Sunteți pe pagina 1din 8

Strategii de campanie

Uniunea European (UE, vezi i nume alternative) este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea European a Crbunelui i Oelului(CECO) i din Comunitatea Economic European(CEE), format din ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale. Tratatul de la Maastricht a nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n 1993. Ultima amendare a bazelor constituionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009. UE funcioneaz printr-un sistem de instituii supranaionale independente i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre.1 Cele mai importante instituii ale UE sunt Comisia European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea European de Justiie i Banca Central European. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetenii europeni. Uniunea European a dezvoltat o pia unic n cadrul unui sistem standardizat i unificat de legi care se aplic tuturor statelor membre. n cadrul Spaiului Schengen (care include state membre UE i state non-UE) controalele vamale au fost desfiinate.2 Politicile UE sprijin i garanteaz libera micare a persoanelor, bunurilor, serviciilor i a capitalului, au fost emise legi n domeniul justiiei i afacerilor interne i se pstreaz politici comune n domeniul comerului, agriculturii, n domeniul pescuitului i dezvoltarea regional. A fost nfiinat de asemenea i o uniune monetar, Zona Euro care este compus n prezent din 17 state. Prin Politica Comun pentru afaceri externe i securitate, UE si-a dezvoltat un rol limitat n relaiile internaionale i de securitate. Au fost nfiinate i Misiuni Diplomatice Permanente n mai multe state din lume, iar UE este reprezentat n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite, Organizaia Mondial a Comerului, G8 i G-20. Cu o populaie combinat de peste 500 de milioane de locuitori, care reprezint 7.3% din populaia lumii, Uniunea European genereaz un PIB de 17,6 trilioane de dolari
1

^ Uniunea European. Encyclopedia Britannica. international organisation comprising 27 European countries and governing common economic, social, and security policies.... 2 Schengen area. Europa web portal.

americani n 2011 (mai mare dect orice alt ar din lume), care reprezint 20% din PIB -ul estimat n termeni de paritatea puterii de cumprare la nivel mondial. Este considerat a fi o construcie sui generis, fiind considerat de unii ca fiind de facto o confederaie.3 ncepnd cu 1 decembrie 2009, Uniunea European are personalitate juridic internaional i poate ncheia tratate. Parlamentul European este singurul organ al Uniunii Europene ales n mod direct. Cei 736 de deputai n Parlamentul European se afl aici pentru a v reprezenta pe dumneavoastr, ca cetean. Acetia sunt alei pe o perioad de cinci ani de ctre alegtorii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, n numele a 500 de milioane de ceteni. Este singura instituie supranaional ai crei membri sunt alei n mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezint cetenii statelor membre. Ales o dat la cinci ani, Parlamentul European este implicat n adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care influeneaz viaa fiecrui cetean.

Partidul Social Democrat-campania pentru europarlamentare 2009


Parlamentul european exercit, impreun cu Consiliul, funciile legislativ i bugetar. Acesta exercit funcii de control politic i consultative, n conformitate cu condiiile prevazute n tratate. Parlamentul European alege preedintele Comisiei. Parlamentul European este compus din reprezentanii cetenilor Uniunii. Numrul acestora nu poate depi apte sute cincizeci, plus preedintele. Reprezentarea cetenilor este asigurat in mod proporional descrescator, cu un parg minim de ase membri pentru fiecare stat membru. Nicunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouazeci i ase de locuri. Membrii Parlamentului European sunt alei prin vot universal direct, liber si secret, pentru un mandat de cinci ani. Parlamentul European i alege preedintele i biroul dintre membrii si.4 n cadrul Parlamentului deputaii nu se organizeaz n funcie de naionalitate ci de afilierea la grupul politic european corespunztor.

3 4

Burgess, Michael (2000). Federalismul i Uniunea European: Construcia Europei, 1950 - 2000

Tratatul de la Lisabona

Partidul Social Democrat s-a nscris n cursa pentru alegerile europarlamentare din 2009 alturi de Partidul Conservator, formnd astfel o alian politic care spera s adune un numar ct mai mare de voturi. Ideologia cu care se identific Aliana este cea a stngii conservatoare, iar locul pe care l vor ocupa n Parlamentul European va fi n Grupul Socialist. Social - democraia reprezint, doctrina politic privind organizarea i conducerea democratic a societaii, avnd la baz principiile egalitii i dreptii sociale, ale promovrii intereselor productorilor de valori materiale i spirituale, ale proteciei sociale a categoriilor de ceteni defavorizai, prin limitarea puterii claselor sociale avute, ndeosebi a monopolurilor. Geneza doctrinei politice social -democrate are la baz, pe de o parte, ideile socialitilor utopici, iar pe de alt parte, ideile marxiste din a doua jumtate a secolului trecut. Ideile au aprut odata cu manifestarea relaiilor de producie capitaliste care, dei marcau un element de progres pe calea dezvoltrii societii, generau totui, n mod inevitabil i inegaliti sociale. Ca o reacie la aceast realitate, apar n domeniul gndirii social -politice idei egalitariste cunoscute sub numele de socialismul utopic. Termenul de 'utopic' s-a impus mai ales de la titlul lucrrii lui Thomas Morus 'Utopia', cuvnt provenit din limba greac, nsemnnd 'ceva fr loc', 'nicieri', adic ceva ce nu exist n realitate. De aceea, n limbajul obinuit 'utopic' nsemana irealizabil, iar n legtura cu ideile social -politice promovate de socialismul utopic se refer la o construcie imaginar, himeric, a unei societi viitoare. Anumite idei ale socialismului utopic persist i astzi n diferite ri, mai ales n cele subdezvoltate. Social - democraia s-a inspirat, dupa cum s-a artat, nu numai de la socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si Engels, idei considerate ca aparinnd socialismului. Marx si Engels considerau ca inevitabil disparitia capitalismului i nlocuirea acestuia cu o noua societate, cea socialist, reclamat de legile obiective ale dezvoltrii sociale, bazat pe proprietatea comun supra mijloacelor de producie i lipsit de exploatare.

