1.

ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite Tipuri de arii de interes: 1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe fenomene repetabile care au aceeasi durata 2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in raport cu elementele de factura su-biectiva 3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv 4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel -Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei limi-te administrative peste o limita cu caracter struct) structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban Aria de interes a limitei determinata de obiectivul limitei (scopul) reprezinta coerenta lipsa de coerenta a sist Exista coerenta si la grafica: Daca dantelarea este per ect !ate!atica e"ista # stare de c#erenta !ini!a -limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult! -aria de interes a limitei este dependenta de centru

2. ABORDAREA IN $ARIANTE A STUDIU%UI URBANISTIC &studiul de te!a ' etapa distincta in pr#cesul de cercetare&pr#iectare -ca metodologie de studiu se analizeaza caracteristicile retelei de elemente ->"#$%#&#'(A )*A$A +E *$E)TE$E "AT$(*E +E *$E)TE$E! &studiul trece la te"turi &(anali)a calitati*a a #cuparii terenului )*A$( +E #$+#,A$E ' SC+E,E &sc-e!e uncti#nale pe cate.#rii de unctiuni /retele de d#tari 0&(c#ncreti)ari p#sibile di*erse &(!ultitudine de !#dele uncti#nale &se intr#duc in #r!atiile &( *eri icare si anali)a c#!parati*a a *ariantel#r de de)*#ltare urbana pr#puse pe parcurs. &ab#rdarea !et#d#l#.ica care trebuie sa cuprinda 'ANA%I1A DE 2UNCTIUNI URBANE &ANA%I1A CO,3ARATI$A A $ARIANTE%OR &( DECI1IE "#+E& %-,*T(#,A& #.T(" '!#del uncti#nal /sau de ec-ipare 0pt iecare *arianta in parte care se rele*a ca *al#are .l#bala a starii de p#tentiala si a starii de e ect "#+E&E ).AT(A&E 'se trece la anali)area #cuparii spatiului &(,ODE%E DE OCU3ARE A S3ATIU%UI care pt iecare *arianta in parte se rele*a ca e*aluare .l#bala a starii de e ect &,ODE%. 2UNCTIONA% SI ,ODE%. S3ATIA%&(3ARTIU URBANISTIC 2.e ecti* ' anali)a asupra e"istentului 3.in *ariante&structura urbana restructulabila sau n#ua *ariantele de de)*#ltare repre)inta # i!a.ine intuiti*a cu pri*ire la p#sibilitatile de de)*#ltare ale #rasului sa se *eri ice c#erenta l#r sa se cuanti ice ele!entele care sunt supuse pr#cesului de anali)a c#!parati*a '*ariantele de de)*#ltare4 *eri icate cu !#dele !ate!atice sunt supuse pr#cesului de deci)ie AB#$+A$EA *(BE$,ET(*A (, )()TE"AT(/A$E:$#&-& "#+E&A$(( )( *#,)T(T-($EA "#+E&E&#$ +E &-*$&*(BE$,ET(*A&studiu dpd* !ate!atic al le.aturil#r si c#ntr#lul in siste!ele te-nice si in #r.anis!ele *ii & #r!ule si sc-e!e l#.ice pt un !#del de tip internati#nal &"#+E&A$E ' ab#rdarea cibernetica a siste!el#r .siste!ul p#ate i cun#scut si prin i!a.ini/set de in #r!atii caracteristice0 'depind de c#nceptia de *iata 4 se reali)ea)a prin&anali)a/deductie&ide#l#.ie5#bser*atie&subiecti*is!4 subiecti*i)are5anal#.ie0 &sinte)a &!i6l#acele de anali)a 'e"peri!entale /t#tal7partial7indirect0 &ab#rdare tre#retica &sinte)a &c#nstituirea practica sau abstracta a unei i!a.ini a siste!ului respecti* &"#+E&-&& repre)entare de esenta a siste!ului &este #l#sit la anali)a si sinte)a &e reali)at prin #l#sirea anali)at#ril#r de capacitate si de intuitie &"#+E&A$EA&anali)e si sinte)e in #r!ati#nale re erit#are la un siste! /in sens cibernetic0 &se aplica unei realitati in sc#pul de a&I sc-i!ba starea i)ica si7sau c#!p#rta!entul p#pulatiei &"#+E&E +E &-*$-& se utili)ea)a in deter!inarea si pr#punerea unei s#lutii 4 ser*esc la ac-i)itia de date 7cun#asterea pr#ble!ei elab#rarea s#lutiei4 se c#nstituie in etape8 1.stabilirea te!ei&te!a &te!a pr#.ra! 2.de inirea #biectului !#delarii ' e*identierea a ceea ce trebuie reali)at in terit#riu4 ceea ce p#ate i !#di icat4 ce trebuie acut /de inirea necesitatil#r in unctie de ne*#ie0 &stabilirea datel#r cun#asterii /te)a&unica5 ip#sta)e&!ultiple0 re erit#are la subiect &( n#r!e stabilite de bene iciar &enuntarea !#delului /a te!ei0 3. traducerea !#delului 'direct/i!a.ini0 &indirect /e"pl te#retice0 4.testarea /e"peri!ental09c#nclu)ii Te!a&d#cu!ent care sta la ba)a e"ecutarii unui pr#iect si in care sunt indicate ele!entele i!puse c#nstructiei Siste!&ansa!blu de ele!ente care sunt in interdependenta alcatuind un intre. #r.ani)at ,#delare '!et#da de studiu ba)ata pe #l#sirea !#delel#r &repr#ducere sc-e!atica a unui #biect sau siste! pt a&I putea studia c#!p#rtarea si a !#di ica in c#nsecinta unele di!ensiuni sau caracteristici ale pr#t#tipului a cuanti ica 'a stabili *al#ri discrete pe care le p#ate lua # anu!ita !ari!e i)ica !#r #l#.ie ' stiinta care studia)a #r!a si structura #r.anis!el#r la ni*el !acr#sc#pic sau !icr#sc#pic 3. A,BIANTA IN CADRU URBAN &ele!entele de cadru urban transpun in terit#riul urban siste!ul de acti*itati urbane &spatiul aferent unei activitati 'pre)enta !ateriala in terit#riu4 # adec*are c#respun)at#are a spatiului #l#sit 4 ele!. De cadru urban se c#nstituie ca # anu!ita c#n i.uratie a spatiului in rap#rt cu acti*itatile pe care le in.l#bea)a 4 cu c#nditiile si ne*#ile a!bientale &adaptarea spatiului nu este nu!ai uncti#nala ci si s#ciala4 ec#n#!ica 4 bi#l#.ica5 in planul spati#&recept#r se e"ercita ne*#ia estetica urbana4 ne*#ia psi-#l#.ica urbana&ne*#ia de a!bient. &nevoia de ambient&i!pune calitatea c#!ple"a a spatiului urban ca act#r in #r!area si de inirea unui c#!p#rta!ent

&ambianta&este pr#prie spatiului urban care este creat prin e"ercitarea unctiunii si sublinia)a supli!entar un !#d subiecti* de intele.ere a spatiului urban &structura spatiului urban& e"pri!area i)ica a structurii uncti#nale si a c#nte"tului s#cial&u!an in care se c#nstituie &daca cele d#ua trasaturi nu se e"pri!a c#!ple!entar apare starea de insu icienta /nep#tri*ire intre unctie si a!bianta luate ca #r!a0 Sunt ca)uri cand unctia este inclusa arti icial un#r spatii neutre5 # alta aditi#nare a structurii spatiului urban este de natura te!p#rara ' ea trebuie sa c#respunda in ti!p. &struct spatiala urb raspunde indirect unui ansa!blu de ne*#i4 prin inter!ediul struct uncti#nale4 si direct unui ansa!blu de sen)atii c#nsiderate etic4 estetic si psi-#s#ciale in ti!p. &a!bianta ' !ediu / i)ic4 s#cial4 !#ral0 in care traieste cine*a in care se a la ce*a 4. ADITIONA%U% IN RESTRUCTURAREA URBANA &actiunile de restructurare sunt actiuni de re#rd#nare a ele! intr&un siste! &spri6inandu&se pe )#ni icarea !ulti uncti#nala pr#cesul de restructurare pretinde intr#ducerea inte.rarii ca !i6l#c de re#r.ani)are a *ietii in cadrul urban. aditionalul :#rice ap#rt c#nstituti* care apare la ni*elul struct uncti#nale sau c#n i.urati*e in ur!a #peratiei de !#derni)are !ai ales in ur!a c#ntruct urbane . &este p#)iti#nat distinct ata de e"istent in #r.anis!ul urban restructurat &se c#ncreti)ea)a cantitati* si calitati* in sine sau in rap#rt cu e"istentul &este un subsiste!5 #r.ani)area sa este in luentata de p#)itia in terit#riu ast el8 central- un n#u ansa!blu central periferic& )#na !ar.inala restructurata adiacent perimetral& cartier se reali)ea)a in c#ntinuarea peri!etrului c#nstruit extraperimetral& cartier aparte /plat #r!a industriala in a ara e"istentului0 ;. ABODAREA CO,3%E<A&2I%OSO2ICA ANA%ITICA A RESTRUCTURARII URBANE 1. Ab#rdarea #perati#nal analitica determina functional solutia0 pornind de la existent si folosind experienta drept model1este incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros0 nu sunt determinate si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta umana viitoare 2. Ab#rdarea il#s# ica restructurarea trebuie sa realizeze un ec2ilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste1 problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice poerationale cu o analiza filosofica1 apare in plus problema abordarii etice 3. Ab#rdarea etica se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor0 ar2itectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente1 este un aspect al politici urbane1 apar mai multe probleme ec2ilibru periferie utilizarea terenului centru raportat la populatie1 modernizarea este dependenta de nevoile populatiei 3> studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei1 motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica0 ar2itecturala0 ar2eologica0 artistica utilizarea insuficienta a teritoriului necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare! =. ANA%I1A ,ATRICEA%A ' INSTRU,ENTE DE %UCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA /3RINCI3IU DE 2UNCTIONARE7 CONTINUT7 SITUATIE0 &IN URBANIS,U% 2UNCTIONA%IST &principiul separarii 7 )#ni icarii uncti#nale &IN URBANIS,U% "#+E$, ' principiul c##perarii intre acti*itati &#rasul ' siste! c#!ple"5 cresterea structurala nu nu!ai in !ari!e ci si in c#!ple"itatea relatiil#r dintre parti analiza matriceala: -anali)a siste!ica a #rasului dpd* al siste!ati)arii/ siste!ati)are8 ansa!blu de !asuri te-nice4 ec#n#!ice si le.islati*e relati*e la spatiile de l#cuit4 la des asurarea acti*itatii4 la repaus4 la circulatia #a!enil#r si a !aterialel#r4 care se iau in sc#pul asi.urarii un#r c#nditii de *iata #pti!e5ra!ura urbanis!ului care se #pcupa cu pr#iectarea si re#r.ani)area stiinti ica a ase)aril#r urb si rurale0 -punct de plecare in elucidarea un#r aspecte ale pr#cesel#r de dina!ica urbana si al !#dului in care sunt re.le!entate de catre edilii #rasului -elementele de cadru urban: cadru natural7 unitati ec#n#!ice7 d#tarile urb7 #rta de !unca7 p#pulatie7 l#cuintele7 spatiile plantate7 ec-ipa!entele etc. & in cadrul unui siste! i" este le.at direct sau indirect de t#ate celelalte ele! ale sist :( relatii ' cantitati*e /d#tari urbane4 p#pulatie07 spatiale /d#tari urbane4 l#cuinte0 A! "atricea patratica8 &pe iecare latura ' acti*itii /a4b4c4d>.0 :( tabl#u de relatii intre acti*itati. B! "atricea nepatratica &relatii intre acti*itati si )#ne #perati#nale /din terit#riu04 spatii. a4 b4c & acti*itati 14243 ' spatii &e*identia)a adaptarea spatiului la acti*itatea respecti*a8 adaptarea ideii la spatiu adaptarea spatiului la idee adaptarea unctiunii la spatiu adaptarea spatiului la unctiune adaptarea acti*itatii la spatiu adaptarea spatiului la acti*itate situatie: !#bilul u!an ' subiecti*7 #biecti* :( pretinde # acti*itate :( #biecti* /!#bilul !eu este #biecti* pt ca i!pune # acti*itate pe care *reau sa # des as#r5 este subiecti* pentru ca i!pune alt#r #a!eni # acti*itate0 obs: &pe ba)a !atricei struct urb se p#ate int#c!i # repre)entare si!pli icata /.ra ica0 a siste!ului urban ?. CERINTA 2UNCTIONA%A SI EC+I%IBRU% OR@ANIS,U%UI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE & unctia trebuie inteleasa ca pr#ducat#are a unei pr#prietati intr&un sist si ca re)ultand dintra&# anu!ita caracteristica a siste!ului respecti*4 ast el :(cerinta uncti#nala

