al c%rilor #ro)ibite, redactat sub #a#a 7aul al ;ME lea( De /ulte ori, 1n loc s% scrie c%ri ori=inale, autorit%ile ecleE $iastice #re'erau s% redacte$e c%ri cu titluri de c%ri inter$ise( Du#% 'iGarea de'initiv% a scrierilor canonice care co/#un Mec)iul !i .oul +esta/ent "secolul al ;MElea&, a a#%rut #ri/a list% de c%ri #roscrise "redactat% de #a#a 8elasius 1n anul 999 !i a#oi /ereu a/#li'icat%&, a!aEnu/itul Decret Gelasian, intitulat Fotitia li !rorum apocr$phorum Sui non recipiuntur. 7ri/ul )nde: &i!ro rum >rohi!itorum redactat de ;nc)i$iie a#are la ju/%tatea secolului al QM;Elea, bene'iciind a#oi de #atru secole de #er'ecE ionare !i au=/entare reali$ate de c%tre o cancelarie vatican%, Con gregaia )nde:ului, instituit% anu/e 1n acest sco# de #a#a 7ius al MElea, 1n 1-01( 4bia 1n ur/% cu c*teva decenii, la al ;;Elea Conciliu de la Matican "19:HE19:-&, sEa )ot%r*t ca )nde:ul s%E!i #iard% 610

)nde: &i!rorum >rohi!itorum, #a=in% de titlu ; ediie ad%u=it%, reali$at% 1n 10-6, sub #onti'icatul lui enedict al QlMElea(

caracterul activ #ro)ibitiv, r%/*n*nd doar ,,un /onu/ent istoric, o o#er% ce va #utea 'i nu/ai consultat%"( 5rtodoGia sEa dovedit a 'i /ult /ai tolerant%, dar liste de c%ri #ro)ibite au circulat !i 1n lu/ea bi$antin%, 'iind uneori traduse 1n ro/*ne!te de #re li/ba sloveneasc%" 2 Crile ceale minciunoa se, pre care nu se cade a le inea si a le ceti direptu credincioii hristianii "/ss( 4@ nr( 1-00, din 1::0E1::9&:(
6

+eGtul /anuscrisului din secolul al QM;;Elea E care se 1nc)eie cu #orunca ceale scrise s% se ar$%" E a 'ost #ublicat de .icolae Cartojan, Crile populare in literatura rom# neasc, Ed( Enciclo#edic% @o/*n%, ucure!ti, 1909, voi( ;, ##( 661E66:(

618

1n anul 18H0, la v*rsta de doar H6 de ani, #oetul iudeoE=er/an Beinric) Beine scria 2 C*nd c%rile sunt arse, le ur/ea$% oa/enii(" 7rin aceast% observaie, B( Beine a sur#rins esena unei /entalit%i de 'actur% /a=ic%( Ci/bolic, cartea este identi'icat% cu c%rturarul; ea devine o e'i=ie "s#iritual%& a acestuia0( 4rderea e'i=iei este un act /a=ic, care #rovoac% eli/inarea si/bolic% a adversarului( ";n dece/brie 1989, de eGe/#lu, #e str%$ile ucure!tiului, sin=urele vitrine s#arte de oa/eni au 'ost cele ale libr%riilor( Cin=urele c%ri 'urate au 'ost o#erilii" lui Ceau!escu( @evoluionarii 1i ardeau c%rile 1n #iee #ublice, 1n ti/# ce scandau 2 Moarte dictatorului V"( Este inutil, cred, s% rea/intesc c*t de e'icient sEa dovedit a 'i acest ritual /a=ic(& 5bservaia #oetului Beinric) Beine nu este corect% doar reE tros#ectiv( Ea nu se re'er% doar la Evul Mediu, ci #revede cu /ai /ult de un secol dra/atice eveni/ente ulterioare( 1ntrEadev%r, 1nainte s% 1ncea#% s% incinere$e oa/eni 1n cu#toare, na$i!tii !iEau '%cut /*na #e c%ri( 5 dat% cu sinistra $i de 10 /ai 1966 "$iua c%rilor 1n 'l%c%ri&, ru=urile na$iste din #iee #ublice au /istuit /ii de ca/ioane de volu/e evreie!ti sau decadente"( Dintre acestea nu li#seau cele de #oe$ie se/nate de B( Beine( 5 a/ar% ironie a soartei, #entru c% Beine a re#re$entat cu str%lucire literatura =erE /an% "nu iudaic%&, ba c)iar sEa convertit la cre!tinis/, 1n s#erana
0 iblio#iro/anul 8u] Monta=, din ro/anul 4ahrenheit ZOG 3, are or=olii #ro'esionale2 E o /unc% 'ru/oas%( Duni o ar$i #e Milla], /iercuri 1l ar$i #e >)it/an, vineri #e ,aulfner E 1i ar$i #*n% se #re'ac 1n cenu!%, #e ur/% ar$i !i cenu!a2 astaEi devi$a noastr% #ro'esional%(" Este aici o a/bi=uitate 'ertil% 1ntre carte !i carne : e ars% o#era scriitorului sau scriitorul 1nsu!i c Wi 1n ro/anul lui Mircea Eliade, &umina ce se stinge "1969&, 'l%c%rile /istuie co/#let /area bibliotec% a ora!ului, sur#rin$*nduE1 !i #e savant 1n%untru( @evenind de la 'iciune la realitate, #este ju/%tate de secol "la 18 dece/brie 198-&, c)iar biblioteca de la Universitatea din C)ica=o a istoricului reli=iilor va #ieri 1ntrEun /isterios incendiu( Eliade 1nsu!i nuEi va su#ravieui /ai /ult de c*teva luni( Me=)induE1 #e #atul de /oarte, ;oan 7etru Culianu notea$%2 7entru Mircea Eliade 1ns%, incendiul a avut o alt% se/ni'icaie( MiEa re#etat de at*tea ori c% lu/ea este un ca/u'laj, c% e #lin% de se/ne care trebuie desciE 'rate cu r%bdarea unui =)icitor 1n #ietre, 1nc*t cred c%E1 1nele=( Ce =*nde!te oare laro/anul &umina ce se stinge, la 'ocul care consu/% biblioteca !i #e savant 1/#reun % cu ea c" "ve$i ;(7( Culianu, Mircea .liade, Ed( .e/ira, ucure!ti, 199-, #( H8-&( .ici #oetul ;on 7illat nEa su#ravieuit #rea /ult arderii /arii sale biblioteci de la /o!ia #%rinteasc% de la Miorcani( 1n 1999, soldaii sovietici au devastat =r%dina !i conacul !i au 'olosit #reioase ediii biblio'ile la #*rlirea #orcilor( Ce crede c% !i aceste vandalis/e iEau #rovocat #oetului co/oia cerebral% !i trecerea 1n ne'iin% la 10 a#rilie 199- ; ve$i Cornelia 7illat, .terna "ntoarcere, Editura Du Ct]le, ucure!ti, 199:, ##( 109 !i 189(

619

c% bote$ul s%u va costitui E cu/ sin=ur s#unea E biletul de intrare 1n cultura euro#ean%"( 1n =eneral, din #unctul de vedere al in'raciunii de bibliocid, secolul QQ nu a 'ost deloc /ai bl*nd, indi'erent dac% sta'iile care au b*ntuit #rin Euro#a au #urtat c%/%!i ne=re, brune, ver$i sau ro!ii( 4/intind de ritualuri barbare E rituri de eGorci$are !i de #uE ri'icare a do=/ei E 'anaticii biblio'obi c)iuiau !i s%ltau 1n jurul ru=urilor, cu c)i#urile ilu/inate nu de coninutul c%rilor, ci de 'l%E c%rile care le /istuiau( C*nd au$eau cuv*ntul cultur, unii scoteau #istolul, alii E canistra cu ben$in%0bis( 4ceea!i intoleran%, aceea!i a=resivitate, acelea!i sco#uri, acelea!i /ijloace !i, de /ulte ori, c)iar acelea!i c%ri( 4rt)ur Zoestler, de eGe/#lu, 1!i '%cea un titlu de =lorie din 'a#tul c% volu/ele sale au 'ost arse 1n #iee #ublice at*t de na$i!ti "1naintea !i 1n ti/#ul r%$boiului&, c*t !i de co/uni!ti "du#% r%$boi&( ;n ceea ce ne #rive!te, cine ar #utea s% 'ac% socoteala tuturor c%rilor care nu sEau n%scut sau au /urit 1n 'a!% 1n ulti/a ju/%tate de secol c 1nte/niarea, uciderea sau eGilarea /ultor c%rturari, inE ter$icerea dre#tului de se/n%tur%, ne#ublicarea at*tor c%ri, sc%deE rea continu% a nu/%rului de titluri #ublicate anual "6 100 1n 1909, 'a% de 1 000 1n 1989&, reducerea drastic% a tirajelor sub #aravanul cri$ei de )*rtie "Econo/isind )*rtia, salvai #%Dulea"&, cen$uraE rea aberant%, inter$icerea reedit%rilor, #ublicarea de tone de /acuE latur% nociv%, scoaterea din circuitul #ublic a $eci de /ii de c%ri !i arestarea" lor la ,ondul s#ecial" al bibliotecilor8 etc, etc(; toate acestea ec)ivalea$% cu incendierea /ai /ultor biblioteci(
Da 1 'ebruarie 1960, $iarul >orunca 7remii titra #e #ri/a #a=in%2 Ccoatei din biblioteci toate o#erele su'letului de n%#*rc% al lui M( Cadoveanu !i aruncaiEle 'l%c%rilor(" 7entru c% Cadoveanu era considerat iudeoE/ason", tr%d%tor jidovit" etc, le=ionari !i cu$i!ti din /ai /ulte ora!e iEau ars c%rile 1n #iee #ublice( Me$i 3( 5rnea, -nii trei6eci. .:trema dreapt rom#neasc, Ed( ,undaiei Culturale @o/*ne, ucure!ti, 199-, ##( 9:0E 9:H(
o

Me$i ;onu Costea, ;stvan Zir%l], Doru @adoslav, 4ond secret. 4ond ,,'3 'pecial. Contri!uii la istoria fondurilor secrete de !i!liotec din ,om#nia, Editura Dacia, Cluj, 199: !i cronicalui Dan C( Mi)%ilescu, Delictul de lectur%", 1n HH", nr( 6-,H8 au=ust 199:, #( 1-( ;ndeGurile cu c%ri inter$ise !i ,ondurile s#eciale" ale bibliotecilor nu au 'ost o invenie a co/uni!tilor( Da !edina Consiliului de /ini!tri din 8 octo/brie 1990, Boria Ci/a, ;on 4ntonescu !i ceilali =uvernani ai statului naionalEle=ionar au )ot%r*t 1ntoc/irea unui )ndice, #entru ca lu/ea s% !tie ce c%ri sunt scrise de jidani"( M%sura sEa a#licat abia 1n noie/brie 199H( 4cest /ode/ )nde: &i!rorum >rohihitorum, cu#rin$*nd toate lucr%rile se/nate de scriitori evrei, a 'ost a'i!at 1n libr%rii !i biblioteci cu ur/%torul ordin din #artea

320

Dar Ceau!escu !i b%ieii" s%i E #arc% 1n=rijorai c% dictatura lor nu va 'i recunoscut% dec*t prin echivalare E cu un ulti/ !i dis#erat =est, au aruncat na#al/ #este 1i!lioteca Central Qniversitar. Fapalm versus Cultur, Cremaie versus Creaie... C*nd, la c*teva ore du#% ardereaEdeEtot, a/ intrat 1n bibliotec%, a/ avut #arte de o i/a=ine de co!/ar2 filo/etri de ra'turi labirintice, cu c%ri ne=re a!e$ate #e locurile lor( 4/ 1ncercat s% scot c*teva, dar sEau s#ulberat 1n #ra' 'in de cenu!%( 7e ra'turi nu erau c%ri, ci 'anto/ele lor( Un Ceausch+it6 al crilor. Marele strate= #utea s% /oar% lini!tit( Dictatura sa intrase 1n r*ndul celor clasice; toi indicatorii au 'ost reali$ai inte=ral, inclusiv incendierea unei /ari biblioteci( C% dictatura ur%!te cultura este un loc co/un( Ci tot un truis/ este a'ir/aia c% ura este reci#roc% !i 1n'runtarea inevitabil%( Dar, 1n c)iar ini/a ucure!tiului, aceast% 1n'runtare era '%i!%( .e=*nEduEse reci#roc, 1ntrEo vecin%tate antino/ic%, 1i!lioteca st%tea s'id%toare !i se/ea% 1ntre cele dou% #alate dictatoriale( Ct%tea 1n'i#t% ca un =)i/#e 1n oc)iul tiranului biblio'ob, care ar 'i vrut s% o 1nc)id%, s% o de/ole$e, s% o /ute, s% o trans'or/e 1ntrEun or'elinat" #entru b%ieii" lui "deja subsolul !i o ari#% deveniser% o ar)iv% a Cecurit%ii&( Ura bibliotecile 1n =eneral, dar (C(U( 1n /od s#ecial( Constituia un #er/anent #ericol naional", 1n s#atele dra#eriilor sale studenii /*nuiau nu #ublicaii, ci #istoale, nu c%ri, ci cartu!e( Wi [o)n Zenned] a 'ost 1/#u!cat dintrEun de#o$it de c%ri" E reE #eta obsesiv i#o)ondrul( .u de #uine ori, eu !i ali cititori din s%lile de lectur% ale bibliotecii a/ 'ost sco!i #e culoar, de b%iei" 1n civil, atunci c*nd 1nele#tul c*r/aci trecea cu !alu#a #rin $on%( Cu inevitabile !i re=retabile eGce#ii, c%rturarul 8cel care tie9 a 'ost E 1n oc)ii dictatorului 8cel care poate9 E un #ersonaj incoE /od !i inde$irabil( ;ndi'erent de 'actura "#olitic% sau reli=ioas%& !i de culoarea do=/ei #e care erau cl%dite re=i/urile totalitare, scriiE
Ministerului 7ro#a=andei .aionale 2 M*n$area o#erelor acestor scriitori este o#rit% cu des%v*r!ire 1n libr%riile ro/*ne!ti( ibliotecile "(((&vor1nl%tura aceste lucr%ri de'initiv ("Cele c*teva biblioteci care '%ceau eGce#ie trebuiau s% 1ntoc/easc% cu lucr%rile scriitorilor evrei un 'i!ier deosebit, accesibil nu/ai 1n interes !tiini'ic !i cu a#robare s#ecial%(((" "ve$i D]a enja/in, .vreii din ,om#nia "ntre anii GYZN GYZZ, voi ;;2 >ro!lema evreiasc "n steno gramele Consiliului de Minitri, Editura Base'er, ucure!ti, 199:, ##( 196E190&( ;at% ceE!i nota 1n jurnal Mi)ail Cebastian, la - noie/brie 199H2 Un ordin al Ministerului 7ro#a=andei dis#une scoaterea c%rilor de autori evrei din libr%rii !i biblioteci( 4/ v%$ut a$i la Xlibr%riaY LBac)etteI dou% i/ense tablouri ti#%rite cu litere /ari2 'criitori evrei. Cunt, desi=ur, !i eu acolo, a'i!at ca un delincvent, ca un cri/inal(((" "c'( Mi)ail Cebastian, *urnal. GYMO GYZZ, #re'a% !i note de Deon Molovici, Editura Bu/anitas, ucure!ti, ##( 980E981&(

6H1

torul c*rtea E 1n loc s% o/a=ie$e, stri=a adev%rul E c*nd re=ele era =ol, #ro#unea alternative E c*nd do=/a se #retindea a 'i unic%, i/uabil% !i incontestabil%( Dar c%rile sEau dovedit a 'i /ai #ericuE loase dec*t c)iar autorul lor( Ele circul% /ai u!or !i ajun= /ai deE #arte, sunt traductibile 1n toate li/bile, sunt /ulti#licabile '%r% li/it% !i, ceea ce este /ai i/#ortant, 1i su#ravieuiesc( Din 'ericire, c%rile su#ravieuiesc nu nu/ai c%rturarului care le scrie, dar !i dicE tatorului care le arde(

Bost script-, 1ntrEo 'or/% #rescurtat%, a/ scris !i #ublicat teGtul de /ai sus la 1nce#utul anului 1990, la #uin ti/# du#% incendierea 1i !liotecii Centrale Qniversitare din ucure!ti9( Credea/ atunci c% 'usese/ /artorul ulti/ului act de bibliocid din acest secol be$/eE tic( Credea/, de ase/enea, c% sur#rinsese/ 1n eseul /eu dac% nu toate, /%car cele /ai re#re$entative ti#uri de bibliocid i/a=inate sau #racticate vreodat% de oa/eni( 7este doar c*iva ani avea/ s% a'lu cu stu#oare c% /% 1n!elase/ 1n a/bele #rivine( 1n a#rilie 1999, a/ 'ost invitat s% #artici# 1n ;talia la un si/E #o$ion internaional al ,undaiei 4orum INNG, care E sub devi$a U/anis/ul 1n /ileniul al treilea" E 1!i #ro#une s% revi=ore$e s#iE ritul u/anist conte/#oran( De!i invitaia era 'or/ulat% 1n ter/eni ca/ retorici !i /i$a 1ntre=ii aciuni /i se #%rea a 'i u!or vetust%, a/ acce#tat totu!i s% #artici# la lucr%rile si/#o$ionului( 7rintre alii, acolo lEa/ cunoscut #e 'ilo$o'ul evreu bosniac .enad ,isc)er, recent re'u=iat din Carajevo 1n 5landa( El /iEa reE latat c*teva dintre 1ncerc%rile a#ocali#tice la care erau su#u!i bosE niacii 1n r%$boiul care se des'%!ura 1n acel /o/ent( Balucinant%, una dintre situaii /Ea i/#resionat 1n /od deosebit( ;a/a 1996E 1999 a 'ost eGtre/ de =rea, cu =eruri n%#rasnice, 1n condiiile 1n care locuitorii ora!ului Carajevo nu au avut nici un #ic de c%ldur% 1n case !i nici un 'el de co/bustibil( Diteral/ente, oa/enii /ureau de 'ri= 1n locuine( 1n sobe au 'ost arse /obile, #anto'i, c1r#e etc(
5

4ndrei 5i!teanu, ;n'raciunea de bibliocid", 1n Contra#unct", nr( 19, 11 /ai 1990, #( 1-(

322

4#oi, a venit r*ndul c%rilor( .enad ,isc)er l%sase 1n ur/a sa, la Carajevo, cea /ai co/#let% bibliotec% de 'ilo$o'ie din ora!( +oat% a #ierit 1n sob%( ,ilo$o'ul nu de#l*n=ea acest straniu bibliocid, ci cau$ele care lEau #rovocat( 7entru #ri/a dat%, c%rile salvaser% E la #ro#riu V E viei o/ene!ti( @udele iEau trans/is lui .enad ,isc)er 'a#tul c% volu/ele lui 7laton, /pere complete E 'iind =roase !i carE tonate E au 1nc%l$it cel /ai bine( 1n condiiile 1n care, 1n $ilele noastre, 1n #ra=ul /ileniului al treilea, undeva 1n Euro#a oa/enii sunt obli=ai E #entru a su#raE vieui E s% ard% 1n sob% c%rile lui 7laton, revitali$area s#iritului !i valorilor u/aniste nu /i sEa /ai #%rut un de/ers inutil sau deE a suet(

E. C- rogoai a% \BLiiF<a-

pr+aB

rent neobi!nuit2 un cet%ean FsEa ai esedintelui aru, deniale, cu sco#ul de aEi @@@N*un ast'el de =est ;on lliescu( 1n s#aiul ca#atoF[vaF 7F F su'era de nu este ie!it din co/un( Di/#o/ ( ca o dovada co/#leGul continuit%ii, nu a! 'i sur#rrnssa a #er/anenei noastre #e aceste / #re!edinte, seE ;nstituia jalbei 1n/*nate FeF Fe 0 <ec)i/e /ultiE cretar =eneral al 7(C(@, re=e sEFCe ca$, nu este un n%rav secular% !i #are a 'i de on=de onen ala( @ @ F /entaMal de sor=inte co/unist%, ci 7rodusu;,Fnot lu/inat si o/ni#otent, care $DnFic?seMs>ul/FF 1F F case !t slujbe, #oate sc)i/ba sentine ["decaF 1F bun, 1nele=%tor !i =eneE "Doa/ne ajut% V& butelu ; el este u J si /incinoase, ros, dar 1nconjurat de lic)ele @@@ Du/ne$eu, nici care 1l de$in'or/ea$% !i ,,'l ru#g , F F F r%s#un$%tori tri/isul s%u #e #%/*nt Doi/i o , F De aceea, #entru r%ut%ile acestei lu/iE Da\*n/ * F F dolE ru=%ciunile sunt adresate #ri/ului, iar ru=a/ ,

# 67 [S%F-/tai Sr"eo tl>4=X I2 9

ia ini/a 1n dini2 Doar va da sfntuletul sa mi intoa @. F
324

, /erae cu #roa#ul" sau Denu/irea ar)aic% a 7FFul7F recla/aia 1n v*rE a[)aEn #roa#", #entru ca #etiionarul 7 (F i rii" nu era at*t acela de aEi atra=e \ F CCnanj, c*t #osibilitate;lacFu de a.<?? @ \ ;ndFrota#ul #este ca#etele rFU * vd''lni inter/ediar( C6 F tC /*na Do/nitorului, !i nu in cea avr FF Csnrii do/ne!ti, o/ul FeIF ia #ractica, eGtre/ de FFbaciurUe a/%uruor( ei recur=ea ta cu[F( iCCE ^ *jJ"CCCCCrtC'cL (4cestadev*E Ci#t/ca#o ca# aceasta /alta #alan ateoia "tkta7FI8 EL e L"eBFe 1n e#oca 'anariot% tiranului, in vederea 1eee"Ja la 1nalta 7oart% au #relua t\E ;1 nractic*nduE1 /tai ia Fullou io 1nrenutul secolului al KC'tC 7e Q<X< erCC#e CIMrocordat, UUU( 4 s%E1 #araaoa la 7E[7[ . todirie/a lui ;on .ecote ,_ II F 1/#%ratul la Dotit vre/e !i au #%scut #nle#l, !i , lata#aratal, F " KUC2 CItela* sEare neEau j%luind #re Fco-jRHa 4csinte Uricariul6 !(a( l%sat si .icolae Costin , 4csinte FF? Ulterior, sensul eG#resie a/ j*UF0 t%cere" sau aEi *"I luat, ajun=*nd * nlUEF * E atra=e ne/ulu/irea "/ania& cu F

'crieri alese, ediie !i Constantinescu etalu, QiSi =0 -:(-0( 1990, 7( H9- Me$I U[eF si Enciclo#edic% ucuL#; ;]j /#%ratul,'l#r/$*LE

t%l#/ E

#aie 1n ca# cu asta E 1!i aduce a/inte ;on Crean=a E, a/ s#arlitEo deEacas%(" 1ncerc*nd s% 'ac% se/asiolo=ia" locuiunii Da$%r C%ineanu conc)ide 2 De la a atra=e luarea a/inte a cuiva asu#ra unei ne/ulu/iri((( #*n% la a 1nt%r*ta #e cineva din #ricina acestei jeluiri E distana nuEi /are"9( +otu!i, distana este substanial% si a 'ost #arcurs% #robabil o dat% cu c%derea #racticii 1n desuetudine ; dintrEo convenie sociala unani/ acce#tat%, =estul a#rinderii #aielor 1n ca#" a 1nce#ut sa tre$easc% 'ie /*nia r%$bun%toare a dre=%torului #*r*t, tie c)iar ne/ulu/irea conduc%torului su#re/ sau 'uria =arai sa(e de cor# "de la arn%ui, la b%ieii de la C77&( Descrierile cutu/ei turce!ti se re'er% doar la a#rinderea ro=ojinii 1n ca#, nu !i la #urtarea jalbei 1n #roa#, care ar #utea 'i contribuia ro/*neasc% la aceast% #ractica inedita( .u a/ re=%sitEo 1n alte %ri( +otu!i, cuvinteleEc)eie 8alba !i #roa#&, care co/#un eG#resia, sunt de ori=ine slav%( Cele /ai vec)i atest%ri 1n li/ba ro/*n% ale cuv*ntului 0al8o9!a "din rus( sau #ol( 0alo!a9 nu coboar% sub ju/%tatea secolului al QM;;Elea 2 C% nu #oat% =r%i c%tr% jude s%E!i s#ue jaloba 8>ravila mold.9, sau Da judecat% s% nu v% #ricii, ca nu cu/va, ne1nele=*nd jalba s%racului, s%E1 judecai cu nedre#tate" 8"nvturile lui Feagoe 1asara!9. 1n toat% a/#loarea sa, re=%si/ #ractica ro/*noEturca deE scris% 1n ro/anul ori=inal" Ciocoii vechi i noi. .icolae ,ili/on descrie obiceiul a!a cu/ se #ractica 1n Muntenia, 1n 18HH la s'*r!itul e#ocii 'anariote 2 ca s% atra=% /ai /ult ateniunea #ublic%", unul dintre %ranii venii cu jalba la uE cure!ti '%cu un sul de ro=ojin% !i, d*nduEi 'oc 1n #artea de sus, 1l #use 1n ca# ; a#oi sco*nd jalba din s*n, o #use in v*r'ul unui #roa# lun= si intr% 1n curtea do/neasca ( Do/nitorul 8ri=ore8)ica, du#% ce #ri/i jalba din #roa# chiar "n m#na sa3, o citi !i d%du i/ediat sentina 1n 'avoarea %ranilor #ra)oveni 1/#ilai de neoEciocoiul Dinu 7%turic%( Ca$ul a 'ost soluionat #e loc, '%r% s% se cercete$e !i 'ara ca Divanul s% se #ronune( ,ili/on sur#rinde 'oarte eGact desE
9

Da$%r C%ineanu, "ncercare asupra semasiologiei lim!ei rom#ne, ucure!ti, 1880,

#( 690(

6H:

#otis/ul lu/inat !i #ate/alis/ul lui Mod% 'a% de netrebnicii robi ai /%riei sale" 2 Do/nitorul arunc% asu#ra lor o #rivire #lin% de a/or #%rintesc(" 4/or 1n care ro/*nul nu ostene!te s% s#ere !i la care continu% s% 'ac% a#el(

W. Si !ro,-l 0ole,. Despre - ro,a escris si - Ro,a proscris

4/ #utea #resu#une c% tot ceea ce se 1nt*/#l% 1n @o/*nia 1nce#*nd cu 1: dece/brie 1989, nu ar 'i 'a#te reale, ci 'iciuni cu#rinse 1ntrEun a/#lu ro/an #olitic, un ro/an a c%rui aciune sEar #etrece c*ndva, la s'*r!itul secolului QQ, 1)trEo ar% uto#ica saEi $ice/ @5MD4.D4( M%rturisesc c% eventualul autor ar 'i de inE vidiat iar cartea ar 'i citit% cu su'letul la =ur%, 'iind vorba de un ro/an total, cu#rin$*nd =a/a 1ntrea=% de eveni/ente, tr%iri !i senE ti/ente care de'inesc condiia u/an% 2 erois/, eGta$, donSu]oE tis/ dis#erare, 'ratricid, luciditate, con'u$ie, o#ortunis/, violena, naivitate ur%, solidaritate !i /ulte altele, #rintre care un senti/ent nou care nu are 1nc% un nu/e 1n li/ba ro/*n% "s%Ei s#une/, #roE vi$oriu, timioara9. +otul se derulea$% 1ntrEo stare labil%, de 1nce#ut de lu/e, o stare 1n care Cos/osul !i Baosul 1!i dis#ut% 1nc% su#reE /aia( @eeta este si=ur% !i succesul c%rii asi=urat( J Dac% a! avea totu!i ceva de obiectat autorului acestei 'aciuni ar 'i #rintreJaltele, 'a#tul c% a a#elat la cli!eu, 1n ca#itolul 4 #atra /ineriad%", #e care toc/ai lEa/ citit( 4utorul a c%$ut cu/va in ca#cana #ro#riei sale construcii e#ice( 4ciunea #are a nu /ai ti i/a=inat% de autor, ci E o dat% intrat% #e un anu/it '%=a! E se deE rulea$% sin=ur%, du#% o sc)e/% #restabilit% !i, ca atare, #revi$ibila( Du#% ce a descris, 1n /od =radat, #ri/ele trei veniri ale /inerilor 1n ca#itala @o/landei, autorul sEa v%$ut obli=at s% o concea#% !i #e cea deEa #atra( Mai /ult dec*t at*t, 'elul 1n care se des'%!oar% aceast% ulti/% "c& /ineriad% 'ri$ea$% cli!eul literar( 8ole/ul din #%/*nt"uri& E cu 'or/ula /a=ic% 1nscris% #e 'runte, ca un la/#as E devine o 'or% oarb%, #e care inventatorul !i st%#*nul ei nu o /ai
328