Social - democraia , ca doctrin politic, a cunoscut mai multe faze n evoluia sa:

I. O prima faza poate fi considerat cea din perioada premergatoare primului razboi mondial, cand social - democraia se considera o doctrin politic ce viza organizarea i conducerea democratic a societii pe calea trecerii la o noua ornduire social, furit pe baza politicii partidului clasei muncitoare, care s ia locul capitalismului prin reforme. Pe o astfel de gndire politic s-a desfurat nca din a doua jumtate a secolului al XIXlea procesul de constituire a unor partide muncitoreti social -democrate in diferite ri, unele dintre ele unindu-se n asociaii internaionale muncitoreti. n cadrul social -democraiei din acea perioad a nceput s se dezvolte un curent de gndire de factur extremist, n frunte cu Lenin, care va duce la o noua doctrin, cea comunist, de tip marxist-leninist care, dupa primul i al doilea razboi mondial, va sta la baza sistemului totalitar comunist. II. Datorit acestei noi situaii care s-a creat, doctrina politic social -democrat a intrat ntr-o nou faz de dezvoltare, care a durat pn n zilele noastre. Meninndu-si concepia iniial cu privire la transferarea capitalismului n socialism pe calea reformelor, social democraia din aceast perioada sustine cu fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii opiunilor libere a alegtorilor n legtur cu exercitarea puterii politice n stat, combatnd, in acelai timp, ideile unui regim totalitar, indiferent de natura sa (fascist sau comunist). Partidele social -democrate au continuat sa se dezvolte in multe ri ale lumii i s participe activ, de pe principii democratice, la viaa politic din rile respective. Trebuie menionat ca in multe ri, dupa al doilea razboi mondial, partidele social -democrate au reuit, prin alegeri libere, s guverneze perioade ndelungate de timp. III. n prezent, dup prabuirea sistemului totalitar comunist din rile est-europene, sistem care nu ntotdeauna a fost evaluat suficient de critic de ctre social -democraie, doctrina social -democrat a intrat ntr-o nou faz, in care s-a renunat la ideea ornduirii socialiste. n prezent doctrina social -democrat pune accent pe principiile statului de drept, pe cele de protecie social etc. Astzi, n Europa Occidentala precum i n alte ri ale lumii, social - democraia reprezint una din principalele doctrine politice, ca alternativ viabil de organizare i conducere democratic a societii. In rile est-europene, dup prbuirea comunismului, are loc un proces de nchegare a unei doctrine politice social -democrate care valorific o parte din ideile social -democraiei, dar afirm i altele noi, rezultat din situaia actual a realitilor social -economice.

Considernd democraia o for social activ, doctrina social -democrat s-a delimitat de concepia liberal clasic, potrivit creia statul nu trebuie sa intervin n economia de pia spre a asigura munca i securitatea cetenilor si. n momentele cnd era la putere i cnd se gsea n opoziie, social - democraia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permit asigurarea securitii sociale, s garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea saraciei. Datorita faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime, ea a urmarit integrarea maselor in societatea democratizata. Socialistii au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in cadrul unor 'mari partide populare reformate', partide cuprinzand noi categorii de salariati generate de dezvoltarea economica, indeosebi de sfera serviciilor. Se constata largirea continua a bazelor sociale ale miscarii social -democrate mai ales pe seama functionarilor, a micilor producatori si meseriasilor, a unei parti din ce in ce mai mari a intelectualitatii. Din punct de vedere organizatoric, raportul social -democratiei cu muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se integreaza in societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un loc deosebit in relatiile dintre sindicate si social -democratie revine unor structuri si institutii specifice de educatie, de formare cultural-profesionala. In acelasi timp, se afla sub incidenta social democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde milioane de consumatori, numeroase organizatii pentru odihna etc. Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase ramificatii. Conform conceptiei social -democratice, partidele politice, indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate. PSD a elaborat si a perfectionat doctrina sa, concepand-o ca o doctrina social -democrata a zilelor noastre cu deschidere larga spre viitor . Ideile, teoriile si tezele elaborate initial au fost puse la baza strategiei si programului de guvernare, iar rectificarea lor in practica guvernarii au adus corectivele de rigoare. Optiunile si actiunile politice pe care le sustine PSD isi au geneza in platforma Revolutiei Romane din Decembrie 1989. Ca partid social -democrat modern, de centru stanga, PSD si-a afirmat raspunderea de a fi exponentul aspiratiilor de libertate, progres si bunastare, refuzand cu fermitatea presiunea fortelor de dreapta de a arunca populatia Romaniei in valtoarea