&functionalitate 'capacitatea de c#nser*are a siste!ului /in sensul de c#nser*are0 4 de pastrarea trasaturil#r p#)iti*e /prin p#)iti* se intele.e acea trsatura care c#ntribuie la !entinerea starii sist respecti* indi erent daca aceasta c#n*ine sau nu0 -cerinta functionala i!plica4 in realiatate 4 !entinerea dar si !#di icarea unei unctii5 !#dul de interpretare al cerintel#r uncti#nale se transp#rta i!punandusi c#nsecintele la ni*elul cadrului urban si al culturii urbane &cercetarea interdisciplinara sp#reste sansele sesi)arii c#recte a staril#r4 # erind ca!p desc-is cerintel#r unct reale/in sensul depistarii l#r si al aprecierii calitati*e si cantitati*e in c#nte"tul e"istent si p#sibil in *iit#r0 &c apare intr&un anu!it terit#riu urb si re)ulta din starea acelui terit#riu5 ea nu p#ate i i!pusa terit#riului printr&# si!pla deci)ie de#arece8 --- ca ip#sta)a a !#bilului u!an an.a6at in de)*#ltarea #r.anis!ului urban c este si un pr#dus al starii de ec-ilibru a sist de ele! de *iata urbana4 se!naland # i!inenta !#di icare a ec-ilibrului intr&# anu!ita directie --- desi c apare in cadrul ele! de *iata urbana dete!inate uncti#nal4 ea #perea)a prin inter!ediul ele! de *iata urbana deter!inate uncti#nal ' a!biental si *i)ea)a cadrul urb &c are un car. acti*. & ec-ilibrul #r.anis!ului urban ' super icial prin pastrarea #rtata a unei trasaturi &c tinde spre anularea7de)*#ltarea un#r unctii e"istente sau spre antrenarea un#r uncti n#i pentru siste!ul/)#na0 respecti*/a0. &in realitatea urb se c#nstata un pr#ces de e*#lutie a c de la #r!are pana la a ir!area ei brutala &trebuie e*itata a)a brutala5 sa se asi.ure # e*#lutie ireasca4 prin intr#ducerea treptata a pr#cesului re #r!ati* &c i!pune re.asirea unei stari de ec-ilibru a #r.anis!ului urban prin inter!ediul unei re#rientari a unctie4i a unuia sau !ai !ult#r ele! ale sist respecti* A. CATE@ORII DE ,ODE%E UTI%I1ATE IN SISTE,ATI1ARE 4 IN RA3ORT CU @RADU% DE @ENERA%ITATE SI SCO3U% UTI%I1ARII %OCUIRII 1 . in rap#rt cu .radul de .eneralitate a . in unctie de intinderea !#delului 8 !#delul speci ic !#delul .eneral b . in unctie de pr# un)i!ea !#delului 8 !#delul .l#bal !#delul partial ' #ri)#ntal 7 *ertical & e" . # l#calitate p#ate i repre)entata prin sc-ita de siste!ati)are /3U@04 care re lecta caracterul .l#bal /!#del .l#bal04 aceasta aste ins#tita de un plan de tra ic /!#del partial ' #ri)#ntal0 si de un !#del de cartier /!#del partial ' *ertical0 !#del .l#bal !#del partial #ri)#ntal !#del partial *ertical te!a ' pr#.ra! este un !#del speci ic studiul este un !#del .l#bal5 iecare !#del .l#bal se p#ate desc#!pune in !#dele partiale5 se p#ate lua cite un !#del partial de la iecare !#del .l#bal pt a se ace # c#!binatie in te!a ' pr#.ra! /studiul !#delului .l#bal5 studiul !#delelui partial5 anali)a s#lutiei dpd* calitati* si cantitati*0 se pun in discutie .radul de .eneralitate4 .radul de in #r!are4 riscul !#delului4 p#nderea ut#pica riscul de #biecti*itate este in !asura in care !#delul se suprapune cu realitatea 2 . sc#pul utili)arii !#delel#r a0 !#delul descripti* ' analitic r#l e"plicati* si de anali)a a rap#rtului cau)a&e ect b0 !#del plani icati* i!plicarea act#rului p#litic in terit#riu prin deci)ie c0 !#del predicti* /pr#specti*0 # era # alternati*a cu aspecte p#)iti*a si ne.ati*e d0 !#del !et#d#l#.ic 8 de #rientare 5 de c#nducere cercetare47 studiu si!ulare si #pti!i)are B. CATE@ORII DE ,ODE%E UTI%I1ATE IN SSTE,ATI1ARE4 IN RA3ORT CU CONTINUTU% 4 E<3RI,AREA SI TI3U% DE $A%ABI%ITATE. E<E,3%I2ICARI 1. in rap#rt cu c#ntinutul a. !#delul #r!al -se refera la forma (plan0 mac2eta) -exprimarea relatiilor formale -se exprima prin forma b. !#del c#nceptual -se refera la conceptii -exprimare teoretica si prin sc2ite (orasul liniar) c. !#delul anal#.ic !aterial -se refera la esenta situatiei -reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational) d. !#d urbanistic de indi erenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor1 se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de organizare a teritoriul 2. in rap#rt cu e"pri!area a. !#d ic#nic mod formal1 imagini foarte clare b. !#d real&#biecti*- ia in considerare0 ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi c. !#d analitic foloseste o sc2ema pt a exprima o situatie (ierar2izare restrangere )1 nu poate fi ex2austiv d. !#d !ate!atic reprentare printr-o formula e. !#d *#rbit apare problema limba4ului 3. in rap#t cu tipul de *alabilitate : a. !#d static nu ia in considerare sc2imbarile ce se pot petrece in timp este sincronic1 in urbanism ordinul ideal b. !#d de ec-ilibru !#!entan se bazeaza pe modelul static1 studii in idea transformarii in crestere si descrestere1 se refera la .-'! c. !#delul dina!ic de c#!p#rta!ent- reflecta transformarea 1C. Caracteristicile #r.anis!ului urban si unctia pri#ritara ,et#de de anali)a /ona are un anumit caracter 0 depinzand de 5doza4ul diferit al functiilor! -caracteristicile zonei - calitativ categorii de texturi - cantitativ valoare de utilizae a terenului

-se leaga de functia prioritara in zona respectiva - %-,*T(A -$BA,A .$(#$(TA$A se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban 1.%E@ATURA 2UNCTIE 3RIORITARA ' 1ONI2ICARE -org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare motive: - modul de viata al societatii este zonificat - suprafata restransa a organizarii > functiile gaseau usor relatii intre ele! -org contemporana > - crestere nemasurata - tinde sa estompeze functiile prioritare - nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban) - transformare continua - functia prioritara element transformabil 0 generat de transformarea de ansamblu a organismului urban - nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara %unctia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului! 2. 2UNCTIA 3RIORITARA '3RINCI3A%U% 2ACTOR DE O,O@ENI1ARE -intr-o zona 0 functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv - asigura - spatiu eterogen - zona omogena *A$A*TE$()T(*(&E #$'A,()"-&-( -$BA, : ansamblul zona oras - materiala structurii organismului urban -afirmare esenta a - spirituala mediului in care este situat organismul -se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu 2UNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati 2UNCTIUNE ' un spatiu este in activitate (ex functie comerciala 0 functiune rezidentiala spatiul magainului a fost transformat in locuinta !) 2UNCTIONA%ITATE este rezultanta unui complex de functiuni - este o calitate a spatiului 1 o stare a spatiului 1 un spatiu are o functionalitate buna sau nu 2UNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu1 este de natura procesului si nu de natura calitatii 66! *E,T$-& #$A)-&-( $E)T$-*T-$A$EA -$,BA,A -restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele orasului la necesitati noi 0 sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent! -dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului! -orice dezec2ilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor 0 prin aglomerarea excesiva in centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare) -centrul istoric este o componenta a centrului orasului c2iar daca din punct de vedere spatial 0 separatia este neta -este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare 0 reconstructie sau constructie -.$#B&E"E - accesibilitatea in centrul istoric - modernizarea locuintelor - stilistica constructiilor si asocierea lor - amena4area ambientala a spatiului -cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei 0 confortului si calitatii -intensiva -economica 0 confortabila >intregire a centrului - aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate -extensiva pentru zonele de tip compact > o noua configuratie a centrului! -ec2ilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie 0 dar care tind ca amplasare spre centru! -utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in cazul unei cresteri intensive -raportul centrului fata de populatie : ---dimensiune sociala - activitati reprezentative centru - elemente semnificative ---semnificatie simbolica - efecte plastice0 de compozotie -modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra populatiei! -importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita aceasta c2iar daca nu locuieste in centrul istoric 0 accepta si cultiva un mod de viata 0 valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor de urbanizare 12. CORA%AREA INTRE OCU3AREA S3ATIU%UI SI UTI%I1AREA TERITORIU%UI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE - Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban - omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren 0 sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este legata 0 intr-un fel sau altul0 de modul de utilizare a terenului -----activitate legata de un amplasament -----activitate independenta de loc -referitor la relatia activitate-spatiu aferent 0 se definesc termenii : #*-.A$E activitate suprafata teren -T(&(/A$E activitate suprafata teren productivitate A%E*TA$E activitate poluare anexe circulatii ----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex! -indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe 0 c2iar din zone sau tari diferite! - eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de constituie in element de baza al studiului de partiu - analugie intre .#T si *-T - sporirea eficientei este o problema de optimizare -intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta -utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate -individ -apare necesitatea de ambient -necesitate practica de constientizare stapanire activa a spatiului

