Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PROCESUAL PENAL SI CRIMINALISTICA

Referat:
Elemente de fotografie judiciara

A efectuat : Cociul Daniela A verificat : Mihail Chirila, Lector universitar

Chisinau, 2013
1

Cuprins:
Scurt istoric privind fotografia judiciar Importana fotografiei judiciare Noiuni introductive Clasificarea fotografiei judiciare Fotografia judiciar operativ
a) Fotografia locului faptei b) Fotografia de identificare dup semnalmente c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activiti de urmrire penal

Fotografia de examinare
a) Fotografia de examinare n radiaii vizibile b) Fotografia de examinare n radiaii invizibile c) Microfotografia i holografia

Concluzii
Bibliografie

1. Scurt istoric
Fotografia judiciara a fost folosita in anul 1840, n nchisoarea din Bruxelles, de poliia belgian, dup metoda Daguerre. Prima dagherotipie a fost obinut n anul 1822 de ctre Louis-Jacques Maude Daguerre i Nicephore Niepce, dar anul oficial al descoperirii fotografiei este considerat 1839, cnd marele savant Francois Arago a fcut o comunicare n acest sens la Academia de iine din Paris, atribuindu-i meritul doar lui Daguerre. Elementul principal al dagherotipiei este constituit dintr-o foi subire de argint aplicat pe o plac de cupru; placa astfel combinat se supune unui tratament cu vapori de iod, la o lumin foarte slab, rezultnd iodura de argint. Placa acoperit cu iodur de argint, sensibil la lumin, este introdus ntr-un aparat fotografic i impresionat 3-45 minute, obinndu-se o imagine latent, care se developeaz cu vapori de mercur. Iodura de argint neimpresionat este eliminat cu hiposulfit de sodiu sau clorur de sodiu (sare de buctrie). Imaginea se obine n pozitiv direct, avnd dezavantajul c nu se pot scoate copii ca dup negative (Mircea Novac). n majoritatea rilor anglo-saxone, inventatorul fotografiei este considerat Sir Fox Talbot, care a perfecionat, n 1844, procedeul fotografic pozitiv negativ prin folosirea unei hrtii translucide. Ideile fundamentale ale fotografiei n culori au fost elaborate n anul 1869 de ctre francezii Ducos du Hauron i Charles Cros. Primele servicii specializate sunt consemnate n Chicago (1855) i Paris (1872). Fotografia judiciar va fi perfecionat de Alphonse Bertillon, dup anul 1879. R.A.Reiss, 1911: Fotografia judiciar...va permite magistratului nsrcinat cu ancheta de a avea n faa ochilor, n orice moment, imaginea exact a locului sau a locurilor unde s-a svrit crima.

2.Importana fotografiei judiciare


nsemntatea fotografiei judiciare este subliniat de Camil Suciu: Aplicarea metodelor fotografice n diferite activiti de cercetare criminalistic s -a impus datorit: Rapiditii cu care se pot fixa imaginile diferitor obiecte sau persoane ce intereseaz cercetarea Exactitii cu care sunt fixate detaliile Obiectivitii cu care este redat imaginea, excluznd eventualele interpretri subiective Oglindirii generale a tuturor obiectelor prinse n cmpul fotografiei, indiferent de gradul de importan care li s-ar acorda pentru moment Evidenei probatorii i caracterului demonstrativ al oricrei imagini fotografice. S ne amintim aprecierea lui Confucius: O imagine valoreaz mai mult dect 10.000 de cuvinte.

3.Definiii
Fotografia este tehnica fixrii imaginilor pe un strat fotosensibil, prin reaciile fotochimice produse n substana sensibil din acest strat. De la grecescul photos-lumin +graphen a nregistra. Fotografia judiciar reprezint totalitatea metodelor fotografice aplicate n cercetrile criminalistice, att n munca de teren ct i n activitatea de laborator, prin adaptarea la necesitile de cercetare a metodelor folosite n tehnica fotografic (Camil Suciu), iar profesorul Emilian Stancu o consider ansamblul de procedee tehnico-tiiifice, necesare investigrii, fixrii i redrii rezultatelor cercetrii criminalistice sub forma imaginilor fotografice.

