1.

descrieti caract clinice ale spasticitatii piramidale distributie preferential flexori pronatori mb sup si extensori re mb inf ,elastica si cedeaza in lama de brici ,mersul cosit 2.aspect clinic pac cu sdr de paleocerebel hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokinezie macrografie ,dizartrie 3.enumerati clase de medicamente utiliz in tratam bolii parkinson anticolinergice (Trihexifenidil ),amantadina dopaminergi le o dopa , si inhibitori periferici de decarboxilaza carbidopa ,beserazida agonisti dopaminergici ergolinic! bromocriptina , pramiprexol inhibitori "O#T entacapone 4.care e defect genetic ce det coreea Huntington proteina huntigtina nu mai poate fi epurata se depune intranuclear si distruge cel neuronala,defectul genetic consta in repetitia anormala a tripletului nucleotidic "$% care codifica glutamina 5. coreea la gravide gra ide care au a ut R$$ sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum 6.sindrom walemberg sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana &hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean si 'nistagmus erti( greata arsaturi 7.cauza degenerescentei hepato lenticulare
)efect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz *+ ce poartainformatia necesara sintezei transportorului cuprului. $nomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. ,n hepatocit seacumuleaza "u, ce de ine toxic si det moarte hepatocitara. -ste o boalaautosomal recesi a (de la ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la ni elul ochiului det o lez caract& inel/a0ser! 1isher 2 depunere de "u la ni el mb. "ristalinului da cataracta,opacitatiile apar initial in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi "u se elimina in cant mare, det leziuni necrotice la ni tubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara )3) si a $$(aminoacidurie). "erebral "u se depune in ggl bazali, subcortical in substalba, ncl cerebelosi, secundar in tr cerebral

.refle!e patologice e!tensoare"enumerare babinki ,oppenheim ,gordon ,schaefter,chaddock!extensie haluce #.disociatia de tip tabetic sifilis tertial , tulburare de sensibilitate prounda ce termo algezica nue alterata ,pacientii au senzatia de ingrosare a picioarelor 1$.tratament poliradiculonevrita acuta% guilain barre! reechilibrae balantei imunologice imunomodulator plasmafereza igg 11.mecanism fiziopatogenic in miastewnia gravis ac antireceptori colinergici nicotinici!m. 4triat 1&.abces cerebral

)ebuteaa ca o encefalita are o faza encefalica cu cefalee febra crize epilptice greata arzaturi alt semne neurologice afectarea comportamentului ,dupa faza encefalica a(unge la abcesare (regiune incapsulta de necroza purulenta cu edem perifocal ) )iseminarea se face local (mastoidita ,otita mdie ,sinuzita ,osteomielita ) ,insamantare la distanta (endocrdita ,infectie dentara ,di erticulita ), inoculare directa (trauma chirurgical) )g mn , lcr culturi Tr atb ,chirurgical la cele unice si superficiale 5abces medular parapareza la pacient cu focar infectios 13.diferenta traseu neurogen de un traseu miopatic"elecrofiziologie traseu miopatic & raseu cu amplitudine si durata reduse ale 6$, ca urmare a scaderiielementelor contractile la fiecare unitate motorize (in 7#6) Traseu neurogen& potential de unitate motorie de amplitudine si duratacrescuta hiper oltat, traseu simplu intermediar, traseu accelerat, iteza deconducere nu f mult scazuta. Traseu miogen& recruteaza f repede o masa de celule, hipo oltat,interferential 14.ganglioni bazali "schema cu arhistriat"' 15.semne de parkinsonism bradikinezie ,tul de mers ,rigiditate ,tremor de repaus (bloca( motor ) 16.tulburari psihice in b.parkinson depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. "onfuzional ,tub cogniti e dementa , tulb de control al impulsurilor 17.schema aceea cu per de wearning off"perioada de on fluctuatiimotorii la tratamentul le o dopa 1 .tremor essential miscari in oluntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste 89 de ani , postural si la miscari oluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de alcool 1#.b.wilson
)efect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz *+ ce poartainformatia necesara sintezei transportorului cuprului. $nomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. ,n hepatocit seacumuleaza "u, ce de ine toxic si det moarte hepatocitara. -ste o boalaautosomal recesi a (de la ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la ni elul ochiului det o lez caract& inel/a0ser!1isher 2 depunere de "u la ni el mb. "ristalinului da cataracta,opacitatiile apar initial in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi "u se elimina in cant mare, det leziuni necrotice la ni tubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara )3) si a $$(aminoacidurie). "erebral "u se depune in ggl bazali, subcortical in substalba, ncl cerebelosi, secundar in tr cerebral )ominante de suferinte ggl bazali& rigiditate se era (afecteaza toategrupele mm, inclusi mm faciala), perturbarea contractiilor mm 7 fazice,tulb de tonus, tulb in coordonarea mm, :miscare de recul;, tremor <ilsonian, tulb de orbire, tremor constant, rigiditate, portura, tremor 'tulb mers, tulb psihice in timp leziuni progresi e (necroze neuronalenetratate) si leziuni progresi e in creier "helatori de "u() penicilinamina 2=9mg * g, e alergizanta !corticoterapie), Trientina, Tetratiomoligdatul de amoniu (faciliteazatransportul). )c exista leziuni hepatice cu ciroza se indica transplanthepatic. Tratati la timp duc o iata normala