-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban! 67. *$(TE$(( +E A.$E*(E$E A *#E$E,TE( -,-( .A$T(- A-BA,()T(* -partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban 0 precizand localizarea functiunilor0 ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare 0 atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si estetic 1 el exprima caracteristicile sistemului : -eterogenitatea elementelor componente -existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii) -dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemele intra in dialog) -comportament dinamic -existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa -pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta 0 multidisciplinara 0 pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective -partiul urbanistic este un instrument de lucru 1se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare date de tema date existente 8 8 DDDDDDD DDDDDDDDDD DDDD E7DDD DDDDDE7DDDD Fanali)a F F stare F F de inirea F F rap#rtare F 8situatiei 8 ---> 8 8 ---> 8 8--->8 8 8existente8 8existentului 8 8premiselor 8 8 sistematica 8 9 8 8 ::::9 :::: 8criterii de 8definirea 8 8apreciere 8variantelor 8 8a situatiei 8de studiu : 8 ::::9 ::::: 8analiza 8 8valorica 8 ::::9 :::: 8 solutia 8

14. COROBORARE 2UNCTIONA%A -coroborarea sc2emelor functionale se constituie la nivelul modelului 1 corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat -suprapunerea diferitelor variante >"#E&E %-,*T(#,A&E1 introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale >necesitatea precizarii "% -modelul functional (model de ec2ipare) aduce o evaluare globala a starii potentiale sau efective de functionalitate -se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial -"#+E&-& ).AT(A& model de ocupare a spatiului comuniune de sc2eme spatiale -sc2eme de sit (trasaturile cadrului natural0 efecte plastice urbane -sc2eme de evaluare economica a elem!de cadru natural -sc2eme de eveniment(miscare 0aglomerare 0 culoare) -analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin : -analiza estetica -analiza economica -analiza psi2o-sociala -coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un "#+E& '&#BA& A& )T$-*T-$(( -$BA,E >.A$T(-& -$BA,()T(* -coroborarea functionala nu urmareste0 individual0 fiecare functie in parte0 decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie urbana ;; -asocierea 0 c2iar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala!) 1;. DECI1IA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . ,O,ENTE DE BA1A A%E DECI1IEI.E<E,3%E &in cadrul des asurarii unui studiu asupra unui #ras4 se p#ate int#c!i # !atrice de crestere pe ba)a stabilirii retelei de ele!ente !ani estate si a relatiil#r dintre ele. -se poate a4unge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras T<A"E)"EA+ Anglia analiza profunda a starii de potentiala functionalitate 0 ca baza a detaliului de sistematizare)! -se a4unge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane 0 care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati0 de ec2ipament0 global0 -aceasta analiza sta la baza studiului de tema -se intocmesc scari de crestere matrici grafuri de relatii functionale spatiale modele functionale spatiale 6!descrierea analiza situatiei existente =!intocmirea unor variante de solutionare 1 prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta 7!analiza de impact consecinte >!evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei 0 trebuie analizata pe functiuni urbane analiza comparativa a variantelor -variantele sunt verificate cu a4utorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei -prelucrarile soecifice sunt : -aplicarea sc2emei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul -abordare spatial 0 temporala 0 sectoriala 0 -analiza se face pe transversal (analiza secventiala) - longitudinal (analilza pe parcurs 0 de dezvoltare) -problemele ce trebuie abordate privnd decizia : -zonificarea -amplasarea -alocarea de ec2ipament

-fluxuri 0 abordari de trafic -decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv 0sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor +E*(/(E ?------------------------ ,#$"A 8 9 8 9 89 $EA&(/A$E 8 .#)(B(&(TATE ?------ 8------> ,E*E)(TATE 89 9 98 9 8 E@A&-A$E ?---------------------- @A&#A$E 1=. DE2INIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSU% ABORDARII DE STRUCTURA URBANA -intre elem! de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate cooperare si de spatialitate1 aceste relatii constituie )T$-*T-$A -$BA,A ).AT(A&A -cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp -are la baza asocierea de spatii urbane -este generat de o legitate concreta ( fizica0 economica0 estetica0 geometrica) -sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul incon4urator : -functional raspuns la o nevoie -ca o organizare estetica 0 etica 0 administrativa -in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala -in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana -nevoia de ambient : -impune calitatea complexa a sistemului urban -spatiu de viata organizat multiplu 1 factor de formare si definire a comportamentelor -ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de cadru urban exprimate -structura spatiala urbana : -exprimare fizica a structurii functionale urbane -exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie -raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod : -indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane -direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate (etice 0 estetice0psi2o-sociale) in timp 1? . DENSITATEA E%E,ENTE%OR ,OR2O%O@ICE -fiecare textura se caracterizeaza in sine 0 in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana 0 printr-o anumita ocupare a terenului 0 exprimata prin densitatea elementelor de viata urbana -la un anumit palier 0 elem! de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu 0 definind astfel un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu0 prin densitatea elem! de viata urbana -densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior -pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > A'&#"E$A$( $A$E%(E$( ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate -in practica 0 configuratia di aglomerare rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci 0 de obicei 0 dispersata in teritoriu -aceasta configuratie 0 inpretata ca o radiografie 0 prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane0 definindu-( o serie de deficiente -aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes -intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului ) putem distinge densitate -diurna0 nocturna 0 de locuit -densitatea elem!de viata urbana caracterizeaza textura 0 dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare) -densitatea elementelor de viata urbana >activitati Acomportamente -elemente determinante activitate rezidentiala -activitate direct productiva se alfla in relationare -activitate indirect productiva (in contact cu sist!) -comunicationale -elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special) -dnsitatea comunicatiilor auto0 telefon 0 mass-media -configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal) -repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei -densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d60 locuinta cu lor d= 0 d6 ?>d= -indicatori obiectivi .#T vlabil in zonlele omogene functional*-T -zonificarea duce 0 in mod implocit 0 la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului 0 deci la o coperare a texturii elementelor de viata urbana! 1A . EC+I3A,ENTU% TERITORIA% CONCE3T SI I,3%ICATII IN ABORDAREOR@ANIS,U% URBAN -functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru ex! ciocanul -functie presiune de soc - actiune batut cuie -functia-> organ -activitatea se raporteaza la un agent care o produce -definirea tripolara a organului >ec2ipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort)! activitate 9 -man B v institutie ----?-----9spatiu -).AT(-A(,)T(T-T(E - +#TA$E (parte a ec2ipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii) -cand dotarea exista 0 functioneaza 3>ec2ipament -ec2ipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru 1 se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta1 ec2ipamentul se traduce fizic 0 pe sol 0 prin constructii si spatii amena4ate !ex cinematograf0 statii de metrou 0 plantatie de protectie -------> functie "obil

-ec2ipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate 1 se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amena4are) si cantitate (raza de influenta0 capacitate)1 este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana 0 printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca 5spatii adaptateC 3>A+E*@A$E -spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane1 trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare! 1B. E2ICIENTADE UTI%I1ARE A TERITORIU%UI . CRITERIU DE GUDECATA A 3ARTIU%UI -proces dialectic al cercetarii -punct final punct de plecare mi4loc de verificare a rezultatelor cerute instrumente de lucru flexibile proces integrator al cercetarii -eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de 4udecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) 3>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global 0 ca o structura! -valorificarea caracteristicilor Apastrarea specificului unei zone -mod de tratare nou-vec2i -ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale -asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor -salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice -o mai buna circulatie carosabila si pietonala -este un proces integrator al cercetarii 0 care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale -prin el insasi -> ca mi4loc de verificare al rezultatelor cercetarilor 0 impunand 0 prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspectele esentiale 2C. 2UNCTIONAREA OR@ANIS,U%UI URBAN.3RINCI3II .CONDITIONARI ,OD DE ABORDARE -organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme -orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d! p! d! v! : A&*AT-($E %-,*T(#,A$E +E/@#&TA$E ::::::::::::::::%#$"A::::::::::::::::::: 8 8 8 'E)T(#,A$E 9 9 9 %-,*T(E ---------->%-,*T(#,A&(TATE-------->%-,*T(#,A$E -.&A,(%(*A$E 9 *#,D-,*T-$A -functia in orice sistem 0 deci si in organismul urban 0 are un rol functional care asigura functionalitatea 0 prin intermediul activitatilor oamenilor -este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate -functionalitatea organismul urban (oras 0 ansamblu0zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalitate 3 capaciitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu 1 functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni 1 este o calitate a spatiului 0 o stare a spatiului 1 un spatiu are o functionalitate buna sau nu -functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu 1 este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp -exercitarea dreptului la functia respectiva 0 printr-o activitate -ar2itactul gandeste0 pe baza unei %-,*T(( 0 o %-,*T(#,A&(TATE 0 nu o %-,*T(#,A$E -functionarea depinde de resursele financiare 0 de gradul de civilizatie aloamenilor0 de intretinere0 ea este influentata de forma -functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala 0 functiunea rezidentiala1 saptiul magazinului a fost transformat in locuinta) functie-functiunefunctionalitate functionare -"#+ +E AB#$+A$E: 6)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor 0 prin rolul lor pe care il 4oaca in sistemul total al culturii 0 cum se leaga unele cu altele in interiorul sistemului =)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic 1 exclude semnificatia fizica a functiei0 nu este satisfacatoare pt! ca analiza oricarei functii trebuie sa a4unga la o exprimare fizica 7)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun1 fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp 1 aceste manifestari sunt diferite0 dar efectul rezultant este de suprapunere a lor :::::::::::::::::::::AB#$+A$E::::::::::::::::::: 9 9 9 9 )(,*$ET(*A )(,*$#,(*A )(,E$'(*A +(A*$#,(*A 9 9 9 9 efecte de la comun ef de concomitenta ef de structuralitate ef de continuitate 8::::::::::::::::8:::::::::::::::::::::8::::::::::::::8 9 )T-+(- +E )-.$A.-,E$E (, *#".A$AT()" )()TE"(* 9 AB#$+A$E +(%E$E,T(AT-*-"-&AT(@A -sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite 1 reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice -sincronic care exista sau se produc in acelasi timp 0 in aceeiasi perioada -sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt! indeplinirea aceleiasi functii -diacronic evolutiv 0 istoric 21. @RAD SU3ERIOR DE OR@ANI1ARE IN 3ROCESU% DE RESTRUCTURARE URBANA -restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban 3>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului 3>sistemul va suferi modificari in urma aparitiei unor cerinte 0 rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit 0 un grad de organizare superior -s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati) -deci0 o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si ierar2izarea lor in functie de ponderea pe care o au 0 ci tocmai asocierea lor 0 mi4loc de coroborare functionala 0 ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv -coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte 0 in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana 1 in planul coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane -integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se a4unge la ansamblul multifunctional integrat0 ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter integrator 0 iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator0 ansambluri multifunctionale integrate0 zona cadru (terit restructurat)