terapiei de soc, model de reforma pe care il respinge si il apreciaza ca inadecvat realitatilor romanesti. Nu reforma este respinsa de PSD - cum s-au facut numeroase speculatii de rea credinta ci cu acea varianta terapia de soc, generatoare de efecte contraproductive in ultima instanta, pentru reforma insasi, datorita, intre altele, costului social extrem de ridicat, dificil de suportat mai ales de zonele sociale mai defavorizate. Reforma, in conceptia PSD, trebuie orientata concomitent atat pe principiile eficientei economice, cat si pe cele ale protectiei sociale, refuzand solutiile radicaliste si aventuriste. Doctrinar si programatic, PSD este un partid social -democrat modern, orientat spre viitor, de vocatie europeana si ancorat in realitatile nationale, deschis spre modernizare si dezvoltare sociala, promotor ferm al democratiei si al reformei in toate componentele societatii romanesti, cu un accent deosebit pe reforma economica. Idealurile si actiunile PSD sunt legate de principiile si valorile fundamentale ale social -democratiei moderne, cum sunt: libertatea si demnitatea umana, egalitatea sanselor, respectul fata de munca si proprietate, binele public, justitia sociala si solidaritatea umana. Prin valori ca cele mentionate, doctrina social -democrata a PSD se deosebeste de alte doctrine politice care pun accentul fie pe libertatea individuala in defavoarea justitiei sociale, fie pe solidaritatea sociala si pe egalitarismul nivelator, care sufoca libera initiativa si depreciaza semnificatia libertatii individuale. Libertatea, ca valoare suprema, poate fi usor returnata in anarhie, daca nu se realizeaza intr-un cadru de ordine fireasca in care libertatea unora sa nu o incalce pe cea a semenilor lor si, cu atat mai mult, sa n-o reduca la o simpla vorba, doar la un instrument demagogic. Vocatia europeana, orientata spre viitor, a Partidului Social Democrat, este reflectata si in preocuparile de ordin politic, ideologic-doctrinar pentru perioada post-tranzitie a Romaniei, concretizate in programul 'Spre normalitate, o viziune social -democrata moderna privind viitorul Romaniei, adoptat in luna octombrie 2002 de Consiliul National al PSD.5 Valorile fundamentale ale doctrinei Partidului Conservator: Partidului Conservator promoveaza doctrina conservatoare. Aceasta doctrina ofera repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul

Din doctrina PSD, disponibil online la www.psd.ro

principalelor sisteme politice ale societatii contemporane si are in centrul sau valorile economiei de piata concurentiale si ale statului de drept.

Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator sunt: a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele generale ale societatii; c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a responsabilitatii; d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale. e)minimalizarea interventiei statului in economie si reducerea acestei interventii la mentinerea si consolidarea respectarii legii si a competitiei loiale; f) promovarea si consolidarea statului de drept ca pe cele mai bune si pragmatice mijloace de realizare a bunastarii sociale; g) temporizarea individualismului exacerbat atunci cand acesta aduce atingere comunitatii.

Partidul Conservator este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe toti aceia care cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si afirmarii demnitatii umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot afirma numai in conditiile existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidului Conservator sustine cu prioritate interesele intreprinzatorilor particulari, initiativa privata si economia de piata concurentiala. Partidul Conservator actioneaza pentru dezvoltarea clasei de mijloc in Romania, promovarea capitalului autohton, ideea de onoare, de moralitate in politica si de combatere a oportunismului.6 Campania Aliantei pentru alegerile din 7 iunie este una negativa si agresiva. "Strategia de campanie se bazeaza pe antagonismul stanga-dreapta si vom spune romanilor ca daca ii voteaza pe cei de la PDL voteaza Dreapta Europeana, adica pe cei care au injurat Romania, pe Berlusconi, pe extremistii britanici... Il votezi pe Stolojan, il votezi pe Berlusconi!, cam

Din Statutul/Regulamentul PC, disponibil online la www.pur.ro

acesta ar fi mesajul", a spus secretarul general al PSD si sef al campaniei electorale, Valeriu Zgonea.7 Sloganul PSD a fost unul sonor, care seamna cu cel folosit de Traian Bsescu in campania electorala pentru presedintie, si anume Alege bine!. Ca de obicei perioada de dinaintea zilei alegerii a fost presrata cu vizite in teritoriu, intalniri cu electoratul si alte obiceiuri electorale cum ar fi impartirea diferitelor materiale pentru atragerea unui capital electoral cat mai mare. Campania electorala este perioada n care competitorii electorali desfoar activiti de propagand cu scopul de a-i determina pe alegtori s i exprime voturile n favoarea lor. 8

7 8

Fragment din articol disponibil online la www.cotidianul.ro legea nr.35/2008