&$.distonii focale si segmentare

)ef& contractii musculare in oluntare, anomalii ale tonusului muscular,contractii tonice cu caract functional, se accentueaza pe partea finala amiscarii.*. %eneralizate& aproape toata musculatura, distonii de hemicorp2. focale& afect unei sg grupe mm, legat de un sg tip de miscare det contr anormale distonice &1.hemispasm facial ditonia fetei ,patologie tumorala &&.tulburari de sensibilitate inatenti tactila ,asomatognozie ,asteriognozie ,ahilagnozie ,amorfognozie ,adermolezie ,atopognozie &3.disociatie de tip siringo mielic largirea canalului ependidimar cu afctarea ses termoalgezice &4.sindrom de hemi sectiune medulara...()*+, -./01)2 traumatism medular ,tumori ,clinic &deficit motor ipsilateral sub ni elul leziunii ,anestezie ipsilaterala tactila , ibratorie si miokinetica sub ni elul leziunii ,anestezie contralaterala termoalgezica ub ni elul leziunii &5.234.).,51 23,5). .2.6 717381) -3 71738351 edem papilar $> normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar mici hemoragii in (urul papilei apare atrofie de ner optic in timp d ine bilateral .6apilita infectia n optic $> scazuta in cate a h zile ,insotita de o tulburare de perceptie a culorilor &6.,.)908 :*)21 53671,0803 din facial 7er ul coarda timpanului isi are originea cu cati a mm deasupra orificiului stilomastoidian, strabate canaliculul osos omonim, apoi strabate casa timpanului, se alatura ner ului lingual si prin intermediul sau fibre parasimpatice a(ung la ganglionul submandibular si sublingual. &7.-3,2)*6 4*9388. 4. altern protuberential care traduce o leziune a calotei trunchiului cerebral, tn functie de sediul leziunii, se disting? *) s. 1 superior (peduncular), care asodaza paralizie homo! laterala a miscarii laterale a ochilor, hemiplegie controlaterala cu paralizie centrala de facial? 2) s. 1 inferior (protuberantial), Tn care se asodaza paralizia homolaterala a miscarii laterale a ochilor cu paralizie periferica de facial si hemiplegie controlaterala. >. sindrom altern si sindrom protuberantial. & .diferenta intre crize focale si crize primar generalizate; la epilepsie< crizele focale &isi pastreaza cel putin initial starea de constiinta sunt cu semne motorii senziti e egetati e si psihiatrice ,se impart in simple si complex (afectarea contientei ) si pot fi clasificate in de lob temporal si d lob frontal crizele generalizate ,nu e a ertizat nu isi aduce aminte nimic,semne motorii sunt tipice (traseu electric ar unda simetric ) si atipice &#.tratament epilepsii pt sub 2@ administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai gri(a la ordinea medicamentelor monoterapie * pt crize generalizate &acid alproic ,pt focale carbamazepin 2lamotrigin(7a ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat asocier * si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgie rezectie zona epileptogena