22. Ierar-i)area structurala a sc-e!el#r uncti#nale. se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana1 atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere mari de locuinte 6! *onfiguratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor0 nr relatiilor pe element ex: *2andigar20 Brasilia apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii0 socialistii primul oras: <arloE0 Anglia) practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar *!Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care se stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban0 nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element F!!!grafic!!!G =! *onfiguratia in constelatie: exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului0 o asociere mai complexa0 in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio-functional0 cat si a unor suprapuneri fizice spatiale apare pericolul amestecului intamplator o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu0 dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte

23. Inte.rarea urbana. 3r#ble!e cadru si re)#l*ari caracteristice 6! 2. 7! problemele cadru ale integrari urbane detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune relatii fel0 ordonare analiza gruparii posibile a functiilor descompunerea ec2ipamentelor supuse integrarii regruparea componentelor functionale in mai multe variane localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu dezvoltarea viitoare definirea spatialitatii se face dupa o conceptie ar2itectural urbanistica bine definita1 urmarirea si mentinerea caracterului simbolic si a experientei acumulate precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat) se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind personalul este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie analiza costurilor: raportate la eficienta0 costurile reflecta: raportul nevoie posibilitate si raportul dintre costuri (posibilitati financiare A starea te2nologica) realizarea ansamblului consens final al beneficiarilor capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor

>! H! I!

J! K!

24. Indicele de #cupare in terit#riu. 2#l#sire si !#d de deter!inare mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face0 in urma unui recensamant0 o impartire in /#,E +E #"#'E,(TATE1 fiecare zona este caracterizata de suparafata )0 de populatia . si de densitatea + etapele sunt: determinarea numarului de zone determinarea )0 .0 + pt fiecare zona listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a + alcatuirea unui grafic patratic (6LL unitati pe latura) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective o *-$BA se duce diagonala graficului

F!!!!!grafic!!!!!!!G0 unde : pe #M . (procente in ordinea determinarii) pe #N ) (procentual) indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului1 avem L ic 6: ic360 cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct) ic3L0H0 cand populatia este perfect distribuita in teritoriu ic3L0 cand graficul coincide cu diagonala 6L!LLL (c 3 !!! (pt simplificare) indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei1 se poate alcatui un indice similar0 folosind in loc de populatia . elemente de viata urbana comparind cu (c concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de normalitate indrumare a dezvoltarii 2;. Structura urbana. Inte.rarea spati#& unci#nala a acti*itatil#r in terit#riu ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel: F!!!!grafic!!!!G relatia dintre cele = structuri (functionala si spatiala) se defineste de la 5pentru omC la 5 in raport cu omulC0 in sensul trecerii raportului functional-uman in raport fizic-uman1 nu este o relatie de interdependenta prin paralelism 0 ci o relatie de interdependenta prin integrare sistemul integrat de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban

deci0 structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc0 in teritoriul urban0 intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale0 psi2o-sociale0 fizic-spatiale0 concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural0 prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala analiza organismului urban impune analiza structurii sale o analiza0 c2iar si numai diacronica0 a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea0 pe mai multe paliere0 a sistemului organizara0 pe mai multe paliere0 a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele = planuri: spatial-functional spatialreceptiv pornind de la existenta acestor = planuri0 analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei

2=. INTE@RARE URBANA . A$ANTAGE SI I,3%ICATII IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE -avanta4ele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate 6! a*anta6e ec#n#!ice 8 -ec#n#!ia de teren definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor existentepe terenul respectiv) ex! : - indicele de utilizare a terenului in raport cu costul realizarii - urcarea pietonalelor pe nivele de 5sol artificialC avanta4e :- economie de teren -functionale pentru nevoi considerate corect ca convengenta si nu ca suprapuneri dezavanta4e -pret ridicat al investitiilor ne4ustificare daca nu este un rezultat firesc al aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu aceaasta obs! Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare -ec#n#!ie de retele te-nic#&edilitare si ser*icii definirea conceptului -ec#n#!ie de ener.iecomparativ cu consumul pentru desfasurarea aceleiasi activitati -ec#n#!ie de e #rt u!an activitati situate adiacent organizate =! a*anta6e s#ciale : avanta4e pentru viata sociala -nevoi economice activitati luctative -nevoi sociale activitati nelucrative rezulta prin imbinari 3>cadru de spri4in mai eficient! Ex: un ansamblu multifunctional integrat : -mod eficient de mobilizare a spatiului -ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pentru miscare0 pentru contacte -miscarea este incitata de un cotinuu interes pentru spatiul alaturat celui in care te afli -ec2ipamentul este determinant pentru calitatea activitatilor 3>bogatia spatiului public -implicatiile : -procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii 0 permitand o utilizare functional si social evolutiva a spatiului 3>intervine si asupra structurii urbane1 nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de relatii existent 0 pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i se supuna 0 pentru a realiza 0 treptat0 alt mediu -spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de a include si o latura simbolica 2?. Inte.rarea urbana. Deter!inarea uncti#nal&c#n i.urati*a si ip#sta)ele ei in terit#riu nevoi cu caracter integratorintergrare urbana te2nologia de infomarefactor integrator integrarea tinde catre constit! unei totalitati urbane integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului urban1 aduce o organizare multifuncionala superioara organismului urban integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avanta4oasa0 astfel: %-,*T(( (,TE'$ATE %-,*T(( (,TE'$AT#A$E %-,*T(( A-N(&(A$E obs!: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 7 categorii decat raportata la contextul general al integrarii determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului dezv integrata a fiecare functii determinarea configurativa )patiu urban (in raport cu functionalitatea) sp! unifunctional (o sg functie) sp! multifunctional (mai multe functii concomitente sau intermitente)1 poate fi integrat sau complex sp functional (el insusi functie simbolica) ipostazele integrarii: 6! la nivelul programelor: se opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile functionale =! la niv! functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta1 teritoriul este ocupat unitar1 spatialitatea volumetrie continua 3. la niv! functiunilor urbane: dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban1 tesatura de trasee integratoare1 imbinarea multidirectionala a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme integratoare local

2A. %OCUIREA ' CONCE3T SI I,3%ICARE IN DETER,INAREA STRUCTURII URBANE - conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui teritoriu 0 implicand amena4area teritoriului respectiv: & l#cuinta ' ele!ent esential pentru de inirea calitatii l#cuitului5 celelalte ele!ente c#ntribuie la i!bunatatirea calitatii l#cuirii - locuitul : spatiu adecvat activitate confortul variabil in timp conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) 1 amena4area lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata dezvoltare socialeconomica organizare politica conditii materiale - implicarea in determinarea structurii urbane 3> relatie intre diferite texturi urbane eficienta de utilizare a teritoriului 3> gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta 3> imbunatatire substantiala a calitatii vietii in teritoriul respectiv 2B. %i!ite in de inirea str. urbane ' r#l4 c#ntinut4 tipuri limita marc2eaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta0 nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca sc2imbare a naturii calitatii respective (tip de activitate 0 caracter0 tip de proprietate) zonificarea stare de integrare in teritoriu1 consecinta structurala a treritoriului impune limite de structura

limite de structura determinate spatial si temporal compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu are un caracter spatial exprima un impus: natural obligat logic are un caracter restrictiv constructiv tipuri de limite 6! limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung0 in plan macroteritorial0 in evolutia de ansamblu a teritoriului =! limite operationale (de control si interventie)1 limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului) 7! limite normative: sunt limite pe termen scurt1 definesc natura1 tind spre valoarea lor0 normand spatiul ca suprafata sau volum >! limite functionale: reflecta unitatea structurala1 se stabilesc intre sistem si mediul incon4urator (ex: limita centrului istoric)1 rezulta din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu

31. ,et#d#l#.ia de studiu structural&c#!parati*& !ulti uncti#nal utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita metoda de sistematizare urbana complexa are ca scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare a! analiza pe functiuni urbane b! analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei zonificare functionala date demografice forta de munca fondul locuibil ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective0 determina necesitatile sale de dezvlotare0 le compara cu posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului variantele de dezvoltare verificate cu a4utorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic - abordare sincretica sinergica studiu de suprapunere in comparatism sistemic sincronica diacronica abordare diferentiat cumulativa

a! b. -

32. ,#derni)are urbana. ,#ti*atii. Calitati (! modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate necesitatea reevaluarii istorice0 ar2itecturale0 ar2eologice1 personalitatea orasului este legata de trecut situatii: cadrul este valoros in sine cadrul este oarecare0 dar este de interes istoric cadrul contine opere si spatii foarte valoroase modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata0 dar simplista) integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria ar2itectului) probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul in context mai lung valoare de obiect de ansamblu calitati: realizarea continuitatii vec2i-nou evidentierea unor monumente existente refacerea functionalitatii spatiului ordonarea circulatiei necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata uzura fizica si morala a fondului construit necesitatea salubrizarii calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amena4arilor insalubre si nocive necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul in directa relatie cu caracterul orasului probleme: rezolvarea circulatiei modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei calitati: proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele incon4uratoare

((!