#oate controla( 7otenat% la /aGi/ !i 'olosit% ilicit 1/#otriva adE versarilor, ea sca#% de sub control, devine autono/% !i, 1n 'inal, 1!i calc% 1n #icioare #ro#riul st%#*n( E#isodul e /orali$ator !i didacE tic, dar trebuie s% recunosc c% acest cli!eu era destul de =reu de evitat( El este i/#us de o 1ntrea=% /o!tenire /itolo=ic%, literar% !i c)iar #are/iolo=ic% 2 Cine ridic% sabia(((", Cine sea/%n% v*nt(((", Cine sa#% =roa#a altuia(((" !i c*te altele( Ci=ur c% 'iciunea nu co#ia$% realitatea ; /ai de=rab% invers( Dac%, #rintrEun e'ort de i/a=inaie, ro/ancierul ar 'i #utut s% evite locul co/un, el este de neeludat 1n realitate( De=ile nescrise ale istoriei !i ale #oliticii sunt dure !i i/#lacabile( Mai /ult, ceea ce e #rea didactic" 1n cadrul unui ro/an, #oate avea e'ecte bene'ice 1n cadrul societ%ii, /ai ales al uneia cu o cultur% #olitic% !i con!tiin% civic% #recare( 7uterea nu a 1neles c% sunt de #re'erat contestatarii one!ti !i o#o$anii luci$i adoratorilor 'anatici !i o#ortuni!ti !i c% ace!tia s'*rE !esc #rin aE!i su'oca obiectul adoraiei sau #rin aE1 abandona cu #ri/ul #rilej 1n 'avoarea altuia( .u a 1neles c% alianele conjuncE turale sunt #ericuloase, dac% nu 'atale( Wi, ceea ce este !i /ai =rav, 7uterea nu a 1neles c% o ile=alitate de #ro#orii, nesancionat% eGe/#lar "cu/ a 'ost /ineriada din iunie 1990&, nu nu/ai c% se va 1ntoarce 1/#otriva #uterii, dar c% se va re#eta cu alte #rilejuri !i cu alte #ro#orii, se va /ulti#lica la toate #alierele societ%ii, se va =enerali$a, uci=*nd 1n 'a!% 1ns%!i ideea de stat de dre#t( 4cea #arte a o#o$iiei dis#us% ast%$i s%Ei acla/e #e /*nuitorii de b*te, este #e cale s% re#ete aceea!i =re!eal% tra=ic%( Do/nul 7etre @o/an a '%cut acu/ ceea ce ar 'i trebuit s% 'ac% "1/#reun% cu Dl( ;on lliescu& #e 1- iunie 1990( De/isia lui atunci ar 'i dat !anse constituirii unui autentic stat de dre#t, ar 'i #er/is societ%ii s%Ei sancione$e #e /ineri !i #e insti=atorii lor( ;n sc)i/b, el a #re'erat s% se solidari$e$e cu ace!tia, s% justi'ice /ineriada, s%Ei /ini/ali$e$e e'ectele !i s%Ei i=nore i/#licaiile( Mai /ult, 1/#reuE n% cu Dl( ;on lliescu, a 1ncercat s% ne=e evidenele !i s% #re$inte /ineriada ca 'iind o aciune civic%", adic% eGact contrariul a ceea ce de 'a#t a 'ost( ,%r%EdeEle=ea a 'ost ridicat% la ran= de le=e, c)iar de cei ale!i de #o#or sEo conda/ne #e #ri/a !iFsEo instaure$e #e cea deEa doua(
6H9

siB TL

a i ; /inistru e bene'ic%, dar tardiva e/isia de acu/ FFut de dre#t E ine'icient%( .u a din #ers#ectiva <?<C<? Cerilor vor r%/*ne !i acu/ W1 J+r% aciunile violente ale /u //eriada d/ iunI
D

C si, deci, cu Dl ion liescu& FFF D or si Crederea 1n 'orele lor # 7 F F 'a #uterea batelor sa ;/ 1ncolo, ei l<=<*Z?Q orice le=e, orice #ri/ar, once 1Cnrbe orice <<?<CC% st% 1n #uterea lor saEsi aca snjE sci"1" (\\\\Fc#d/te( ni !uu nFvati0(atilor( ale +/ orice #re!edinte( Ei [I
dt ntilo;

. Js-FL
(

,or! al

sau #rivati$ailor, ale

c>ilor sau 'ese/!olor( a'c #= F /anl#u,al de u/[ sa ie le lor #ri/IL R * "'" va 'i nevoie s% vina 1n ca#iE -C-K L*a * rr'iLe Ci oD L e/ulEnti; e 'icient s% a/enin 'ilea$% 1n @Rri*F ltor/Ce#e, dar c*teva 1ntreb%ri @o/anul continua( Uri nou .$ @@ sau a /ca#u nui dau 7ace2 4 *UUUU* s%E1 distru=% #e cel vec)i #e /*inile unui nou sta#an @@ @o/flda c 7 'i de$a/orsat% aceasta m < @@ @@ W V dac% da E cu/F Ma DL F acestel carl, #e care credea/ retoric% 2 cine esF,
ca

0 scrie/ noi Ta ltaentCUUUral " "CotidianLMCF

D 4

( ( ? DL, 0 octo/brie 1991&

Bartea a IV-a
)n memoriam loa Betr- C-lia -

A. O D tZl ire c- I.B. C-lia -

1n noa#tea de HH s#re H6 /ai 1991, #rietenul Dan C( MiE )%ilescu /Ea sunat la tele'on !i /iEa co/unicat sec 2 Culianu a 'ost asasinat( 1/#u!cat 1n ca# V" .Ea/ /ai dor/it #*n% di/ineaa( 4/ 1ncercat s%E/i rea/intesc 1nt*lnirea #e care a/ avutEo cu ;(7( Culianu, cu c*iva ani 1n ur/%, la 8ronin=en "5landa&( 1nt*i, iEa/ r%s'oit o carte de studii =nostice, )ter in silvis, #e a c%rei(#ri/% #a=in% a/ =%sit o dedicaie de care uitase/ 2 Do/nului 4ndrei 5i!teanu, a/intire din aceast% Grdin de dincolo care este BolE Dandia( loan Culianu, 8ronin=en, 60 oct( 1989"( 4#oi, #entru aE /i ajuta /e/oria cu detalii, /iEa/ c%utat 1n sertar jurnalul !i lE a/ desc)is la toa/na anului 1989( Da H9 octo/brie /% a'la/ la re/en "8er/ania& !i /% #re=%tea/ s% #lec a doua $i di/ineaa, cu /a!ina, la 4/sterda/, iar de acolo E du#% c*teva $ile E 1n ,ranE a( Da 7aris ur/a s% /% 1nt*lnesc cu Mircea Eliade, care trebuia s%

loan 7etru Culianu la 8ronin=en, 1n 1989(

333

in% /ai /ulte #rele=eri de istorie a reli=iilor la Corbona( @atase/ 1nt*lnirea cu Eliade 1n 1980, 1n CU 4, !i nu voia/ s% #ierd !i acest #rilej( "De 'a#t, nici 1nt*lnirea de la 7aris nu sEa #rodus, #entru c% M( Eliade a trebuit s% #lece la Universitatea din C)ica=o /ai deE vre/e dec*t se a!te#ta( Da #ri/a con'erin% de la Corbona, M( Eliade 1Ea #re$entat auditoriului E 1n ter/eni 'oarte elo=io!i E #e t*n%rul savant ;oan 7etru Culianu, s#un*nd c% acesta va continua #rele=erile de istorie a reli=iilor( Dar toate astea leEa/ a'lat abia #este c*teva $ile, la 7aris(& Da acea dat%, des#re Culianu !tia/ relativ #uin( 1i citise/ vreo dou% studii, !tia/ c% #red% li/ba !i literatura ro/*n%, dar !i istoria reli=iilor la Universitatea din 8ronin=en, a'lase/ c% toc/ai 1i a#%ruser% la 7aris "la edituri ca ,la//arion !i 7a]ot i& dou% c%ri i/#ortante D.ros el Magie la ,enaissance !i .:periences de lHe:tase9, a/bele #re'aate de Mircea Eliade, !i !tia/ c% este disE ci#olul 'avorit al acestuia din ur/%( Deci, la re/en 'iind, a/ a'lat nu/%rul s%u de tele'on !i lEa/ sunat seara, acas%( Din 'ericire !i el !tia c*te ceva des#re /ine "1/i citise cartea Grdina de dincolo !i c*teva studii&, a!a c%, du#% dou%Etrei 'ra$e introductive, a/ renunE at a/*ndoi la tonul #rotocolar( 4'l*nd de traseul /eu de a doua $i, /iEa #ro#us s% 'ac un ocol cu /a!ina, invit*nduE/% s%E1 vi$ite$ la 8ronin=en( 4/ acce#tat !i a/ 'iGat 1nt*lnirea #entru ora 19, la ,i02suniversiteit. 4/ calculat 1ns% =re!it distana !i a/ 1nt*r$iat vreo dou% ore( DEa/ =%sit a!te#t*nduE/% la Universitate( Era un t*n%r "69 de ani& cu 1n'%i!are #l%cut%, '%r% se/ne #arE ticulare", desc)is !i #rietenos, dar '%r% eGuberane inutile; se #urta ca un o/ care 1!i cunoa!te valoarea, dar nu 'ace ca$ de ea; aborda cu u!urin% orice subiect, dar 1!i 'or/ula cu #recauie o#iniile ; reE ce#ta cu atenie !i interes #%rerile !i ar=u/entele interlocutorului, dar "c*nd era ca$ul& nu #re=eta s% re#lice #ole/ic( Cu alte cuvinte, era un #artener ideal #entru lun=i !i labirintice c%l%torii s#irituale( Da un /o/ent dat, a/ scos din =eant% un re#orto'on !i, cu #er/iE siunea lui, a/ i/#ri/at #e band% dialo=ul dintre noi, cu =*ndul /%rturisit de aE1 #ublica 1ntrEo revist% din @o/*nia( Culianu sEa ar%tat 'oarte #esi/ist 1n aceast% #rivin% "era la curent cu situaia din ar%&, dar eu era/ convins c% trebuie s% 1ncerc(
334

voi relua acu/ subiectele abordate / dialo=, dar /erita sa rZ istoricul #ublic%rii acestui teGt, #entru ca este si/E evoc, #e scuri, /etltalit%ti si /ecanis/e culturalE#olitice en #to/atic 7 F o 'oii aduc cu oroare a/inte c%, 1n acea #eE F BBCetDlectualilor din eGil "cu 'oarte #uine eGce#ii&, noada, #ublicate sau co/entate, dar nici /aE nU nU/ C scrie/ l rFEo not% deJsubsol( 7este ve=)ea car /enionate uitr F toate F FF F FF ConsQiul C>; +2 >au Z s rd/b, #er/ise !i 1ncurajate "1n s#ecial #rin reE 'tatuluu 'c*fI[, F Fiea'%rul"& toate 'or/ele de deni=rare a
.u

/telectua/u /ercenari ai #resei&, ei trebuiau l1leQi'FCJ,6,,rataiI, del/cveni", tr%d%tori de tar%" le=ionari" etc, etc( ( F n rtr'% 1ntors 1n ucure!ti, a/ redactat /aterialul 1nre=istrat a o/ 1ncercat s%E1 #ublic 1n tot cursul anului 198-( la 8ro/n=en !i a/FOa< redactoral(!e' /i(a s#us c% ar ** ' F "1 s1E'iice, dar Consiliul Culturii nu va 'i de Mre a o rd Cn "adus dialo=ul 1n en=le$% !i lEa/ o'erit #ublicaiei acord, 4;U , * de @o/ulus Mulc%nescu ; #ro#usese/ sa Eti/olo=ica @@ la ulti/a carte a lui D7( Culianu 8.: a#ar%1/#reunacuFF ' M @ Eliade la acest volu/ #enences de>. L""Fitaiid d Eliade 'e aceast% #rivin%&( Du#% "R+ter"C Eactia a 'ost si/ilar% celei de la Matra"( Da "vCa @Zo/a /CJc%", redacto/lEse', loa/c)ie n du#% ce Miaa F FF \ @ @@ F @ F #ub)c /5lteaGiu nu/a/l iCC ta trebuie s% cer a#robarea Consiliului Culturii; este un ca$ F+i" Du#% c*teva s%#t%/*ni, /iEa dat r%s#unsul2 Cate=oEdC0 nu K" 1n tot acest ti/#, s#ecialistul" 4rt)ur Cilvestri #ublica "CJ +ea'%rul" articole #rin care tor#ila #ersonalit%i culturale ale 7Fte toate un o'ier de securitate, un anu/e tov( 4ndrei "cu ui ,d,n cu nu/%r de inventar& a 1ncercat sa /% racole$e C09U l*cMe -C;ZE* #rivind tnte'ectualn din eGd cu C CCUI 1n str%in%tate "* u' I JIa 7e ba itonat si #e Culianu( De 'a#t( 1/i o'erea un t*r= #e cat de st/E F#e at'tJdc abject !i de inacce#tabil2 ur/a ca ei CaE/, #un%

&

ajuns #an% la acest detal u&, ar eu>I

'c

ves eu

ii'otntatu des#re FMFFe 'neasea, de ce nu 'ac ei" ro#ean% !t a/ericana( Da L"R"c * deosebiie de el sau

acest contact nu LtU[* ej F F F #ierduse/ Ci/ea/ ca /% /varte* /tt si/iste se dovediser% LLecte( Wi totu!i, 1n dece/bne 1L?E /aterial, el /iEa 'ost cerut de Dan C( Mi)%ilescu "secretar de redacieoFl

dis#ro#or

eGistena acestui "redactor !e'& !i

###SS%F
lor

Ast)Ji

( F 'eo/ sc-l (F F F

su#unea 1n /od ne/ijlocit Cej dac% tol #oate s% #ar% /inor, dar cat deFF FF Cub tiM DEa/ 'i asu/at ast'e "!r FFF, dialo=ul cu ;(@ @econstituiri 1n do/eniul K@<ehm ra'ic% a t*n%rului saE Culianu "dublat de c>7<@K? F F teGt de ;(7( CuliaE vant& a a#arat in ,0 (@mHbulm_am& sa 1n 190H( 7us 1n 'aa nucarea#%rea1n@o/*niadeF[FFFa FF dUnrie$e 'a#tului1/#linit, FE'JFFno"co/enta/, 'ie ele si neE e'ectele, obstrucion*nd a7'FMr'silvestri ar 'i #redat la DuE =ative( 7rin redacii se vorbea ca ( ? FF F cea'%rul" un articol dur la adresa lui a 1n ,.).(&., dar c% cen$ura nu ar ti #er/is v nu 'ace valv% 1n jurul ca$ului @@ o /inune", in s#atecarera unu colaborarea /ea, in sco#un,c \ , ni( lat% un 'ra=/ent dintrEun arUcdFe/n 1999 2 Ceva /ai t*r$iu se, #ubl "F i(#(
336

F FF
8)er=)el /

F FF (F Xcu

/ani#ulare c Moiau s%E1 ade/eneasc%, s%E1 Lcu/#ereI c .u !tiu( Cen$ura avea le=ile ei secrete, nuEi #uteai da niciodat% #rea bine sea/a dac% era o Lsc%#areI "nu, nu #utea 'i vorba de vreo Lsc%#aE reI, altul era /obilul&( 5ri se inteau alte sco#uri, de cele /ai /ulte ori cu totul i/#ure( 5ricu/, a/ citit interviul cu un enor/ interes" "+i/#ul", ;a!i, nr( -, /ai 1999, #( 1-&( 7rintrEo coinciden%, nu/%rul res#ectiv al ,.).(.&. a a#%rut cu 1nt*r$iere, 1n ulti/a decad% a lunii a#rilie 198:, eGact atunci c*nd, la C)ica=o, se stin=ea din via% Mircea Eliade( ;ncendierea #reioaE sei sale biblioteci iEa #rovocat cri$a !i iEa =r%bit s'*r!itul( Ca 1n tradiia /arilor iniiai, Eliade a a=oni$at !i a /urit sub #rivirile disci#olului !i succesorului s%u( 7este c*iva ani, ;(7( Culianu a #reE luat 'uncia de #ro'esor titular "deinut% din 19-0 de M( Eliade& la Departamentul de istorie a religiilor de la Divt/'] 'chool, din cadrul Universit%ii din C)ica=o E Departament care, din 198:, #oart% nu/ele ilustrului savant ro/*n( Ce #%stra ast'el o continuitate, se crea o tradiie "onorant% #entru noi&, ca savani de ori=ine ro/*n% s% aduc% un a#ort re/arcabil la o !tiina at*t de co/#leG% cu/ este istoria reli=iilor( Din ne'ericire, la eGact cinci ani de la /oartea lui Mircea Eliade, tot la C)ica=o, ;oan 7etru Culianu !iEa ur/at 1n ne'iin% /aestrul(*
",%r% c*teva ad%u=iri ulterioare, acest teGt a 'ost #ublicat 1n Cotidianul, D( 4( ? ;(", 10 iunie 1991(&

7entru cele /ai recente investi=aii #rivind asasinarea savantului ro/*n, ve$i carE tea lui +ed 4nton, .ros, Magic and the Murder of>rofessor Culianu, .ort)destern UniE versit] 7ress, 199: "cu versiunea ro/*neasc% 1n #re=%tire la Editura .e/ira&(

'. Despre g osticis,* <ogo,ilis, si i1ilis,* c- loa Betr- C-lia -F

6ndrei /iteanu 2 1n /ulte cercuri de intelectuali suntei considerat a '1 un disci#ol !i un continuator al lui Mircea Eliade( Ce #%rere avei du/neavoastr% des#re acest lucru c Ce 1i datorai lui Eliade !i, eventual, unde dru/urile du/E neavoastr% nu sunt identice sau #aralele c loan P. )ulianu 2 Eu a/ s#us 1ntotdeauna c% sunt un disci#ol al lui Mircea Eliade, 1n /%sura 1n care Do/niaECa 1/i recunoa!te aceast% calitate( 1ntruc*t, 1n re#etate r*nduri, recunoa!terea sEa #rodus E sunt un disci#ol al Do/nieiECale( M% lea=% de Mircea Eliade, a! $ice, toat% eGistena /ea, #entru c% a/ 1ncercat s% devin istoric al reli=iilor 1nce#*nd din /oE /entul 1n care, 1n #ri/ul an de 'acultate, 1ntrEo cri$% de idenE titate, #e care /uli o au, a/ #us /*na #e c%rile lui((( Misul a devenit realitate 1n /%sura 1n care a/ avut oca$ia de aEi 'i a#roa#e, de a studia cu el 1n Ctatele Unite !i /Ea/ bucurat 1n nenu/%rate r*nduri de atenia sa binevoitoare E 1nce#*nd de la su=estii #entru #ri/ele /ele articole, #*n% la #re'aa
* Cu unele t%ieturi !i /odi'ic%ri, acest teGt a 'ost #ublicat 1n ,evista de )storie i (eorie &iterar, nr( 6,198-, ##( 89E96(

338

iti/elor c%ri care /iEau a#%rut1( Dac% este vorba de i/Eortana lui M( Eliade 1n cultura ro/*n%((( inter#rete$ just 1ntrebarea du/neavostr% sau a/ deviat de la subiect c -./. 2 Este, oricu/, 'oarte interesant ceea ce v% #re=%tii sa
C7U;1

<7(C( 2 Cred c% Mircea Eliade este desc)i$%torul unei !coli care 1nc% nu a dat /ulte 'ructe !i care, '%r% 1ndoial%, le va da( +rebuie s%E1 #rivi/ #e Eliade ca #e un istoric( C% nu uit%/ ca /arca lui ad/iraie a 'ost .icolae ;or=a, cu care sEa identi'icat in adolescent% si #o$itiv !i ne=ativ( @u#tura de .icolae ;or=a nu a 1nse/nat si s'*r!itul identi'ic%rii( Eliade a 1ncercat s%EBe#a!easca #e ;or=a !i, '%r% 1ndoial%, 1Ea de#%!it cu /ult ca istoric( ;n @o/*nia sunt /uli disci#oli ai lui ;o=a, dar /ai #uini disci#oli ai lui Eliade( Cred c% /odul de inter#retare a docu/entelor istorice #e careE1 #ractic% Eliade re#re$int% un #as 'oarte /are calitativ, 1n ra#ort cu /odul de inter#retare #racticat de .icolae ;or=a( - /. 2 M% asocie$ o#iniei du/neavoastr%( Cred c%, 1ntrEadeE v%r, cu uneltele #use la dis#o$iie de Mircea Eliade sEa lucrat !i se va J#utea lucra 1nc% /ult ti/#, cu /are e'icacitate((( 4s dori s% v% 1ntreb dac% eGist% un siste/ de 1nv%%/*nt 1n do/eniile antro#olo=iei culturale !i istoriei reli=iilor 1n 5landa !i, res#ectiv, 1n 8ronin=en( Dac% da, vEa! ru=a s%E/i s#unei c*teva cuvinte des#re 'elul cu/ este el or=ani$at( ).>.C.2 @%s#unsul este da, dar siste/ul este destul de co/#liE cat( 5landa, s#re deosebire de @o/*nia, are o 'oarte #uternic% traE diie 1n do/eniul istoriei reli=iilor 1n #ri/ul r*nd, nu at*t 1n cel al antro#olo=iei, cel #uin 1n 8ronin=en( Marile 'i=uri 1n do/eniul antro#olo=iei 1n 5landa au 'ost 1n Deiden( Da Universitatea din 8ronin=en au eGistat istorici ai reli=iilor "cu/ ar 'i ilustrul 8erarE dus van der Deeud&, care oca$ional au 'ost !i antro#olo=i( ;n ultiE /a vre/e situaia antro#olo=iei este ca/ slab% aici( @%/*ne De#arta/entul de istorie a reli=iilor" E care este destul de /are, 1n orice ca$ cunoscut E condus de #ro'esorul B(8( Zi##enber=, care iEa ur/at la catedr% #ro'esorului van aaren, o #ersonalitate 1n do/eniu(
i Este vorba de c%rile .:periences de ie:tase "7a]ot, 7aris, 1989& !i tresei Magie # la ,enaissance. GZUZ ",ia//arion, 7aris, 1989&, a/bele #re'aate de Mncea Eliade(

669

-./. : Care este situaia #ublicaiilor 1n aceste do/enii c ).>.C. 2 Cunt c*teva #ublicaii de s#ecialitate 2 una #ro'ilat% #e istoria reli=iilor E .UME. E revista o'icial% a 4sociaiei ;nterE naionale de ;storie a @eli=iilor" !i @EM;C+4 +E5D58;CP 5D4.DE34, care 1n 'a#t se ocu#% /ai #uin de teolo=ie dec*t de toate ra/urile #osibile din jurul teolo=iei, deci !i de istoria reli=iiE lor( 4! /ai a/inti revista M;C; DE @ED;8;5., care a#are aici, la 8ronin=en !i care #ublic% studii !i cercet%ri 1n do/eniul iconoE =ra'iei reli=ioase( +oate aceste #ublicaii sunt editate 1n li/bi de circulaie internaional% 2 en=le$%, 'rance$%, /ai rar, =er/an%( 1n #lus, eGist% /ulte reviste de #ro'iluri 1nvecinate, care #ublic% ocaE $ional !i studii de istoria reli=iilor !i de antro#olo=ie cultural%( -./.2 7utei s%E/i s#unei, 1n c*teva cuvinte, care ar 'i tendinE ele actuale ale acestor !tiine, 1n Euro#a, s% $ice/ c 0.P.). 2 Dac% /Eai 'i 1ntrebat 1n ur/% cu vreo cinci ani, v% #utea/ sc)ia unele tendine( ;n /o/entul de 'a% lucrurile sunt 1n de$voltare, se 1nt*/#l% /ereu c*te ceva nou( ;n ulti/a vre/e, cerE cet%rile de istorie a reli=iilor #ar a 'i /ai interesante 1n s#ecial 1n 8er/ania, unde sEau asi/ilat diverse instru/ente de lucru 'ie din !tiinele eGacte E dar instru/ente /ai ra'inate, nu e=ale cu cele ale raionalis/ului din secolul al QDCElea E 'ie /etode ra'inate de anaE li$% de 'actur% u/anist%, cu/ ar 'i teoria literaturii !(a(/(d( De aseE /enea, a#ortul !tiinelor biolo=ice este /ai /are 1n diverse teorii de istorie a reli=iilor !i de antro#olo=ie cultural% din ulti/ii ani( Este, 1n orice ca$, o i/a=ine 1n continu% trans'or/are !i de aceea 'oarte interesant%( 1n 'iecare ar%, bine1neles, eGist% !coli, tradiii E#e ba$a acestor tradiii se construiesc lucruri noi((( Dar cred c% #enE tru aceasta ar trebui s% st%/ de vorb% 'oarte /ult des#re 'iecare ar% 1n #arte( -./. 2 5 #roble/% 'oarte interesant%, care a 'ost ridicat% cu #este un secol 1n ur/% !i c%reia au 1ncercat s%Ei =%seasc% o soluie savani de talia lui (@ Basdeu, Moses 8aster, .icolae Cartojan !i, 1n ti/#urile noastre, Mircea Eliade, este cea a in'luenei bo=o/iE lis/ului asu#ra siste/ului de credine !i le=ende #o#ulare ro/*E ne!ti, 'oarte r%s#*ndite !i active #*n%En secolul nostru( MEa #reocu#at aceast% #roble/% c
340

).>.C. 2 Din 1nt*/#lare, daH( +ot ce v% #ot s#une este c% #re$ena bo=o/ilis/ului 1n cultura #o#ular% ro/*nesc% este i/E #onderabil% !i nu #oate 'i /%surat% sau de/onstrat% cu #reci$ie( Wtii c% !i cercet%torii din sudul Dun%rii, unde bo=o/ilis/ul sEa n%scut de alt'el, oscilea$% 1ntre o #o$iie /aGi/alist% "/are #arte din 'olclorul bul=ar ar 'i in'luenat de bo=o/ilis/& !i o #o$iie /iE ni/alist% "ni/ic din 'olclorul bul=ar nu ar 'i in'luenat de bo=o/iE lis/&( ;#ote$a lui .( Cartojan este c%, din cau$a #ersecuiilor, bo=oE /ilii au trecut la nord de Dun%re, unde iserica nu era or=ani$at% !i unde ace!tia au =%sit un loc 1n care au #utut s% se a!e$e 1n lini!te( C% bo=o/ilii sEau a!e$at #e t%r*/ul car#atoEdun%rean, nu #ute/ s% contest%/, nici nu !ti/ #recis, dar c% !iEar 'i #ro#a=at doctrina E este 'oarte #osibil( .u #ute/ 1ns% !ti dac% un /otiv din 'olclorul ro/*nesc a #arvenit 1n @o/*nia #rin bo=o/ilis/ sau #rin alte 'iE liere( -./. 2 Ca$ul cel /ai interesat #are a 'i cel al le=endelor cosE /o=onice ro/*ne!ti, unde #ot 'i decelate dou% /otive #rinci#ale2 cel al #lonjonului 1n 4#ele #ri/ordiale" E se #are de ori=ine inE dian% E !i cel dualist E lu/ea este creat% #rin co#artici#area a dou% 'ore cos/ice anta=oniste" E /otiv de ori=ine iranian%( +eoE ria lui .( Cartojan este cunoscut% 2 /otivul indian al #lonjonului cos/o=onic a e/i=rat 1n ;ran, unde sEa 1ntreesut cu /otivul duaE list( Cectele eretice cre!tine, eGistente 1n 4sia Mic% 1n #ri/ele seE cole ale cre!tinis/ului "=nostici, /andeeni, /ani)eisti& au dat te/ei o tent% cre!tin% !i au trans/isEo bo=o/ililor care, #ersecutai 'iind, ar 'i e/i=rat la nord de Dun%re "1n secolele Q;;EQ;M&( Mircea Eliade, care 1n ca#itolul Catana !i bunul Du/ne$eu" din volu/ul De la Zalmo:is la Genghis Lan reconstituie istoria acestui /it cos/o=onic, aduce contraar=u/ente i#ote$ei lui .icolae Cartojan( ).>.C. ; Citai /otivul cu'und%rii cos/o=onice E unul dintre cele /ai interesante !i bine atestate !i care, din 1nt*/#lare, a#are
2