criza & diazepam lent i *9 mg,(sau lorazepam A mg ) se repeta la cate a min *= se mai adm odata si daca nu trece fenitoina 29 mg Bkg (acid alproic ) 3$.afazii Croca (motori dificultate in rostirea unor cu inte sau silabe ) ,Dernicke seziti tulburare in intelegerea limba(ului orbit , afazie de conducere nu pot sa repete ,afazie anomica nu poate denumi obiecte ,afazie globala 31.scleroza multipla parca diagnostic pozitiv cel putin doua leziuni diferite in timp si spatiu clinic doua pusee cu deficit neurologic distinct (scoul -)44) +2.sindroame de disconectie la cursul de apra!ii $praxiea ideomotorie pacientul elaboreaza un plan imperfect ,pacientul mimeaza si poate e oca planul dar cu unele greseli ,la gesturi tranziti e aceasta apraxie se amelioreaza ,lez afecteaza fibre care cpnecteaza aria de paxi cu aria motorie, izuala sau a limba(ului sau fibre care conecteaza cele doua emisfere sindrom de disconectie 33.sindroame vestibulare ...nistagmus"tipuri 4dr estibular se manifesta cu nistagmus -ste o de iatie tonica, lenta a globului ocular, urmata de
contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o obser am de partea opusa leziunii.7istagmusul orizontal apare in sdr estibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORE & formatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn estibular medicamentos, afectiuni traumatice & stancii temporalului.7istagmusul ertical apare in sdr de estibul central. 7istagmusoptokinetic& nistagmus de fixare, apare la unghi F A= , cand apare intrenas si A=(patologic). 7istagmus optokinetic reflexe oculo estibulare 2succesiune de campuri izuale, cd dispare e patologic, corelatia la ni elcortical intre informatia izuala si estibulara,

$fectarea tonuslui musc cu de ieri de partea afectata (romberg ), erti( subiecti (pacientul in (urul obiectelor ) si obiecti 4)r estibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau ner estibular si sdr central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extnsia lez.

+A.cursul de a c....profului ii place zona de penumbra ischemica +=.a c ischemic cu cele 2 categ de e enimente....ait si infarcte cerebrale +8.accident lacunar 37.neuro infectii"sindrom meningeal febra se era ,fotobobie ,fonofobie ,cefalee ,greata arsaturi (dat cresterii p intracaraniene data de edem ) ,alterarea starii de constienta (agitatie somnolenta ) semnul brudanzinski ,/ernig 3 .sindrom encefalitic "efalee, febra, crize epileptice (adesea locale) doar defocar ? semne focale neurologice ? deficite in sfera nn cranieni & +,A,8,G?afazie, hemipareza, piramidalitate, hemianopsie, ataxie, coreoatetoza? tulbde comportament, alterarea starii de constienta, agitatie, iritabilitate, somn,coma? semne neurologice precedate de mialgii si artralgi 3#.sindrom mielitic )urere locala se era, paraparezaBtetrapareza? parestezii,tulb sfincteriene instalare a deficite in ore! acut sau zile subacut diferite sindroame in fct de loc leziunii (T* ultimul ni el unde sunt afectatembr inf) ? parestezii, tulb de sensibilitate subiecti a 4$.clasificarea mielitelor m. irale &hi cm ,rabic ,herpes ,gripal (aponez ,-C m. secundare inf bacteriene ,fungice parazitare si granulomatoase

m inflamatorii non infectioase &4cleroza multipla, mielita necrotizanta sub acuta ,mielita E-4 ,mielita postinfectioasa si post accinala 41.e!am 8:) in meningite bacteriene=purulente
esential pt dg & pleiocitoza (multecelule) *999 !*9 999 neutrofile, presiune E"R . , tulbure, purulent, hiperproteinrahie (*99!=99mgBdl). 7ormal pana la =9, glicorahieH(sub A9mgBdl)