(((!

33. ,i6l#ace de restructurare urbana mi4loace 4uridico-administrative0 economico-finanaciare0 ar2itectural-urbanistice desi ar2itectul pare a avea influenta numai asupra asupra mi4loacelor ar2itectural-urbanistice0 el este absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii (ec-fin si 4r-adm) astfel0 cadrul institutional creat prin mi4loace 4r-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia0 dar si suficient de rigid pt a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile1 aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice pe de alta parte0 cadrul material realizat prin mi4loace ecco-fin are si el nevoie de aportul ar2itectului0 ca profesionist0 pt ec2ilibrarea 4usta a raportului dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen lung0 dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unoi nevoi complexe (sociale0 simbolice0 estetice) ar2itectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mi4loace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane politica urbana: profesie de stat democratic1 dezvoltarea este o politica participativa in care puterea centrala are rolul de a diri4a un proces diferentiat local folosind mi4loacele enuntate: legalizarea planificarii teritoriale si urbane coordonarea investitiilor dezvolatrea potentialului stiintific si te2nologic coordonarea factorilor de decizie astfel0 politica urbana devine o sinteza de prioritati in care ar2itectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime

34. ,#dul de stabilire a li!itel#r in de inirea structurii urbane tipuri de limite: globale de dezvoltare (limita de crestere) normative operationale functionale limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala limite normative de lucru localizare solutionare limite functionale limitele functionale au = ipostaze: limite de operatiune-optimizare limita de evolutie de dezvoltare atingerea limitei se face prin: cresterea factorului limita0 a necesitatii descresterea cadrului limita0 a posibilitatii

3;. 3r#ble!e de re)#l*are a !#derni)arii urbane modernizarea presupune: reconstructie-renovare-restructurare-amena4are restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi0 sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent constructia constructii noi: dezvoltare extensiva ocuparea de terenuri libere dezvoltare intensiva cresterea inlantuirii constructiei reconstructia nu conduce0 in mod onligatoriu0 la modernizare motive: - pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv1 - pastrarea infrastructurii renovarea renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata) constienta: deliberata planificata actiune complexa fizico-sociala isi propune restituirea unei structuri0 a unui cadru de viata este un proces de selectare in timp a valorilor urbane amena4area a face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)

3=. Structura uncti#nala urbabna ' ele!ente de *iata urbana -

privind elementele de viata urbana0 acestea pot fi clasificate in: 6! elemente determinate functional: activ-rezidentiale activ-direct productive (industrial-comercial) activ-indirect productive (instructiv0 formal-cultural-educativ0 social-sanitar comunicationale =! elemente determinate functional-ambiental: spatio-ambientale natural-ambientale- cu manifestare a relatieii abordarii ; praxeologice psi2o-socio-antropologice Opraxeologie- diciplina stiintifica0 care studiaza structura generala a actiunilor umane si a conditiilor eficacitatii lor aceasta clasificare a elementelor de viata urbana0 determinate functional d!p!d!v! al analizei sistemului este mai precisa0 deoarece: cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica clasificare a elementelor morfologice clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context) s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive0 o succesiune (toate elementele0 de fapt0 sunt generatoare de munca0 vicii si informatii) avanta4 pentru statutul urbanistic un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt! o parte din populatie totodata ca utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban1 acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar1 in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in concluzie0 considerarea industriei independenta de organismul urban a condus in practica urbana0 la o organizare afunctionala0 ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor0 separarea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d!p!d!v! economic si social-uman trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca0 ca localizarea unei activitati urbane productive notiunea 5loc de muncaC nu este legata exclusiv de industrie1 locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel domeniu)0 general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si grupare) referirea la locul de munca in planul morfologic spatial0 priveste: o activitate productiva in ansamblul ei colectiv o activitate productiva la nivelul individului elemente de legatura 0 ca elemente de viata urbana cinetic-comuncationala0 se refera la un grup imortanta de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare deosebita0 pe langa alte sisteme de legatura (sisteme informationale) in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile urbane0 dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati1 aceste elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante functionalambiental1 ele influenteaza modalitatile de desfasurare a acestor activitati elementele determinante functional ambiental se refera al zona ambientala a vietii urbane mediul climatic viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor comportament spi2o-social obiceiuri ale populatiei sau ale locului

experienta si cunoastere in domeniu toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara aceste elemente se refera ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii1 relatiile au serie de proprietati care se exercita ca functiuni1 el constituie structura functionala urbana in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului urban orice functie0 in cadrul unui sistem0 deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana0 are un rol functiona1 ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelorsau a elementelor constitutive0 deci anumite proprietati preprii acestora1 se are in vedere contributia elementelor la mentinerea -

3?. Structura spatiala urbana& ele!ente de cadru urban elementele de cadu urban se pot clasifica in: a! elemente determinate functional- activitati -construite (spatii si obiecte) -amena4ate (spatii) -naturale (spatii0 elemente) b! elemente determinate functional-compozitional -plastice urbane ( efecte) dominanta0 perspectiva -comportamentale (efecte ) zgomotul0 ca efect comportamental c! elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul) -perceptiv-efective ( proprietati) -spatio-temporale (situatii ) -estetic-formative (mi4loace) elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de activitati urbane orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu0 o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire adecvata a spatiului fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de cadru urban determinate functioanal sau functioanl compozitional nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun0 la randul lor0 elemente cu caracter formativ elemente determinante (nu se recunosc direct0 ca atari0 ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban) relatiile dintre elementele de cadru urban: 1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective relatii intre volume construite relatii intre un volum construit si spatiul liber relatii intre o dominanta si imaginea respectiva 2. relatii de interdependenta intre elementele din a! si elementele din b! (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune importanta0 iar o functie importanta in teritoriul respectiv se cere pusa in evidenta printr-o dominanta) 3. relatii de determinare0 indeosebi a elementelor din grupa a! de catre elementele din grupa c! structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii: de functionalitate cooperare elemente din grupa elementelor determinate functional de spatialitate rol caracteristic cadrul urban: se realizeza in timp0 printr-o acumulare spatialacare are la baza asocierea de spatii libere si construite0 guvernata de o legitate concreta1 aceasta legitate serveste intereselor obiective de prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva0 cat si intereselor subiective ale omului sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul incon4urator nu numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economico-biologica)0 ci si ca organizare estetica0 etica0 administrativa nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban0 luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii structura spatiala urbana ne apare0 in parte0 ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane1 de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta0 luata ca forma structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi transpus0 prin intermediul structurii funcionale0 unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic0 estetic si psi2osocial0 in timp

3A. Dialectica pr#cesului de urbani)are. Aspecte c#ntradict#rii in de)*#ltarea culturii urbane se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras0 sau cuprinsa atat in teritoriul urban0 cat si in cel rural cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane1 este influentat de stadiul procesului de urbanizare tendinta de evolutie1 tipuri: 6! conditii- grad ridicat de urbanizare3> a! crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica b! exista si miscarea in sens invers0 dar ma4oritatea populatiei se stabileste in nucleu1 o mica parte ramane la periferie a! presupune o populatie saturata de viata urbana care0 cu venit convenabil0 migreaza spre periferie b! presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic0 cu venituri mai mici0 care a4unge in centrul orasului =! conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras este o populatie care provine0 in general0 din mediul rural0 care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat) consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile incon4uratoare0 la periferie ramane scazut1 aceasta se reflecta in modul de dotare ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu cultura

3B. De inirea uncti#nalitatii urbane urbane4 cerinta uncti#nala si ec-ilibrul urban o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv0 indiferent daca aceasta convine sau nu) din intelegerea functiei urbane ca mai sus0 a rezultat cerinta functionala1 in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala cerinta functionala este caracteristica oricarui organism ansamblu urban0 la un moment dat1 adica capacitatea structurii organismului respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta1 implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac posibila exercitarea acestor functii textura urbana >texturi de elemente de viata urbana0 caracteristice intr-un subsistem1 in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale totalitatea texturilor de elemente de viata; urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii1 reflecta starea structurii functionale > analiza starii functionale se poate determina prin analiza morfologica diversitatea texturilor intr-o str! funct! urb! este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul functionalitatea0 reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila)0 sau negativa (inacceptabila) in raport cu mediul: functionalitatea >orasului >unei parti din oras >unui spatiu >functie> exprimarea nevoii0 impunerea unei activitati >functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala0 functiune rezidentiala1 spatiul magazinului a fost transformat in locuinta >functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni1 este o calitate a spatiului1 un spatiu are o functionalitate buna sau nu >functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu1 este de natura procesului si nu de natura calitatii poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala1 exista o legatura intre ele1 in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala! Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent premisa ipoteza! functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale0 facand astfel posibila manifestarea functiilor respective1 se poate defini ca rezultat natural0 in timp0 sau ca rezultat de de conceptie0 carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban0 in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de gestionare0 nivelul de cultura al utilizatorilor0 con4unctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea) functia urbana rol atribuit unui agent0 unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban0 de a satisface 0 in contextul unei activitati urbane0 o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului teritorial0 atat in sens pozitiv0 cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului!