.u era deloc o 1nt*/#lare( +e/ele #e care leEa/ abordat 1n acest dialo= "reli=iile dualiste, =nosticis/ul, ni)ilis/ul !(a(& erau atunci, 1n 1989, obiect de studiu #entru ;oan 7etru Culianu !i au co/#us, ulterior, /ateria unei c%ri de eGce#ie2 Gno6ele dualiste ale /ccidentului, carte care a cunoscut ediii 1n /ai /ulte li/bi2 'rance$i, italian%, en=le$% !i, de cur*nd, ro/*n% "Ed( .e/ira, 199-&(

691

!i 1n bo=o/ilis/, sub o 'or/% evident trans'or/at%, con'or/ neE cesit%ilor interne ale /itolo=iei bo=o/ile( Mai sunt 'oarte /ulte eGe/#le de /otive dualiste 1n 'olclorul ro/*nesc, 1n a'ar% de cel #e care lEai a/intit((( -./. 2 Cu/ ar 'i le=endele antro#o=onice, s% $ice/((( ).,C. : EGact( 1n ast'el de le=ende a#are un a!a nu/it tric2ster, care 1ncurc% a'acerile Creatorului !i 'ace ast'el ca lu/ea s% ajun=% 1n situaia 1n care este, deci #ro'und i/#er'ect%( C% dau un eGe/#lu 1 un tric2ster 1n 'olclorul ro/*nesc este ariciul, care 1ncurc% #lanurile De/iur=ului( 4cesta 1l #une s% in%, la creaia lu/ii, =)e/ul cu care ur/ea$% s% ur$easc% lu/ea( 4riciul sca#% =)e/ul #e jos !i asa se nasc /unii !i v%ile( 1n #lanurile Creatorului lu/ea ar 'i trebuit s% 'ie #lat%, #entru c% nu/ai ceva #lat !i neaccidentat este #er'ect( Uneori, ariciul are o sc*nteie de/onic% !i dore!te s% strice #lanurile De/iur=ului !(a(/(d( 4ici este vorba de un /otiv dualist, care a#are '%r% 1ndoial% !i 1n bo=o/ilis/, #entru c% 1n anu/ite le=ende bul=are 1n locul ariciului a#are Catana; dar, desi=ur, /otivul nu #oate #roveni din bo=o/ilis/ #entru c% 1l 1nt*lni/ 1n aceea!i 'or/%, uneori c)iar cu acela!i tric2ster E ariciul E 1n /itolo=iile turcoEt%tare( Conc)id deci c%, 1n ca$ul cu'und%rii co/o=onice, e /ai #lau$ibil s% crede/ c% /otivul #rovine !i #e teritoriul ro/*E nesc din /itolo=iile turcoEt%tare( 1n =eneral, cred c% ur/ele bo=oE /ilis/ului 1n cultura #o#ular% ro/*n% sunt nule( -./.2 7roble/a a 'ost !i va r%/*ne 1nc% /ult ti/# controverE sat%( 5ricu/, 1n ca$ul 1n care o colectivitate etnic% #reia un /otiv /itic eGtern, actul asi/il%rii ur/ea$%, du#% #%rerea /ea, unele le=i obli=atorii( 5 colectivitate etnic% nu va #relua !i asi/ila niciodat% un /otiv /itic care s% intre 1n contradicie cu coordonatele esenE iale si liniile de 'or% ale /entalit%ii sale #ro#rii, sau care, cu/ s#une Mircea Eliade, s% nu r%s#und% unei necesit%i #ro'unde a su'letului #o#ular( 4lt'el, /otivul /itic res#ectiv ar r%/*ne un cor# str%in !i sEar #roduce, cu si=uran%, un 'eno/en de res#in=ere a =re'ei( 7e de alt% #arte, cred c% #reluarea nu se 'ace niciodat% ad Qt teram, ci cu /odi'ic%ri, inserii, eGtracii, sc)i/b%ri ale centrului de =reutate etc( E toate 'iind si/#to/atice !i de'initorii #entru /entalitatea tradiional% a colectivit%ii etnice rece#toare( Un /oE
342

tiv /itic #reluat #oate 'i la 'el de se/ni'icativ !i de'initoriu #entru /entalitatea #o#ulaiei care 1Ea ado#tat, ca !i #entru cea a #o#uE laiei care 1Ea =enerat 5ri=inalitatea unui #o#or E scria Ducian laE =a 1n (rilogia culturii E nu se /ani'est% nu/ai 1n creaiile careEi a#arin eGclusiv, ci !i 1n /odul 1n care asi/ilea$% /otivele de lar=% circulaie( ).>.C.2 .u /% sur#rinde deloc #unctul du/neavoastr% de veE dere !i nici citatul din Ducian la=a #e care lEai a/intit 4/ citit cu 'oarte /are interes cartea du/neavostr% Grdina de dincoloM !i cred c% este o a#ariie deosebit de interesant% 1n cultura ro/*n%, c)iar i/#ortant%( 7rin acesta lectur% /iEa/ dat sea/a c%rei tradiii ro/*ne!ti 1i a#arinei( la=a a 'ost entu$ias/at de lucr%rile lui 7*rvan !i /% =*ndesc c%, 1)trEun 'el, !i du/neavoastr% v% recla/ai de la 7*rvan !i v% #utei #re$enta ca un ur/a! al lui( Ca !i @o/ulus Mulc%nescu, de alt'el( Este o direcie 'oarte 'ructuoas% 1n care, deE si=ur, $ac !i anu/ite #ri/ejdii ; dar acolo unde eGist% #ri/ejdii s#ore!te !i interesul 1ntre#rinderii( 7*rvan a cre$ut, !i a '%cutEo cu =eniu !i cu 'inee, c% #oate desco#eri o veri=% 1ntre tradiia #o#uE lar% ro/*neasc% !i o tradiie #rero/an% E c% se #oate desci'ra #rin inter/ediul unui cor#us 'olcloric ceva din /itolo=iile #rero/ane( ine1neles c% nu el este acela care a dus direcia aceasta #*n% la li/ite absurde, cu/ ar 'i ca$ul lui .icolae Densusianu, #e de alt% #arte, o #ersoan% 'oarte sti/abil%( 7ri/ejdiile de care vorbea/ le cunoa!te/ cu toii( Des#re loE cuitorii #rero/ani dintre Dun%re !i Car#ai ave/ /%rturii reduse, i#otetice, eG#use uneori s#eculaiilor s%lbatice( Cred c% cel care a reu!it s% /enin% un ec)ilibru #er'ect 1n inter#retarea acestor traE diii r%/*ne Mircea Eliade, 1ntrEo carte eGe/#lar% cu/ este De la Zalmo:is la Genghis Lan. Mircea Eliade nu nea=% ra#orturile de 'iliaie 1ntre 'olclorul ro/*nesc !i tradiiile locuitorilor #rero/ani, 1ns% le inter#retea$% deosebit de #rudent( Du/neavoastr% #ersonal de#%!ii 'iliera 7*rvan, av*nd anu/ite #uncte de tan=en% cu o alt% 'ilier% 'oarte interesant% din cultura ro/*neasc%, aceea a lui ConE stantin .oica(
3

4ndrei 5i!teanu, Grdina de dincolo. Zoasophia, Ed( Dacia, Cluj, 1980(

343

-./. 2 4! vrea s% reveni/ asu#ra unei a'ir/aii '%cute de du/neavoastr%( C#uneai c% bo=o/ilis/ul, de eGe/#lu, ar 'i #utut avea succes #e teritoriul car#atoEdun%rean datorit% neor=ani$*rii bisericii 1n acea e#oc%( M% 1ntreb dac%, 1n #lus 'a% de slaba or=aE ni$are #e care o a/inteai, nu #ute/ vorbi !i des#re o tolerant% reli=ioas% /ai accentuat% de care a dat dovad% cre!tinis/ul ro/*E nesc, 'a% de cel sudEdun%rean !i, res#ectiv, 'aa de cel rusesc( ).,C. 2 Cred c% 1ntotdeauna toleranta are deEa 'ace cu li#sa de autoritate #olitic%( Unul dintre #%rinii isericii, Eusebiu din Ce$aE reea, a eG#us doctrina #e care o nu/i/ ce6aro papism, adic% !e'ul statului este #ractic !i !e'ul bisericii de stat( 4ceast% doctrin%, #uin sc)i/bat%, a 'uncionat !i 'ri ;/#eriul bi$antin ca doctrin% o'icial%( EGist% o /are di'eren% 1ntre cre!tinii ro/*ni !i cei din jurul @o/*niei( @o/*nii au 'ost cre!tini din secolul al ;MElea( 4ve/ ur/e de ba$ilici #*n% la Cluj !i #aradoGul este c% 1n secolul al ;MElea nu /ai erau ro/anii acolo ca s%Ei #roteje$e( 4ceste ur/e /ai deE /onstrea$%, 1n /od evident, c% la acea dat% eGista acolo o #o#uE laie cre!tin%( Evident, /ai sunt /ulte ur/e de biserici din secolul al ;MElea 1n Cc]t)ia Minor, dar acesta era un teritoriu cu #re$ent% ro/an% !i, ulterior, cu #re$en% bi$antin%( Este 'oarte interesant c#nd !i /ai ales cum sEau cre!tinat rusiiJ, de eGe/#lu( Ctatul rusesc a#are 1n secolul al ;QElea si #rinul MlaE di/ir acce#t% cre!tinis/ul "la s'*r!itul secolului al QElea& 1n /od cu totul 1nt*/#l%tor( Cu/ se obi!nuia, el #ri/e!te #ro#a=andi!ti ai /ai /ultor reli=ii((( -./. 2 (((!i la curtea lui are loc o dis#ut% teolo=ic% av*nd scoE #ul de aE1 deter/ina #e cnea$ s% alea=% una sau alta dintre reli=ii, ca reli=ie o'icial% a statului rus( Da aceast% dis#ut% doctrinar% aii #artici#at 2 o dele=aie isla/ic% tri/is% de bul=arii de #e Mol=a, 1nele#i tri/i!i de re=ele fa$arilor #entru aE1 converti la iudais/J o dele=aie =er/an% care a '%cut a#olo=ia cre!tinis/ului catolic si tri/i!ii i$anului ca a#olo=ei ai cre!tinis/ului ortodoG9( ).>.C. 2 EGact( 7rinul Mladi/ir este atras 1nt*i de /isionarii /a)o/edani, care 1i #ro/iteau nu nu/ai /ai /ulte neveste 1n viaa de aici, dar !i /ii de creaturi cere!ti" 1n viaa de a#oi( Dar
7entru conteGtul istoric, #olitic !i reli=ios 1n care sEa #rodus aceast% convertire, ve$i supra, ca#itolul Dispute teologice pu!lice, la #( H86(
4

344

c*nd a au$it c% trebuie s% 'ie circu/cis !i s% renune la carnea de #orc !i la b%utur% E isla/is/ul i sEa #%rut inacce#tabil( m./. 2 Da 'el, dar din alte /otive, i sEau #%rut !i iudais/ul !i cre!tinis/ul catolic((( Citai #robabil din Cronica rus timpurie. 0.P.). 2 4!a este( 7*n% la ur/a #rinul Mladi/ir acce#t% docE trina cre!tinEortodoG% !i a doua $i su#u!ii sEau convertit la cre!E tinis/( Evident, 1n i/#eriul rus de /ai t*r$iu a 'uncionat #rinci#iul ce6aro papismului2 1/#%ratul a 'ost #ractic !i !e'ul biE sericii( iserica a avut at*ta autoritate c*t avea !i !e'ul ei de 'a#t, deci 1/#%ratul( 1n b%rile @o/*ne, care au intrat 1n s'era de in'luen% slav%, iserica a ur/at tot #rinci#iul ce6aro papismului !i a avut at*ta autoritate c*t% a avut !i res#ectivul voievod( Cred c%, 1n #eE rioada 1n care e vorba de #ersecuii ale bo=o/ililor 1n ul=aria, autoritatea isericii la nord de Dun%re era real/ente ineGistent%, #entru c% !i autoritatea #olitic% era slab%( -./. 2 +otu!i, nu cred c% aceasta este sin=ura eG#licaie( .u uitotdeauna tolerana reli=ioas% a 'ost deter/inat% de o slab% autoE ritate #olitic%( 4u 'ost ca$uri 1n care, di/#otriv%, autoritatea #oliE tic% era dublat% de o #roverbial% toleran% reli=ioas% E care a #er/is, de eGe/#lu, crearea unor uria!e i/#erii /ultinaionale !i #luricon'esionale, cu/ au 'ost ;/#eriul /on=ol sau cel oto/an sau /ai #uin cunoscutul ;/#eriu fa$ar( 0.P.). 2 Cred c% avei dre#tate( 7oate s% 'ie vorba !i de o toleran% real% la ro/*ni, 1ntruc*t ave/ ca$uri 1n care autoritatea #rinci#elui era considerabil% !i totu!i iserica nu a trecut la acte de re#resiune, cu/ sEa 1nt*/#lat 1n alte #%ri( Mai /ult, dac% ne uit%/ la statistici de v*n%tori de vr%jitoare, statisticile varia$%, dar 1n tot ca$ul vo/ 1nt*lni arderi de vr%jitoare nu/ai / +ransilvania, care era sub do/inaie catolic%( .u sunt atestate, du#% !tiina /ea, astE 'el de acte 1n Moldova sau bara @o/*neasc%( 4ceasta nu 1nsea/n% c% ast'el de vr%jitoare nu au eGistat( Di/#otriv%, ele sunt #er'ect atestate 1n tradiia 'olcloric% ro/*neasc%( -./. 2 Cred c% tolerana a 'ost de dou% 'eluri( 7e de o #arte, cea a autorit%ilor "'ie ele ecle$iastice sau laice&, #e care toc/ai a/ co/entatEo !i, #e de alt% #arte, tolerana reli=ioas% de care a dat dovad% c)iar #o#ulaia( Este lo=ic s% ne 1nc)i#ui/ c% a eGistat !i o toleran% la nivel #o#ular, in*nd cont de ti#ul de cre!tinis/ care
345

a 'uncionat #e teritoriul ro/*nesc 2 un sincretis/ #%=*noEcie!tin 'oarte co/#leG, un cre!tinis/ cos/ic", cu/ 'oarte 'ru/os 1 nu/e!te Mircea Eliade( 1n aceast% situaie, cred c% #o#ulaia ro/*neasc% nu sE a situat niciodat% #e o #o$iie doctrinar% 'oarte 'er/%, intolerant%, 'at% de doctrinele altor reli=u "isla/is/, iudais/&, sau 'a% de diversele ere$ii cre!tine( Di#sa ri=orii do=/atice eG#lic%, #e de o #arte, 'a#tul c% 1n societatea ro/*neasc% nu au luat na!tere ere$ii reli=ioase si, #e de alt% #arte, 'a#tul c% 1n b%rile @o/*ne sEau aciuiat diverse ti#uri de eretici "inclusiv bo=o/ili& E c*teodat% 1n =ru#uri /asive E #ersecutai !i eG#ul$ai din %rile 1nvecinate( 4s vrea s% v% #ro#un acu/ un alt subiect de dialo=( ;n cartea du/neavoastr% )ter in silvis, editat% 1n ;talia 1n 1981, 1n studiul ,@o/antis/e acos/iSue c)e$ M( E/inescu", discut*nd des#re un #osibil /otiv =nostic 1n #oe/ul Mureanu, ridicai #roble/a dac% #oetul a #reluat unele idei ale vreunui istoric al reli=iilor sau dac% este vorba de un #roces de 'ante$ie i/a=inativ% #rin care E/inescu a ajuns la acela!i re$ultat( Du/itru @adu 7o#a, care vEa recen$at cartea-, consider% #roble/a ca 'iind su#er'lu%( Cred, totu!i, c% suE biectul /erit% s% 'ie detaliat( 7ute/ vorbi, 1n acest ca$, de intuirea unui ar)eti# c Cau, /ai eGact, care ar 'i aici ra#ortul dintre erudiia si intuiia #oetului c ) >.C. 2 4/ 1ncercat s% dau un r%s#uns 1ntrEo sene de articole care au" a#%rut du#% acel la care ai avut bun%voina s% v% re'erii si a/ ajuns la o conclu$ie di'erit%( 1n ro/antis/ se 1nt*/#l% ceea ce .iet$sc)e nu/e!te /ai t*r$iu /oartea lui Du/ne$eu" E '%r% nici o re'erin% teolo=ic%( Este vorba de o r%sturnare de valori baE $at% #e 'a#tul c%, la un /o/ent dat, transcendena #latonicoEcre!E tin%, care a =)idat viaa Euro#ei de Est !i de Mest vre/e de a#roa#e H 000 de ani, !iEa #ierdut e'icacitatea( 4ceast% transcenden% de 'actur% #latonicoEcre!tin% nu /ai are 'or% de elevaie /oral% asuE #ra o/ului( Deci, #ractic, ave/ deEa 'ace cu constatarea /orii Du/ne$eului cre!tin", #e care o 'ace .iet$sc)e, dar 1naintea lui o '%cuser% deja diver!i ro/antici( Dac% ur/%ri/ istoria ter/enului de ni)ilis/, este interesant c% 1n aceast% #erioad% E s'*r!itul secolului al QM''lElea !i 1'tce#uE
;

1n #ublicaia .thnologica, ucure!ti, 198H, #( 18:(

69:

tul secolului al Q+QElea, deci e#oca de 'er/entare a ro/antis/ului E ave/ deEa 'ace !i de #e #o$iii strict 'ilo$o'ice cu ideea c%, 1n /o/entul 1n care transcendena ar dis#%rea, nu ar /ai 'i nici un siste/ care s% =arante$e valoarea eGistenei terestre( Cred c% E/inescu este unul dintre cei /ai interesani scriitori care au constatat, la nivelul /itolo=iilor literare, ceea ce .iet$sc)e a nu/it /oartea lui Du/ne$eu"( Este vorba la el de o 'oarte inE teresant% reluare s#ontan%, '%r% cuno!tine erudite, a unor /ituri =nostice, #entru c% ele aveau ca ba$% Mec)iul +esta/ent, care era considerat o creaie de/onic%, tot a!a cu/ Du/ne$eul Mec)iului +esta/ent era considerat un de/on,Js% s#une/, un de/iur= in'eE rior E or=olios, tiranic !i i=norant( C*nd #ri/ii ro/antici E C)elle] !i ]ron E constat%, 1n jurul anului 18H0, /oartea lui Du/ne$eu", ei iau ca ba$%, 1n /od s#ontan, tot Mec)iul +esta/ent, #e careE1 inter#retea$% 1n sens invers:; ceea ce 1n Mec)iul +esta/ent e #re$entat ca valoare a#are, la ]ron de eGe/#lu, ca nonvaloare( 1ntre 4bel !i Cain, ]ron ale=e desi=ur cuno!tina lui Cain, 'a% de i=norana lui 4bel; ale=e cuno!tina lui Duci'erF 'a% de le=ile #aE triar)ale !i absurde ale lui Du/ne$eu( E/inescu se situea$% 1n aceea!i tradiie 1n care a! #utea s%Ei /ai a/intesc #e Deo#ardi E 1n ;talia, #e Mictor Bu=o !i Da/artine E 1n ,rana, /ai #uin #e ro/anticii =er/ani, care nu /itolo=i$ea$% #lec*nd de la Mec)iul +esta/ent( Dac% a/ vorbi aici de ar)eti#uri E revin acu/ la 1ntreE barea du/neavoastr%, du#% un 'oarte lun= ocol E ar trebui s% d%/ o eG#licaie abisal% =ene$ei s#ontane a unor /itolo=ii =nostice, 1n secolul al QlQElea, cu/ ar 'i /itolo=ia lui E/inescu 1n #oe/ele Mureanu !i Demonism, 1n variantele scrise du#% 180H( -./.: Care este, deci, du#% #%rerea du/neavoastr% de ast%$i, ra#ortul dintre =nosticis/ !i ro/antis/ul e/inescian c &>.C.2 Dac% ne uit%/ /ai atent, a!a cu/ a/ '%cutEo 1n artiE colele /ele ulterioare, vede/ c%, de!i su#er'icial, /itolo=ia lui E/inescu sea/%n% /ult cu cea =nostic%, este vorba de un ti# raE dical o#us de ni)ilis/( 8nosticis/ul este ni)ilist 1ntruc*t nea=% toate valorile terestre 1n 'avoarea transcendenei( 8nosticis/ul este un ti# eGtre/ de rd)ilis/ /eta'i$ic( 1n ulti/% instan%, ar #ro/ova
7entru re=ula eGe=e$ei inverse" E 'unda/ental% 1n =nosticis/ E ve$i ;oan 7etru Culianu, Gno6ele dualiste ale /ccidentului, Ed( .e/ira, ucure!ti, 199-, #( 1-0 sS(

347

distru=erea total% a lu/ii nu/ai ca transcendena s% #oat% eGista nestin=)erit%( .i)ilis/ul lui E/inescu !i cel ro/antic 1n =eneral, di/#otriv%, nea=% 'ora transcendenei !i, cu/ o 'ace E/inescu 1n #oe/ul Demonism, con'er% de/nitate !i realitate eGistenei teresE tre( Este vorba deci de un ni)ilis/ anti/eta'i$ic( Cred c% toate veE ri=ile inter/ediare ale =ene$ei /iturilor ro/antice nu se #ot eG#lica #rin #ris/a ar)eti#urilor ci, #ur !i si/#lu, #lec*nd de la 'a#tul c% sEa /itolo=i$at 1n a/bele ca$uri E =nostic !i ro/antic Easu#ra aceluia!i teGt2 Mec)iul +esta/ent( -./.2 @o/ulus Mulc%nescu #re=%te!te 1n #re$ent o carte, cu o te/% #e c*t de interesant% #e at*t de di'icil de sinteti$at2 Mito logia rom#n0( Cu acest titlu au /ai a#%rut dou% c%ri2 una, 1n 191:, a lui +udor 7a/'ile !i cealalt%, 1n 1999, a lui Marcel 5linesE cu( 4/bele 1ns% au r%/as la un nivel descri#tiv, 'iind si/#le colecE ii de le=ende !i credine #o#ulare ro/*ne!ti, '%r% co/entarii critice !i care, #e deasu#ra, su'er% de o serie de de'iciene( De=at de acest lucru, vEa! 1ntreba ce credei du/neavoastr% des#re utiliE tatea studiilor 1n do/eniul /itolo=iei ro/*ne!ti( 5 #roble/% conE troversat% 1n ulti/ul ti/# de s#eciali!tii ro/*ni este aceea dac% se #oate vorbi de o /itolo=ie ro/*neasc% #ro#riuE$is% sau, /ai deE =rab%, de un co/#leG de te/e !i /otive /itice( 0.P.).2 Da, cred c% se #oate vorbi de o /itolo=ie ro/*neasc%, dar aceasta trebuie evident reconstruit%, #entru c% se #re$int% sub 'or/a unui pu66le cu #iese dis#arate #e care trebuie s% le #une/ ca# la ca#((( -./.2 Ci, din #%cate, cu /ulte #iese li#s%((( ?P.).: Da, cu 'oarte /ulte #iese li#s%( Dar cred c% ar 'i 'oarte interesant dac%, 1n li/ita bunului si/ !tiini'ic, a/ 1nce#e s% s#eE cul%/ #e /ar=inea acestei /itolo=ii, c)iar dac%, s% $ice/, unele s#eculaii se vor dovedi a 'i =re!ite, unele reconstituiri E 'alse( Mi se #are totu!i 'oarte i/#ortant s% nu 1ncet%/ de a 1ncerca ast'el de sinte$e( De eGe/#lu, a a#%rut o carte 1n li/ba 'rance$% des#re /iE tolo=ia va/#irului 1n @o/*nia, scris% de 4drian Cre/ene( Eu a/ recen$atEo 'oarte r%u 1n @evue de lJ)istoire des reli=ions", care a#are la 7aris !i, 1n 'ond, 1/i #are r%u, #entru c% volu/ul nu este
Da data conse/n%rii dialo=ului, cartea se a'la 1n #re=%tire; ea a a#%rut la Ed( 4caE de/iei, 1n 198-(

348

- <J>< s% creane o i/a=ine 'oarte 'als% a /itoE li#sit de FnteFd-FCVFFbFtorului era aceea de a atra=e 1n lo=iei ro/*ne!ti, F[FFD* de credine ro/*ne!ti(
61 'l

P@( @(Z@pire in ,om#nia ".ed AoU

r] 4( Cenn 5ere F[

'nFC'ent si tot cu aceast% te/% a a#%rut o alt% cate, -./. ( +ot recent !i cercet%torul a/erican BarE

#-S#$#S# 9 * 061

s-! estol E-ropel

F ro/*ne!ti 1n licantro#ie !i suiE

'<cQd c% este #osibil si 'oarte necesar s% 'ace/ c*t /ai &,C. . crea d F E , Ftolo=iei ro/*ne!ti, sa ne /i!c%/ /ulte reconstituiri / do/enui /ito( = F F cu Cq HF'iCL M cu ner%bdare !i cu 'oarte criuctDFs%care se resi/te acut 1n cultura ro/aneasca((( tn1nc)Cre v% /ulu/esc #entru acest dialo=( ` f.>C. *euv% /ulu/esc( Ma #ro#un s%E1 continua/ cu un #roGi/ #rilej( -./.2 De acord(
Universitatea din 8ronin=en "5landa&, 60 octo/brie 1989

\jEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE" #rin 1/#u!care, laH1 /ai idtI

E ( i #It/ +ulianu a 'ost asasinat,

C.Ioa Betr- C-lia -- - c)l)tor D 2 l-,ea !e !i coloF

E 1n ulti/a decad% a lunii /ai a anului 1991, Cu c*iva a/ 1n ur/a, <@m@ @ host #ro'und cercurile culturale, !tiini'ice !i LF 1>1 ta jurul orei 16, la !ocate de o !tire ie!il% d/ @n@;/ e 'c ca# cu / i1IFF 0FF a @eli=iilor loan 7etru Culianu( #istol de calibru H- E 7e*80eF( de ori=ine ro/*n% !i de cet%enie

De atunci, sEau **F 'F neintrodus 1n ecuaie2 con'lictul autorilor acestei cri/e .i/cnuF ra/ F ? F F de #ro'esorului cu un stude* [>F @ @m de eGtre/% drea#t%, asi=urare #e via% a 7@somlm*@ @ 'l F #e le=ionar%, a eGilului ro/ane c d/ C;D4F ( F F(F F F c( Culianu cu oc)i bu/I, 'a#tul ca D ,( FF F FF #ro'esional% E nu 1nceta sa @ s#re ase/%narea cu uciderea 1n De/brie ;f@K0?@CC@fofr ritual%" "4nt)on] 1990 a #ro'( .( ;or=a , des#re ora =@ F cW

LFrsF;VF %:Ecri,) :9m

ss rss]Iris. , idJQF .:/:F - : / ri* *i aor,a ia Li Jor,a ia #F F [rDDDD;9 FF . 9

-tttl(l>(7E:*; ( t#nubUcale/ai ales 1n $iarul nedE]orfe$ de li/b% ro/*n% E Me$i articolele sale virulente, #ubl cate /aF c F ) revista

CuBanu "Ed( .e/ira, 1999, FF (Fust 1991, cu o evreic%, Billarv Cu$anne J 7entru c% ur/a sa se L*L"* L* a carte& , dar !i #entru >iesner "coiaboratoare aF7E"1F Fonare, e care o nu/ea M s/inteala

350

asaCinat avertis/ent" etc, etc( "F=1 7Eotat de asasinat ; Ului ar 'i 'ost ur/%rita, cF F [FasD de rol, asanatul aCu#raaltora(Dar,#edealta#a,te,#entrU "a# u/ 0 h%ceau Febuia s% 'ie revendicat, adic%, /otiv* *F F or=ani$aiile Dionarii 1n ur/% cu ju/%tate de veac !i cu/ FF triste ast%$i&( 4st'el, FFFFU* <, #*n% E/, de ce !i #e cine averti$ea$%( CertLFFF nici @ ( (, nici

in'or/aiilor deinute, ci al s%r%ciei lor F Culianu, trecerea ;n orice ca$, o dat% L,t dis#ar%jUC[ !i * L***L ti/#ului ar #utea saE1 scoat% d/ /ie$ul \a F ist% !i riscul ca 'ururile at*t de distincte ale 7LFFDF 1n care sEa cartea #re/atur% a savantului, Fr'Faevaluare a o#erei lui #rodus, s% =enere$e o tendina cu/vao#uF de** @F Dlianu !i de ideali$are a 7LUUUU; Fctiv% a#rea scurtei sale literare !i eseistice( * _. * a a L [ 'Li ini ; 7( Culianu este

coordonate ale acestei relaii( 9:0E190H& a lui D 7( Culianu 7erioada bucure!tean%, studente@@ U$are a societ%ii sEa su#ra#us 1nt*/#l%tor #erioadei de relativa s
a bu[i"'\\\\\\\\\\\\\\