4. Clasificarea fotografiei judiciare


Fotografia judiciar operativ (de fixare) a) Fotografia locului faptei b) Fotografia de identificare dup semnalmente c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activiti de urmrire penal

Fotografia de examinare
4

a) Fotografia de examinare n radiaii vizibile b) Fotografia de examinare n radiaii invizibile c) Microfotografia i holografia

4.1 Fotografia judiciar operativ(de fixare).


Prin aceste fotografii se fixeaz locul faptei i mprejurimile, precum i probele materiale existente n perimetrul su. Sub aspect procesual, ele constituie o parte integrant din procesul-verbal de cercetare a locului faptei, bucurndu-se de aceeai for probant. n cazurile deosebite, cum sunt omorul, accidentele rutiere, navale i aeriene, incendiile soldat cu victime omeneti, tlhriile .a., cercetarea locului faptei nu mai poate fi conceput fr executarea de fotografii, crora li se adaug filmarea sau nregistrarea pe band videomagnetic, devenite i ele indispensabile fixrii n condiii de maxim operativitate a rezultatlui cercetrii (Emilian Stancu). Fotografia judiciar operativ poate fi realizat prin urmtoarele procedee: * Procedeul fotografiei unitare, prin care se nregistreaz locul comiterii faptei pe un singur clieu, folosindu-se, n raport cu distana la care se afl subiectul de fotografia, un obiectiv normal de 50 mm distan focal, teleobiectiv (cnd nu se poate efectua fotografierea din apropiere), obiectiv superangular (cnd subiectul de fotografiat are dimensiuni mari, iar punctul de staie se afl la distan mic). Dac subiectul are dimensiuni mici, se folosesc inele intermediare. * Procedeul fotografiei panoramice se aplic atunci cnd subiectul de fotografiat, de regul locul faptei, are o ntinder e mare care nu permite dect o vizualizare parial prin fotografierea unitar. Se execut, succesiv, fotografii ale poriunilor subiectului, astfel ca fiecare imagine s conin o zon marginal a celei anterioare. Procedeul se realizeaz prin dou tehnici a) circular, cnd se alege un loc de staie care permite rotirea succesiv I n plan orizontal a aparatului fotografic pentru a cuprinde toate poriunile care ulterior se asambleaz i b) liniar, prin care se realizeaz imagini successive cu aparatul de fotografiat dispus perpendicular i deplasat lateral pe o linie imaginar paralel cu suprafaa subiectului. Aparatul se fixeaz pe trepied, la aceeasi distant de sol i de axa longitudinal a subiectului, respectndu-se, pentru toate imaginile, acelai timp de expunere i aceeai deschidere a diafragmei.

n laborator, pentur ambele procedee, fotografiile se realizeaz la aceeasi scar, cu acelai tip de hrtie fotografic i cu acelai timp de expunere i durat de developare. * Procedeul fotografiei la scar, care permite obinerea imaginii n mrime natural sau la o anumit scar, n raport cu dimensiunie subiectului. Se folosesc rigla sau metrul flexibil, aezate n acelai plan cu subiectul, iar aparatul de fotografiat va fi dispus perpendicul ar i la mijloc pe planul subiectului de fotografiat. De asemenea, se pot folosi benzi gradate, fixate sub subiect ori jaloane gradate, colorate n alb i negru din 50 n 50 cm. Fotografia judiciar trebuie s fie clar, cu o nuan i tonalitate natural, bine iluminat, s redea toate detaliile i s prezinte subiectul n dimensiuni i perspective corecte. Ea servete la fixarea de ansamblu a locului faptei, la delimitarea i msurarea acestuia, precum i la fixarea obiectelor purttoare de urme.

a. Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde


Fotografia de orientare sau de ansamblu Fixeaz imaginea de ansamblu, pentru identificarea i recunoaterea locului faptei dup puncte de reper sau de orientare, cum ar fi - pietre kilometrice, poduri, cldiri, copaci izolai etc., cile de acces ctre imobil, intrrile i ieirile. Se recomand s cuprind i o parte din drumul parcurs de infractor (dac este posibil). Tehnica folosit difer n raport cu natura locului cercetat (spatiu deschis sau loc deschis), fotografia putind fi realizata dintr-o singura imagine sau din imagini successive, care ulterior se unesc (fotografie panoramic liniara sau circular). Fotografia schi Privete, n exclusivitate, locul savirsirii faptei, cu toate caracteristicile sale. Se realizeaza in faza static a cercetarii locului faptei, cu aparatul situate la inaltimea medie a ochilor (circa 1,60 m) Fotografiile schita pot fi- unitare, in serie (mai multe fotografii din pozitii diferite), panoramice (liniare sau circulare), fotografii schita pe sectoare (care se redau portiuni ale locului faptei cu acelasi obiectiv, la aceeasi scara si in conditii similar de iluminare), fotografia schita incrucisata, care inlatura zonele oarbe. Fotografia panoramica liniara se realizeaza deplsindu-se aparatul pe o linie orizontala, iar cea panoramica circular prin rotirea aparatului pe trepied sau cu aparate special care au obiectiv rotativ. Se recomanda ca obiectele
6

principale, urmele descoperite si corpurile delicate sa fie marcate cu tablite numerotate. De asemenea, cadavrul va fi fotografiat atit in contextual obiectelor aflate in imediata apropiere, cit si separate. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict). Se face in faza static a cercetarii locului faptei, dintr-un plan perpendicular pe obeict, prin iluminare directa sau laterale. Obiectele principale se marcheaza cu numere, iar intre ele se aseaza o rigla, centimetru sau banda gradate, pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor. Fotografiile de interior necesita blitz, lampa, proiector si sursa cu diverse lungimi de unda (polilight). La exterior se foloseste lumina naturala, daca este suficienta. Daca cercetarea s-a facut noaptea, se recomanda reluarea fotografierii ziua Fotografia de detaliu Este specifica fazei dinamice a cercetarii cimpului infractional. Se recomanda sa se execute la o sara cit mai mare, pentru a se evidentia dtaliile unor urme cu dimensiuni reduse. Detaliile sunt fotografiate din apropiere, cu sursele de luminadispuse lateral si in spatele aparatului fotografic. Linga detaliu se aseaza o unitate de masura la o scara cit mai mare. Fotografierea se efectueaza inainte de prelevarea urmelor. La obiectivul aparatului se adauga inele intermediare pentru o apropiere cit mai mare de urmele de dimensiuni mici. La aparatele modern, inelele sunt inlocuite cu obiectivul zoom. Aparatul trebuie plasat perpendicular pe urma. Fotografia de detaliu se poate interfera cu macrofotografia (mariri pina la 10x). Fotografia digitala Aparatul de fotografiar digital functioneaza ca un aparat classic, cu deosebirea c alumina este transformata in energie electrica intr-un sensor ( cip de silicon), dup care energia electrica este transformata in format digital si stocata pe un card de memorie. Rezolutia senzorului este listata in puncte de imagine denumite pixeli. Principala caracteristica a unui aparat de fotografiat digital consta in aceea ca ofera posibilitatea setarii calitatii imaginii inainte de realizarea fotografiei. Un aparat de fotografiat digital poate fi folosit si in modul acvatic si poate realiza fotografii in cascada si chiar secvente video cu sunet. Valorificarea fotografiilor se face prin conectarea aparatului de fotografiat la un computer sau prin folosirea unui cititor de carduri de memorie. Avantajele fotografiei digitale calitatea imaginilor, transmiterea rapida prin Internet la un laborator, stocare pe hard disk-ul unui computer, proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete. Fotografia digitala poate fi transmisa, de la locul faptei aflat la o distanta considerabil de sediul politiei, pentru ca suspectul sa fie dat imediat in
7

urmarire locala sau generala, cistigindu-se astfel un timp pretios pentru reusita investigatiei criminalistice.