4&.e!am 8:) in meningita virala pleiocitoza *9 !*99 (n = Bml) mononucleate proteinorahie (=9 !*99) glicorahie 7 Iapa de stanca A+.a c!manifestari date de infarct pe un ram arterial....e in curs facut frumos poligonul <illis si profu a luat pe zone ce se intampla dak un ram e afectat AAprofilaxia secundara a c ischemic A=.a c hemoragic A8.tracturi ner oase medulare AG.mielopatii acute AJ.mielopatii cornice A@.demente 5$.scara glesgow ...e la come *+ e orintat + e coma profunda. )eschiderea ochilor & absenta * , la stim nociocepti 2 la comanda + ,spontan A .Raspuns ernal & absent * , inteligibil 2 ,cu inte far sens + , confuz dezorientat A , normal = .Raspuns motor &absent * ,postura in extensie decerebrare 2,postura in flexie decorticare +,retragerea mb la timul A ,gest defensi e = ,mobilizare spontana 8 *.functia principala a trunchi reticulospinal reticulospinal sup (punte ) permite facilitarea musculaturii antigra itationale (flexori) si reticulospinal inf (bulb ) inhiba tonusul musculaturii antigra itationale & miscari automate afectate in b. 7arkinson tremur pakinsonia , miscare oscilatorie apare in repaus nu afecteaz functia memb 3 ce structuri sunt afect in 7ark.' 4caderea ni elului de dopamine la ni elul corpilor striate afecteaza cale directa prin d* si indirecta prin d2 . g pint si gp ext , nuc subtalamici , subs neagra ,corpi le<0 4 caracteristici tremor essential miscari in oluntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste 89 de ani , postural si la miscari oluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de alcool 5 semne clinice sd. +allenberg sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana &hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean si 'nistagmus erti( greata arsaturi 6 tratam in coreea ->denham penicilina eritromicina ,antiinflam prednison , alproat de 7a ,haloperidol 7criterii clinice in coreea Huntington

+=!A= ani ,faza initiala modificari comportament ,faza intermediara dementa tulb de mers ,faza a ansata ' casexie J ,evralgia secundara trigeminala durere este continua pe o intreaga hemifata, anestezie diminuata sau abolitaa reflexelor, atrofia, paralizii ale mm masticatori cu afectarea radacinilor motorii, pot fi semne neurologice care sa ateste lezarea concomitenta a altor nn cranieni"auze extracraniene& sinuzite, osteite cu origine dentara, tromboflebitepterigoidiene, neoplasmele fetei, cele mai frec de natura stomatologica."auze intracraniene& tumori intracraniene, leziuni inflamatorii, leziunitraumatice @ paralizia de n. oculomotor drept 6aralizie oculomotor drept& ptoza palpebrala, paralizia miscari %O,strabism di ergent ' diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre 64 *9 sd. estibular periferic drept 11 paralizie de n hipoglos protruzia limbii de ierea p partea afectata K limba atrofiata ,mai subtire ,mucoasa mai plicaturtaa 1& care este afectarea principala electrofiziologica in polineuropatii' >iteza de conducere scazuta ,latenta unda f alungita , amplitudine 7 sau scazuta *+ $>" de art. cerebrala medie 14 1lzheimer"criterii de diagn 2894 pacientul are pierderi progresi e de memorie, de tip anterograd,memorie de scurta durata! se adauga cel putin * din& tulb de atentie, limba(, praxica, fct executi e! are e progresi a si suficient de mare pt a interfera cu fct sociala aindi idului! se pot asocia depresie si delirium 15 progresia microorgan. pana la -,:
-xtensia locala de la un factor infectat apropiat pe cale enoasaBsinuzita,mastoidita cel mai frec infectii otice? traumatism local? insamantarehematogena de la un factor de la distanta, abilitatea depinde de irulentagermenilor si de imunocompetenta gazdei? centripet de!a lungul nncranieni sau perifericiBL>4$, aricelozosterian, rabic? endocitoza(meningococ)? transport intracelular, in azie intracelulara? poate a(unge inspatiul subarahnoidian pe la ni elul plexului coroid, sinus enos sau placiicribiforme

*8 clinica tromboflebitei de sinus ca ernos 17 diagn diferential intre edem papilar din H5ic si papilita edem papilar $> normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar mici hemoragii in (urul papilei apare atrofie de ner optic in timp d ine bilateral .6apilita infectia n optic $> scazuta in cate a h zile ,insotita de o tulburare de perceptie a culorilor 1 afazia +ernicke" caractere clinice $fectarea intelegerii, orbire cu pastrarea fluentei dar fara s e n s , c u aparitia (argonofaziei ( orbeste intr!un (argon propriu), nu s e p a s t r e a z a limba(ul repetat, leziunea se gaseste in lobul temporal superior si asociazaf r e c e n t & h e m i a n o p s i e , s u r d i t a t e e r b a l a ( n u i n t e l e g e n i m i c din ce i ses p u n e ) , c e c i t a t e e r b a l a ( n u i n t e l e g e c u i n t e l e s c r i s e ) , a g r a m a t i s m e , elemente anomice 1# asomatognozia

