Sunteți pe pagina 1din 3

Tema 2: Noiuni despre drept - conceptul de drept - scopul i funciile dreptului - principiile dreptului - izvoarele dreptului concept de drept.

Conceptul de drept vine de la latinul dreptus care semnifica drept sau o linie dreapta. Dreptul-sistemul normelor juridice adoptate sau acceptate de ctre stat care reglementeaz cele mai importante relaii sociale n scopul organizrii i disciplinrii comportamentului uman comform unor valori si standarte sociale recunoscute , stabilind drepturi i obligaii juridice a cror realizare practic este asigurat n caz de necesitate prin fora de constrngere a statului. n limbajul juridic noiunea de drept este de mai multe sensuri in drept obiectiv!tot normelor juridice n viguare" sau pozitiv, n al doilea rin drept subiectiv!este n stns legtur cu cea obiectiv", drept intern!totalitatea actelor normative din cadrul unui stat" , drept public , drept privat. Deasemenea in teoria dreptului destingem i drepul internaional. #cesta cuprinde norme juridice care sunt n diverse izvoare internaionale !acorduri, tratate". $pre deosebire de dreputl national care este creatia unui stat, dreptul international este creat de o comunitate de state". Diviziune dintre drept public i drept privat are originile la romani. Dreptul public se are in vedere ca subiect statul, dreptul privat ce are in vedere relatiile ce apar intre persoane . de asemenea mai este dreptul natural- totalitatea de principii constatnte i universale care in de esena naturii umane i a raiunii umane, principii. De asemenea divi%m dreptul n drept material! tot normelor juridice care reglementea%a anumite drepturi i obligaii subiective" drept procesual !drept de soluionare al unor litigii care au aprut ca urmare a nclcrii a normelor materiale. &a aprobarea oricrei norme juridice e'ist anumii factori care influieneaz forma i coninutul dreptului. #dic acestea reprezint surse din care dreptul i trage obiectul su sau se mai c(iam factori de configurare a dreptului factorul natural!aezarea geografic, mediul geografi etc.", factorul demografic, de ordin istoric, economic, internaional. )orma dreptului * modul de e'primare a normei juridice, modul de e'teriorizare a dreptului. )orma dreptului are + laturi - forma interna a dreptului - forma e'terioar a dreptului )orma interna reprezint intregul sistem al dreptului ! gruparea normelor juridice n ramuri de drep n grup care reda relaii similare", subramur de drept . )orma e'terioar a dreptului din punct de vedere a voinei legiitorului n cadrul formei e'terne a dreptului destingem izvoarele dreptului, din punct de vedere a sistemului dreptului menionm codificarea dreptului, i din punct de vedere modului de e'primare menionm norme juridice. $copul i funciile dreptului. $copul const n reglementarea relaiilor sociale dintre indivizi i asociaiile acestora precum i raporturile dintr ultimii i sat, inclusiv evitarea i soluionarea conflictelor dintre aceti subieci. ,ealizarea unui ec(ilibru de interese. -entru realizarea scopului dreptului aceasta indeplinete urmtoarele funcii .. funcia de instituionalizare juridic a organizrii social-politice care const n reglementarea prin normele juridice a organizrii a autoritii publice.Detrmina interactiunea dintr-un rgan cu alt organ ale statului. +. )uncia de conservare, aparare i gararntarea a valorilor fundamentale a societii. #cesta funcie se realizeaz prin intermediul normelor juridice care asigur apraregimului constituional a statului, ordinii de drept a statului. /otalitatea valorilor recunoscute i ocrotite de ctre stat. 0. )uncia de conducere a societii se realizeaz pe de o parte prin adoptarea a actelor normative care de fapt este un act de conducere a societii prin intermediul dreptului, pe de alt parte conducerea social prin stabilirea drepturilor i obligaiilor pentru subiecii individuali sau colectivi inclusiv pentru autoritile publice. 1. )uncia normativ 2. )uncia informativ 3. )uncia educativ Principiile dreptului - principiul legalittii - principiul democratismului4 - principiul umanismului4

principiul egalitatii in fata legii 4 principiul caracterului personal al rspunderii4 principiul individualizrii rspunderii principiul ec(itatii sociale4 principiul internationalizmului4 - principiul apararii sociale; 5zvoarele dreptului
.. 6biceiul * este interpretat n ,7 ca izvor al dreptului constituional, ntr-un mod total e'cepional !conform obiceiului stabilit de-a lungul anilor p8n la alegerea preedintelui parlamentului prezideaz edinele parlamentului cel mai nv8rst deputat". +. Doctrina * nu poate fi considerat direct izvor de drept, dat fiind faptul c ea nu reglementeaz nemijlocit relaiile sociale. 0. -ractica judiciar cu precedentul judiciar * de asemenea nu sunt acceptate ca izvoare ale dreptului constituional. 1. #ctul normativ * constituie primul i cel mai important izvor de drept constituional, dar nu toate actele normative sunt izvoare ci doar acelea adoptate de parlament deci pot fi izvoare de drept constituional, toate legile constituionale unele legi organice i nicidecum cele ordinare. Din totalitatea legilor organice ce pot servi n calitate de izvor de drept constituional sunt doar celea ce reglementeaz sistemul electoral organizarea i desfurarea referendumului organizarea i funcionarea parlamentului guvernului curii constituionale. 2. /ratatul internaional * el trebuie s fie ratificat conform dispoziiilor constituionale i s cuprind nemijlocit reglementri ale relaiilor specifice dreptului constituional.