Reguli speciale de fotografiere


Fotografierea cadavrelor Urmele sunt fotografiate dupa relevarea lor, cu apartul de fotografiat in pozitie plan paralela cu mijlocul material de proba. Cadavrele vor fi fotografiate in pozitia si in starea in care au fost gasite, cu aparatul dispus deasupra cadavrului intr-o pozitie plan paralela. Nu se recomanda fotografierea de la un cap la altul, pentru a se evita deformarile datorate perspective. Cadavrele inecatilor se vor fotografia mai intii in apa, si apoi pe mal. Cadavrele spnzurailor sunt fotografiate din fa, din spate i din prile laterale. Cadavele nghetate vor fi fotografiate in starea initiala si apoi dupa dezghetare. Cadavrele carbonizate vor fi fotografiate pe o suprafata alba. 1) Masuratori fotografice Masuratorile fotografice executate la fata locului sunt procedee de natura sa permita stabilirea dimensiunilor si distantei dintre diversele obiecte aflate in cimpul infractional, pe fotografiile executate cu prilejul cercetarii locului faptei. Masuratori fotografice cu ajutorul riglei gradate (fotografie bidimensionala). Rigla se aseaza in acelasi plan, parallel si cit mai aproape de obiect. Masuratori fotografice cu ajutorul benzii gradate. Masuratori tridimensionale, prin stereofotografie (cu aparate avind dou obiective la o distanta de 62 mm) sip e fotografii executate ocazional. Fotogrammetria, metoda preluata din topografie, care se bazeaza pe principiul stereofotografiei, (din doua unghiuri diferite se obtin simultan doua imagini ale aceluiasi obiect, cu doua camera de fotografiat dispuse la o distanta de 40 cm ale unui aparat de tip Wild. b. Fotografia de identificare dup semnalmente

Fotografia de identificare a persoanelor Se executa doua fotografii bust, din fata si din profil. In unele tari se folosesc si fotografii din semiprofil. Persoana va fi cu capul descoperit, fara ochelari, barbierita si pieptanata, cu urechea dreapta descoperita. Fotografia se executa la scara 1/7.
8

Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscuta nainte de fotografiere, cadavrul se toaleteaza- fata va fi spalata de urme de snge sau de murdarie, plagile vor fi cusute. Ochii vor fi tratati, injectindu-se o solutie de apa cu glicerina in spatele globului ocular, iar daca sunt distrusi sau lipsa, vor fi inlocuiti cu ochi de sticla. Tesuturile tumefiate vor fi ameliorate prin incizii in interiorul gurii. Fata se unge apoi cu vaselina si se pudreaza cu talc. Daca este posibil, cadavrul va fi fotografiat pe scaun, cu ochii deschisi indreptati in fata, daca nu, cadavreul va fi fotografiat in pozitie culcata. Fotografia de urmarire Are menirea sa surprinda infractorii in flagrant delict sau in derularea unor activitati ilicite. Se executa in conditiile prevazute de lege, cu aparate special, de format mic, camuflate in obiecte de uz personal (poete, umbrele, ochelari, brichete, ceasuri), fara stirea persoanei urmarite.

c. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala


Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei Sub raport ethnic, fotografia poate fi- de orientare, schita, a obiectelor principale i de detaliu. Distingem, astfel, fotografia locului perchezitionat (de orientare), fotografia locului unde au fost ascunse obiectele descoperite (se aseamana cu fotografia obiectelor principale) i fotografia obiectelor descoperite (va reda fiecare obiect n mod izolat). N cazul obiectelor mare se face cite o fotografie separate, iar pentru cele mici se pot face si fotografii commune, daca nu isi pierd detaliile. Obiectele vor fi fotografiate in locurile cele mai illuminate pentru a pune in evidenta toate detaliile vizibile cu ochiul liber. Fotografiile fac parte integranta din proceusl verbal intocmit pentru efectuarea perchezitiei. Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii Fotografia de fixare se foloseste pentur a ilustra constatarile din procesul verbal. Locul reconstituirii, in ansamblul sau, nu va fi fotografiat decit daca prezinta interes pentru interpretarea unor detalii. Fotografia va surpinde numai momentele esentiale- patrnderea infractorului in locul comiterii faptei, activitatile concrete executate, momentul iesirii etc. Pe imagine nu trebuie sa apara decit persoanele implicate in cauza. Daca reconstituirea se repeat, nu este necesar sa se execute de fiecare data fotografii.