nu recunoate schema corporala &$ ce e dischinezia tardiva' )ischinezie tardi a reprezinta o serie de miscari in oluntare, la fel ca si miscarile coreoatetozice ce apar dupa tratamentul cu neuroleptice, dupa + luni de la administrarea acestora. $ceste miscari din cadrul dischineziei apar de asemenea dupa tratamentul cu neuroleptice si E!)O6$, amfetamine, antidepresi e triciclice, antihistaminice, anticolinergice si metoclopramida, dar si dupa fenotiazine, butirofenone, antidepresi e. 2* care e principala cauza de $>" la persoaneF G9!J9 aniM ( ezi probabil amiloidoza sec) && diagn difer. intre paralizia de oculomotor si paralizia din miastenia oculara'
6aralizie oculomotor drept& ptoza palpebrala, paralizia miscari %O,strabism di ergent ' diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre 64,n miastenia oculara afectati mm extrinseci ai globilor oculari (dat nr H de unitati motorii), pupila nu este afectata niciodata, dar pacientii se plangde dublarea imaginii si deficit de deschidere, defect ariabil care seaccentueaza dupa efort

&3 modificari tonus din sd. piramidal central' hipertonie &4 coma" cum ne dam seama de o moarte cerebrala' 6acient areacti complet? traseu --% plat dupa *2 ore, la fel? testul laapnee poziti , centrii respiratorii si!au pierdut reflexi itatea? leziuniire ersibile cerebrale potentiale e ocate de tr cerebral, dc tr cerebral este f!tional nu este moarte cerebrala &5 ce fibre sunt prinse in tabes dorsal' ;vezi probabil sd. sensitiv< afecteaza predominant radacinile post si cordoanele medulare post ,are tulburari de sensibilitate profunda cu ataxie senziti a si dificultati la mers , sensibilitatea termic! algezica conser ata pe termen mai lung 28 hemoragia subarahnoidiana!clinica &7 dati & e!emple de boli care au ca patogeneza leziuni difuze corticale (epilepsie, boala de ase mici) & ggl. (azali &# come" cauze fara focar neurologic si fara iritatie meningeala "ome de cauza medicala& metabolice sau toxico!septice!medicamentoare "omele dupa criza epileptica ma(ora +9 sd (arre" paraclinic (E"R primele zile normal, dupa prima saptam.2cresc proteinel fara pleiocitoza, dupa *9 zile& hipoalbuminorahie, disociatie proteino!citologica) 31 coreea la gravide gra ide care au a ut R$$ sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum 3& bucla gamma #otoneuronii gamma iner eaaza fb mm din interiorul fusului muscular,receptor important in realizarea reflex miotatic spinal. 7euronii gammasunt de 2 feluri& fazici si tonici, pt k in int fusului mm sunt 2 receptori&fibra in :sac nuclear; iner ata de 7gamma fazici B :in lant nuclear; tonici. )e la fusul muscular, intretinut in permanenta intr!o usoaratensiune dat stimulilor transmisi de neuronii gamma, pleaca excitatii pecalea senziti a a rad post catre corn ant, unde scad pragul de excitatie aneuronilor alfa,

pregatindu!i sa raspunda usor la stimulii de intensitatemica, atat pt motilitatea oluntara cat si pt cea reflexa 1. 5ulb psihice in b parkinson depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. "onfuzional ,tub cogniti e dementa , tulb de control al impulsurilor &. :aracteristicile bradi si hipokineziei in b parkinson hipokinezia reducerrea miscarii automate si oluntare duce catre akinezie ,braikinezie lntoare miscarii hipomimie,hipofonie dizartrie 3. sdr. wallenberg ? clinica sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana &hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean si 'nistagmus erti( greata arsaturi 4. tratam crizei epileptice pt sub 2@ administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai gri(a la ordinea medicamentelor monoterapie * pt crize generalizate &acid alproic ,pt focale carbamazepin 2lamotrigin(7a ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat asocier * si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgie rezectie zona epileptogena criza & diazepam lent i *9 mg,(sau lorazepam A mg ) se repeta la cate a min *= se mai adm odata si daca nu trece fenitoina 29 mg Bkg (acid alproic ) =. profilaxia sec a unui boln cu LT$ si $>" isch in antecedente 8. profilaxia asospasmului la pac cu L$4 7. 8:) in memingite virale pleiocitoza (mononucleare,zeci!sute) ? discreta proteinrahie (=9!299 mgBdl)? glicorahie normala?E"R :apa de stanca . deficitul cromoz in b. +ilson deficit de $T6azaGC( modif gene brat * cz *+) legata de mb hepatica de popa care scoate "u din hepatocit in caile biliare !F acum "u inhibitie secundara cruloplasmina #. -dr de paleocerebel hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokinezie macrografie ,dizartrie 1$. ,euroborelioza ? dg si trat
4td * & infectie localizata, papula eritematoasa nedureroasa care treptat sedeplaseaza de la locul initial si are forma inelara :er0thema chraniummigrans;, diseminare patogena& febra, astenie, mialgii4td 2& infectie diseminata, semne generale& astenie, anorexie, artralgii,mialgii, cefalee, manif cardiace, neurologice4td +& infectie persistenta rar latenta * la *G ani, encefalita E0me, deficitneurologic ataxie, pareza, tetraparezaTratament& ceftriaxona sau cefataxima 2!+ sapt