Dreptul constituie un sistem de norme, care imbraca o anumita (aina juridica, ia o anumita forma, datorita careia sunt aduse la cunostinta intregii societati.Dreptul, - scria 9egel, - trece in e'istenta faptica mai intai prin forma, prin faptul ca este pus ca lege...: )orma de e'primare a formelor juridice, modalitatea principala prin care dreptul devine cunoscut de cei al caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept. ;otiunea de izvor de drept este utilizata in mai multe sensuri, dintre care cele mai raspandite sunt 5zvor material si izvor formal al dreptului 5zvor direct si izvor indirect 5zvor scris si izvor nescris al dreptului 5zvor intern si izvor e'tern al dreptului 5zvoarele materiale ale dreptului mai sunt denumite si izvoare reale. &ee sunt concepute ca un sistem de factori sociali, politici, ideologici, precum cadrul natural, social-uman, etc., care determina actiunea legiuitorului sau da nastere unor reguli izvorate din necesitatea practica de reglementare prin norme juridice a unor relatii sociale. 5zvorul formal al dreptului se interpreteaza ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice, modul de e'primarea normelor, adica sursa in care normele juridice sunt reflectate. 5zvorul formal caracterizeaza mijloacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmant juridic. De obicei, acest rol revine actelor normative. 5zvorul indirect sunt considerate acele izvoare, care pentru a fi considerate juridice, trebuie sa fie validate, sanctionata de autoritatea publica competenta. 5n calitate de izvor indirect pot servi, de e'emplu, obiceiurile sau normele elaborate de organizatiile ne statale. #ceste norme devin juridice numai din momentul in care au fost confirmate in modul respectiv de autoritatea publica. 5zvoarele scrise sunt considerate izvoarele, care necesita o formulare stricta, determinata de principiile legiferarii. De e'emplu actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa, pe cand obiceiul poate fi transmis si pe cale orala. ;u sunt unanime parerile ce tin de izvorul intern si izvorul e'tern al dreptului. <nii autori considera ca izvorul intern il formeaza insasi vointa general-obligatorie ridicata la rangul de lege. #ltii sustin ca izvorul intern al dreptului il constituie normele juridice. 5n ceea ce priveste izvorul e'tern al dreptului, el

caracterizeaza mijloacele prin care vointa, devenita statala, obtine o (aina juridica adecvata. 5n sfarsit, notiunea de izvor al dreptului este utilizata si in alte sensuri. #sa de e'emplu, se considera ca politica constituie izvorul politic al dreptului, in sens ca autoritatea publica este cea care pandeste viitoarele norme juridice. &a fel si constiinta juridica este considerata ideologie a dreptului. 5n evolutia sa dreptul a cunoscut urmatoarele forme de e'primare !izvoare formale" obiceiul juridic !cutuma" practica judiciara si precedentul judiciar doctrina contractul normativ actul normativ obiceiul juridic !cutuma" 5n succesiunea istorica izvoarele de drept, obiceiul juridic ocupa, fara indoiala, primul loc. 6biceiul este cea mai originala forma a manifestarii a vointei sociale. C(iar in formele cele mai rudimentare, primitive de convetuire umana gasim unele reguli, care nu sunt impuse, in mod e'pres, dar de fapt sunt respectate aproape din instinct. #ceste reguli apar prin respectarea constanta a unor acte, repetari carora li se impune o obligativitate. =lementul lor material, central il constituie repetarea constanta. 6 repetare constanta, nu este suficienta ca fapta sa se transforme in obicei juridic. 7ecanismul trecerii unui obiect din sistemul general al normelor sociale in sistemul izvoarelor dreptului este marcat de doua momente importante fie ca statul sanctioneaza !recunoaste " un obicei si-l incorporeaza intr-o norma oficiala4 fie ca obiceiul este invocat de parti ca norma de conduita in fata unei instante de judecata si aceasta il valideaza de regula juridica. 5n epoca medievala numarul cutumelor a sporit si mai mult incat s-a pus problema sistematizarii lor. $unt cunoscute asemenea culegeri de cutume cum ar fi : 6glinda sa'ona: din .+0>4:6glinda svaba: .+?0-.+@+4 : #sezamintele lui &udovic cel sfant: .+?>. 6biectul, desi e'trem de rar, mai continue si in zilele noastre, mai ales in statele ce tin civilizatia juridica romanogermanica. -ractica juridica si precedentul judiciar !jurisprudenta" -ractica judecatoreasca, denumita si jurisprudenta, este alcatuita din totalitatea (otararilor judecatoresti, pronuntate de catre instantele de toate gradele, pe baza interpretarii si pentru aplicarea legii. #ceasta activitate se manifesta in mod evident indata ce viata sociala a iesit din faza pur instinctiva, cerand adoptarea unei decizii. Audecatorul care aplica normele juridice constata in ce masura problema aparuta se incadreaza in sistemul normelor juridice e'istente. 5n acelasi timp, activ...