C)ica=o +ribune , H

+ 0 oct 1996, #( B; Cornel Du/urescu, Do a/ de , nr( 68 1E0 oct( v;j, vj @ .ed Aorf, nr( >, , #ro'etului Culianu", 1n Catavencu , nr( 96 !( 99,

1996

CuUanu

;Ueana7etre, L,n $iua",

6-1

ro/*ne!ti( Din anul 19:0 a 1nce#ut aciunea de recu#erare a o#erei lui Mircea Eliade, 1nt*i #rin #ublicarea unor studii !i articole re'eritoare la el !i ulterior a c*torva dintre c%rile sale( Contactul t*n%rului Culianu cu #rinci#alele c%ri "de re=ul%, 1n versiune 'rance$%& se/nate de M( Eliade a 'ost )ot%r*tor #entru destinul celui dint*i( 1ntrEun dialo= cu ;( 7( Culianu1 E #e care lEa/ #urtat 1n octo/brie 1989, la Universitatea din 8ronin=en, 5landa E lEa/ 1ntrebat ce 1i datorea$% lui Mircea Eliade( @%s#unsul lui a 'ost tran!ant2 M% lea=% de Mircea Eliade, a! $ice, toat% eGistena /ea, #entru c% a/ 1ncercat s% devin istoric al reli=iilor 1nce#*nd cu /o/entul 1n care, 1n #ri/ul an de 'acultate, 1ntrEo cri$% de identitate #e care /uli o au, a/ #us /*na #e c%rile lui((( Misul a devenit realitate 1n /%sura 1n care a/ avut oca$ia de aEi 'i a#roa#e, de a studia cu el 1n Ctatele Unite, !i /Ea/ bucurat, 1n nenu/%rate r*nduri, de atenia sa binevoitoare, 1nce#*nd de la su=estii #entru #ri/ele /ele articole, #*n% la #re'aa ulti/elor c%ri care /iEau a#%rut" H( 1ntreb*nduE1 dac% se consider% "a!a cu/ 1l consider% alii& a 'i un disci#ol al lui Eliade, Culianu /iEa r%s#uns 'oarte di#lo/atic2 Eu a/ s#us 1ntotdeauna c% sunt un disci#ol al lui M( Eliade 1n /%sura 1n care do/nia sa 1/i recunoa!te aceast% calitate( 1ntruc*t, 1n re#etate r*nduri, recunoa!terea sEa #rodus E sunt un disci#ol al do/niei sale"6( @evenind la anii de studenie ai lui Culianu, trebuie s#us c% o alt% coordonat% a ra#ortului s%u cu Eliade a 'ost te$a de licen%( Cusinut% la Universitatea din ucure!ti, 1n octo/brie 19H8, te$a de licen% a lui M( Eliade avea ca subiect 'ilo$o'ia @ena!terii italiene2 ,ilo$o'ia italian% de la Marsilio ,icino la 8iordano runo"( Cu si=uran% c% ;( 7( Culianu avea cuno!tin% de aceast% lucrare !i #robabil c% a !i c%utatEo, da+ nu a =%sitEo, #entru c% #este c*iva ani va scrie c% sEa #ierdut" 9( De 'a#t, te$a lui M( Eliade se a'l% 1n ar)iva Universit%ii "vec)ea ,acultate de litere !i 'ilo$o'ie&,
1( 7( Culianu, @econstituiri 1n do/eniul /itolo=iei ro/*ne!ti" "dialo= conse/nat de 4ndrei 5i!teanu&, 1n @evista de ;storie !i +eorie Diterar%", nr( 6, 198-, ##( 89E96( 4 'ost #ri/ul teGt de ;( 7( Culianu #ublicat 1n @o/*nia du#% e/i=rarea sa( 7entru conjunctura 1n care a/ #urtat acest dialo= !i condiiile 1n care a/ reu!it s%E1 #ublic, ve$i 4( 5i!teanu, 4/intirile unui dialo=", Cotidianul( Cu#li/entul cultural D(4(?D", 10 iunie 1991, #( 0( H 1( 7( Culianu, 7ost scri#tu/ "la un dialo=&", conse/nat de 4( 5i!teanu, 1n Cotidianul( Cu#li/ent cultural D(4(? ;(" 10 iunie 1991, #( 0(
3
1

;bide/ 9 loan 7( Culianu, Mircea .liade, Cittadella Editrice, 4ssisi, 1908, #( 1:0( Da Editura .e/ira a a#%rut 1n 199- versiunea ro/*neasc% a c%rii2 Mircea .liade. Ediie rev%$ut% !i au=/entat%( +raducere de ,lorin C)iriescu !i Dan 7etrescu, #ost'a% de Corin 4ntoni( 1n continuare, tri/iterile se vor 'ace la aceast% ediie(

6-H

1nre=istrat% sub nr( 6:1 !i a 'ost ulterior "1989& #ublicat% 1( 7entru #ro#ria sa lucrare de di#lo/%, susinut% la aceea!i Universitate bucure!tean%, dar cu 99 de ani /ai t*r$iu "iunie 190H&, ;( 7( Culianu !iEa ales ca/ acela!i subiect2 Marsilio ,icino !i 'ilo$o'ia @ena!terii italiene"H( Din #erioada studeniei, aceast% lucrare des#re ,icino !i alte dou% des#re 8iordano runo "#rintre care "Coincidentia o##ositoru/ la 8iordano runo" & au r%/as inedite ca atare, dar au 'ost 'olosite 1n co/#o$iia unei c%ri de /aturitate9( DeEa lun=ul deceniului al o#tulea, /ai sunt c*teva #uncte de re#er 1n relaia CulianuEEliade2 din 1901 "deci 'iind 1nc% la ucure!ti&, Culianu 1nce#e s% cores#onde$e cu #ro'esorul din C)ica=o; 1n 1909 are #osibilitatea s%E1 cunoasc% #ersonal, la 7aris-; 1n 190- Culianu devine disci#olul lui Eliade la #ro#riu, 'iind E ti/# de #atru luni E studentul "#ostE doctoral& al acestuia la Universitatea din C)ica=o; iar 1n 1908 Culianu #ublic% 1n ;talia o /ono=ra'ie Mircea .liade "la care lucrea$% 1nc% din 1906&( 5 carte analitic%, nu li#sit% de consideraii critice !i care este de#arte de a 'i un si/#lu eGerciiu de )a=io=ra'ie, a!a cu/ 1i scrie Eliade 1nsu!i( .u nu/ai c% Mircea Eliade se recunoa!te 1n #ortretul robot alc%tuit de disci#olul s%u, dar aceast% i/a=ine 1n o=lind% 1l ajut% sa se 1nelea=% /ai bine #e sine 1nsu!i( Du#% ce cite!te dactilo=ra/a lucr%/, Eliade 1i scrie lui Culianu ur/%toarele, la 6 /ai 19002 ((( MiEa #l%cut, te 'elicit !i 1i sunt recunosc%torV Cel #uin 1n ;talia, voi 'i /ai #uin r%st%l/%cit ca #*n% acu/( "C#er s% a#ar% !i 1n en=le$% sau 'rance$%(& MiEa #l%cut 1nt*i !i 1nt*i, #entru c%, de!i te !tiu LeliadianI, nEai c%$ut 1n #%catul
Mircea Eliade, Contri!uii la filo6ofia ,enaterii, teGt 1n=rijit de CEtin 7o#escuE Cade/, #re'a% de 3oe Du/itrescuE u!uien=a, Ed( @(;(+(D(", ucure!ti, 1989( H 4/ consultat acest studiu scris 1n italian% !i cred c% el trebuie tradus !i #ublicat( Coordonator al lucr%rii de di#lo/% a 'ost #ro'esoara .ina ,acon, #e care Culianu a #reuitEo 'oarte /ult; ve$i necrolo=ul se/nat de ;( 7( Culianu, .ina ,acon", 1n Di/ite", nr( 18,190-, #(H0( 6 (7entru 1ntrea=a eGisten% a @ena!terii, conce#tul de coincidentia oppositorum este adev%rata c)eie", scria ;( 7( Culianu 1ntrEun studiu dedicat o#erei lui M( Eliade2 ;( 7E Culianu, DJant)ro#olo=ie #)iloso#)iSue", 1n Mircea .liade, Des Ca)iers de lJBe/e, nr( 66, 7aris, 1908, ##( H06EH09( 9 1( 7( Culianu, .ros et Mape # la ,enaissance. GZUZ, 7aris, ,la//arion, 1989( Ediia ro/*neasc%2 .ros i Magie "n ,enatere. GZUZ, trad( Dan 7etrescu( 7re'a% de Mircea Eliade, #os'a* de Corin 4nto)i, Ed( .e/ira, 1999 "aceast% ediie va 'i citat% 1n continuare&( Mircea Eliade, 4ragments dHun *ournal GG. 1900E1908, traduit du rou/ain #ar C( 8ri=oresco, 8alli/ard, 1981, #( H0-(
1

6-6

)a=io=ra'iei "a!a cu/ a/ '%cut eu, 1n )ntroducerea la ediia Basdeu, 1n 196:&((( M% bucur /ult c% st%#*ne!ti instru/entele care 1i vor #er/ite s% a#eri !i s% ilustre$i ne'ericita noastr% disci#lin%(((" Da r*ndul s%u, Culianu =%se!te 1n scrisoarea /aestrului o con'ir/are eGcelent% a de/ersului s%u eGe=etic !i o reacie care 1nc)ide #er'ect cercul /ono=ra'iei, ast'el c% o a!ea$% 1n 'runtea volu/ului, ca >refaG. C*nd scria aceste r*nduri /%=ulitoare, Eliade avea 00 de ani, iar Culianu H0( +otu!i, evoluia lui ;( 7( Culianu nu a 'ost liniar ascenedent%, ci E /ai ales 1n anii J00 E /inat% de unele cri$e eGisteniale !i #ro'esionale "cri$e #rin care, de alt'el, a trecut !i M( Eliade 1n #erioada i/ediat ur/%toare e/i=r%rii sale din @o/*nia&( ;at% o /ostr% de di'icultate de ada#tare #ro'esional% E #e care nu a/ 'i b%nuitEo E a!a cu/ re$ult% dintrEo scrisoare eG#ediat% din ;talia, 1n acela!i an 1900, #rietenului s%u din ucure!ti, 4ndrei 7le!u2 L4iciI, L1n 5ccidentI, istoria reli=iilor este cu totul altceva dec*t ce era 1n @o/*nia( Este nu re$ultatul unei evoluii individuale c%tre o 'or/% de desc)idere ontolo=ic%, a!a cu/ a 'ost, cred, 1n ca$ul nostru, ci o disci#lin% de ti# 'ilolo=ic !i ar)eolo=ic, '%r% nici o i/#licare eGistenial%( 7osibilitatea cultiv%rii ei atra=e du#% sine vani'icarea oric%rei intenii de cunoa!tere /ai #ro'und%, ori de desc)idere s#re 'iin%( ;/#osibilitatea 'ace ca /isticis/ul abstract =noseolo=ic s% 'ie o 'or/% necesar% de sub$isten% 1n re=i/urile totalitare, dar nu /ai #uin le=at% de aceste re=i/uri 1nse!i, 1n ti/# ce /isticis/ul or=iastic "con'u$ia valorilor& s% 'ie /ai #ro#riu de/ocraiilor"H( * * * Dac% ar trebui s% sc)e/ati$e$ la /aGi/u/ bio=ra'ia lui ;( 7( Culianu ";a!i 19-0 E C)ica=o 1991&, a! 1/#%riEo 1n trei #erioade relativ distincte( Du#% perioada de formare "19-0E190H, @o/*nia&, co/#us% din subE#erioada ie!ean% "19-0E19:0& !i cea bucure!tean% "19:0E190H, studenia& a ur/at o perioad de adaptare i acumulare "190HE1986, ;talia !i 5landa&, /arcat% 1n #rinci#al de e'orturi de aco/odare ti#ice #ri/ilor ani de du#% autoeGilare "inclusiv : luni de la=%r la +rieste&, burse de studii #ostEuniversitare, doctorate "MilanoE190-, 7aris 1980 !i, ulterior, iar 7aris E
;( 7( Culianu, Mirceci .liade, Ed( .e/ira, 199-, ##( 0E9( " ;n /e/oria/ ;oan 7etru Culianu", /as% rotund% cu #artici#area lui 4ndrei 7le!u, 7aul 7( Dro=eanu, 4ndrei 5i!teanu, Werban 4n=)elescu !i Mi)aela Cristea "/oderator&, 1n Cotidianul( Cu#li/entul cultural D(4( ? X(", nr( 99, 18 /ai 199H, ##( :E8 "'ra=/entul de scrisoare citat, la #( 0&(

354

198:&, 1nv%area altor li/bi str%ine "=reac%, ebraic%, co#t% etc&, contacte cu lu/ea universitar%, #ublicistic% !i editorial% a Euro#ei occidentale 1n aceast% #erioad% #ublic% studii !tiini'ice "cea( 6-&, articole si recen$ii "cea 100&, r%s#*ndite 1n reviste de s#ecialitate din a#roa#e toate %rile occidentale( C%rile #e care le scrie #*n% 1n 1986 nu au 1nc% un i/#act deosebit, ne'iind de o /are a/#loare !i 'iind #ublicate la /ici edituri s#eciali$ate( 5 /%rturise!te c)iar el "1n dece/brie 1990&, cu o /odestie si o 'ranc)ee de care #uini /ai sunte/ 1n stare2 4/ /ai /ulte c*rti care a#roa#e nu eGist% "#ublicate cu editori /inori, tiraj 'oarte /ic&(((" 1( +otu!i /ea din aceast% #erioad%, #entru cititorul atent al studiilor sale este li/#ede 'a#tul c% inteli=ena !i cultura autorului, intuiia si erudiia cu care este dotat se co/bin% adesea 1ntrEun a/estec eG#lo$iv, ca#abil s% $=*lt*ie geJl RJi'iCate de iCt0rid rdiCiei c* to#olo=iei culturale din anii 00E80 !i sa scoat% unele teorii din 'und%turile 1n care sEau 1/#ot/olit De'la=raia" #ro#r/E$is% se #roduce 1nce#*nd cu anul 1989, un an de =rania in destinul lui ;( @ Culianu, c*nd 1nce#e perioada de afirmare deplina !i de recunoa!tere internaional% "1989E1991, 5landa si C U 4& #erioad% 1n care 'uncionea$% ca #ro'esor de istoria reli=iilor l* Universitatea din 8ronin=en !i, ulterior, la cea din C)ica=o, #erioad% 1n care 1!i #ublic% cele /ai i/#ortante studii !i c%ri( De data aceasta, c%rile sale sunt rotunde" !i de'initive", sunt #ublicate 1n tiraje /ari si la edituri #resti=ioase, bene'icia$% de reedit%ri !i de traduceri 1n alte li/bi "en=le$% 'rance$a, italian%, =er/an%, =reac%& !i se bucur% de o #ri/ire entu$iast% din #artea s#eciali!tilor de v*r' din do/eniile abordate( De eGe/#lu la s'*r!itul anului 1989, 1n decurs de nu/ai c*teva luni, 1i a#ar la #resti=ioase edituri #ari$iene #recu/ 7a]ot !i ,la//arion dou% c%ri de re'erina trat*nd dou% din te/ele sale /ajore, c%ri care 1n c*iva ani cunosc /ai /ulte ediii in alte li/bi"( 4/bele volu/e bene'icia$% de #re'ee se/nate de Mircea Eliade "unul dintre ele este c)iar dedicat lui&, cu toate c% acesta a acce#tat eGtre/ de rar s% scrie ast'el de teGte introductive( 1ntrEuna dintre aceste #re'ee, Eliade intuie!te 'a#tul c% ;( @ Culianu de#%!e!te =rania" de care
JJa @ C,fiQH J2,D+ea estEe"e7ean%(((" "interviu reali$at de 8abriela 4da/esteanu& n HH , nr. 16 - a#n)e 1991, #( 1-( De alt'el, este o situaie absolut 'ireasc% si nu cred c trebuie sa deslu!i/ vreo ur/% de re=ret 1n acesta a'ir/aie; orice t*n%r savantJ"si /ai ales unul i/i=ra/& 1nce#e ast'el( " ; 7( Culianu, .:periences de 7e:ase, 7a]ot, 7aris, 1989, H18 #( "ediia italian% 1n 198:, ediia =reaca u, 198:& !i ;( @ Culianu, .ros L Mape # la ,ena.ssance, 1989 ,la//anon, 7aris, 1989, 918 #( "ediia en=le$% 1n 1980, ediia alian* 1n 1980&(
1n

355

a/intea/ /ai sus; du#% ce trece 1n revist% scrierile anterioare ale autorului, M( Eliade a'ir/% c% abia acu/, #rin #ublicarea volu/elor .ros et Magie !i .:periences de ie:tase, cele /ai i/#ortante lucr%ri ale sale 1nce# s% vad% lu/ina $ilei"1( 7ro#un*nduE/i s% #rivesc viaa, destinul !i o#era lui ;( 7( Culianu din #ers#ectiva /odelului Eliade", trebuie s% re/arc o alt% si/etrie( 4/bii au #racticat o stranie #endulare 1ntre literatura !tiini'ic% !i cea 'antastic%, cu alte cuvinte, 1ntre statului de savant !i cel de #ro$ator( .u este locul s% insist aici, dar nu ar 'i li#sit% de interes o "#si)&anali$% a /otivaiei coeGistenei celor dou% 'aete, la 'iecare dintre cei doi c%rturari( 5 'or/% de dedublarec De de'ularec EGces de creativitatec Cau, #ur !i si/#lu, o 'ireasc% alunecare din do/eniul co/ent%rii /itolo=iei ar)aice "/itoE eGe=e$%& 1n cel al cre%rii #ro#riei /itolo=ii literare "/itoE=ene$%&Hc De ase/enea, ar trebui anali$at dac% !i 1n ce /%sur% sEau in'luenat cele dou% do/enii( ;n #re'aa la ro/anul Lesperus al lui ;( 7( Culianu, Mircea Eliade E vorbind des#re nevoia i/#erioas%" resi/it% de t*n%rul savant de a scrie #ro$% 'antastic% E ridic% aceea!i #roble/%2 4r 'i interesant de !tiut dac% inti/a cunoa!tere a credinelor, ideilor !i te)nicilor reli=ioase a #re=%tit Esau a #rovocat E te/a central% din Bes#erus"6( Ci/bio$a celor dou% ti#uri de activit%i este /ai co/#licat% dec*t #are la #ri/a vedere, 'iind vorba de sc)i/buri de substane 1n a/bele direcii si de in'luene reci#roce, c)iar dac% adesea incon!tiente( ;n ceea ce 1l #rive!te, Mircea Eliade a 1ncercat s% =%seasc% un r%s#uns la aceast% #roble/% 1n cadrul unei #rele=eri cu titlul Diterar] ;/a=ination and @eli=ious Ctructure", inut% 1n 1908 la Universitatea din C)ica=o2 Wtiu de ase/enea, din #ro#riaE/i eG#erien%, c% unele din creaiile /ele literare /iEau dat o /ai #ro'und% 1nele=ere a anu/itor structuri ale sacrului !i c%, uneori, '%r% s% 'iu con!tient de acest 'a#t 1n /o/entul c*nd scria/ literatur%, i/a=inaia literar% utili$a /ateriale sau sensuri #e care le studiase/ ca istoric al reli=iilor"9( Un alt as#ect al relaiei dintre Mircea Eliade !i ;oan 7etru Culianu este colaborarea lor #ro#riuE$is% la dou% lucr%ri de re'erin%, a/bele #re=%tite la s'*r!itul vieii lui Eliade !i a#%rute du#% trecerea acestuia 1n ne'iin%(
Mircea Eliade, 7re'a% la .ros i magieT ed( cit(, #( 0( " Ce altceva este #ro$atorul !i, /ai ales, scriitorul de #ro$% 'antastic% dec*t un /ilo=onc 6 M( Eliade( 7re'a% la ;( 7( Culianu, Bes#erus "ro/an&, ucure!ti, Ed( Univers( 199H, #( 9( 9( 1n traducerea lui Ce$ar alta=, teGtul #rele=erii a 'ost #ublicat 1n Miaa @o/*neasc%", nr( 6, 1980, ##( :-E01(

6-:

7entru (he .nc$clopedia of ,eligion , lucrare /onu/ental%, 1n 1: volu/e, Eliade este 8eneral Editor, a!a c% are libertatea de aEsi ale=e colaboratorii( .uEi de /irare c% unul dintre ei este ;( #( Culianu, dar e interesant de v%$ut care anu/e articole de enciclo#edie 1i 1ncredinea$% M( Eliade disci#olului s%u 'avorit, cu alte cuvinte, 1n care do/enii 1l consider% a 'i eG#ert2 -scension "voi( ;, ##( 96-E991&, -strolog$ "voi( ;, ##( 90HE 90-&, Gnosticism. 4rom the Middle -ges to the >resent "voi( -, ##( -0-E -08&, Magic in Medieval and ,enaissance .urope "voi( 9, ##( 90E101&, 'acrilege "voi( 1H, ##( --0E-:6&, 'e:ual,ites in .urope "voi( 16, ##( 18:E 189&, '2$. (he Leavens as Lierophan$ "voi( 16, ##( 696(69-&, Geto Dacian ,eligion "voi( -, ##( -60E-90&, (hracian ,eligion "voi( 19, ##( 999E990&, Zalmo:is "voi( 1-, ##( --1E---&( Ulti/ele trei articole, cele re'eritoare la /ani'est%rile reli=ioase =etoEdacoEtrace, sunt elaborate 1/#reun% cu Cicerone 7o=)irc, 'ostul s%u #ro'esor la Universitatea bucure!tean%( 1n /artie 198:, 'oarte #robabil la reco/andarea lui Mircea Eliade, ;oan 7etru Culianu este c)e/at de la 8ronin=en "5landa&, 'iind invitat s% in% /ai /ulte #rele=eri "ca gues" lecturer9 la Universitatea din C)ica=o( Este ulti/a lun% de via% a b%tr*nului savant "a#roa#e octo=enar&, dar cei doi continu% s% #roiecte$e o nou% colaborare2 #e ba$a celor 6 volu/e ale )storiei credinelor i ideilor religioase !i a celor 1: volu/e ale .nciclopediei ,eligiei E scrise !i, res#ectiv, coordonate de M( Eliade E ;( 7( Culianu ur/ea$% s% redacte$e un Dicionar al religiilor, #e care s%E1 se/ne$e a/*ndoiH( Da 19 a#rilie 1ns%, Mircea Eliade are un accident vascular !i este internat 1n s#ital( +i/# de o s%#t%/*n%, ;( 7( Culianu 1l ve=)ea$% $i !i noa#te, #*n% la HH a#rilie 198:, c*nd M( Eliade trece 1n ne'iin%( Ca 1n tradiia /arilor iniiai, /aestrul a=oni$ea$% si se stin=e din via% sub #rivirile disci#olului !i succesorului s%u6( +otu!i, ulti/a lor colaborare este dus% la bun s'*r!it de Culianu, care ter/in% 1n 1989 redactarea dicionarului, #e ba$a scrierilor /aestrului s%u(
1 Mircea Eliade "8eneral Editor&, (he .nc$clopedia of ,eligion, Mac/illan, .ed Aorf, 1: volu/e, 1980( H Me$i 1( 7( Culianu, Cuv#nt "nainte la Eliade<Culianu( Dicionar ui religiilor, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 1996, #( 11, 6 4ceast% e/oionant% eG#erien% este relatat% 1n eseul lui ;( 7( Culianu, Qltimele clipe ale lui M. .liade. Mahaparinirvana, 1n Di/ite", 7aris, nr( 98E99, 198:; 1n 4@4E[ou/al", voi( 10, 1980, ##( 1-EH1, 1n aneGe la M( Eliade, Memorii, voi( ;;, Ed( Bu/anitas, ucure!ti, 1991, ##( H01EH09 !i 1n /ono=ra'ia Mircea .liade, Ed( .e/ira, 199-, ##( H86EH9H(

357

7ute/ s#une c% E 1n acest 'el E colaborarea lui Culianu cu Eliade a continuat !i du#% /oartea acestuia din ur/%( 4v*nduEi #e M( Eliade si ;( 7( Culianu ca autori #e co#ert%, Dicionarul religiilor cunoa!te nu/eroase ediii, dintre care2 'rance$% "1990&, =er/an% "1991&, en=le$% "199H&, =reac% "199H&, ro/*n% "1996&, #ortu=)e$%, s#aniol%, ce)%, ja#one$%, italian%, olande$% "1996 !i 1999&( Du#% trecerea 1n ne'iin% a lui Eliade, cor#ul #ro'esoral al Divinit] Cc)ool, din cadrul Universit%ii din C)ica=o, decide ca nu/ele s%u s% 'ie #urtat de catedra la care #ro'esorul a #redat istoria reli=iilor ti/# de trei decenii, din 19-:( 4st'el, la 1nalta !coal% de studii reli=ioase din C)ica=o eGist% Catedra de istoria reli=iilor Mircea Eliade"( ;oan 7etru Culianu a #reluat !ta'eta "oric*t a! 1ncerca s% evit acest cli!eu& ca guest lecturer "din 198:& !i visiting professor "din 1988&( 1nc% #*n% la /oartea sa, #ri/ise de facto acreditarea de #ro'esor titular, ur/*nd ca 1n iulie 1991 E o dat% cu 'inali$area actelor de i/i=rare 1n C(U(4( E s% #ri/easc% acest titlu de 0ure. M( Eliade ;Ea nu/it #e Culianu =erant al le=atarului testa/entar "doa/na C)ristinel Eliade&; 1n aceast% calitate, 1n #erioada 198:E1991, el se ocu#% de dre#turile de autor !i de /odul 1n care, 1n continuare, o#era lui Eliade este tradus% !i #ublicat% 1n lu/ea 1ntrea=%( Dou% destine de eGce#ie, le=ate 1ntre ele #rintrEo relaie de eGce#ie( ** * Cu riscul de a /% re#eta, /% =r%besc s% s#un c% #ers#ectiva 'olosit% "aceea a relaiei cu M( Eliade& este doar una dintre #ers#ectivele #osibile de abordare a destinului lui Culianu( 7oate cea /ai adecvat% !i, 1n orice ca$, cea /ai co/od% "at*t #entru co/entator c*t !i #entru cititor&( Cu alte cuvinte aceast% =ril%" nu este 1ntotdeauna o#erant% !i nu trebuie 'olosit% eGcesiv, ci cu #ruden%( 4El eliadi$a" #e Culianu 1n eGces 1nsea/n% aEi !ter=e ori=inalitatea !i aEi contesta unicitatea( De 'a#t, di'erenele sunt vi$ibile de la #ri/ul contact cu o#ere lor( Mircea Eliade sEa ocu#at de istoria =eneral% a reli=iilor" "era un =eneralist" 1, cu/ lEar 'i nu/it Culianu&, av*nduE1 ca /aestru" !i /odel" #e savantul italian @a''aele 7etta$$oni( C%rile sale de'initorii sunt cele de sinte$%, /acrosco#ice, cu/ este )storia credinelor i ideilor religioase sau acel studiu de /or'olo=ie co/#arat% a sacrului, (ratatul de istorie a religiilor.
1

;( 7( Culianu, Cuv#nt "nainte la Eliade<Culianu, Dicionar al religiilor, ed. cit., #( 11(