11. 7e ce pui dg in abcesul cerebral

4emne clinice & cefalee, arsaturi, febra, alterare stare de constienta, crizeepileptice focaleBgeneralizate, redoare de ceafa, semne neurologice focale.6araclinic& R#7, "T cerebral, confirmarea culturii din E"R 1&. cai de inf in abces cerebral
Elocala (monotoidita, otita medie, sinuzita, osteomielita), localizaretemporala cea mai frec ? insamantare la distanta (endocardita, pneumonii,infectii dentare, di erticulita, pac cu malf se ere), tetralogie 1allot, fistule$> pulm? tablou clinic de encefalita cu endocardita abces cerebral si directa ( traumatism ,chirurgical

13. caracteristici clinice in sdr vestibular perif 4dr estibular se manifesta cu nistagmus -ste o de iatie tonica, lenta a globului ocular, urmata de
contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o obser am de partea opusa leziunii.7istagmusul orizontal apare in sdr estibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORE & formatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn estibular medicamentos, afectiuni traumatice & stancii temporalului.7istagmusul ertical apare in sdr de estibul central. 7istagmusoptokinetic& nistagmus de fixare, apare la unghi F A= , cand apare intrenas si A=(patologic). 7istagmus optokinetic reflexe oculo estibulare 2succesiune de campuri izuale, cd dispare e patologic, corelatia la ni elcortical intre informatia izuala si estibulara,

$fectarea tonuslui musc cu de ieri de partea afectata (romberg ), erti( subiecti (pacientul in (urul obiectelor ) si obiecti 4)r estibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau ner estibular ,apare tendinta de cadere catre labirintul hipo olent si nistagmus orizontal si oriso girator in directia opusa labirintului hipo alent , erti( se er de obicei cu paroxisme .-tiologie & detasari fragmente otolitice ,infectii traumatisme tumori . sdr central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extnsia lez. 7istagmus dizarmonic in toate directiile , nistagmus ertical apare in lez mezencefalice etiologie acidente asculare hemoragice ischemice ,scleroza multipla tmori

14. tratam puseului de scleroza multipla tratamentul puseului& #etilprednisolon (stinge procesul inflamator)puls terapie * g Bzi + != zile dupa care se scade treptat nu se da in afara pseului b. terapie imunomodulatoare de fond& interferonul N* (N interferon), N a(a onex, Rebif)c. trat imunosupresi & mixatrona (no atrone), citostatic *=. 3ona de penumbra in $>" isch *8. afect de n. >, si ram Onush careP de > pe dreapta.. care ar fi leziunea *G. clinica in $>" de a. cerebrala ant 1 . tratam crizei miastenice intubae ot asistenta entilatorie ,anticolinesterazice ,plasmafereza ,ig 1#. clinica in sdr ,67 deficit motor ,hipotonie (paeza spastica ),diminoare abolire ROT ,amiotrofie ,fasciculatii 29. tratam in poliradiculone rita ac ascendenta 2*. calea %$C$ 22. cauza cea mai frec enta de hemorag cerebrala la adult 2+. = cauze cardiace cauzatoare de $>" &4. tratam tremorului esential propranolol si primidona ( sotalol , alproat de sodiu ) &5. clinica in nevralgia de 9 ezi primara si secundara