4C. Aprecierea calitatii prin pris!a cantitatii si in*ers proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand0 concomitent sau independent0 doua directii de crestere: - dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu - dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu0 o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si dezvoltarea extensiva! Aceste raporturi se reduc0 in fapt0 la o relatie in tre calitate si cantitate Cantitatea8 - intindere in teritoriu a procesului de urbanizare! - valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata0 avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii1 cresterea calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda) cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial0 in conditiile cresterii in intindere0 duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii0 sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa negli4area cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezec2ilibru in dezvoltarea teritoriului! Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte +ispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele (n ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta (n concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt ec2ivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana! (ntegrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun ec2ivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor de viata urbana (ntegrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate

42. Or.anis!ul urban ca s#cietate l#cali)ata C#ncept unda!ental pentru intele.erea !#r #l#.iei urbane organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme1 la baza constituirii sale stau 7 categorii fundamentale: mobil uman> activitate> spatiu aferent in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme0 in cadrul orasului0 apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare a spatiului0 deci puem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial modelul elaborat de '$A,A( impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem) societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata

activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si0 in acelasi timp0 necesita o totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban organism urban?viata urbana ?cadru urban

43. OR@ANIS,U% URBAN. ,OD DE ABORDARE SI DE2INIRE A ,ODE%U%UI CONSTITUTI$ -organismul urban 3 sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple 3 produs social localizat0 sistem desc2is fundamentat pe un sistem de activitati -conceptii de abordare a orasului: 6)functionalista clasica (model organicist0 explica faptele urbane prin functia lor0 rolul in cadrul sistemului0 modul de interconditionare) 1 =)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) 1 7)diferentiat cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism sistemic) -abordare a organismului urban{sincreticaefect de loc comun (acelasi loc) 1 sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) 1 sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) 1 diacronicaefect de continuitate (miscare)}studiu de suprapunere in comparatism sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat) -modelul constitutiv al organizarii urbane !#r urbana uncti#nalitate urbana dina!ica urbana asig ec2il functionalitatestabilitate urban localizarea activitgestionarea spatiului struct urbana functie urbana !ani estare urbana spatio-funct (plan funct) institutionalizare spatio-config (plan formal) materializare #rta urbana #r.anis! urban en#!en urban ::::::::succesiune de forme urbane:::::::::: 44. ORDONAREA E%E,ENTE%OR ,OR2O%O@ICE IN TE<TURI URBANE. TO3O%O@ICA %OR -config de copac *ristop2er Alexander 5#rasul este un copac;C contra doctrinei functionaliste ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici1 e aplicata in Anglia (<arloE satelit al &ondrei) si domina constr urb ale anilor PIL-QJL (*2andigar2 1 Brazilia) transpunere a specificului gindirii umane -config in retea (desen)

-config in constelatie o config de copac pe care se 5altoiescC elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatiofunctional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala 1 structura negeometrica) (desen)

-solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierar2izarii copac si solutia cu structura la 4umatate -totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urbsistem parti-celular 3 texturi de elemente de viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg palier) 1 complexe (se constituie in ansamblul structurii) ! Au caracteristici definite de factori : calitativi 1 cantitativi -topologia 3 stiinta locului0 a ocuparii spatiului -tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea ce este perceptibil in spatiu) 1 poate evidentia geom structgeom relatiilor in cadrul struct 1 pt evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :6) intensitatea relatiilor (evidentierea rel! tari si a rel! slabe in teritoriu analiza intensit se face in raportul conurilor de ierar2izare) 1 =)referitor la geom rel se pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare; Exemplu : sist formativ post universitar (textura (nv superior complexa) (nv scurt superior (desen) &iceala )colara .rescolara 4; ,ODE%AREA IN SISTE,ATI1ARE. ESENTA SI REA%I1ARE

-esenta modelarea3abordare cibernetica1 tratarea organismului urb ca sist in sens cibernetic -modelul o imagine constr premeditat prin mi4loace de simplificare sau cu a4utorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive -modelarea poate fi: matematica dinamica 1 preexistenta realitatii postexistenta realitatii -folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza fiind deductia0 sinteza0 observatia0 analogia! Experimentul poate fi: total (obiectul integral supus cercetarii) 1 partial (cercetare incompleta) -proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati0 in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei! $ealizarea modelelor de lucru stabilirea necesitatilor modelului aportul modelului : se defineste tema program - temaparam caracteristici 1 program caract functionale si caract cantitative se realizeaza o selectie progresiva6) se def obiectul model (se pune in evidenta ceea ce se cera a fi realizat0 ce trebuie facut0 ce poate fi modificat)1 =) ordonarea datelor cunoasterii (teze1 ipoteze modificari multe)1 7) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)1 >) enuntarea temeia modelului-suma informatiilor obtinute traducerea modeluluidirect (imagine0 desen)1 indirect testareAconcluzii exprimate de catre urbanisti experimentare finala utilizareinformare0 simulare

4= 3ROB%E,E%E ,ASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB -masurarea3aprecierea si descrierea insusirilor elem constituitive ale unui sistem in raport cu niste criterii -se masoara orice info care se refera la spatiu -datele problemei: 6) primare (constituite ca reprezentari numerice sau simbolice care caract dimensiuni ale componentei respective info care privesc strict obiectul respectivdate brute 1 =) secundare (proces de comparatie - combinare0 transformare0 modelare cu alte elemente 1 nu sunt prelucrate 1 este operatie primare de punere in discutie a masurarii 1 este o inseriere a insusirilor elementului) -criterii de analiza : 6-raportul intre componente (entitati) : se constituie o scara de raport: A:::B:*::::+::::: - raport de dependenta intre entitati: A:::B:*::::+::::: =-dist intre entitatile observatescara de interval0 se masoara exclusiv dist dintre elemente 1 7-ordinea (scara ordinala)ordinea componentelor 1 >-situare categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ sau altascara nominala (foloseste numerele0 care nu sunt valori in sine) scara criteriul raportare distanta ordonare clasificare de raport :: de interval : ordinala : nominala ::

4?. 3ARTIU% URBANISTIC. I,3ORTANTA SI %OCU% SHU IN STUDIU% URBANISTIC -evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a texturilor! Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a sc2itei de sistematizare! Analiza se spri4ina pe o intelegere ampla a struct urbane1 rezulta ca urmare a interdisciplinaritatii partiul urbanistic ! )e realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imagine grafica - localizarile posibile -locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o trecere directa aspecte negative : dificultati de stapinire a info cu privire la situatia existenta1 aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat1 negli4area unor elemente exterioare ansamblului1 detalierea de sistematizare rezulta mecanic0 fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei1 eficienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare! +eci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare-proiectare studiul de tema 4A. 3O%ITICA URBANA -sinteza a prioritatilor0 care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana : mod de manifestare a suprastructurii societatii1 urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea urbana -politica urbana poate fi : 6) unidirectionala subordonarea ar2itectului de catre puterea administrativ-politicadecizie centralizata =) participativa in cazul statelor democratice dezvoltate1 - puterea centrala are doar rol de a diri4a un proces diferentiat local0 urmarind : legalitatea operativitatea planificarii urbane1 precizarea coordonarea investitiilor financiare1 spri4inirea dezvoltarii potentialului te2nologic si stiintific1 formarea specialistilor1 mi4loacele de colaborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor 7) a puterii opinia publica0 putera centrala0 puterea locala1 - se analizeaza solutii nu o solutie1 - ar2itectul rol important in stabilirea solutiei optime -politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului0 de la un oras la altul0 de la o societate la alta 4B. 3ARTIU% URBANISTIC. DI2ERENTIEREA ,ETODO%O@IEI DE STUDIU 3T TI3URI DE SITUATII -partiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban0 precizind localizarea functiilor0 ocuparea si utilizarea terenului0 conform premiselor sale de dezvoltare -metodologia de studiu : informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre alementeanaliza grafica determinind gradul de ierar2izare in ansamblul sistemului teritorial respectiv0 grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se spri4ina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elementele considerate! Aceasta descompunere se face dupa urmatoarele situatii : 6) pe fiecare element luat ca centru al interesului analiticse urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente1 =) pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca focar centru al unui ansambluse trece la o analiza de ansamblu analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta caracteristicile sale ma4oretrasaturile calitative ale elementelor si ocuparea teritoriului sc2emele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii0 intrprinderi0 amena4ari0 dotari0 servicii studii spatiale sc2eme de sit0 de evaluare economica a efectelor plastice0 de evaluare economica a elementelor de cadru0 de eveniment se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional (suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva starea de potentiala efectiva functionalitate0 prin prisma ec2ipamentului) 1 (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala efectiva spatialitate) (A)A(B)model global al structurii urbanepartiul urbanistic ;C. RESTRUCTURARE URBANA. RE%ATII INTRE $EC+I SI NOU - restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi0 sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un context urban - reconstructia o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia modernizarii - renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri0 a unui cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege originea - reconstructia implica si o dimensiune sentimentala0 de refacere a unui cadru care este raport al traditiilor0 al amintirilor - renovarea se face din necesitatea reevaluarii istorice0 ar2itecturale0 artistice a unei zone0 in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei - cadrul este o valoare in sine : unitate0 relatia cu mediul0 istorica - exista = conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale solutie imediata dar simplista) 1 integrarea (intervine maiestria ar2itectului) - integrarea : o cladire vec2e intr-un context nou0 o cladire noua intr-un context vec2i (se rezolva printr-o egalizare a valorii0 nu printr-o reproducere formala1 cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei 0 asigurind0 insa o buna vecinatate cladirilor existente - nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot realiza conditii optime de existenta