358

Di/#otriv%, ;( 7( Culianu sEa re/arcat /ai /ult #rin lucr%ri analitice, de /icrosco#ie, s#eciali$*nduEse 1n c*teva te/e /ajore "=nosticis/ul, reli=iile !i /itolo=iile dualiste, eGta$ul !i ascensiunea su'letului, /a=ia !i 'ilo$o'ia renascentist%&, #e care leEa sondat 1n #ro'un$i/e( 4 '%cutEo, 1ns%, '%r% s% uite leciile /aestrului s%u, #rintre care cea de co/#aratis/, #e care o a#lic% str%lucit c)iar 1n volu/ul Cltorii "n lumea de dincolo. Cu #rilejul dialo=ului #e care lEa/ #urtat cu ;( 7( Culianu, 1n octo/brie 1989, la Universitatea din 8ronin=en, lEa/ 1ntrebat unde !i 1n ce /%sur% dru/ul lui !i cel al lui Eliade nu sunt identice sau #aralele" 1( Culianu a evitat atunci s%E/i r%s#und% "#oate #entru c% Eliade /ai era 1nc% 1n via%&, dar di'erenele !i ne#aralelis/ele sunt evidente, c)iar dac% nu 1ntotdeauna eG#licite( Moi da un sin=ur eGe/#lu concret, eGtras din volu/ul lui Culianu, Cltorii "n lumea de dincolo. 1n cadrul te/ei anali$ate, autorul acord% ideolo=iei !i #racticilor !a/anice un rol #ri/ordial( El consider% c% vi$iunile eGtatice !i c%l%toriile eGtra/undane Ea!a cu/ sEau /ani'estat 1n e#oci !i s#aii culturale di'erite E ar 'i, 1n =eneral, de natur% !a/anic%( 4cest 'a#t este eG#licat, de la ca$ la ca$, 'ie #rintrEo in'luen% direct% din #artea !a/anis/ului #ro#riuE$is, din 4sia central% !i nordic%, 'ie #rintrEun ar)aic !i co/un !ac2ground !a/anic( Dui Culianu i sEar #utea re#ro!a 'a#tul c% acord% ideolo=iei !i te)nicilor !a/anice o #ondere eGa=erat% 1n cadrul 'eno/enelor eGtatice atestate 1n a'ara $onei clasice de /ani'estare a !a/anis/ului( 1n 'ond, este o #roble/% E 1n bun% /%sur% E convenional%, ea 'iind reductibil% la una de ter/inolo=ie !i de se/antic%( Cu alte cuvinte, de#inde de ceea ce conveni/ s% nu/i/ #rin ter/enul !a/anis/"( M( Eliade a sur#rins corect acest 'eno/en2 Este #osibil s% vorbi/ des#re un !a/anis/ indoE euro#ean 1n sensul 1n care vorbi/ des#re un !a/anis/ altaic sau siberianc "(((& Dac% #rin acest ter/en X!a/anis/ E n( 4( 5(Y 1nele=e/ orice 'eno/en eGtatic !i orice te)nic% /a=ic%, este evident 'a#tul c% vor 'i de#istate unele as#ecte L!a/aniceI la indoEeuro#eni sau la alte colectivit%i etnice sau culturale"H(
1 ;( 7( Culianu, 7ost scri#turii "la un dialo=&" conse/nat de 4( 5i!teanu, 1n Cotidianul( Cu#li/ent cultural D(4( ? D", 10 iunie 1991, #( 0( " Mircea Eliade, 'hamanism. -rchaic (echniSues of .cstas$. 7rinceton Universit] 7ress, 1909, #( 60- "ediie ori=inal%2 &e Chamanisme et )es techniSues archaHiSues de lHe:tase. 7a]ot, 7aris, 19-1&(

6-9

.u este locul s% intru aici 1n detaliii, dar trebuie s% re/arc 'a#tul c% + 7 Cuuiu#are s% se des#art% E cel #uin 1n #rivina rolului jucat de ;( @ Cu)anu #are v F d/ FF &e =(ml'mHe 8l+ctte;nd /ld% 1n do/eniu, #ublicat% 1n 19-1&, nu CMma ([<G CtC+de Culianu, cu toate c% Eliade a abordat este nici /%car a/in( #ers#ectiva te)nicilor ar)aice ale 'e rCaC+el C"ubCu+L( F si=uran% c% nu este vorba eGta$ului FF FFF ci de o atitudine #ole/ic%J( 4utorul de o si/#la FFFF nJu/easca /s%, nevr*nd #robabil s% 'ac% H(@ZH " CCJ DIc)iar neeG#)cit% 'iind, F(F ea F este evident% butoi ,9es#aruEea eG#licau is/ul d/ F FF r /ulte #nv/# De Le/7;u = 4sia centrala !i nordicF;aF # F Meso#ota/ierg( FFFsFbtF r sturn*nd direcia de #roducere a +eoria to@@t@@r@Cuten o eviden% 1n 1991, era /toab''iC K*tatea anilor J802 Este #osibil ca doar o [ #os bila ae1Ma 19=9 \ s% se 'i 'or/at sub in'luena re7 F'QL Z( e$a invers% nu este /ai #uin 'ondat%JI( ,r @l 'ie si tacit Er autorul( .u este de /irare ca ;( 7( Culianu deli/itea$% E 'ie !i ta i)analitice a eGta$ului /istic !i a contesta orice valoare Faan 7 F d= a c%l%toriilor L=EFCFFC 1n /ani'est%rilor /isticoE 35na utili$a conce#tele F*F'#n Fa t s( ,reud , a reu!it rdi=l oase a e!ua@KfK ` ; F /%sura / care a i$butit s% Fr+)Fal$a+la nivelul incon!tientului individual la cel al F C +enFco ecti' Ebine, Culianu se deli/itea$% si de teoriile lui i n() ar a'la 1n s#atele #si)icului nostru individual ca 'und C 'lsitor de va=%" si ca neav*nd o ba$% co=nitiv%"( Ca !i 1n ca$ul ui F1j1 nuE 1 nu/e!te #e [un=, dar re'erina este ev*** DnsUeluolecUv E ca =enerator !t re$ervor de ar)eti#uri E este un
EEEEEE1EEEEEEE00" Eliade este a#roa#e 1n 1ntre=i/e i=norat%; o sin=ur% carte a acestuia R E FrridF;,( a lut Eliade este citat% de Culianu 1l #re!%te!te #e cel de lata( EM( Eliade, 'hamamsm,ed. cil.,= K

Me$i si ediia

6:0

conce#t s#eci'ic ar)eti#olo=iei elaborate de [un=1( 1n #ri/a sa carte, D@ Culianu 'ace o anali$% critic% a 'a#tului c%, 1n studiile sale, M( Eliade 'olose!te ter/enul ar)eti# cu o se/ni'icaie oscilant%", inclusiv cu se/ni'icaia #si)olo=ist%" a lui [un=H( 1n scrisoarea de r%s#uns, Eliade ad/ite 'a#tul c% ar)eti# era un ter/en i/#ro#riu #entru ce voia/ eu indic2 /odel eGe/#lar"6( 1n ceea ce #rive!te #ole/ica cu scriitorul a/erican de ori=ine #eruvian% Carlos Castaneda, ;( @ Culianu nuE!i 'ace nici un 'el de scru#ule El 1i contest% acestuia 1nsu!i statutul de antro#olo= "nu/incluEi nseudoanthropologist9, consider*nduE1 a 'i un si/#lu ro/ancier `8fiction +riter9 "## -9 si 0H& sau c)iar un !arlatan" 9( Un =est nu li#sit de curaj, av*nd 1n vedere /arele #resti=iu de care se bucur% Castaneda, /ai ales in Ctatele Unite( 1n 'ine, o alt% #ole/ic% trebuie /enionat% !i anu/e aceea cu re#re$entanii !colii =er/ane de istorie a reli=iilor, ,eligionsgeschichtliche 'chule ">( 4n$, >( ousset, @( @eit$enstein, ,ran$ Cu/ot !( a(&( ;i @ Culianu contest% teoriile i/#use ti/# de decenii de acesta scoal%, teorii #re$entate E 1ntrEo 'or/% de'initiv% E deF>il)el/ ousset 1ntrEo cunoscut% carte-2 1& credina 1n ascensiunea su'letului ta ceruri ar 'i de ori=ine iranian%; H& 1n cadrul acestui ti# ori=inar de relatare, ascensiunea sEar derula #rin trei ceruri; 6& ulterior, sub in'luena cos/olo=iei babiloniene, o sc)e/% cu !a#te ceruri ar 'i 1nlocuitEo #e iniial%E 9& 1n #ri/ele secole ale erei noastre, o nou% in'len% iraniana sEar 'i eGercitat asu#ra Bi//elsreise, aduc*nd cu ea dualis/ul, care ar 'i cel a siste/elor =nostice( 7ole/ica autorului cu ,eligionsgeschichtliche 'chule se r%s'r*n=e i/#licit !i asu#ra lui Mircea Eliade, care E ba$*nduEse \#e studiul lui >( ousset E susinea !i el c% doctrina ascensiunii su'letului >n i
celebrul s%u studiu Des#re ar)eti#urile incon!tientului colectiv" UII Wg a* F" L uDrsitv 7ress, 7rinceton, ,900 [ C( 8( [F[E `EL arhetipurilor, trad( Masile De/( 3a/'irescu, Ed( [urnalul literar , ucure!ti, 19>( E C'( 1( 7( Culianu, Mircea .liudct. citi, #( -1( 6 ;de/, #( 0( - Jd ousCoi, Limmelsreise, erlin( 1901 "reti#%rit% la Dar/stadt, 1n 190U Doar a/intit% 1n cartea de 'a%, #ole/ica este #urtat% de (( 7 Culianu 1n F ; F of,he .@dence Concerning the -scemion ,f,he 'oul and )ts ,elevante, E( [( nll, De 1986 #( 1: Wi re$u/at% 1n .:periencesde lHe:iase, ed. cit., #( 9(

6:1

1n lu/ea erecoEro/ana (F di'u$area eiarn = (* T D%risuntdoar a/intite 1n treac%t Dar toate aceste de$acorduri si FF carte E s% #uni accentul #e #ole/ici cu ali savani care, FF'ice #ro#nue sale teorii #e te/% Cu alte cuvinte, el nu 1ncearc% sa* F locul ne+area eG#licita a celor anterioare( Ce #une 1 FF
ulor a

3ns/iterii co=nitive", adic% " 'VFuli", care =enerea$% / // e Fre/iterii #rin tradiie a unui set de re=ul , F F FF ( +/ior re$ultate si/ilare "nu ?@NI@@J<<<<< locali$ata / cer, cF Er , vlllatie j F / circulaie ne lu/ea cealalt%" !(a(/(d( 7: +ot 1n ca#itolul M<3<@@ d/ recu$ita literatura conce#tul /ode/ de interteGtualitate F fstudiiior de eGe=e$a Moderniste( Conce#tul a #%truns ( LU F F du#* a 'os teoloaic% si de istoria reli=iilor abia ia 8eor=e D dbecZ susine teoria c%, de re=ula, cel care re \ cullurale 'o oseste E incon!tient, de cele /ai /ulte ori F 'a relatarl =HLCuLFHF'aniVc 7*FEFCCCEia este tend/a Ce sau / tradiii orale( 7enruautonE noastr% /ental% de a turna 'iecare n unor calatorii Cve" i$bitoarele ase/%n%ri dintre r2aF 'ie #c ce ori$ontal% a s#aiului& nu /ai su Y C1 du, Kr>L* lui [un=, nici d/ * * 7 FF nu KFCEFEFJ+F''ta trans/iterea cultural%, dar aF K soluiona toate rFFdi'u$iune conce#ut #ana acu/ I re#re$enta cel /ai 'leGibil /odei disci#linelej!tcriceF ediia ro/*neaCc%( ,aEd( Bu/ana, ucureai, 199H, 7El"E 6:H

aa ' hmea de dincolo,

u#olo=F aeQFeasau c%l%toria eGtra/undaF7 FF de F(F 'a huncieF sau accidentale M/une la La FFFno, Culianu @?<Q F UG#eneIc e L" 4<`IF J de /oarte clinica sau F vorba, de re=ul% de 'enoEE F u s te d Ctar( Mod''jc*L ale C<5 r dtaU conce#te si criterii FF% a <@c>C@<fc lu/i"( ttecere 1n revista si anali$a7F @ %D W calatorulor F

$a!Flle OTSto###-Ji29 S;W&I * teIle!e

#nra* /*n%, a#ar/and bil* carte, /Ea/ 1ntrebat /edieMaf ce a/ ter/inat de citit acesta ad/irF F au F ca#ltol #rlv/ Du#a ce a/ ter o 'a dac% 1n volu/ L''g C F F !i "u&*#o#"FF rau c% 1( 7( F FF F # i/a =inate c%l%torule 7e lu/ea car#atoEdunarea, @U F sa o 'F F s#aiul ^ 'i u( CultanunuaredactaF FF l<<*@@ n << r*nd, #entru ca era ei !i 'olclorul %rilor /itolo=i relat do/eniul reli=iei =e oEdace F s#eCr' c a F

to

reli=ia 8*IF"F

loan

7etru Culianu( DestoI

criteriilejn#do=Fe
1ncolo", 1n Contra#unct, n, HE,

F oisteanu, ,(Ciut 6:6

c*lmorii "n lumea de F F !,a C/ulr*nd#eFFFFC /ult /ai lar= ;'el 1nc*t el s% 'ie accesibil E * E [ de s#eciali!ti, c%reia i se adresa de [ ?

studiul #%tura Culianu / era a=asat savanti ro/*ni de a

conce

#ut dec*t

f[@@"Cl@Zt@'or si editorilor occidentali care 6[?, c*t si de co#dana mgt F F 'te =reoaie acadec credeau c% o carte, #entru a ti se ( bM ra'ie G/#resionante
7e

de alt% #arte cred ca tLbui r, * 'ie vandabila, 'a acest sco#, an>r"J

F / s(u4& Wi
s

Ue

N,nele eG#licaii

"Ki(F 7L`rI I> R CEre 'a EI(o#I( C)iar d'a #ri/ Usa(e #recedente, "E[MF1 [[ ca autorul se adresea$%

1, si ci a reu!it sa eG#ri/e cele /ai aus ( de/1na oricui, iar CZl( E I F+*+a c rei F este #ro'il ' Culta'al acestui de/ers este o cane a L t 4/ I #u C1e3 lt n(s#ecia'is(i, c*t !i #entrucel// L*g [ /ani'cst%rile Lce FJ"ni,eC,Q" Jtnlle "ca#( D( 5r, #en(/ LE j I

#latonician, interes

6:9

tE 1 cu /ai /ult de trei di/ensiuni "s#aiu #entru oa/enii de !tiin%, C7[Ee dac% nu un construct /ate/atic, cvadridi/ensional, de eGe/# u; FF 'a teoriUe lor #entru cd #uin un conce#t teoretic2 abjur a F #ara#si)olo=ie, e justi'ica tot ce esten F F ( ensional a devenit un 'el de a n di/ #uteri eGtraEsen$onale etcE F\ arunca/ toate i=norantele !t 1e#orit co/od !t LFFF nu #ute/ 1nele=e !i nici /%car ne#utinele noastre( Cert esie v eGtra(sen$orial E nuE1 #ute/ intui un ast'el de s#aiu FFa F FF " FFFF 7Fc*F reversul en=le$ Eddin 4bbott, ;( 7( Culianu #ublicata in 1886 ae re (t#li=enta translare a #roble/ei2 #ute/ Lcur=e la o 'oarte H5KK<<<* * u cvadridi/ensional 1n ra#ort cu F FF F s#aiu /tui ce ar 1nse/na un "i#otetic& s#a ni!te 'iine tridi/ensionaleana)Fiintebidi/ensionaleg( 7ornind Mdi/ensional1nra#ortcu/FUF8F #e cele ale s#iritistilor %@ @ @ FF k de la ast'el de @@@@@@nm@@c@@ "din jurul anului 1900&, Culian de continuu/ MF0F0* 'elurU e cu/ au i/a=inat #ro$atorii 1n acela!i ti/#, autorul bF F F ? FF e c%l%toriile 1n s#aii #aralele, e F FF @@@ Binton j 18:-, 0> *e &XX@' @.raof(hought 1888&, #*n% la [or=e "CdFciF/anceEE188:( 4 >e \ \ 1`B9&( D/ U< Dui8 LIi=es"+>n,t<L[I((0I'tLZF F F sincronis/ul #%cate, ;( @ @@l@@@@@@U@@ ocu#%rilor*F FiUe eGtra/undane, c%l%toriile 1n ti/# !i ?F/tFs/oticecuoui/itoare/oder/tate(

, a E ni 'ie viat% ai autoruluiE#reocu#%ri vi$*nd ocu#%rile *FLjF1 #e lu/ea cealalt% E #ar a avea o ascensiunea su'letului la cer !i desinui cartura/, valoare #re/o/tone( .u nu/a ca iFsc (, F FF !( sU si c*teodat% cele doua destine se i/# in'luenea$% 1n /od straniu( /llueneEEEEEEEEEEEEEEEE FF F M#une teona
4lbert Einstein 1nsu!i a recurs in\BMtg it%tii #e 1nelesul tuturorJ; ve$i 4( T relativit%ii ]c u(I((E(((((( elementar. Ed( Bu/anitas, 199H, #( 8: sS F __>&Fi 0 ,,,*

6:-

Un !ir de articole, studii !i c%ri au #re=%tit 'or/a 'inal% a #re$entului volu/( 1n 1986, la 'oarte #resti=ioasa !i 'oarte s#eciali$ata editur% E( [( rill, din ora!ul olande$ Deiden, Culianu #ublic% un o#uscul "9: #(, #ri/a #arte& #e te/a 1n%l%rii su'letului la ceruri 1( Molu/ul al doilea nu a /ai a#%rut, dar cu un an /ai t*r$iu autorul scoate #e aceea!i te/% o carte /ult /ai a/#l%, la care a/ /ai avut #rilejul s% /% re'er H( Doi ani /ai t*r$iu, cartea este tradus% !i #ublicat% 1n ;talia !i 8recia( ;n #re'aa volu/ului, M( Eliade observ% c% ;( 7( Culianu este 'a/iliari$at !i cu alte 'or/e de ascensiune celest%", atestate 1ntrEo arie cultural% /ai lar=% dec*t cea abordat%2 Ca !i 1n celelalte c%ri ale sale, autorul abordea$% 1n acesta lucrare ascensiunea eGtatic% de #e #o$iia istoricului reli=iilor( El 1!i li/itea$% investi=aia la o arie cultural% #recis%, de!i considerabil% E de la vracii =reci, #recursori ai lui 7laton, #*n% la Evul Mediu cre!tin E dar este 'a/iliari$at !i cu alte 'or/e de ascensiune celest%, atestate 1n diverse sa/anis/e, 1n C)ina, 1n ;ndia, 1n 4ustralia etc( "(((& 4ceast% eGe=e$% bene'icia$% tacit de 1nele=erea #realabil% a altor te)nici ale eGta$ului, care nu sunt "!i nu #uteau 'i& discutate aici"6( Mircea Eliade #are a 'i intuit 'a#tul c% autorul va relua te/a, 1n 1ncercarea de a o trata eG)austiv( 1ntrEadev%r, la s'*r!itul anilor J80, Culianu 1!i d% sea/a c% ar trebui scris% o istorie =eneral% a c%l%toriilor 1n alte lu/i, #entru c% nu eGist% alt% cale de a evalua #osibila lor unitate 1n diversitate"9( Cu/ sin=ur declar%, cursurile inute 1n 1988 !i 1989 la Universitatea din C)ica=o lEau ajutat s%E!i or=ani$e$e 1ntre= /aterialul !i s%E!i 'inali$e$e aceast% carte( 5 carte care a a#%rut la =rania dintre antu/ si #ostu/( Din #ri/%vara anului 1990, autorul 1nce#e s% #ri/easc% scrisori "1n li/ba ro/*n%& de a/eninare cu /oartea( Cu c*teva $ile 1nainte de a 'i ucis "1:E10 /ai 1991&, Culianu or=ani$ea$% !i conduce, la Universitatea din C)ica=o, o /are con'erin% internaional%, cu o te/atic% #re/onitorie2 4lte t%r*/uri( Moarte, eGta$ !i c%l%torii 1n lu/ea de dincolo 1n !tiina conte/#oran%" -( ;n acest sco#, el cere editurii C)a/b)ala " oston& !i #ri/e!te /ai /ulte eGe/#lare de se/nal" ale
l( 7( Culianu, >s$chanodia, ;( E( [( rill, Deiden, 1986( J 1( 7( Culianu, .:periences de lHe:tase, 7a]ot, 7aris, 1989( )!idem, #( 0( Me$i Cuv#nt de mulumire al autorului 1n Cltorii in lumea de dincolo, ed. cit. H [oan Ctras)au=), oof, con'erence lead da] to Lot)er dorldsI", 1n C)ronicle", Universit] o' C)ica=o, nr( 1:, H /ai 1991, #( 0(
1

6::

@o/*nia "du#% a#roa#e H0 de a/M* @ a'ara aces ei doar c*teva ore /a/te de a ' G / # u ! c F F @ Gahnd@ C" Culianu tri/ite un ast'el F e* blicarea interviului 1n l FFu,LoLtalF?rCFI#? LoaF lui Culianu, 'evistaJ,,HH"1( Cartea ajun=e <<<?C%<% titlu a c%rii E c*teva #Q/,icoana stelei ceEa /ur t *@ @ autorului2 5U+ 5, Dinte =r%bite !i a#oi nu/degcul si F H1 /ai jF( ] /ul FFde dincoace", un #ri/ /esaj de la +B;C >5@DD( Cu dra= ! iC/ se/nal" de la o/uld/luineade d F F Ft'a* cu c%l%torul 1n lu/ea de dincolo ( >L s% nu ne r%t%ci/ #e Cartea <@I@*?='%<. ave/ #rivile=iul unei F >Fi loan 7etrn CuljF F F F /od Desi=ur, ave/ de a 'ace cu K<<? @ #aradoGal al cinicului =F F F si n0u% nu ne r%/*ne dec*t sa n a)na/Fcu CioranE Cine nu /oare tanar, se va cai / F(F / le #ot carei su#ravieuie!te 1!i ratea$% b o=ra a FF F CU Uluite dec*t[FFtbui de#l*ns, ci al nostru, al

Ce

.U? alt"el !e C-lia a-

>n portret comport ? un portret compo5it

?

F , Fin vederea

se/nate de 1oau scrierile sate !uu, .e/ira a #ublicat !asevolun, F F 'a dou% sunt 1n curs de F/bitios2 ;( 7Qulianu E 5#e a 5nuii ca , se/nat de LF d /ce# sa a# ar r tC 'iFtitulat c)iar JF<FE*M F Unite os #a v lu/ biblio'il, iun( ta ur/a

at

"Mbert0

rM<ui

+allone F

acordata de (he tN;3* carii, autorul a stat de investi=aiile( 7ent/ rea)F FF #ro'et F 00 de oa/eni F=+FdriC g-8er a,e tal etcHX raF#an F H lui Culianu, !ar si 7FF savantul ro,Z a UCi u ur*F F

.T# @e #Cliicago. LLF'F _IaCi* i5;+X

FRJ8;;8/i spre 8est* din oraC-l / caFs e,lgrari* FFFF"FFF991&(F F re,arca<il e"ort F a/, #*n* la ce in are#a #arcursul
o

FF FF

T#F#-FJ# S% F:.^ .5j. Cul/nu( .ort)destern Un(vers(t]

6:8

de credit unor /%rturii neveri'icabile m a 7** * E E CC t>e sau insu'icient de credit F

@e=ula autoEi/#us%EaceeadFvoFF
t0>

F F a tad

si o eGce#ie notabila2 toan 7e>Qu F (,aconsultat[urnalu Cie si articolele savantului, iEa citit F 7 @ nu ,(a cunoscut inu/, 1Ea au$it<v%$ut 1nre=is ra#ecasete F F con F W1 tronai #e #rota=onistul caru afF F ? 'i F t FcitadiniE Unul dintre FFF #ortretul lui Culianu nu este east% li#s% 1ntrEo calitate FFF autorului, ci din $eci de a reali$at d/uEo E=ura UU* co/#o$;t \ recunoaste +ed

I. BFu pot s revin dec#t victorios]3 I Fu pot s revin a@((((((((((((((

o'csionalis/ul/ autorulF R e # F /ai F sen$anonale accentul #e LLIT""" "cC Detalii bio=(a'(ee accidentate sunt F via* se/nl'lc(ve sa #itore!ti, cI succes s(=ur la #u>( Ft+[+jJ"* o #ondere adec,,,( * econoreta
C&

Eunra dec*t or'car,a<raEva sene FF c%rturariF tn #ovara dulceEa/ara de 'FFeculai "7a#a"& Culianu #ro'esor al #recu/ str%bunicul sau, juni/is/ =& rector d ei; diversit%ii din ;a!i si ti/, dF a a " F F "F \ anii de studenie laFUnive/t F F(F t , s(au su#ra#us 7LiRato de *UE =eneraie, la randul ei, cole=ii 1l recunosc ca lider ae = re/arcabil%&; ( \ 'a vederea racol%rii E de c%tre \ )%ruielile la care a 0 C ('F#redestinat #entru un o'ier

c%#itanul de <@@*@=<@<< <g<<g

s#eciali$at 1n 'ilaj&"19:8E190U& #utea 'i 'olosit ca in'or/ator "1900&,

6:9

E nenu/%ratele !ov%ieli, te/eri !i an=oase care au #recedat deci$ia sa de a r%/*ne 1n str%in%tate "'%r% acte, '%r% bani, '%r% rude&, l%s*nd 1n ur/% tot ce ura !i iubea /ai /ult "190H&; E #ersecuiile su#ortate de /e/brii 'a/iliei sale din la!i !i insistenele acestora, 1n #ri/ele luni du#% #lecare, ca el s% se 1ntoarc% 2 ,[Mu pot s revin dec#t victorios]3, r%s#undea el 1ntrEun acces de or=oliu "nEa /ai revenit niciodat%, dec*t E 1ntrEadev%r victorios E #rin c%rile sale&; conda/narea lui 1n ar% la !a#te ani 1nc)isoare #entru deni=rarea statului ro/*n" "cV&, dru/ul s%u devenind absolut ireversibil; E trau/a #rovocat% de cele o#t luni de in'ern, #etrecute 1n sordidul la=%r de re'u=iai din ;talia !i tentativa de sinucidere #rin t%ierea venelor "1906&; E relativa deta!are /ani'estat% de Mircea Eliade, care nu sEa =r%bit s%E1 ajute 1n #ri/ii ani de du#% e/i=rare; E intervenia a=resiv% a a/basadorului @o/*niei 1n 5landa, tov( +raian 7o#, care a cerut Universit%ii din 8ronin=en s% nuE1 an=aje$e #e Culianu #entru c% este du!/anul #o#orului ro/*n" "190:& E intervenie care, ulterior, iEa u!urat 1n /od nes#erat obinerea cet%eniei olande$e ca re'u=iat #olitic "1980&; E #ovestea de dra=oste cu Billar] >iesner, student% la Universitatea din C)ica=o "din 198:&; E a=onia !i trecerea 1n ne'iin% a lui Eliade sub #rivirile disci#olului s%u "198:&; E continua 1ncercare de a a'la c#t !i de a 1nele=e de ce a si/#ati$at Mircea Eliade cu Mi!carea le=ionar% 1n anii J60 8,?liade n a fost niciodat antisemit, nici /e/bru al Gr6ii de 4ier, nici prona6ist. Dar am "neles c, oricum, el a fost mai aproape de 8arda de ,ier dec#t "mi plcea mie s cred3 E 1i scria Culianu lui Mac Dinscott @icfetts, #e la s'*r!itul anilor J80; E 1ncercarea de aEi ajuta #e disidenii ie!eni, /ai ales #e Dan 7etrescu, #rin alertarea #resei !i a or=anis/elor internaionale E a#arta/entul din C)ica=o iEa 'ost s#art !i r%v%!it, 'ur*nduEiEse co/#uterul !i toate disc)etele "noie/brie 1989&; E entu$ias/ul '%r% /ar=ini 'a% de revoluia ro/*n% "De data aceasta sunt m#ndru c sunt rom#n]39 "dece/brie 1989&; i/ensa dece#ie ulterioar% !i 'uria 1/#otriva celor care au con'iscatEo "ian( 1990E/ai 1991&; 370