&6.paralizia de n. @33 n paralizia unilaterala exista de iatia limbii spre partea sanatoasa . limbaatrofica, m genioglos este cel ce de iaza limba spre exteriorul ca itatiibucale. Tulburare in masticatie si in articulatia consoanelor. 6araliziabilaterala duce la afectarea motilitatii limbii f gra si imposibilitateamobilizarii in afara ca itatii bucale &7. cauza comei in lez supratenctoriale proces expansi focal supratentorial poate det o stare de coma cand seedz un con de presiune pe capul mezencefalului. "and prin marimea lor seanga(eaza sub tentoriu, sub coasa creierului
1. la ce nivel poate fii o leziune care se manifesta prin parapareza' medular si cerebral &. prin ce se diferentiaza hipertonia piramidala de hipertonia din boala parkinson' -lastica, spasticitate piramidala Q2F plastica, rigiditate estrapiramidala 3. cum de devine nucleul lui le>s in boala parkinson' 4. principalele semne neurologice din boala parkinson. !tremor !rigiditate !akinezie !tulburRri de posturR !reflecti itate normalR (cu excepSia reflexelor de posturR) !sensibilitate normalR 5. determinarea genetica din boala huntington' "z. AT cu pepetiti itatea "$%F+@ 6. care pot fii cauze de coree la o femeie tinara' ! E-4 ! trat cu anticoncept, ! la prima sarcina, daca a a ut in copilarie coreea ac 40 7. tratamentul in coreea s>denham' ! 6enicilina ! corticoterap 2 prednisone ! >alproat de 7a ! )epekin ! Laloperidol ! Tetrabenazina . sindromul weber' *. paralizie homolateralR de oculomotor comun (,,,) 2. hemiplegie contralateralR +. paralizie contralateralR de facial de tip central #. manifestari clinice si paraclinice in sdr de canal carpian' *. 6arestezii la ni elul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsurR sau furnicRturi penibile, cu accentuare nocturnA. 2. Lipoestezie Un teritoriul de iner aSie senziti R al ner ului median. +. 6ensa police!indice se realizeazR dificil. A. 1lexia pasi R puternicR a pumnului cauzeazR parestezii. =. 1miotrofii ale eminenSei tenare, oponentului policelui, scurtului abductor, celor 2 lombricatori 8. cresterea latentelor distale G. scaderea itezei senziti e J. tratament& atela, in( Lidrocortizon pe sub retinaculul flexorilor, operatie chirurgicala 1$. 8:) in sdr meningeal aspect ' Examen LCR& funcSie de etiologie poate rele a prezenSa sVngelui,celulelor inflamatorii etc

11. cauze de meningite non infectioasa' 1&= cele mai frecvente bacteri implicate in mielite acuteM 13. forme de scleroza multipla'desen si enumerare. *. forma recurent remisi a &. forma secundar progresi a +. forma secundar remisi a A. forma primar progresi a 14. ce leziuni determina ata!ie'la ce nivel' $rhicerebel, paleocerebel, neocerebel 15. care este dif dintre aria senzitiva si aria vestibulara' 16. ce nervii cranieni sunt lezati intro leziune a unghiului pontocerebelos' raspuns =,G,J,@,*9. 17. metode de preventie secundara a spasm difuz hemoragie subarahnoidiana' 1 . tratamentul tromboflebitelor venoase. 1#. semne neurologice in boala wilson. ,nele k!f &$. preventie secundara in avc ischemic' &1. pe ce artera este o leziune care sa dea hemianopsie binazala dreapta si hemianestezie' &&. enumeratii 5 cauze de sdr sla' WWtulburari biochimice ereditate& ! deficit de 4O)* ! bo. /enned0 ! bo. pompe ! deficit de alfa glucozidaza WWpoliomielita WWneuropatia periferica WWamiotrofia mm. spinala &3. diagnosticul clinic si paraclinic de criza epileptica de absenta a copilului' &4. ce fel de afectare optica la niv chiasmei optica da un craniofaringom' &5. reactii adverse ale trat de lunga durata cu levo dopa' Un timp apar efecte secundare& fluctuaSii sau ariaSii Un rRspunsul farmacologic (de sfVrXit de dozR,on!off,paradoxale,circadiene,paroxostice,;freezing;), miXcRri in oluntare (diskinezii, distonii), halucinaSii &6. cauze de distonii localizate la nivelul mb si fetei' &7. definitia nistagmusului optokinetic' & . sdr de paleocerebel'