- relatia vec2i-nou probleme de apropiere a valorilor0 de relationare a lor0 in raport cu orasul constructiile valoroase nu trebuie izolate0 prote4ate prin spatii neutre0 ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor - valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu valoarea de ansamblu a orasului0 ele prote4idu-se reciproc - raportul vec2i-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii ar2! ;1. STAREA DE $ECINATATE CA E2ECT DE SU3RA3UNERE - spatiul urban eterogen A sinteticcriterii : 6) importanta descoperirii interrelatiilor diferite =) necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care vecinatatea este incomoda0 c2iar daunatoare (6)inconvenientul sau avanta4ul unor activitati vecine (=)inconvenientul sau avanta4ul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine) (6)0(=)inconveniente si avanta4e de vecinatate in doua sensuri : a)asocierea elementelor de viata urbana0 in raport cu specificitatea fiecaruia (ex! $ecreerea0 activitati formative0 cercetare0 productie) 1 b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective - interactivitateamultifunctionalitate si integrare rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate activitati unice activitati suprapuse activitati combinate - starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al intereselor si al manifestarilor ;2 SISTE, URBAN INTE@RAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. E<E,3%E -la nivelul organismului urbanintegrare urbanase poate constitui intr-un sistem care devine0 treptat0 sistem director pt intreaga dezvoltare a teritoriului urban -sistem directorsistem integratorconfiguratie caracteristica (zona centrala a orasului) 1 componente (in ordinea constituirii posibile) (6)traseu urban integrat 3 element integrator de legatura (ex circulatia pietonala organizata corespunzator contribuie la integrarea diferitelor zone ale orasului 1 - aglomerare de oameni si interese) (=)ansamblu multifunctional integrat produs de integrare la nivelul functiilor de obiect1 - elemente de polarizare cu caracter integrator (7)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare (6)A(=) ex (Rarlsru2e dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul unui traseu urban integrator 1 @arsovia integrare urbana a activitatiilor cu caracter formativ0 in sistematizarea zonei noi a orasului1 "unc2en extinderea cartierului .erlac2traseul integrator realizeaza o legatura fireasca intre : ansamblul propus0 ans! $ealizat recent0 ans vec2i si istoric 1 ,eE MorS "an2attan teritoriu urban integrator pe orizontala si verticalacladiri existente0 spatii noi 1 .raga noul cartier RraloEsSa grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate deLa lungul unui traseu intergrator 1 Berlin cartierul *2arlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii) -spatiu integratproduce aglomerari in 4urul unei activitati catalizatoare0 polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator 1 apare independent asocierea intervine la elementul integrator -spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) 1 neprogramat (pr activitati nespecifice0 aleatorii) #bservatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o configuratie simpla neutra (ntegrarea presupune : localizare ocupare (programat neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului liber 1 ocuparea spatiului liberocupare spatiala ocupare temporala ;4. SISTE,U% DE ACTI$ITATI URBANEDE2INIRE SI I,3%ICATII & Acti*itatea ' este de inita cantitati* si calitati* de catre !#bilul u!an 4 si trans!ite # di!ensiune calitati*&cantitati*a spatiului urban - elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban 0 a relatiilor sale cu spatiile aferente & Siste!ul de acti*itati urbane : t#talitatea acti*itatatil#r urbane l#cali)ate 5 ele!entul structural esential 5 asi.ura transpunerea 4 in #r.ani)area #rasului 4 a !#bilului u!an 5 apare peric#lul de a c#ncentra atentia asupra unei sin.ure acti*itati /e". Orasul d#r!it#r0 :( stare de cri)a in terit#riul urban & siste!ul de acti*itati :( unctia urbana re lecta un deter!inis! sub #r!a de deci)ie sau de actiune & apare pre#cuparea pentru clasi icarea acti*itatil#r 4 indi erent de criteriu :( a. stabilirea naturii acti*itatil#r b! spatiul aferent si afectat c! tipul natura relatiilor dintre elemente 6! situarea in planul preocuparilor omului 0 ca fiinta biologica 3> > activitati domestice 0 de productie 0 de recreere 0 de formare (formative) =! situare in raport cu un loc legare de amplasament independenta de amplasament 7! functie de mobilitate desfasurata - pe loc 1 in miscare >! functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative H! functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare necomplementare I! situare in plan intercolectiv prim secund tert cuaternar - structura spatial-functionala activitati determinate functional si - clasificarea activitatii urbane 3> elemente a4utatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete a fiecarui element - activitatile urbane sunt surprinse nu static 0 ci in contextul sistemic - componentele de activitate - complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat 1 orice mod de exercitare a activitatilor 0 ca functiuni aliate distincte este nemotivata 3> conduce la o organizare afunctionala a organismului urban & #rice ele!ent de *iata urbana p#ate i de init si apreciat nu!ai in ansa!blul !#r #l#.ic si dina!ic unitar 5 situarea in terit#riu a #ricar#r ele!ente de *iata urbana trebuie sa ie # c#nsecinta a c#!ple"itatii acti*itatil#r :( duce la ec-ilibru uncti#nal ;;. STUDIU% DE TE,A SI 3ARTIU URBANISTIC IN CADRU% Studiul de partiu urbanistic se c#nstituie intr&# etapa distincta de cercetare&pr#iectare a studiului de te!a . - studiul de partiu 3> reprezinta modelul global de organizare a unui teritoriu urban 0 prezinta localizarea functiunilor 0 ocuparea si utilizarea teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului natural 0 cit si in planul social 0 economic 0 estetic ! - studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare ) - studiul de tema abordare structurant-functionalista a organismului urban si cuprinde I etape :

6! analiza situatiei existente =! studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) 7! definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate) >! raportarea sistemica H! studiul solutiilor posibile 3 studiul de partiu urbanistic I! analiza valorica a variantelor & se distin. 2 etape !ari 8 1. anali)a starii de uncti#nalitate in terit#rie :( 14243 7! analize de partiu urnanistic 3> >0H0I 3> solutia ;=. SITUAREA IN CONTE,3ORANEITATE A ,ODE%E%OR URBANISTICE 2UNDA,ENTA%E 3E %INIA ANA%I1EI 3ERCE3TIEI URBANE & anali)a perceptiei urbane ' este un !i6l#c deter!inant in #r.ani)area spatiului urban - Revin &inc2 analiza ridica o problema tripla : 3>a intelegerii spatiului 3>a conceptiei spatiului 3>a interventiei asupra spatiului - studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii 'eneral "otors (Eero )aarinen) orasul se evidentiaza prin : - intelegere specificitate complex de trasaturi & c#nceptie li)ibilitate ' calitate a spatiului pr#*enita din #r.ani)area lui - interventie semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental & #rasul nu p#ate i perceput ca un tabl#u 5 .e#!etria in c#nceptia ar-itecturala 4 nu este esentiala pentru l#cuinta - pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban - analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu a4utorul locuitorilor) - aici ar2itectul nu abordeaza numai locul ci si populatia - Revin &inc2 propuneri de rezolvare a problemei : 3> metode de interventie : - negarea modelului preluat apriori - promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei) ;?. SI,I%ARITATEA SI RE@IONA%I1AREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE & si!ilaritatea ' apreciere a unei stari a ele!entel#r c#!p#nente in siste!ul ce pune in e*identa relatiile de pr#"i!itate /apr#piere 4 *ecinatate0 & si!ilaritatea p#ate i de #r!a structurala sau uncti#nala - similaritatea se constituie in = moduri : :(dupa elul si nu!arul pr#prietatil#r c#nsiderate a i c#!une 3>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval) - similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor 1 Teste o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente 3> structurala (cantitativ calitativa) caracterizeaza elentele in sistem 3> functionala relatii calitative intre elemente - spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut & se p#ate *#rbi de .rade de si!ilaritate 5 ele sunt deter!inate de 8 :( pr#prietatile di!ensiunil#r c#nsiderate pentru de inirea si!ilaritatii 3> marimea distantelor in spatiul metric sc2ema ramificata 3> dendrogena - regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu - restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene - generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului 3> variatiile lui care se introduc in clase de variatie - se pot introduce 7 intervale L!= L!H 1 L!H L!U 1 L!U L!66 3> introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt L!H si L!U 3> parti din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (L!H L!U) 3> zone omogene - in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta - regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes) ;A. UNITATEA STRUCTURA%A SI NE$OIA DE CENTRU IN OR@ANI1AREA URBANA A TERITORIU%UI - organismul urban anatomie - structura - fiziologie gazduieste un proces dinamic - caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau 1 centrul exprima 0 in esenta 0 orasul respectiv ca utilitate 0 ca interes estetic si ambiental - din punct de vedere structural : 3> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe 0 ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune 3> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta con4ugarea intereselor 3> mare densitate a serviciilor 3> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa 0 totodata 0 situate intr-un anume sistem functional urban3> inglobarea in organismul urban - centralitatea este o stare in teritoriu 0 cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului - este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban 1 este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului - nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv 0 interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit 3> pentru ca o zona sa functioneze corect 0 trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant 3> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane 3> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes 0 definind centralitatea 3> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane ;B. URBANIS,U% SI A,ENAGAREA TERITORIU%UI 3RIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTE,U%UI A,BIENTA% - ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul incon4urator - se defineste 5functiaC formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psi2o-sociale ale oamenilor - cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban 3> tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza integrarea dinamica a spatiului 0 rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate

- apare iluzia motivatiei 3> o 5motivare pentru motivareC indiferent daca motivarea apeleaza la arta 0 stiinta sau te2nologie - tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului 0 materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti 1 in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura 0 de conciliere continua si necesara a mediului construit cu omul - urbanismul este caracterizat ca element ordonator 0 distrugator 0 conservator 0 creator =C. $ARIETATEA DE ANSA,B%E . 2ACTOR DETER,INANT IN STRUCTURA URBANA - zonificarea urbana produs structural al suprapunerii0 intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana 1 se poate a4unge c2iar la o integrare functionala cooperarea activitatilor - se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu 0 prin integrarea functionala 1 de exemplu 0 asocierea mai multor functiuni cu specific central 0 grupate in 4urul locuintelor dintr-un ansamblu central 3> animatie urbana 0 cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv - integrarea urbana releva 0 la nivel de model urban 0 cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala 1 exista mai multe ipostaze ale integrarii : la nivel de program la nivelul functiilor de obiect la nivelul functiilor urbane - integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat 0 care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator3> avanta4e economico-sociale - varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) 3> ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana 0 ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat - numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public 0 dar nu este suficienta multiplicarea ec2ipamentului 0 ci este nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata =1. 1ONI2ICAREA URBANA CA RE1U%TAT STRUCTURA% - zonificare urbana - din suprapunerile interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana - observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine 0 ci ii precizeaza 0 de fapt 0 sensul - avanta4e : 6! functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane =! sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban3> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor 7! premise pentru realizarea varietatii spatiale >! desc2idere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor H! o utilizare mai buna a teritoriului prin : 3> cooperarea intre diferite activitati urbane 3> constituirea organismelor multifunctionale I! intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban 3> de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale si spirituale umane - apare nevoia pentru o anumita ordine functionala 3> zonificare urbana - principii de zonificare urbana 1 criticile aduse sunt : 6! zonarea activitatilornu 4ustifica zonarea teritoriului = ! *2arta de la Atena uniformizare si te2nicizare excesiva - disocierea vietii umane de mediul sau - situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional 0 desi 4ustificat de functie - problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane 1 mai este valabil ; - raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient 3> problema zonificarii urbane ramane 0 ca mi4loc de organizare a elementelor organismului urban intr-un nou inteles - zonificarea urbana complexa cu conditia ca : zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban zonificarea are valoare operationala a! utila la nivelul analizei situatiei existente b! cu caracter de constelatie - structuranta : a! necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare b! cu caracter specific multifunctionalitatii urbane =2 . 1ONI2ICAREA URBANA . SC+E,E 2UNCTIONA%E & C-arta de la Atena ' terit#riu pentru !unca7l#cuit7cultura spirituala si a trupului7circulatie :( sc-e!a structurala tripartita - zonificarea apare din nevoia de ordine - oras ideal zonificare pe principii estetice - oras radial-concentric zonificare dupa venituri - oras functionalist *2arta de la Atena zonificare disociativa 0 care are la baza disocierea intre activitati3> produce segregare (cartierele cu blocuri inalte din .aris) - oras gradina zonificare prin alternanta locuinte spatii verzi - modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit - oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor 3> oras federativ - %!&!Vrig2t descentralizarea organica A A E!)aarinen descentralizare totala 3 nu implica un principiu al zonificarii urbane - spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi =3. TE<TURA URBANA SI STAREA DE 2UNCTIONA%ITATE - dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane 3> adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta 0 astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi - organismul urban are 0 in orice moment 0 capacitatea de a indeplini anumite functii : functii urbane esentiale