E asasinarea sa 1ntrEun =ru# sanitar al Universit%ii din C)ica=o "H1 nai 1991&, redat% de autor cu unele detalii naturaliste inutile( M. B-!sena distruge memoria=3 Cu un alt #rilej, a/ susinut 'a#tul c% E o dat% cu tra=ica dis#ariie a lui ;( 7( Culianu E trecerea ti/#ului ar #utea s%El scoat% din /ie$ul actualit%ii !i s% esto/#e$e contururile at*t de distincte ale #ersonalit%ii sale( 7e de alt% #arte, eGist% riscul ca /oartea #re/atur% a savantului, raiunile "!i #ersonajele& /isterioase care au stat 1n s#atele asasinatului s% =enere$e o tendin% cu/va o#us%, dar la 'el de inadecvat%, de su#raevaluare a o#erei lui Culianu !i de ideali$are a #ersonalit%ii sale( 1ntrEo bun% /%sur%, cartea lui +ed 4nton 1ncearc% s% 'ie un re/ediu 1/#otriva a/belor tendine( El are curajul s%E!i coboare eroul de #e #iedestal, #re$ent*nduEne un o/ viu, '%cut din carne, oase !i nervi( @eco/#un*nduEi #ortretul, autorul nu sEa s'iit s%Ei atribuie lui Culianu, #e l*n=% eGce#ionalele calit%i intelectuale, de re=ul% cunoscute DB- fost cel mai dotat om pe care l am cunoscut3, 1!i aduce a/inte 4ndrei 7le!u&, !i /ici sl%biciuni o/ene!ti, lu/in*nd din c*nd 1n c*nd c*te un un=)er ascuns al caracterului s%u( 7e de o parte E scria Culianu 1nsu!i, 1ntrEo scrisoare din eGil, 1n 1906 E, m vd un om ca toi ceilali, timid, firav, sensi!il, suspicios, plin de meschinrii. >e de alta, toate aceste disperri sunt chinul a Jceva; ce 6ace "nc nee:plicat, nedesfurat "n mine: o cunoatere uria i o putere asemenea, care nu sunt ale mele.3 +ed 4nton a ur/%rit traseul eGistenial al savantului, 1n #aralel cu cel cultural, re/arc*nd #er/eabilitatea )otarului dintre s#aiul bio=ra'ic !i cel biolo=ic( El a 1ncercat, de ase/enea, s% dea un sens #revi$iunilor !i #re/oniiilor unui o/ cu o sensibilitate eGtrasen$orial% deosebit%, nenu/%ratelor coincidene stranii !i se/nelor ca/u'late la tot #asul( 4bia acest Culianu /i se #are /ai autentic, /ai interesant, /ai viu !i, 1n orice ca$, /ai u/an dec*t o sole/n% statuie de /ar/ur% rece( BQn persona0 at#t de interesant scrie 4ndrei Codrescu E "nc#t nici un romancier nu l ar putea imagina.3 De alt'el, ju/%tate 1n joac%, ju/%tate 1n serios, Culianu 1nsu!i #unea #roble/a #ro#riei sale comemorri postume 1n ter/eni cu/va si/ilari( ;n 1906, el tri/itea de la @o/a, #rietenului s%u Werban 4n=)elescu din ucure!ti, o scrisoare stranie2 +e comnduiesc s facei un s$mposion postum "n cinstea mea postum "(((&( 7oi fi foarte, foarte !ucuros s tiu c 601

,flu de mai e:ist undeva stasa( aflu de la la tine un dac a!sena @ F nu F creea6 monumente rer'in'e **** LF LL`* * distruge memoria=3 4cest 'ra=/ent ri f U"I** 'mH CQm7: tle % ' doar un =est =ratuit al unui FF@aF de 'eGt #seudoEtesta/entar nu #ar sa adolescent 1nt*r$iat, a /ai de=rabin= F F F d= de sinucidere( +ot din acea #erioada, #rietenii **E( FF7rRC+L"C * E#une L*t' ##*( * E esc s#un*nd2 Moi muri (F 8ian#aolo

B a/int

;vea o via'*<oarte lung.3 Mfcea /iade FF s* dea Este e#oca "ju/%tatea[E=" 00U F(F F F se/ne c% !iEa =%sit dlscl7R' 7FF+ed 4nton&, ci le rece#tea$% in si/#lu arivist", cu/ #e nedre#ii taGea$% octo/brie 1909, F Und "+CiiretI r7ari#etrecut%cuvreodou% /e/or*nd #ri/a lut intaFe u EF F 'l s%#t%/*ni 1nainte, ;( 7( Culianu , respNnsa!ilitu. >entru 8...9 Z@ @ate@mt@a@Q@n @@ fep2it c m va .ltade, care <@K@Ji<<7<<@<g naionalismul ultimul refugiu al comunismului u r%nii este 1ncercarea de a deslu!i cine !i, Una dintre /arile @@@ @*nd #e r*nd, +ed 4nton /ai ales, de ce 1Ea ucis #e UL**U ne'ondate& care au #ara$itat ca$ul arunc% la co! toate i#ote$ele /anF FFF 'a ulti/ii ani2 L[FF F_- F #olia de asi=urare 1n @ @@ @ lo=odnicei sale, Billar] > esneds valoare de 1-0 000 de o an "E [ E@*@ "intoGicare ti#ic% con'lict 1n cadrul For<' F en'*t Fi Codrescu&; cri/% de ti# #entru Cecuritatea ro/ana E F Colu/bia "cni#urue, ale !a/anilor !i vr%jitorilor& etcetc( 60H

vt ts n%lesc 1n 'avoarea celor de ;nvesti=aiile de natur% strict 7IFF Du#% c*te !tiu, autorul natur% #olitic%( [ocul devine eGtre/U#encu L 7 F(F @ a lucrat cu doi avocai, care iEau FFF[D Dar autorul r%/*ne 7oate s% s#un% '%r% s% 'ie aIj tFFl teren nunat si de a 'i, la eG#us riscului "de alt'el, asu/at& de a calea # r*ndul lui, victi/a unei a=resiuni( dus 'ie de +ed 4nton acreditea$% ideea unu asast'FjIF FF @ /e/bri ai /i!c%rii "neo&le=ionare 'ie ai erv de sUcuri!tl l 'ine, #rin colaborarea celor@@@ !i de ceilali( si de le=ionari, Culianu a 'oU de 'a#t ura > uMC scria Lndeva J ,aionalismul este ultimul refugiu ai F nu 4da/ Mic)nif, dar 1n ca$ul @o/*niei F [[, ceau!ist, i$Ducnind co/unis/ul ultranaionalist a FLF * /ce#utul anului 1991, 1n 'or/e instituionale du#% 1989a ta F J cu /oartea, scrise / Culianu #ri/ea adesea scrison <;3??<<< dre#te si se/nate ,,,/ ro/*ne!te, cu o u!or detectabila retor ca a eGtt F or=ani$aulor lui 4vra/ lancu"( ;nve!ti=aule a u R F Dacuri "C)ica=o, "neo&le=ionare ale eGilului jnta F=ani$aiilor culturale" =en Detroit, +oronto etc&, dar !i in @X*t% deJonoare #e un ;oa' Matra @o/*neasc%", avanduE1 ci T#re!eu F \ (F de Constantin Dr%=an !i 'iind E du#% o#/ia ui F F Cec riFFMtoaFVFFFJF contra6is39. 5 m m m.a pe 7irgil Mgureanu in faa de acesl M =ea / /al 'curtate #anica !i * derulare @ era cea ultra naionalist% /ulte 'raciuni sc%#ate de sub control, d/tr /ternaionala de 'oarte #uternic% !i dis#unea de o bine #usa 7 a=eni, inclusiv din r*ndul le=ionarilor( nu/ai #entru ca a= 7entru naionali!ti, Culianut F E Fteic% "le=enda s#une c% ar ur/a, 1n au=ust 1991, sa se c%s%toreau F\FF 'i vrut c)iar s% treac% la /o$ais/& dar !F 7 cu/ sU a disci#olul lui Eliade" !i @f@'Z siEa #er/is s%Esi bat% joc Eu=en M*lsan, un le=ionar batran din.W<<% F FF sau sa* tot ti/#ul de /i!carea le=ionara nu//F o conda/ne doctrina 'unda/en alista **UU ZluG Zlan ortodoG , articolele sale, ca 'iind s/inteala fc"FJF ortodoGe" etc&( 'eno/en ti#ic de 'unda/enta is/ inintenF =( F(F @ ,a% de #ri/ele sale articole vi$F+ contur*nduEse /ai 'er/ #are s% 'i trecut 1n #lan secundar aceasta #ist
373

i/#licarea direct% a Cerviciilor secrete( Monica Dovinescu intuise !i ea aceast% #osibil% deturnare2 BC#nd este acu6at Garda de 4ier, poi fi sigur c e vor!a de 'ecuritate3. .oua #utere din @o/*nia, e/anat%" du#% dece/brie 1989, avea /ulte /otive s%E1 considere #e ;( 7( Culianu 'oarte inco/od2 cu autoritatea sa /oral% !i #ro'esional%, el nu a 1ncetat s% critice virulent re=i/ul #ostdece/brist, /ai ales 1n articolele din $iarul ned]orfe$ &umea &i!er "la celebra rubric% s%#t%/*nal% Cco#to#)ilia", 1ntreru#t%, din cau$a #resiunii a/enin%rilor cu /oartea, la HH dece/brie 1990&, dar !i la #osturile de radio 11C !i .uropa &i!er, 1n ui/itoarele sale nuvele #oliticoE'antastice #rivind revoluia din [or/ania", 1n interviul acordat 8abrielei 4da/e!teanu !i #ublicat 1n HH" cu o lun% 1nainte s% 'ie asasinat "a#rilie 1991&( ;n #lus, el sEa i/#licat 1n or=ani$area #ri/irii @e=elui Minai 1n CU4 "tot 1n a#rilie 1991&( Cu/ s#unea/, aveau su'iciente /otive ca s%E1 considere 'oarte inco/od, dar #arc% insu'iciente ca s%E1 ucid%( Un ele/ent din acesta co/#licat% ecuaie #are s% ne li#seasc%( -( Qn asasinat avertisment 4r #utea 'i vorba de un asasinatEavertis/ent( Cu alte cuvinte, nu at*t eli/inarea savantului ar 'i 'ost ur/%rit%, c*t e'ectul #si)olo=ic #rovocat de cri/% asu#ra altora, 1n s#e% asu#ra o#o$iiei #olitice din ar% !i a eGilului ro/*nesc( EGact aceasta a !i 'ost e'ectul2 B(oi cei de aici o declara Diviu Can=eo#ol 1n CU4 E cred c este m#na 'ecuritii, care vrea s ne dea nou 8rom#nilor din e:il9 o lecie pentru a ne ine gura 8...9. (oi se tem. >oate c cei care l au ucis asta vor: s ne fie fric i "n e:il.3 Dar, #entru ca s% joace un ast'el de rol !i #entru ca /esajul s% ajun=% la destinaie, asasinatul trebuia s% 'ie se/nat"( 4lt'el nu sEar 1nele=e cine !i pe cine averti$ea$%( 5r, se #are c%, 1n acest ca$, 1nsu!i modus operandi a inut loc de se/n%tur%2 BQn glonte "n ceaf E a declarat ;on 7ace#a E este o e:ecuie "n stil tipic PG1 ist.3 7oliia a/erican% sEa declarat de#%!it% de /ulti#lele #aliere su#raE !i subEterane, de i/#licaiile #olitice, istorice !i culturale ale cri/ei( C*nd cole=ii lui Culianu iEau atras atenia #oliistului care anc)eta ca$ul c% #ro'esorul era s#eriat de #osibile re#resalii din #artea autorit%ilor din @o/*nia, acesta a 1ntrebat sur#rins2 @o/*niacV UndeEi astacV"( Ca$ul a 'ost #reluat de doi a=eni , ; care, 1n ulti/ul ti/#, au desco#erit c*teva 'ire i/#ortante, care conduc la vec)e<noua Cecuritate( Doi sus#eci 374

^*~*^^^*\* *- *
ori=

a La n,r L4 'i o#erat ca uci=a!i #l%tii, inari din @o/*nia au 'ost arestai( Er #ar * [ t Din nou,

sunt 'oarte /ulte #robe care 'inali$a ca$ul( - F #ublicaiile Du/ea Ditera 'U1 F 7e de alt% #arte, 1n octo/bne 99#ortretul,obot a a ".e> Aorf& si Ziua " ucure!ti&, , ; F F 'erat s% r%/*n% anoni/e Du/tivuluiasas/(Mai/ultesFe,careF7 au at #ier$*nd ast'el reco/#ensa de :0 d nu) @ petm C%rutai Ziua c% "8elu& @@@ritateT unul dintre ei lucrase Z CQQanu, pun#nd la trea!tg/pn F unn% a 'ost identi'icat E "nsoitor de !ord pe (-,/M. 4 ca Moiculescu a 'ost #ortretulErobot reali$at de FF=uvernul 7etre @o/an av*nd du#% dece/brie 1989, vice#ri/Enn/@* E1 a ne=at ve)e/ent Cubordine 4r/ata, F[=FCF ca ** Eg "*" F orice i/#licare 1n acest ca$, consideran o insult3. ;( , @nt+l*niei "si /ai ales directorul C@D au ed c% noile autorit%iFF 8 o'icia l !i #ublic 1n ca$ul obli=aia le=al% si /orala sa dea un Culianu"( (( ( universitatea din 8ronin=en, 1( U 1n 1989, 1ntrEun dialo= #urtat laU/v F F FF ale Culianu 1/i s#unea c% nu trebuita ne @@ sa a cercet%rii, cele 1n care #%!i/ #e nisi#uri \ F(F F @ al F #rea si/#to/atic%, #entru c% E 'a tot ceea ce a /t # Ue c%ile b%t%torite !i li#site de risc, nu a e)* ? F $onel u ne unoscute( 4lt'el s#us, ca o/ !i F c*utat te/er ar( Din ti#uri /i!c%toare", ba c)ia, FFt s% se aventure$e iEa 'ost #%cate, cred c% ulti/a $ona / F !( o F cu ea, au 'atal%( .isi#urile /i!c%toare iEau@ a F dis#%rut E#*n% acu/ E /otivele !i auto/ \ M'tt' [0C de 7 Ce #are c% <( 7( IL" J not *3a[i 2ulos*ntr un momentde @<,%@M(@*;@ magice viata sapracticile prime0die si de confu6ie. 8 [ CerceHand toa % F @ > el a depit hotarul care Z@<<<3M loan >etru Culianu a fost UiJ dar ucigaii @*@& E pare ca au pierdut din ultimul 0oc al minu.m ca echia vedere distincia dintre realitate i fic+ne

375

:( >ost scriptum .u a/ vrut dec*t s% se/nale$ a#ariia acestui volu/ 1n Ctatele Unite( Co/entatorii vor avea ti/# s% 1l disece( Mai ales c% ediia ro/*neasc% a c%rii "care va trebui s% 'ie adnotat%& ur/ea$% s% a#ar% la Editura .e/ira, 1n /ai 19901, la co/e/orarea a !ase ani de la asasinarea lui loan 7etru Culianu( Mai /ulte recen$ii /iEau #arvenit deja( Cele /ai /ulte au a#%rut, i/ediat du#% lansarea c%rii, 1n i/#ortante #ublicaii a/ericane2 Fe+ Aor2 (imes, (he Fe+ Aor2 ,evie+ of 1oo2s, Chicago (ri!une, Chicago 'un (imes, 5ashington >ost, >hiladelphia )nSuirer, (he ,eader, Fe+sda$, Fe+ Cit$ !i altele( 4/#le !i 'oarte 'avorabile, aceste cronici Ese/nate de nu/e cunoscute ale #ublicisticii a/ericane !i nu nu/ai "@ic)ard ernstein, U/berto Eco, [o)n Crodle], Mladi/ir +is/%neanu etc(& E dovedesc /arele interes de care se bucur% lucrarea 1n sine !i, /ai ales, subiectul ei 1n /ediile !tiini'ice !i culturale din Ctatele Unite( 5 recen$ie la carte se/nea$% !i ,elicia 4nti# 1n -devrul "0 dece/brie 199:& !i -devrul literar i artistic "8 dece/brie 199:&( ;n unele locuri, aceast% cronic% reia retorica !i recu$ita lin=vistic% 'olosit% de 'c#nteia anilor J-0 1/#otriva trans'u=ilor", du!/anilor #o#orului" sau 'ilo$o'ilor /istici"2 B7iaa "lui Culianu& reconstituit de (ed -nton este aceea a unui impostor de geniu 8...9, "nclinat s i pun "ntreaga for intelectual "n slu0!a unei singure cau6e: propria sa propire. Ri oare c#t credin sincer, asftel spus c#t credulitate i c#t impostur, c#t arlatanie implic preocuprile lui ocultiste, sataniste=3 Un ast'el de teGt este de#%!it 1n josnicie doar de articolul din ,om#nia Mare "se/nat 1n ianuarie 199H de Deonard 8avriliu, dar care a ne=at a#oi c% ar 'i 'ost autorul lui&, articol care celebra '%r% jen% asasinarea cri/inalului" ;( 7( Culianu, ca !i cu/ ar 'i 'ost 1nc% o /isiune 1nde#linit% de cole=ii din alt De#arta/ent(H +eGt a#%rut 1n revista HH", nr( -1 !i -H, dece/brie 199:, 1n s%#t%/*nalul ned]orfe$ Du/ea Diber%", nr( 990 !i 991, /artie 1990 !i, cu unele /odi'ic%ri, ca #re'a% la ediia ro/*neasc% a c%rii lui +ed 4nton(
Me$i ediia ro/*neasc%2 +ed 4nton, .ros, magie i asasinarea profesorului Culianu, .e/ira, 1990( +raducere de Cristina ,elea( " 7entru sc)i/bul de re#lici #ole/ice dintre ,elicia 4nti# !i /ine, ve$i HH", nr( 6, H8 ianuarie 1990, #, :(

60:

-bfvrn/' % &/G/' MA&tiv6 lrece#t%rn ,ra=/ente dintrEun dosar al r

SORIN ANTOSI O eIcele t) c-legere -e
!e a tropologi

e c-lt-ral). stnria reli=iilor nu au

disci#linele literare, care au 'el de /anier%, destul ' [* 'oarte interesata, cu s#i unei culturi ar)aice(

F
lD ro/ane!ti( +oata

e nF
ilare, ideolo=ic

F l/d

377

4ceast% tradiie a 'olcloris/ului 1!i =%se!te 1n cartea lui 4ndrei 5i!teanu un 'oarte solid contraar=u/ent, #entru c% ea #arcur=e eGact canonul biblio=ra'ic al 'olcloris/ului E toate lucr%rile, de la +udor 7a/'ile !i Ci/eon ,lorea Marian, #*n% la Mircea Eliade E, dar o 'ace 1ntrEo /anier% /odern%, deta!at% de discursul stereoti#ului autoidentitar "1n care 'olcloris/ul a eGcelat& si adau=% acestei vec)i naraiuni des#re identitatea noastr% o vi$iune nou%, 1ntotdeauna 'oarte bine susinut% de un a#arat erudit eGtraordinar( Cuv*ntul erudit" ar 'i de reinut 1n le=%tur% cu 4ndrei 5i!teanu, #entru c% sEar #utea ca, din nou, #o$iia lui de /ar=inal" s%E1 'i 1ncurajat la asta; el a studiat 'oarte te/einic surse care de re=ul% la noi sunt trecute cu vederea sau citite #rost, 1n s#iritul 'olcloris/ului( Ceea ce ur/ea$%, 1n seciunea a doua, cea des#re ?E8re-l i,agi ar. 8ers-s ?e8re-l real.* este de 'a#t #andantul studiilor des#re cultura ro/*neasc% tradiional%( 1n studiile din #ri/a seciune, 4ndrei 5i!teanu se 1nt*lne!te cu alte /ari 'i=uri ale studiilor de cultur% vec)e, /arii 1nv%ai evrei din @o/*nia s'*r!itului de secol Q;Q !i 1nce#utului de secol QQ( Este o tradiie 'oarte 1ndelun=at%, venerabil%, de re=ul% 'oarte #rost #reuit%, dac% nu c)iar activ dis#reuit% de conte/#oranii ro/*ni( 1n 'ine, c%tre s'*r!itul volu/ului E 1nainte de seciunea I ,e,oria, loa Betr- C-lia - E ave/ deEa 'ace cu cealalt% 'a% a lui 4ndrei 5i!teanu, care are 1nc% alte s#eciali$%ri "de alt/interi, el scrie #ro$%, 'ace eG#eri/ent artistic !(a(/(d(&( Este 'aa #ublicistului( 4ndrei 5i!teanu a scris 'oarte /ult 1n #ublicistica noastr% de du#% 1989, !i tonul s%u /%surat, cu /are de/nitate, care 1ns% nu ocole!te subiectele #e care de /ulte ori le tabui$%/, este 1ntotdeauna o delectare !i o surs% de 'oarte bune 1nv%%/inte( 1n aceast% seciune de #ublicistic% E intitulat% ?Bolitic) Ci !elicatese. E ave/ un 4ndrei 5i!teanu /ai ener=ic, /ai intens !i /ai ve)e/ent 1n a#%rarea unor valori care se asocia$% cu ceea ce ast%$i 1nce#e/ s% nu/i/ toleran%, de/ocraie, liberalis/, #luralis/ cultural, etnic, con'esional !i lin=vistic(
BII3, Fr. -, M Y fe!ruarie GYYU

M;B4; C5@4
?St-!ii i !ispe sa<ile societ)ii ro,Z eCti !e ast)Ji. M% a'lu 1ntrEo situaie destul de curioas%2 a/ 1n /*n% o carte ad/irabil scris%, aco#erind un do/eniu 1n care eu sunt un nes#ecialist !i, ca atare, nu sunt 1n /%sur% de a judeca cu criteriile s#ecialistului acest volu/( Ctau !i /% uit la obiectul acestei cercet%ri de #e /ar=inea trotuarului" !i asta 1/i 'acilitea$% oarecu/ #re$entarea #e care o 'ac( Din #ri/a seciune a c%rii "care 1i 1/#ru/ut% !i titlul&, /Ea! o#ri #uin la studiul Wr-,oasa Ci <estia. Relaii ,agico-erotice !i la di)oto/ia #e care o sublinia$% autorul dintre conce#tul de patrie !i cel !e ,atrie* care 1!i au ori=inea 1n 'i=ura tat%lui !i, res#ectiv, a /a/ei( Ci=ur c% ,atria este o su#ravieuire a 'a$ei /atriar)ale a istorici u/anit%ii( 1nlocuirea acestei e#oci 378

cu #atriar)atul a 'ost asociat% cu i/#unerea econo/iei #astorale 1n dauna celei a=rare, cu stabilirea unui #anteon uranian, do/inat de $eit%i /asculine !i r%$boinice, 1n dauna #anteonului c)tonian, 1n care suveran% era 3eiaEMa/a( 4ceast% /odi'icare esenial% a dus la su#radi/enE sionarea 'i=urii #aterne !i la constituirea unei societ%i androcrate( 4duc 1n discuie aceast% di)oto/ie #entru a #utea cu#rinde nuanat, nu nu/ai 1n sc)eletul ei conce#tual, lu/ea 1n care tr%i/( ,i=ura /atern% este cea care /enine !i trans/ite tradiia 'a/iliei "!i i/#licit a nea/ului& #rin li/b%, !i nu este deloc 1nt*/#l%tor 'a#tul c% li/bajul 1n care co/unic%/ !i =*ndi/, 1n care vis%/ !i ne ru=%/, 1l nu/i/ li/b% /atern%" !i nu #atern%"( 4 doua #arte a c%rii conine studii de istorie a /entalit%ilor !i de i/a=olo=ie etnic%( Este o cercetare eGtre/ de interesant%, '%cut% cu /are acribie descri#tiv% !i cu atent% cu/#%nire inter#retativ%( 1n ca#itolul I,agi ea e8re-l-i D c-lt-ra tra!iio al)* autorul anali$ea$% /odul 1n care a 'ost #erce#ut str%inul, cel%lalt", de c%tre ro/*ni !i de c%tre alte etnu euro#ene, 1n diverse /o/ente ale istoriei( 4st'el de studii sunt indis#ensabile societ%ii ro/*ne!ti de ast%$i, c*nd sunte/ tentai s% judec%/ =lobal E !i asta /ai ales 1n s'era etnicistic% E, situaie care ne duce c%tre 1nc)idere !i i$olare( Este vorba de o 1ncre/enire a noastr% 1ntrEo anu/it% i/a=ine identitar% !i de inca#acitate de a #erce#e cu si/#atie di'erena, de a o 1/br%i!a( 5r, lu/ea 1n care tr%i/ este bo=at% anu/e #rin di'erene !i, 1n /%sura 1n care ele ar 'i anulate, lu/ea 1ns%!i !iEar #ierde 1ntrea=aEi savoare( Cred, c% 1n ulti/% instan%, aceasta este lecia #e care neEo d% 4ndrei 5i!teanu 1n cartea sa( Ulti/ele ca#itole ale acestei #%ri E studii #rivind ultranaionalis/ul !i antise/itis/ul virulent al secolelor Q;Q !i QQ, din @o/*nia !i Euro#a E#re=%tesc ur/%toarea seciune a c%rii2 ?Bolitic) Ci !elicatese.. 1n acest cadru, #olaritatea ideolo=ic% st#nga versus dreapta "'ar/ecul discret al di)oto/iei"& este inter#retat% 1n ter/enii desco#eririlor neuro'i$ice #rivind s#eciali$area di'erit% 1n cadrul creierului biiica/eral"2 e/is'era celebral% st*n=%, /ai de$voltat%, se o=linde!te 1ncruci!at 1n aciunile /*ini dre#te( Wi invers( 4ceast% #ers#ectiv% ne ajut% la #erce#erea noiunilor ideolo=ice, stZ ga !i !reapta* destul de de=radate ast%$i, care ordonea$% an=aja/entele civice !i #olitice ale 'iec%ruia dintre noi(
BII3, Fr. -, M Y fe!ruarie GYYU

ANDREI CORNEA ?Ase,) are pri !i"ere e. Citind noua carte a lui 4ndrei 5i!teanu, MMt1os ? Qogos* te 1ntrebi, la un /o/ent dat, ce le=%turi #ot eGista 1ntre, s% s#une/, ro$mani "un 'el de derivat din 1ra$maniN !i plantele halucinogene 'olosite 1n sco#uri /a=icoE rituale de la daci la ro/*ni, 1ntre magia oglin6ii !i demono(o1ia din /itolo=iile orientale !i sudEest euro#ene, 1ntre graiul ngerilor !i eG#erienele #e care le 'ac unii suverani de$ec)ilibrai, cu co#ii c%rora le #un doici /ute 609

#ana acu/ !i "c"*

j nationalismul si antisemitismul m

f Z=-=veZlov re=iJ din Evul Mediu sau cu etnogene6a ggu6ilor= F +e i=u+1nFFC toate, eGist% 1ntre toate acestea o le=%tur% biolo=ic% E 4ndrei Canu este se/natarul tuturor acestor studii !i eseun E, dar este !i o dt % de ens( ,iindc% autorul nu este doar un erudit cu/ sEa s#us de!i nu le=%tura ae sens 1nrun arc toate aceste CF+FtFCFC !i de istoriei reli=iilor( 4ndrei 5i!teanu CtatK se s#unea 1n 4ntic)itate, un pol$histor. Un o/ curios de nncJe #reocu#at de obiceiuri ciudate, de eveni/ente !i /ta/#lan a'late la CAstorCui, sau dincolo de acesta, 1n #reistoric, in ar)eolo=ic, in e/0 DarCnici aceast% #ol])istorie" nu este totul( EGist%, dincolo de ea, un C,B- /nit 1n 'iecare #a=in% a acestui volu/, !i anu/e ca, in 3'Z@t'l'@@ L* ra#C o/ene!ti, 'iecare n tu'ei di'erite de noi, dar totu!i si/ilare( 4ceast% ase/%nare #rin in 'elul ei, ane deosebiri, iat% ceea ce cred eu c% ne #re$int% 'Hc oC ci ste /totdeauna declinabil% la #lural( .u eGist% c+luir un % Mociletturor #ersonajelor" c%rii vorbesc li/bi a#ro#iate !i cultura\u/ca( vo c<r%/*neg 1n uiti/% instan%, din acest /esaj se ClFtCF75veEc adev%rat%, relatat% de autor 1ntrEun 7ost 'rintu/ laFseul 5 istorie a bibliocidului2 <rte alu, acolo Xe vorba de H undeCeanu #artici#ase la un si/#o$ion, 1n 1999Y, l am cunoscut pe mo6oZevreu!osniac Fenad 4ischer, recent refugia, d,n ara0evo ,n /landa@ f 4lnf ardatat c#teva dintre "ncercrile apocaliptice la care erau supus, .l mi a eiaiai desfura "n acel moment. Lalucinanta, una ZCiC haZ deose!it. )arna GYYM GYYZ a fost e:trem (*a cu geruri nprasnice, "n condiiile "n care locuitorii orasulu 'araevo nua]avut nici)un pic de cldur "n case i nici un fel de com!usti!il itZZenteoameniimureaudefrig"nlocuine.)nso!eaufostarse mo!ile, nZofl c#rpe etc. -poi a venit r#ndul crilor. Fenad 4ischer lsase "n urma (asaZev, cel mai complet !i!liotec de filo6ofie din ora. (oata a >ierit "n so! 4ilo6oful nu depl#ngea acest straniu !i!liocid, ci cau6ele care (iu provocat. >entru prima dat, crile salvaser la propriu] viei omensti ,udele i au transmis lui Fenad 4ischer faptul ca volumele lui >luton /pere complete fiind groase i cartonate au "ncl6it cel mai !ine EiJbine acesta este, *n% la ur/%, sensul culturii !i al erudiiei E sensul #re$entuluiJvolu/ al lui 4ndrei 5i!teanu( Ci=ur, nu nea#%rat la #ro#riu, sa DrC% un 'oc care s% 1nc%l$easc%, dar s% )r%neasc% un 'oc s#/tual, care sa Cce oa/enii la o condiie /ai bun%( .u un 'oc care s% 1ntrein% viaa 680

biolo=ic%, ci o c%ldur% care s% de$=)ee #rejudec%ile !i s% to#easc% 'anatis/ele( @,C Fr @ MeYfe!rmrie im

M;C+5@ .EUM4.. St-!ii

!e a tropologie c-lt-ral) r 1 Cartea lui 4ndrei 5isteanu M$thos % &ogos reune!te c*teva cercet%ri 'unda/entale #rivind eG#erienele /a=icoErituale din @o/*nia !G dins#jue Ceuro#ene, cercet%ri susinute de i$voare literare W1 docu/entare dublate de Zeroarea d; decodare a 'iciunilor /itice( Ceea ce interesea$% in aceste Cer*ri este, #e deEo #arte<cunoa!terea riturilor #racticate de co/unit%ile /a1eto /o/entele cruciale ale vieii, #e de alta, 1nele=erea valon or se/anticee si/bolice ale ter/enilor 'olosii 1n dese/narea caracterului Z' al =esturilor, c*ntecelor, activit%ilor ritua)$ate ale o/ului( Eretarea de/onolo=ieV #o#ulare, de/ono'obia, l%/urirea #etelor albe d/ Eroi co#iilor, utili$area dro=urilor )alucino=ene la =etoEdaci !i la ro/a/ din Z c)tote s #*n% 1n e#oca /odern%, =raiul 1n=erilor, res#ectiv, hngua 7damR, antro#olo=ia locuirii tradiionale etc( ocu#a un s#aiu 1ntins al eGeee$elor lui 4ndrei 5isteanu( Mo/ind de la i#ote$e dintre cele /ai atr%=%toare, autorul recu#erea$% cu /ceniCate unele dintre ra#orturile eGistente 1ntre Fatura !i Cui ura, EElC=C+de tradiiile #o#ulare din @o/*nia( Co/#araii te cU trCe #racticate 1n alte %ri 'acilitea$% accesul la cunoa!terea 1nrud/or dintre /entalit%ile ar)aice, la 1nele=erea 1/#ru/utuluiF de /otive ori a sc)i/bului reci#roc de si/boluri !i valori dins#re R F "7I"F este 7ornind de la #olise/antis/ul ter/enilor, 5isteanu arata cu/ este #osiCeinter#retarea conce#telor !i nuanarea oric%ror conclu$ii care re'era asuoraF /odal6%tilor de or=ani$are a )abitatului( De eGe/#lu #resti=iul aCu t CC''iocutea>/aUl UI*e 1 care Fli/itea$% localitatea C Ctea 1ns%!i"& conduce la stabilirea deosebirilor dintre s#ande tZnuros !i e:tra muros !i la eG#licarea atributelor tor in ba$a nor/elo socialEculturale si econo/ice 1/br%i!ate de co/unit%ile rurale( Ce #are ca doi ast'el #oate 'i 1neleas% relaia dintre dou% $one calitaUv di'ente, du#% u/ d ast'el #ot 'i 1nelese /o/entele eseniale ale eGistenei2 (re=resiunea n BC a to#ului u$at !i re=enerarea unui Cos/os nou, a#t sa #er#etue$e Gistena" C*t #rive!te instituirea di'erenelor, ea nu eIcl-!e ideea de C" de acce#tare a co/unic%rii dins#re un s#aiu s#re altul,Mai /ult, ntervC dintre dou% li/ite are rosturi cu /ult /ai #ro'unde iar tradiia o#ula% 1l intuie!te, eG#licaiile revenind antro#olo=ului Cunt 'ascinante Curite ae trecere dintrEo $on% 1ntrEalta, rituri de se#arare de s#aiul #arasu, ec / s Ce de 1ncor#orare 1n noul teritoriu( Uluitoare este con inuitatea ntre ob e1rile de 1n'r%tire, jur%/*ntul, judecata !i #ede#sirea la )otare 681

#racticate de cele /ai diverse =ru#uri u/ane, din 4ntic)itate !i #*n% ast%$i( @ecu#erarea ori=inilor acestor #ractici contribuie decisiv la 1nele=erea valenelor /a=ice #e care leEau jucat !i le /ai joac% 'rontierele interEetnice, interEnaionale, interEcon'esionale( 4s#ectele ar)aice ale tuturor #racticilor a/intite au avut un ecou 'oarte #uternic 1n con!tiina #o#oarelor euro#ene( 1n vre/e ce /are #arte dintre cere/oniile de 1nte/eiere a cet%ilor antice, a bur=urilor /edievale !i si/bolistica lor sunt cunoscute din c%rile istoricilor !i /ito=ra'ilor, nu acela!i lucru #ute/ s%E1 s#une/ des#re /ani'estarea #olarit%ii Fatur E Cultur 1n /ediul s%tesc( Este un /otiv 1n #lus s% crede/ c% reconstituirea valenelor /iticoErituale are i/#ortana ei( 4utorul eG#loatea$% cu /ult #ro'it intelectual studiile /ai vec)i ale lui .( Cartojan, D( W%ineanu, M( 8aster, +)( C#erania, D, la=a, ca !i #e acelea din a doua ju/%tate a secolului nostru se/nate de M( o=rea, 4( ,oc)i, @( Mulc%nescu, ;( Mu!lea, 5( *rlea !(a( ;nte=rarea te/elor 1n cercet%rile internaionale de #ro'il, #recu/ !i #unctele de s#rijin #reluate din literatura universal% s#re a anali$a e#isoadele /iticoEle=endare din arealul ro/*nesc, est !i sudEest euro#ean sunt vi$ibile #este tot( Dovad% !i re#etatele tri/iteri la o#erele lui C( 8( [un=, C( Zeren]i, ;( 8( ,ra$er, @( 8raves, @( 7%tai, C( ,reud, M( Eliade, [( altrusaitis( 5 #arte a/#l% a c%rii este consacrat% i/a=inii evreului 1n cultura tradiional% ro/*neasc%( 7ornind de la anali$a critic% a i$voarelor, #re'er*nd o inter#retare co/#arativ%, ba$at% #e /etodele !tiinelor sociale conte/#orane, 4ndrei 5i!teanu #ro#une un #ri/ studiu de i/a=olo=ie cu re'erin% s#ecial% la evreiiE ro/*ni( ;n #o'ida c*torva #reocu#%ri anterioare, datorate lui Ci/eon ,lorea Marian si Moses Cc)dart$'eld, nu a 'ost 1ntre#rins% 1nc% o cercetare destinat% /odului 1n care sunt re#re$entai evreii 1n 'olclorul car#atoEdanubian, #ortretului robot" al evreului a!a cu/ a 'ost el creat de /entalitatea #o#ular% ro/*neasc%( 7rejudec%ile de ti#ul2 de ce nu /%n*nc% evreii carne de #orc, de ce au evreii #istrui, jidan 1/#uit", o/ul ro!u" sau jidanul cu barba ro!ie", evreul ca vr%jitor, iconocidul !i )a=iocidul ca /odalit%i de reactuali$are a deicidului 1n cursul Evului Mediu, in'aticidul ritual, Genocidul, jidovii ca uria!i !(a(/(d( sunt re#ovestite de autor #rin inter/ediul teGtelor 'olclorice( 4ndrei 5i!teanu sc)iea$% coordonatele 'eno/enului istoric, adic% 'ace cunoscute le=endele, tradiiile #o#ulare, #ro#a=anda cre!tin%, 'obiile care au '%cut #osibil% distana /are ce se#ar% evreul i/a=inar" de evreul real"( 7aralela 1ntre /otivul literar !i icono=ra'ic, ca !i aceea 1ntre te/ele evan=)elice !i 'olclorul euro#ean col#ort*nd le=enda jidovului r%t%citor", 'ac !i /ai credibil% inter#retarea( Conclu$ia autorului este c%, 1n vre/e ce #ortretul evreului i/a=inar" eraF ne=ativ, #ortretul evreului real" a 'ost unul /oderat, de unde !i eG#licaia coabit%rii /ultiseculare a celor dou% co/unit%i( 4( 5i!teanu este de #%rere c% stereoti#urile, at*tea c*te au eGistat deEa lun=ul Evului Mediu, sunt ase/%n%toare acelora din Euro#a occidental%( ;oan 7etru Culianu ad/itea c% a eGistat o toleran% reli=ioas% autentic% !i c% aceasta se datora slabei autorit%i #olitice din b%rile @o/*ne !i li#sei de or=ani$are a isericii 1n Evul Mediu(

382

E j un Ien ea nvuict de vedere #e ba$a studiului /entalit%ii De$volt*nd se/en ea #u ct F ? F(F o % FF #o#ulaulorsae!t, 4ndrei5= F ado#ta de d= to1 F' "F(Fstin 'oarte co/#leG, un cre!tinis/ la ndel #o#ular, ro/*ni !i F(QFtr conclu$iile antro#olo=ului este c% #o#ulaia 'olcloric((( "#( 1 1U UM doctr(nare eGdusivistei /t oierante 'aa de ro/*neasca nu sEa /at 77 F F((F =\ observaia 1/i #are doctrinele alto( i=n F F u culturii /rale& a unor ca#itole /ai 'unda/entala in #erFec // = F F F F F(F ideea vecMdinF[tFF'l inter'erenelor interEetnice at*t de circulaie; vaFFajj; 'e/D 7nn sondarea acelora!i condiiilor 'ecunde / #lanul erelor F ca un avertiC/ent la adresa acelora ce au istorice concreeE/vo F F F eG#licabil% d #reluareag ada#tarea !i tendina de a =L <'a a ' la reaUt%ile #olitice din #ri/a M eta#a a a#licarea LL7j=* J[ aceasta0 #entru c% a!a vor 'i '%cute /oderni$%rii @o/*niei ueF nu($ise ale s#iritului #o#ular !i nZesa / distinciile e( (F=jjrije o#erate de inteligentsia laic% ce a jucat Mdeclas #oteca > asu#ra naiona)s/ul/ 1ntrEunui din a#IFtatobelic%, FF c% aC#iraia istoricului ar !i antise/itis/ului in #enoad ( F F (nteresulu( # trebui sa 'ie aceea de a d#=i F [us FF F 'ie etnic !i con'esional in scrierea F FF F FF F(F c( i/#arial%, ci !i I[(F c*teva FF F F 'ac% #osMe #olitica #ro#riuE$ a sur( F F 4 oi teanu nu eGist% nici evalu%rile ec)i)b aeF e u s% 1nlocuiasc% #e acela al 'ascis/ului sau Un/ R+iKFFCEncureniale "LL&, el #re'er% #e acelea invers( ;n locul am; T d= ve"[ere reC#onsabil, #ut*nd co/#le/entare =E&(tj @@ / care a d%unat contribui ) de#aFrea aF$L FF enorni<lobantoFeMF ubU iei F E/ ur/a #ublic%rii #ole/ica #urt a cu cton( 7 F F <or='l M articolufCutaro'i[F"I (, nu/erele61E6Hsi91E9H din 1996&, ""Jt'iEEF CC'aliu/itelor ur=ene 1n reevaluarea a/ atras atenia asu#ra as# evidenierea /ecanis/elor de =*ndire istonei, /otiv*nd eeaF F F FF F FF d= #ri/% /ana, #olitia totalitaraF[ZF F = concentrai0nare nu trebuie sa De$v%luirea ororilo un FF F acea 1/#rejurare( ne 'ac% sa F[F*EUM #e scurt !i /otivaia sa2 de/ocraia _ oisteanu est dej <+#a *@ de a/bele eGre/e W1 ca ronFFFFFbeie #ericole" "7EH99&( ( @''i'L vCilui cu#rind studiig( des#re dis#utele teo o=ice Ulti/ele #art aF F a =(=a b un d al s #ubuce, des#re j [ / si un altM de #0rtret al c%rturarului de ZCrC#arFau1/#linMasean, 686

Cunoscut #ublicului #rin /(i /ulte c%ri ti#%rite in ulti/ele dccenu tare

culturii si civili$aiei ro/ane!ti si sudEesteuro#ene ;Fre F 7 F /ulte ca#itole conin*nd /ateriale "FF FQu, c*t /ai cu erudiia E alt/interi re/arcatela E con'er a ]FeF F=Fntat orice sea/% anali$ele !i inter#ret%rile ec)ilibrate ,elul rnFe e te ar= @

CC'oanecur*ndore'erF

% &X'/s: +entaia #aradi=/ei D(a/ cunoscut #e 4ndrei 5i!teanu @?''@@ restr*ns, dar nu /ai #uin substanial al FCC''a detecta alu$ii oa$e care sc%#au de 'urcile caudine ale eL LF=jF 'iresc si at*t de li@t@@oZiri@nescu se str%duia #e atunci, sa asi=ure CdicUatea acestei 'rance$a i en=le$a se #enodicitatea a #ublicaii v (care, 'olosind 1ndeob!te D le avantaj de a #utea ti adresa unui #ublic restr*ns cultivat, !i avea FF d= citit% cu u!urina !i 1n a'ara"( 4st%$i ar trebui #oate sa 1 iun 7 3i<OC< reco/andat #e atunci dre#t o t*n%r% s#erana a criticii ar)eti#ale este acu/ un autor cu o o#er% solid%, /atura !( nu /ai #uin dn/ilar% 1n conteGtul at*t de variat al studiilor de =en F M$Z % &ogos: 'tudii i eseuri de antropolog jFZDC [U clasat% dre#t o carte )eteroclit%, F"FF6HFF 'ie #ro'unde, dedicate /otivelor /itice, al%turi de totoFCrice 1ns% co/entarii #lasate 1ndeob!te sub se/nul u e'e/er/FCeFc F? aceast% su#er'icial% aseriune e vocaF( ''neFR/Celor e!uate 1n Li/une tot ceea ce scrie E anali$a detaliata a /ite/elor !i /uu E s#eculaia stilistic%, investi=aia icono=ra'ic%, co/entariul unor scrie conI ane etc( E unei sin=ure idei directoare2 evanescena s# ntufu( 4>a vre/ec+t 1#intul este trea$, el nu cunoa!te li/ite !i condiion%ri de L#ron re Z+de7 a( a'i!a obiectivis/ul adesea #lteticos <@*?< 5i!teanu #lonjea$% 1n /ateria vie a anali$elor sale cu viriuiuc 384

DUM;+@U @4DU 7574 Mj')os

'el de dotat 1n toate stilurile"( Dac% 1n #artea 1nt*i a c%rii, MMt1os Ci Qogos* sunte/ ca#tivai de acuitatea abord%rii eG)austive a unor /otive celebre, 1n bun% /anier% 'ra$erianEeliadesca E dar nu /ai #uin creativ 1ndatorat% lui altrusaitis, /ai cu sea/% dac% lu%/ 1n consideraie icono=ra'ia bo=at%, selectat% cu un talent eGce#ionalV E "e(=(, Wr-,oasa Ci 'estia. Relaii ,agico-erotice* Narcotice Ci 1al-ci oge e la geto-!aci Ci ro,Z i etc&, 1n cea de a doua #arte, E8re-l i,agi ar versus e8re-l real9* ne 1nt*/#in% un #ole/ist de clas%, atent la 'iecare a/%nunt !i u/oare, dar nu /ai #uin =ata s% #roiecte$e )er/eneutic un subiect ce ar #utea cu u!urin% s% cad% 1n loc co/un( ;ar #artea a treia a volu/ului, Bolitic) Ci !elicatese* cu o eG#licit% not% cara=ialian% de #ro'un$i/e abisal%, inter'erea$% erudiia deja de=ustat% din #lin 1n #ri/a #arte a c%rii cu re'eririle eGtre/ de acute la subiecte #ur conte/#orane( 4ici, /ai /ult dec*t 1n oricare alt% #arte, 4ndrei 5i!teanu 'loretea$% subtil E dar c*t se #oate de convin=%torV E i/becilitatea, s#iritul 1n=ust, #rejudec%ile, eGtre/is/ele veleitare( 1n s'*r!it, ulti/a seciune a c%rii e dedicat% /e/oriei lui ;oan 7etru Culianu( De aici str%luce!te cu #rec%dere conversaia lui cu savantul ro/*n asasinat la C)ica=o, 1n 1991, un teGt necunoscut /ie !i #oate /ultora( MEa sur#rins, 1ntrEun 'el, 'a#tul c% ;( 7( Culianu 1l asi/ila #e 4ndrei 5i!teanu E #robabil ba$at doar #e #ri/a lui carte E !colii iniiate de 7*rvan, eGtre/ de sti/abil%, de alt'el, dar cu care 5i!teanu, cred eu, are #rea #uin de 1/#%rit( 7entru c% el 1/i a#are /ult /ai /ult ca un veritabil cos/o#olit, 1n cea /ai bun% tradiie a conce#tului de la Diderot 1ncoace2 sage cito$en du vaste univers. Mocaia #aradi=/atic% a lui 4ndrei 5i!teanu eu a! =%siEo, toc/ai de aceea, 1ntrEo celebrare a antropologicului ca valoare su#re/%, de$b%rat% de di'erenieri /esc)ine sau li/it%ri de orice natur%( Metoda cercet%torului este 'ascinant%2 el 1!i #rinde subiectul 1n #*n$a 'in%, dar at*t de solid%, #rin docu/entare erudit% !i asociaie creativ% de idei, a unui #%ianjen invi$ibil E subiectul scrut%tor E, des'ace cu /inuie 'iecare /otiv 1n J co/#onentele sale, ca un vivisector atent la #articulara a#artenen% a /%dularului "ntru 1ntre=; a#oi, du#% ce cititorul se va 'i de$a/%=it sau consolat cu ideea unei lu/i #ierdute, #une toate co/#onentele la un loc, '%c*nduEle s% tr%iasc% din nou, cu #uterea s#orit% a anali$ei care a revelat at*tea !i at*tea 'ee ascunse, de la !a/anis/ sau #resocratici la dacis/ ori Evul Mediu occidental si #*n% 1n vre/ile noastre( Ca#itolul A tropologia loc-irii tra!iio ale. O,-l D tre Nat-r) Ci C-lt-r) este eGe/#lar din acest #unct de vedere( Ca !i 4ndrei 7le!u "#e care 1l anali$ea$%, de alt'el, 1ntrEun studiu substanial, 0rai-l D gerilorX* 4ndrei 5i!teanu etalea$% erudiia '%r% ostentaie, s#eculaia '%r% #ana! cala/buresc, c%ci 1!i 1ndea/n% #arc% cititorul la #arcur=erea unui de/ers cerut de ur=ena vieii tr%ite, cu i/#ortan% eGistenial%, a!adar, #entru cel ce 1l #arcur=e, /ai de=rab% dec*t cu o 'inalitate teoretic%, abstract% !i uscatE eGe/#lar%( ;/#licarea e su=erat% 'recvent #rin 'olosirea #ersoanei 1nt*i sin=ular, o invitaie eG#licit% la re'leGie !i asu/are individual% a culturii( Ci /ai e ceva absolut atr%=%tor 1n /etoda E /ereu /i!c%toare, dar e=al% 1ntruJ sineV E a lui 4ndrei 5i!teanu( @e'u$ul 1nre=i/ent%rii2 nici #si)analist,

385

niri structuralist, nici deconstructivist( De!i ar#e=ia$% cu virtuo$itate re=istrele CC ** Fat% de at*tea sti)ii /ai /ult sau /ai #uin Cene el nu e tributarulsau soldatul nici uneia anu/e( 5ri=inalitatea lui nu e CC% dec*t #entru cel ce are r%bdarea #arcur=erii 1ntre=ului( 4tunci, abia, se vFe ocniul scrut%tor intind s#re ne/i!c%toarea #aradi=/a2 aceea a cniritului viu, '%r% nu/e etnic sau deli/itare te/#orala( 7 7rin aia el a#arine unei !coli rare, #oate /ai #uin s#ectaculoasa, dar rioci/irru b%taie lun=% 1n ti/#( ( ,
desi=ur CU Ddd : v
[urieru lvm

ne'c3,Fr. M, marne GYYU

.ed Aorf 11 /artie 1998

M]t)os ? Do=os Molu/ul lui 4ndrei 5isteanu, M]t)os ? Do=os( Ctudii !i eseuri de antro#olo=ie cultural%, nu cores#unde i/a=inii tradiionale #e care cei /ai /uli dC cititori o au des#re o [ucrare !tiini'ic%"( De!i erudiia e #re$enta tr o or/% ele=ant%, eGclu$*nd #edanteria E, de!i de/onstraiile se ;drFea$% unui #ublic avi$at, aceasta nu e o carte acade/ica obi!nuita( 4utoral aco/#ania$% eG#loatarea ar)aicit%ii !i i/a=inarului #o#ular cu Ca uCei celei /ai recente( Ccrisul con'ir/% ceea ce a#ariiile in s#aiul nuMic 7robaser% deja2 c% 4ndrei 5isteanu nu a#arine cate=oriei savanilor i$olaU 1n turnul de 'ilde! !i c%, 7ara'ra$*nduEi #e antici, ni/ic din ceea ce este FQtto#oto=it+sCa reli=iilor se alia$% cu eseul iar co/#re)ensiunea stiintiric% are o 'inalitate tera#eutic%2 aceea de a eli/ina r*ul de=)i$at / 'anorant% si cli!ee /entale( .u/itorul co/un al contribuiilor reunite in vlta/ const% 1n evitarea cu orice #re a tentaiei locurilor co/une, #rin reevaluarea critic% a /aterialului anali$at( (((((((((( 7ri/a seciune, o/oni/%, a volu/ului reune!te studu variind ca obiect de oreocu#are, de la de/ono'obie #*n% la di'eritele i#osta$e ale c%rii !i ZuDa li/bii an=elice( Ce #oate de#ista 1n c*teva dintre acestea o CeocCare vi$*nd rede'inirea #ro'ilului s#iritual conturat / s#aiu ro/anesc 7 trei e revoltat", iar din aceste succesive eGa/in%ri se con'i=urea$% o )rla=Jne necanonic%" a s#iritualit%ii !i a /odelului co/#orta/ental "F7unctul de #ornire e cel al unei relaii 'unda/entale2 ,ru/oasa !i bestia" 1n a care es%tur% 4ndrei 5isteanu 1ntrevede re/i/scenele unui a) un ters cel al vec)ii Euro#e" #reariene E 1ntre vesti=ule /itolo=ice af aceste lu/i, autorul /enionea$%, le=at de si/bolistica balaurului, c%$u @o/u1ei, /a/a 1/#%ratului ro/an 8alerius, /are #reoteasa la nord de Dun%re" ce 1ntreinea relaii seGuale cu balaurul "#a=( 19&( 386

;54. C+4.5M;@

5 #ers#ectiva /edita asu#ra unui subiect tabu #*n% de cur*nd e cea din ca#itolul .arcotice !, )alucino=ene la 8etoEDaci si @o/*ni( E o oca$ie" #entru autor de a reevalua un /o/ent /iticoEistoric =enerator de controverse \ t%ierea viei de vie de c%tre Deceneu( @e'u$*nd eG#licaiile )ilare, 4ndrei 5i!teanu #reci$ea$% relaia dintre acest =est si cultul dion]siac la DacoE8etiE El "Deceneu n(n(& a 1ncercat #robabil s% di/inue$e a/#loarea #e careJ0 luaser% beiile nUiale" "#a=( --&, al c%ror #atron sacru trebuie s% 'i 'ost $eul trac Dion]sos( Mai /ult, s#aiul dacic nu a 'ost unicul 1n care reacia 'at% de cultul dion]siac sa 'i 'ost at*t de radical%i auorul a/int/d 'emVus U f ae ro/an de la 1:8 i(C)(, inter$ic*nd or=iile !i reli=ia dion]siac%( Erudiia de care a/intea/ e #otenat% de un veritabil talent de detectiv" la /odul su#erior intelectual, atunci c*nd autorul creionea$% tabloul un0r /oravuri #rea #uin con'or/e cu cate)is/ul bunului ro/*n2 consu/ul de o#iu !i alte )alucino=ene 1n b%rile @o/*ne( Eti/olo=ia cuv*ntului a'ionL de$v%luie 'iliera oto/an% !i 'anariot%, re'eriri la #ractica a/inti % sunt detectate in /ateriale 'oarte diverse, de la c*ntece e#ice #o#ulare #*F1a 4nton 7ar/ sau cronicile boiere!ti( Cunt restituite siluetele a doi doEori ro/ani 'ascinai de baudelairiene #aradisuri arti'iciale E Constantin @ acovita !i .icolae Movrocordat( FLu/ut @e/arcabil% e elucidarea ori=inii unui /otiv eni=/atic din /itolosia ro/aneasca2 acela al se/iniei lajinilor<@o)/anilor( 4ndrei 5isteC/ stabile!te traseul #rodi=ios al /itului, av*nduEsi ori=inile 1n revelat" 4leGandru Macedon 1n cursul traseului indic a ascetis/ului ja /ist #jn /edierea r%s%ritean% !i a ro/anului #o#ular 4leGandria, aceast% i #osta$a 'abuloasa #%trunde in s#aDul ro/*nesc .udit ascetis/ulg celibil unt ele/ente con'i=ur*nd 0 ,;inrudireL a laj/ilor ro/*ni cu @@ p F ue a /ar=inile ;ndiei "#a=( n=& J "uu ia 4 doua seciune a volu/ului, Evreul i/a=inar versus evreul real este a!a cu/ #reci$ea$% autorul 1nsu!i, #reludiul unei tentative de i/a=of>e etnica 7ri/a subseciune se concentrea$% 1n jurul i/a=inii evreduMn cultura tradiionala ro/*neasc%"( Materialul anali$at de cercet%tor 1 MQU identi'ica/ acelui #ortret robot" sc)iat 1n cultura #o#ular% ro/*neasc% e 'oarte vast2 de la a#ocri'e !i literatura veterotesta/entar% #*n% la versiunea ro/aneasca de la 1800 a le=endei lui 4)asverus, Evreul c%l%tor E 4e" "#=( 18-&( 4utorul identi'ic% o serie de cli!ee i/*=olo=ice, a c%ror si/#l% enu/erare este si/#to/atic%2 1n 'l%c%rile iadului, deicidul si jidovul r%t%citor de ce nu /ananca evreii ca/e de #orc, de ce au evreii #istrui, o/ul ro!u :Mre 7'nrrni+ +c0J0"10e "Jiconocidu1J )a=iocidul, in'aticidul ritual etc; b1ort/ ae identi'icare a co/#onentelor evreului i/a=inar" se co/# etea$a cu acela de anali$% a evreului istoric", al c%rui statut concret 1n cadrul co/unit%ii /edievale se individuali$ea$% #rin sti=/at ,iind considerai le#ro!i s#irituali, evreii trebuiau s% 'ie 1nse/nai si ast'el i$olai #entru a se #utea #reveni conta/inarea cre!tinilor" "#a=( H68&( De aici si eGistena #alanei u=uiate de culoare =alben*J=er/anul *udenhut, latinescul >ileus cornutus3 "#a=( H6:&( "/iescui 387