functii urbane noi (stabilind un model novator 0 care va putea deveni traditional datorita integrarii) - orice organism ansamblu urban se caracterizeaza 0 in orice moment al existentei sale 0 printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta 0 in momentul respectiv) 1 aceasta insusire vine din prezenta 0 in sistemul respectiv 0 a elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii - in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale 0 elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de elemente de viata urbana - totalitatea texturilor deelemente de viata urbana 0 evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban 0 reflecta starea structurii functionale in acel moment 1 analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana 3> descompunerea elementelor - diversitatea texturilor este 0 in cadrul unei structuri functionale urbane 0 tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sistemului - nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente 3> posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente (intervin : nevoia de ambient 0 nevoia de adaptare la mediu) - in anumite conditii 0 functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul - actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana - este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari 2aotice (ca esenta a modernizarii) - in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite0 textura de elemente de viata urbana isi asigura0 prin ordonare 0 o stare de complexitate 0 corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru - din punct de vedere al complexitatii pe care o releva0 texturile de elemente de viata urbana pot fi : 6! texturi simple se realizeaza intr-un singur plan =! texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele caracterizand complexitatea unei texturi 0 factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc )TA$E +E %-,*T(#,A&(TATE - complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este 0 ea insasi 0 o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) 1 diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional 1 cu cat diferenta de potential functional este mai mare 0 cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective - complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de complexitate) - relatiile simple sunt relatii univoce - relatiile complexe sunt cel putin biunivoce - intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica - relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum 0 la momentul respectiv 0 ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme - prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa - in timpul analizei 0 starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate - apare nevoia de perenitate a valorilor ar2itectura-urbanistice 1 ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate - starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva functionalitate 1 starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de : caracterul starii ei efective de functionalitate situarea ei in context sistemic natura si intensitatea nevoii considerate dialectic tripla analiza 3> morfologica 0 sistemica 0 dialectica =4. DIA%ECTICA URBANA o functie trebuie inteleasa : ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv - functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului 0 de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege 0 aici 0 acea trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv 0 indiferent daca aceasta convine sau nu) - din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala - se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura 5pozitivaC 3> un asemenea inteles este insuficient 0 deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala - cerinta functionala implica 0 in realitate 0 atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni - activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban 0 intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi 0 deci modificarea unor functii - cercetarea atenta 0 interdisciplinara 0 sporeste sansele sesizarii corecte a starilor 0 oferind camp desc2is cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor) - cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban1 ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara deoarece : 3> ca ipostaza a mobilului uman 0 anga4at in dezvoltarea organismului urban 0 cerinta functionala este 0 in acelasi timp 0 un produs al starii de ec2ilibru a sistemului de elemente de viata urbana 0 semnaland o modificare a ec2ilibrului intr-o anumita directie 3> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional 0 ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban - cerinta functionala are un caracter activ - pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale 1 apare cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv3> sistemul respectiv dispare 0 nu mai are nici o valoare - centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale) - centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui - cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona) respectiv - in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala - trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale 0 asigurandu-( o evolutie fireasca 0 prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde - o cerinta functionala 0 indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana mobilul uman generator finnd individual sau general - cerinta functionala impune regasirea unei stari de ec2ilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei 0 a uneia sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv - o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile 0 fata de care se poare restabili ec2ilibrul sistemului elementelor de viata urbana 0 este o necesitate

NE$OIA 5functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun 0 administreaza lucrurile si consuma bunurileC "alinovsSi - "alinovsSi distinge 0 in cadrul acestei categorii de nevoi 7 mari grupe : 6 ! nevoile elementare predominant biologice somn 0 2rana 0 reproducere = ! nevoile derivate cele cu caracter economic 0 moral0 politic 7 ! nevoile integrative religia 0 stiinta - avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental 0 naturalambiental 0 psi2o-socio-antropologice) 0 structura urbana se caracterizeaza prin : relatiile care intervin intre aceste elemente relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale 0 directproductive0 indirect-productive 0 comunicationale) - nevoia elementara 0 indiferent daca este individuala sau colectiva 0 nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica - privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional - functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica 0 functie sociala) 1 ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale - poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului - functiile urbane 3> functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem - functiile orasului 3> functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial - diferenta intre cele = notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect - indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane 0 indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierar2izat 0 conditionand activitatea urbana si fiind 0 la randul sau 0 conditionata de viata urbana - aspectele privind interventia constienta in stapanirea ec2ilibrului urban se refera la depistarea nevoilor =;. CONCE3T DE BA1A IN ABORDAREA A%CATUIRI%OR URBANE . CATE@ORII URBANISTICE 2UNDA,ENTA%E . 2ORTE URBANE *ategorii urbanistice fundamentale : 1. !#bilul u!an 5 2. spatiul urban 5 3. acti*itatea urbana ! 1 . ,OBI%U% U,AN in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii siste! c#lecti*) care se fixeaza asupra lui0 capata o directie fixa si devine mobil! & INTERES ,OBI% U,AN (3impuls structurant pentru organismul urban) ACTI$ITATE S3ATIU URBAN ACTI$ITATE URBANA 2.43. intre !#bilul u!an si acti*itatea urbana exista o relatie cu caracter primar acti*itatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter secundar spatiul urban acti*itatea urbana & in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala & Actiunea u!ana in raport cu teritoriul poate fi independenta0 (relativ independenta) de ex! recreerea0 sau legata de teritoriu0 de ex! locuirea -A. Iadin.t#n P)c2ismogeneza mobilurilor umaneP ,#bilul se dezvolta in timp si exista 7 categorii de mobiluri umane : 1. c#nc#!itente& in paralel (ex! locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes c#!un)1 2. c#ntradict#rii ' nu se sc2imba reciproc 0 exista contradictii benefice(recreerea efortul) si contradictii malefice (poluarea)1 3. in succesiune 0 au ca baza esentiala acelasi punct (ex! un curs optional se poate face doar daca in prealabil s-au facut altele) -intervine si posibilitatea0 pe langa interes0 exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului & 2ORTE%E URBANE 3fiecare din manunc2iurile de mobiluri0 in stare de opozitie sau asociatie -ORASU% 3organismul urban -B. C%AISON si STEIART -raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului) -activitate spatiu aferent activitatii respective mobilul uman(motivatie a organismului urban)

Cate.#rii urbane unda!entale intr&un pr#ces c#ntinuu de trans #r!are prin interc#nditi#nare -,OBI%U% U,AN comanda activitatea -ex! :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda0 care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana) ==. E%E,ENTE ,OR2O%O@ICE . $IATA URBANA SI CADRU URBAN SC+E,ADE RE%ATIONARE SINTACTICA &OR@ANIS,U% URBAN 3totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana A totalitatea de spatii aferente (alte elemente morfologice) cadrul urban -intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente &$iata urbana e factorul motor al transformarii -planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati) fizic natural &din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri0 atitudini0 valori0 imagini3ur (mediu natural) banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva) fizic artificial (mediu construit) biologic servicii economic economicobeneficii psi2o-social material atitudini activitati 4uridicconfiguratia spatiala spiritual obiceiuri comportamentale administrativ cultura urbana social istoric-cultural politica urbana politic relatii0etc! +eterminante in planul necesitatilor "od de viata urbana "orfologie urbana *omponente in planul existentei umane

-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspati#& uncti#nal & la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati abstract-materiale si un plan spati#&percepti* ' la nivelul spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale -$IATA URBANA elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental

-CADRU URBAN elemente determinate functional0 elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitionalformal ?1. %I,ITE IN TI,3 SI S3ATIU A%E STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES - limita marc2eaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului 0 nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii - limita de structura determinata spatial si temporar 1 are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se formeaza in teritoriu 0 are un caracter spatial 0 exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv - aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale - este de 7 feluri : 3> izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs 3> de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala 3> de influenta 3> de convergenta raportata la centrul de interes si totodata 0 la centrele de interes vecine de competenta are o baza de obiectivism ?2. 1ONNIN@ ' 1ONARE ' 1ONI2ICARE . DE2INITIE SI CARACTERISTICI%E CARE %E DI2ERENTIA1A &1ONNIN@& ozona e luata in considerare d!p!d!v! al eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere0 care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul) -pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala!(functioneaza inca de dinainte de razboi0 preluat de la americani pastrarea regulilor din planul de urbanism) -ex! o zona rezidentiala implantata cu loturi -daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu comrrcial0 va plati un impozit de 5nC ori mai mare (in zona trebuie sa existe spatii comerciale0 dar nu foarte multe) mentinerea ec2ilibrului in spatiul respectiv &1ONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor prezente din afafra teritoriului) -factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice0 insorirea0 poluarea (o influenta din afara asupra spatiului respectiv) & 1ONI2ICARE3un principiude ocupare a teritoriului1 s-a constituit ca impunere in cadru teritoriului1 separarea in cadrul teritoriului urban a diferitelor tipuri de actiuni1 dupa 6UH7 se va considera ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se poate referii la osituatie existenta 0 apreciind-o ca favorabila sau nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de cooperare a activitatii (ex! cinema in plina zona comerciala) & In le.atura cu c#nstituirea )#nei8 -)#ni icarea - cu referinta structurala0 fie ca avem de a face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau functionalitatea) -)#narea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona topografica0 seismica0 etc) -)#nnin. - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta AfunciarAfinanciar3/#,,(,')3o operatie ce se aplica in teritoriu avand la baza zonificarea1 determina orice masura din partea primariei si a investitorului1 lipsa lui e opiedica &Criteriul de )#nnin. precizeaza ce se poate construi intr-un loc si cum se poate impozita J=!6 ! /#,(%(*A$EA -$BA,A ! .$E#*-.A$( *- *A$A*TE$ ()T#$(* -, (,TE&E) &A /#,(%(*A$(( - motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala) interese economico-sociale securitatea populatiei si a activitatilor interesul de a impune puterea regionala - etapele istorice ale zonificarii : 6! zonificarea logica 0 functionalista 0 simplista =! zonificare functionalist analitica (*2arta de la Atena) scoaterea orasului de sub dominatia 2aosului impartire in mod sever : zona de locuit 0 zona pentru munca 0 zona pentru circulatie 7! zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica 3> model urban eterogen