.ici /ani'est%rile interbelice ale antise/itis/ului ro/*nesc nu sunt eGcluse din ori$ontul anali$ei E oca$ia e 'urni$at% de cartea lui Deon Molovici I!eologia aio alist) Ci pro<le,a e8reiasc) D Ro,Z ia a ilor 97+ si de jurnalul lui Mi)ail Cebastian( ;denti'ic*nd r%d%cinile r%ului, autorul se a#leac% !i asu#ra Bolocaustului E eGe/#lar 'iind Si !ro,-l A ei Wra cP. 4ici cercet%torul erudit este dublat de un eseist =rav, atent la tra=ediile u/anit%iiJ Arca l-i Sc1i !ler are ca #reteGt #elicula lui C#ielber=, dar i/a=inea 'etitei 1n #altona! ro!u, corelat% cu cea a 4nnei ,ranf, devine o /eta'or% a condiiei u/ane2 4nne ,ranf nu e altcevaF dec*t 'etia cu #altona! ro!u dintrEun /or/an cu : /ilioane de cadavre( 1n aceasta const% 'ora si/bolului ei E o dra/% =eneral%, colectiv%, abstract% !i /ai ales incredibil% devine #rin 4nne ,ranf una #articular%, individual%, concret% !i /ai ales credibil%( 5 dra/% cu at*t /ai #ercutant% cu c*t oricare dintre noi a/ #utea ajun=e 1n locul 4nnei" "#a=( H:6&( \\ Bolitic) Ci !elicatese* seciunea cu titlu at*t de cara=ialian, #ro#une /ai 1nt*i de toate recu#erarea unor dis#ute teolo=ice !i #olitice "Ziev, 988 si ;slanda, 1000&( Istoria <i<lioci!-l-i sc)iea$% o ti#olo=ie /acabr%,Jaceea a uci=a!ului de c%ri, de la cali'ul 5/ar #*n%Jla conte/#oranii at*t de cunoscui, '%r% a o/ite @ena!terea italian%( C- rogoai a D cap Ci aal<a D proap* ecou al ca#itolului o/oni/ din Ciocoii lui ,ili/on, res#ect% scenariul eseului clasic !i erudit, ast'el cu/ sEa conturat el #rin odobescienele 7seudof]ne=etifos !i CZte8a ore la S ago8. De e co/un% aceea!i libertate savant% a asocierilor !i valori$area stilistic% a 'a#tului ar)eolo=ic,J av*nd ca #unct de #ornire un eveni/ent c*t se #oate de co/un, uneori c)iarJ)ilar( Cu c*iva ani 1n ur/%, $iarele au relatat un 'a#t doar a#arent neobi!nuit2" un cet%ean sEa aruncat sub roile /a!inii #re$ideniale, cu sco#ul de aEi 1n/*na o Ll%cr%/aieI #re!edintelui %rii, ;on ;liescu( 1n s#aiul car#atoEdanubianoE #ontic un ast'el de =est nu este ie!it din co/un( Di/#otriv%( Da un #o#or care su'er% de co/#leGul continuit%ii, nu a! 'i sur#rins s% 'ie 'olosit ca o dovad% a #er/anenei noastre #e aceste /elea=uri" "#a=( 6H9&( I ,e,oria, Ioa Betr- C-lia - e 1n e=al% /%sur% o sc)i% de #ortret a savantului dis#%rut ca !i o asu/are a a'init%ilor #ro'unde care 1l lea=% #e 4ndrei 5i!teanu de disci#olul lui Eliade( @e/e/orarea 1ntrevederii de la 8ronin=en !i conse/narea dialo=ului cu acesta restituie e'i=ia solar%" a unui Culianu 'ascinant #rin s#ectacolul erudiiei, ca#abil de a #une 1n relaie #e E/inescu din M-reCa - cu =nosticis/ul !i .iet$sc)e( @e'leciile subsecvente asu#ra c%rii lui +ed 4nton E carte tradus% 1ntre ti/# la editura .e/ira E reco/#un un Culianu an=ajat #ro'und 1n s#aiul #ublic, a c%rui /asc% /ortuar%" e alc%tuit% din variile #ers#ective ale #artici#anilor( @e'u$*nd sordidul, 4ndrei 5i!teanu #ro#une 1n de'initiv un #ortret al o/ului universal" Culianu, #entru care eG#lorarea /isterului reli=iilor "nu era inco/#atibil% cu eGerciiul libert%ii 1n s#aiul #ublic( 4dres*nduEse unui #ublic #re=%tit deja #rin #ro'ilul lucr%rilor sale anterioare, 4ndrei 5i!teanu reu!e!te 1n de/ersul s%u, 'iind la 'el de convin=%tor 1n eseu ca !i 1n anali$a ri=uros !tiini'ic%( 7entru aceia 1nc%

688

1ndoinduEse de virtuule stilistice ale adev%ratului savant, lectura volu/ului de 'a% se i/#une ca un ar=u/ent decisiv(
B&uceafrul3, Fr. IY, MN iulie GYY\

8E5@8E 7@U+E4.U

.rudiia care mic sori i stele X(((Y 4ndrei 5i!teanu este un 'el de 7)ileas ,o== din ro/anul lui [ules Merne Ocol-l p),Z t-l-i D >+ !e Jile. El /er=e #*n% la ca#%tul ;deii, coute Sue coute. Cu va#orul, cu trenul, cu dre$ina, cu c%/ila, cu ele'antul, cu #asul E ni/ic nuE1 #oate o#ri, #o'ta sa de a elucida e i/#lacabil%( De/ersul s%u e ca un 'ascicul de electroni care baleia$% tubul catodic #*n%E1 u/#le cu o i/a=ine, du#% care trece /ulu/it !i disci#linat la ur/%toarea( Wi c*nd scrie studiu, !i c*nd 'ace eseu, investi=aia sa #are '%r% rest( Cu toate acestea, nu s#arie =*ndul cititorului, nuE1 u/ile!te( E eG)austiv '%r% ele'antia$is( 4bisal '%r% /or=%( Eruditissi/ '%r% #is%lo=eal%(X(((Y Ce nea/ de c%rturar e acesta, care, #entru 'iecare a'ir/aie, 1i de!art% 1n 'a% un teanc de c%ri, un sac de c%ri, un ca/ion de c%ri,J o bibliotec%, o biblios'er%c Cu cine sea/%n% elc 4/ aruncat 1ntrebarea, /usai s% i$vodesc !i r%s#unsul( 5ricu/ lEa! suci, 1/i iese un #ortret de ti# /o$aic( Ca s% #lec de #e #laiurile noastre, trebuie s% #un 1nt*i #uin C%linescu( 4cela nu citea c%ri, citea literaturi. 4ndrei 5i!teanu nu cite!te c%ri, cite!te su!iecte. +ot din s#aiul nostru, dar nu /ioritic, ci /anolian "dac% $icea/ /anolesc, v% =*ndeai la directorul ,om#niei literare E care, !i el, sEa =*ndit la Me!terul Manole c*nd a scris des#re Maiorescu&, se cadeJ s% adau= o do$% de Eliade "#entru a#etena de a #lonja s#re ori=ini& !i una de 7le!u "cel din &im!a psrilor9. Wi /%car o #at% de Cer=iu 4lE8eor=e( Dar niiE1 #ot desena #e 4ndrei 5i!teanu, dac% nu tra= !i o tu!% =roas% de or=es( 7entru a/*ndoi "sc)i/b% cititorul ce trebuie, nu /iEe tea/%&, Universul e un labirint raional de ra'turi, #rintre care se /i!c% dr%=%stos !i su#ersonic( Co/#let*nd cu c*teva linii U/berto Eco "erudiia ca s#ectacol& !i #uin% culoare [ur=is altrusaitis "volu#tatea de a citi, radiolo=ie, i/a=ini; tandra si/bio$% dintre vi$ualitate si conce#t; racordarea nescre/ut% a ar)aicului !i a /edievalit%ii la #ulsul /odern& E ne iese, 1/i dau sea/a, un soi de desen cubist care aduce cu 'i=ura /ental% a lui 4ndrei 5i!teanu "ca o re#lic% la 1i!liotecarul lui 4rci/boldo&, dar cu contururi flou. M% #o'tesc acu/ 1n aceast% montagne russe care e cule=erea de studii !i eseuri a lui 4ndrei 5i!teanu( C#aiul nuE/i va 1n=%dui dec*t c*teva bucle, cele la care a/ vibrat /ai intens( .u voi i$buti deci s% v% 1/#%rt%!esc subtilit%ile din studiul des#re ,ru/oasa !i estia( Relaiile /a=icoEerotice "nereco/andabil 'e/inistelor 'ervente&, nici #e cele, 1/b%t%toare, din .arcotice !i )alucino=ene la =etoEdaci !i ro/*ni, sau vr%jitore!ti, din @e/iniscene /a=icoErituale 1n 'olclorul co#iilor( Dar #uteaEvoi, oare, s% 689

FLcc "#urtarea , stelei lui n av;F -61 * -1 ? _W ,. HH aes>@ 'tigmatul @o/*nia interbCc* 'rZ ubsCale*r J " J "'eE 1n Molovici, ;deolo=ia a ionalC% sCK[ /ar=inea c%ii lui Deon anilor J60, Ed( Bu/aniC uF i> B evreieasca" 1n @0/*ia

asasinul de ani Dudovic,G'e(slu+iJC, *7" Rn=0e

#Li,

U,(0cRZ/#en"asa 7"cis% laL""T c%nile2 ,L*9*McL,"J , c

E * =U I n IK[JC Jc D6ic tC"C 'il 7

al Z ;ea

690

4ndrei 5i!teanu 1/bin% ad/irabil in'or/aia #aroGistic de doct% "doar Corin 4nto)i /ai scrie a$i a!a& cu o naturalee ra'inat% a stilului, careE1 'ace cuceritor( BDilema3, Fr. IZO,M Y octom!rie GYY\

+;CU 85DDC+E;. E8re-l D tre ,it Ci realitate ;ntrEo bun% tradiie evreiasc%, studiile ro/*ne!ti de etnolo=ie se a'ir/% din nou, de ast% dat% sub condeiul talentatului 4ndrei 5i!teanu( Cu 1nainta!i de valoarea unor nu/e #resti=ioase, ca Moses 8aster, Da$J%r W%ineanu, Moses Cc)dar$'eld sau ;oanE4urel Candrea, an=ajarea #e acest t%r*/ nu #oate 'i dec*t di'icil%, dar cu at*t /ai i/#ortant%, cu c*t r%s#unde/ unei ordonane de ur=en%"( M% re'er strict la se=/entul din M]t)os ? Do=os( St-!ii !i eseuri de antro#olo=ie cultural%, intitulat Evreul i/a=inar" versuJs evreul real", av*nd dre#t #ivot i/a=inea evreului 1n cultura tradiional% ro/*neasc%, cu lar=i ecouri 1n actualitate( Mo/ sublinia aici doar c*teva linii de 'or% ale acestor studii de i/a=olo=ie etnic%( X(((Y 8%si/ 1n carte adunate !i anali$ate /ai toate cli!eele, stereoti#iile care, deEa lun=ul vre/ii, au de/oni$at evreul, #ortretulErobot", du#% /odel vest si estEeuro#ean( Evreul este o/ul alienat #rin eGcelen%, #rototi#ul str%inului", al celuilalt", deci cu cea /ai /are 1nc%rc%tur% si/bolic% ne=ativ%; #rejudec%i care #ersist% nu doar la nivel #o#ular !i incult, ci !i la nivelul elitelor "Cioran2 Evreul este 1nt*i evreu !i a#oi o/" E 1n Cc)i/barea la 'a% a @o/*niei, ucure!ti, 1960&((( 7rin contrast, 1n aceea!i not%, ni se rea/inte!te c%, 1nc% la 109:, #entru a convin=e 4dunarea olande$% s% a#robe le=ea de e/anci#are a evreilor, de#utatul Ba)n a rostit o 'ra$% /e/orabil%2 .ici un ar=u/ent din lu/e nu #oate ascunde acest adev%r2 evreii sunt oa/eniV" Cti=/atul etnic" E alt titlu de ca#itol E ne readuce 1n /e/orie /arcarea se=re=%rii, 'ie #rin #urtarea obli=atorie a centurii =albene "1n ;sla/&, a rondelelor 1n Evul Mediu sau a stelei =albene 1n Euro#a 'ascist% !i )itlerist%, dar, #aradoGal, !i se/n de /*ndrie !i solidaritate, de #ild% #entru dane$i "la se/nalul subli/ al re=elui lor&, ceea ce 1l deter/in% #e autor s% note$e cu #ertinen%2 c*nd toat% lu/ea #oart% un se/n distinctiv, dis#are distincia 1ns%!i" "#( H-9&( X(((Y 5 scurt% incursiune 1n istoria antise/itis/ului local 1i este #rilejuit% lui 4ndrei 5i!teanu de lectura c%rii, devenit% de re'erin%, a lui Deon Molovici, ;deolo=ia naionalist% !i #roble/a evreiasc%" 1n @o/*nia anilor J60 "Editura Bu/anitas", 199-&, #e care o #une sub $odia sinta=/ei +r%darea intelectualilor" "este relie'at% /ultitudinea antise/itis/elor2 naional", delirant", /isticoE/isionar", /eta'i$ic !i teolo=ic", elo=ios", ortodoGist !i etnicist", rasist !i na$ist" etc, ca !i #ro/otorii lor&( 4#ariia c%rii lui Molovici 691

la Bu/anitas" este deja un se/n de nor/alitate, dar, din #%cate, a!a cu/ re/arc% !i autorul, vocile de/ocraiei la adresa acutelor Geno'obe sunt 1nc% ti/ide, s#oradice, insu'icient de articulate la nivelul societ%ii civile( Wi el re#roduce o i/#ortant% observaie a lui Molovici2 .u nu/%rul intelectualilor lu/inai contea$%, ci nu/%rul !i #onderea celor care se /ani'est% desc)is, 1n c%rile lor, 1n #res%, 1n #arla/ent, la catedra universitar%, 1n 'orurile acade/ice" etc( X(((Y 5 alt% 'or/% de tr%dare", nu /ai #uin nociv%, a 'ost, desi=ur, cea a intelectualilor "inclusiv evrei& care E con'runtai cu do=/e !i #ractici de eGtre/% drea#t% E au dera#at s#re cealalt% eGtre/%( ;ntelectuali care, cu/ judicios se arat% 1n carte, nEau 1neles o ecuaie si/#l% !i anu/e c% re,e!i-l !ictat-rii !e eItre,) !reapt) - este !ictat-ra !e eItre,) stZ g) Ci c) re,e!i-l a,Z !-rora este !e,ocraia.. 4!te#t%/ cu interes reeditarea c%rii MMt1os ? Qogos* cu si=uran% 1/bo=%it%, ca !i cartea 1n #re=%tire2 I,agi ea e8re-l-i D c-lt-ra tra!iio al) ro,Z easc). St-!i- co,parati8 !e i,agologie et ic) "cercetare reali$at% 1n cadrul unei burse acordate de Universitatea Ebraic% din ;erusali/&(
B,ealitatea evreiasc3, Fr. ^U ^Y, martie GYYU

MA+B5C 4.D D585C

C+UD;EC 4.D ECC4AC 5, CUD+U@4D 4.+B@575D58A C5.+E.+
&. MXTH&+ 6<' ?&D&+ A. T1e <ea-tM a ! t1e 'east. A MMt1ological Approac1 o" We,i is, ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0 1( +)e eaut] indin= t)e east(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0 H( +)e Ma=icalEErotical indin=((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((10 6( +)e +]#olo=] o' +)e MonsterJs De'eat(((((((((((((((((((((((((((((((((((((H0 9( ,at)erland vs( Mot)erland((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((60 -( ;nstead o' Di=)tin=Erod ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66 '. Narcotics a ! Sall-ci oge s at 0eto-Dacia s a ! Ro,a ia s ( ( ( (6l.-nte scriptum((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6H( Mandra=ora, Benbane and ,l] 4=aric(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6: 6( ,u/i=ations dit) Cannabis and dit) ot)er 7s]c)otro#ic 7lants 9: 9( Mine and ;v](((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-H -( Ma=ic 7ractices and Ballucino=enic 7lants ((((((((((((((((((((((((((((((-8 :( 5#iu/ and +)eriac(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((:9 C( Magical-Rit-al Ri,i isce ces i C1il!re 9s WloPlore ((((((((((((((((0H l.Lomo ludens E Lomo magus((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0H H( @itual Deca#itation ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((09 6( ,ro/ Bu/an Cacri'ices to ,ood 5''erin=s((((((((((((((((((((((((((((((((89( Ma=ic Meleorolo=] o' ricf/afers((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((89 -( Cos/os and C)aos (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((91 :( ,olf De/onolo=]2 Murga((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((91 0( +)e indin= o' t)e De/on ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((100 .5+EC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((106 D. Ro1,a s-'ra1,a s T1e Jo-r eM o" a Moti" i Space a ! Ti,e ((((((((((((((((((((((((((((((109 1( +)e ,ohmans in ,olflore(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((109 H( +)e 1la0ins 'ro/ t)e ;sland o' t)e lessed(((((((((((((((((((((((((((((((110 6( +)e Dis#ute o' 4leGander t)e 8reat dit) t)e ra)/ans((((((((((119( +)e [ainists dressed in air (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((11: -( ";' ; dere not 4leGander, ; dould be Dio=enes"((((((((((((((((((((((118 .5+EC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1H1 E( T1e Qa g-age o' t1e A gels(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1H1( &ingua adamica(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1HH( EG#eri/ents o' t)e Coverei=ns(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1H8 6( (he 1oo2 of'olomon((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((161 696

9( +)e oof as +ree (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((169 -( +)e oof as ,ood(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((160 :( +)e oof as +e/#le (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((190 W. I Wro t o" t1e Mirror a ! 'eMo ! It (((((((((((((((((((((((((((((((((((19H 1( +)e Mirror as M]t)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((19H H( +)e Mirror as >ord(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((i96 6( +)e Mirror as 5bject(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((19: 0. T1e A t1ropologM o" t1e Tra!iio al Sa<itatio . T1e Ma 'etRee Nat-re a ! C-lt-re((((((((((((((((((((((((((((((((((((1-6 1(+)e .avei o' t)e Eart) (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((;-6 H(+)e Uto#o=ra#)] o' t)e +radiional Milla=e((((((((((((((((((((((((((1-: 6(Cos/os vs( C)aos(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1-8 9(+)e Ma=ic o' t)e oundar](((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1:0 S. De,o op1o<ia i Orie tal a ! So-t1-Easter E-rope MMt1ologies..................................................................24; II. $TSE IMA0INARk JEK. VERSUS .TSE REAQ JEK. A. T1e I,age o" t1e JeR i t1e Ro,a ia Tra!iio al C-lt-re ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((100 1(Et)nic ;/a=olo=] ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((100 H(;n t)e ,ire o' Bell ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((l=l 6(+)e Deicide and t)e >anderin= [ed (((((((((((((((((((((((((((((((((((189 9(Et)nical and Et)ical C)aracteristics(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((188 -(>)] DonJt [eds Eat7orfc((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((191 :(>)] Do [eds Bave ,recflesc (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((199 0( Ctinfin= [ed ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((19: 8( +)e @ed Man (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((198 9( +)e [ed as a >i$ard 8'olomonar9 ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((199 10(+)e De/oni$ation o' t)e [ed (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H00 11(+)e ;conocide ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H0H 1H(+)e Ba=iocide(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( H016(+)e @itual ;n'anticide ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H08 19(@itual Qenocidec(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((Hi6 1-( iblical C)aracters ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H1: 1:( [eds or 8iants((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H18 .5+EC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((HH1 '. T1e Et1 ic Stig,a ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((HH9 1(7aul 8o/a vs( Ducian 7intilie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((HH9 H(+)e Cti=/as o' t)e Middle 4=es H6H 6(;n t)e @o/anian C#ace H68 9(Ci=n o' ;n'a/], Ci=n o' 7ride H96 699

C. 0n(eli7 )ulpa. Naio alis, a ! A tise,itis, i Ro,Z ia 'etRee t1e Korl! Kars((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H9: 1( +)e Cli# +odard t)e EGtre/e @i=)t or De't >in= ((((((((( H9: H( 4voided +ra#s(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((J JH-0 6( 7ol]/or#)ous 4ntise/itis/((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( JH-H 9( "+)e etra]al o' t)e ;ntellectuals"((((((((((( J J 9-9 D. T1e A e Wra P SM !ro,e(((((((((((((((((((((((((........H3 H-0 1( ;deolo=] ? +ec)nolo=]((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((V3 HGOG H( Collective Micti/, Collective EGecutioner H-9 6( Cc)indlerJs 4rf(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H3 JH:1 III. .BOQITICS AND DEQICACIES. A. Qe"t 8s. Rig1t T1e Discreet C1ar, o" t1e Dic1oto,M(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H:0 1( +)e @eliabilit] o' an ;deolo=ical 7olarit](((((((((((((((((((((((((__ I^G H( +)e Ctabilit] o' a @eli=ious 7olarit] (((((((((((((((((((((((((((((((JJ _i%9 6( +)e Meanin= o' a Din=uistic 7olarit](((((((((((((((((((((((((((((((( H81 '. B-<lic T1eological Disp-tatio s((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( JEH86 2. +)e +)eolo=ical Dis#utation in Ziev "]ear 988&((((((((((((((((((((FH86 HF+)e +)eolo=ical Dis#utation in ;celand "]ear 1000&((((((((((VH H9H $ T1e 0)g)-Ji. SistorM a ! Et1 oge esis ((((((((((((((((((((((((((((((J F9: 1E ;=norance (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( J _W8_ H( Et)no=enesis(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( VH H F!= 6( Et)non]/(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( J FoC 9(+)e .ed E/i=rations (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( J J "6o: D. A SistorM o" t1e 'i<lioci!e................................................. 611 E. Kit1 t1e Co,plai t o t1e Bole.......................................... 6H9 W. T1e 0ole, SM !ro,e. A<o-t a U Rritte Ro,Z ce a ! a Broscri<e! Ro,a HHHHH6H8 IV. IN MEMORIAM IOAN BETRU CUQIANU A. Recollectio s a<o-t a Meeti g Rit1 I. B. C-lia - .................777 '. A<o-t 0 osticis,* 'ogo,ilis, a ! Ni1ilis, Rit1 I. B. C-lia - .................................................................. 77> C. C-lia - - A Tra8eller to t1e Ot1er Korl! 7h D. A Di""ere t C-lia - ...................................9.9.9.9.9.9.9.9.9.9.9.9.9.9. 6:8 MkTSOS b QO0OS. Re8ieRs o t1e "irst e!itio _<8 Sori A to1i* Mi ai Sora* A !rei Cor ea* Victor Ne-,a * D-,itr- Ra!- Bopa* loa Sta o,ir* 0eorge Br-tea -* Tit- 0ol!stei X.................. 600

CU7@;.C
I.MkTSOS I QO0OS A. Wr-,oasa Ci 'estia. Relaii ,agico-erotice ((((((((((((((((((((((((((((((((((0 1( ,ecioara le=*nd 'iara (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( G H( De=area /a=icoEerotic%((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((l0 6( +i#olo=ia r%#unerii /onstrului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((HJ 9( 7atria versus Matria(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((aT a EF -( 1n loc de #aratr%snet(((((((((((((((((((((((((((((((((((a a((((((((((((((((((((((((((((66 '. Narcotice Ci 1al-ci oge e la geto-!aci Ci ro,Z i(((((((((((((((((((((((((61( -nte scriptum(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( MO H M%tr%=una, /%selaria !i /uscaria(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((i! 6( ,u/i=atii de canna!is !i de alte #lante #si)otro#e (((((((((((((((((9: 9( Mia de vie !i iedera ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((FH -( 7ractici /a=ice !i #lante )alucino=ene (((((((((((((((((((((((((((((((((((((-8 :( 5#iu/ !i teriac%((((((((((((((((((((((((((((((((,J"Ja(J(((((((((((((((((((((((((((((((F C. Re,i esce e ,agico-rit-ale D "olclor-l copiilor((((((((((((((((((((((()) 1( Lomo ludens E Lomo magus (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((([H H( Deca#itarea ritual%(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((09 6( De la sacri'icii u/ane la #rinosuri ali/entare(((((((((((((((((((((((((((o9( Meteorolo=ia /a=ic% a c%r%/idarilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((89 -( Cos/ojji Baos ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((Yl :( De/onolo=ie #o#ular%2 Mur=a(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((`<V 0( De=area de/onului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((jUU .5+E (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((;Ui D. Ro1,a i-'ra1,a i................................................................. ^ ^^ C)l)toria - -i ,oti8 D spai- Ci ti,p ((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3; 1( @o)/anii 1n 'olclor ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((F9 H( lajinii din ;nsula ,ericiilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((jp" 6( 4leGandru cel Mare 1n dis#ut% cu bra)/anii(((((((((((((((((((((((((((119( [aini!tii 1nve!/*ntai 1n v%$du)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((;;" -( Dac% nEa! 'i( 4leGandru, a! 'i Dio=ene"(((((((((((((((((((((((((((((((((118 .5+E (((J(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((f_ E. 0rai-l D gerilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( l> 1( &ingua adamica ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((l H( EG#eri/entele suveranilor (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((G X 6 Cartea lui Colo/on(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((([Fl 9( CarteaEco#ac((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((F -( CarteaE)ran%((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((iH :( CarteaEte/#lu(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((([9U 69:
!34

W. Di colo Ci !i coace !e ogli !) (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*9H 1( 5=lindaE/it\(((((((((((((((((((J(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 19H H( 5=lindaEcuv%nt((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((196 6( 5=lindaEobiect(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((19: 0. A tropologia loc-irii tra!iio ale O,-l D tre Nat-r) Ci C-lt-r)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((F6 1( uricul 7%/*ntului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1-6 H( Uto#o=ra/a satului (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*" 6( Cos/os versus Baos(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*" 9( Ma=ia )otarului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1e S. De,o o"o<ia D ,itologiile orie tale Ci s-!-est e-rope e------24; II. ?EVREUQ IMA0INAR. VERSUS ?EVREUQ REAQ. A. I,agi ea e8re-l-i D c-lt-ra tra!iio al) ro,Z easc)(((((((((((((100 1( ;/a=olo=ie etnic%((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((10[ I: 1n 'l%c%rile ;adului (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*R* 6 Deicidul si [idovul r%t%citor (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*R9 9( Caracteristici etnice si etice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((10R * ' 191 G\G - De ce nu /ananca evreu ca/e de #orc((((((((((((((((((((((((((((((((((( r .... \Y6 :( De ce au evreu #istrui(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3@ 0( [idan 1/#uit"(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((F: 8( 5/ul ro!u (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((/ 9( Evreul ca vr%jitor "solo/onar& ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((i]" 10( De/oni$area evreului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((e 11( ;conocidul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H0H 1H( Ba=iocidul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H016( ;n'anticidul ritual ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( H08 19( Qenocid ritualc(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H16 1-( 7ersonaje biblice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H1F 1:( [idovii sau Uria!ii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( H1R .5+E ((((((((((((((((J((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( fG '. Stig,at-l et ic ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((HH9 1( 7aul 8o/a versus Ducian 7intilie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H" H( Cti=/atele Evului Mediu ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H6H 6( 1n b%rile @o/*ne(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H68 9( Ce/n al in'a/iei, se/n al /*ndriei ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((JZr C( 0n(eli7 culpa. Naio alis, Ci a tise,itis, D Ro,Z ia i ter<elic)((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H9: 1( Dera#ajul s#re drea#ta<st*n=a((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((("9" H( Ca#cane evitate ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-" 690

1( 4ntise/itis/ /ulti'or/ ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H-H H( +r%darea intelectualilor"(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6;3 D. Si !ro,-l A e Wra P((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H-0 1( ;deolo=ie ? +e)nolo=ie ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H-0 H( Micti/% colectiv%, c%l%u colectiv((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H-9 6( 4rca lui Cc)indler((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H:1 III. ?BOQITICl I DEQICATESE. A. StZ ga 4ersus !reapta War,ec-l !iscret al !i1oto,iei ( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H:0 1( ,iabilitatea unei #olarit%i ideolo=ice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H:0 H( Ctabilitatea unei #olarit%i reli=ioase((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H:9 6( 1nse/n%tatea unei #olarit%i lin=vistice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((H81 '. Disp-te teologice p-<lice (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H86 1( Dis#uta teolo=ic% de la Ziev "an 988&((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H89 H( Dis#uta teolo=ic% din ;slanda "an 1000& ((((((((((((((((((((((((((((((((H9H C. 0)g)-Jii. Istorie Ci et oge eJ)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H9: 1( ;=noran%(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H9: H( Etno=ene$%((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((H98 6( Etnoni/((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((609( .oua e/i=rare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((60: D. O istorie a <i<lioci!-l-i ..............................................................722 E. C- rogoai a- cap Ci aal<a- proap............................................ 6H9 W. Si !ro,-l 0ole,. Despre - ro,a escris si - Ro,a proscris .................................................................6H8 IV. IN MEMORIAM IOAN BETRU CUQIANU A. O D tZl ire c- I. B. C-lia - ...................................................... 666 '. Despre g osticis,* <ogo,ilis, Ci i1ilis,* c- I. B. C-lia -............................................................................668 C. loa Betr- C-lia - - - c)l)tor D l-,ea !e !i colo...............6-0 D. U alt"el !e C-lia -.....................................................................74> MkTSOS I QO0OS. Wrag,e te !i tr-- !osar al recept)rii _co,e tarii !e Sori A to1i* Mi1ai Sora* A !rei Cor ea* Victor Ne-,a * D-,itr- Ra!- Bopa* loa Sta o,ir* 0eorge Br-tea -* eic- 0ol!stei X .................................................7==

Editor2 M4DE.+;. .;C5D4U @edactor2 D4. 7E+@ECCU +e)noredactare co/#uteri$at%2 C@;C+;4. 7E+E@ 4#%rut 1998, ucure!ti +i/brul literar se vars% 1n contul Uniunii Ccriitorilor din @o/*nia, nr( 9-10106H, C@ sector 1, ucure!ti
#.-373e exe-.t7t? )7 S.@. :A$A,BC+&& N(&" St3. %3'soD.).' 53. !8", se-to3 !, :.-.3e/t' +e).E 667 64 28> F7xE 667 2! 85 $e5t37)?E 667 55 70