Fotografia de fixare a rezultatelor prezentarii pentru recunoastere Prezinta caracteristicile unei fotografii schita unitara, combinata cu o fotografie de detaliu, executata cu aparatura normala.

4.2Fotografia judiciara de examinare


Se executa numai in conditii de laborator, de catre experti criminalisti, cu aparatura speciala. Fotografia judiciara de examinare se clasifica in : Fotografia de examinare n radiatii vizibile, care, dup metoda folosita, se clasifica astfel - Fotogrfia de ilustrare - Fotografia de comparare - Fotografia de umbre - Fotografie de reflexe - Fotografia de contrast - Fotografia de separare a culorilor Fotografia de examinare in radiatii invizibile - Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete - Fotografia de examinare in radiatii infrarosii - Fotografia de examinare in radiatii Roentgen, gamma, beta i neutronice. Microfotografia i holografia a. Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile Fotografia de ilustrare. Are rolul sa fixeze imaginea initiala, dimensiunile si forma probei materiale care urmeaza a fi examinata. Se folosesc aparate de fotografiat obisnuite, la care se pot monta inele pentur marirea distantei focale a obiectivului.Acest procedeu se aplica in domeniul cercetarii inscrisurilor si al expertizei unor corpuri delicte. Fotografia de comparare se aplica in aproape toate formele de cercetare criminalistica, de la identificarea unor urme de picioare, miini, mijloace de transport, instrumente de spargere, pina la fotografia caracterelor grafice si in microfotografie. Se obtine prin confruntarea imaginilor, prin suprapunerea imaginilor si prin stabilirea continuitatii liniare (juxtapunere).
10

Fotografia de umbre se realizeaza prin fotografierea obiectului examinat, intr-o camera obscura, la o lumina cu raze paralele ce cad asupra lui sub un unghi ascutit. Aceasta metoda permite evidentierea detaliilor aflate in relief, precum si a traseelor de adincime (texte scise cu creionul si apoi sterse prin radiere). Fotografia de reflexe se bazeaza pe capacitatea suprafetei unui obiect de a reflecta lumina in mod diferit, datorita diferentelor de netezime (cercetarea falsurilor comise prin razuire, spalare ori relevarea textelor ramase prin detasarea suportului, evidentierea urmelor latente, de suprafata, situate pe suprafetele lucioase, netede, urme papilare pe geam, pe luciul mobile ). Imaginile sunt realizate cu camera fotografica plasata perpendicular pe obiect si sursa de lumina orientata sub un unghi ascutit, fasciculul de lumina reflectinmdu-se de pe urma pe suprafata lucioasa. Fotografia de contrast permite evitarea unor detalii imperceptibile cu ochiul liber, prin cresterea contrastului imaginii, care se realizeaza prin - Folosirea materialelor fotosensibile cu un grad mare de contrast si prelucrarea acestora in revelatori de contrast - Diafragmarea obiectivului fotografic la luarea imaginilor prin diapozitivare - Suprapunerea imaginilor - Pe cale chimica Fotografia separatoare de culori serveste la relevarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului unui inscris etc., greu vizibile cu ochiul liber. Se folosesc filtre care retin culoarea complementara lor. b. Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete (U.V) Se realizeaza prin aplicarea metodei fluorescentei sau a razelor reflectate, cu filtre corespunzatoare. Metoda fluorescentei consta in iluminarea obiectului examinat cu o sursa de raze ultraviolete, intr-o camera obscura. n fata obiectivului se plaseaza un filtru, de preferinta de culoare galbena, care impiedica patrunderea razelor ultraviolete, astfel ca doar obiectul examinat este iluminat, nu si materilele fotosensibile din aparatul fotografic. Prin metoda razelor ultraviolete reflectate obiectul examinat se lumineaza cu un izvor obisnuit de lumina, iar in fata obiectului se asaza un filtru ultraviolet car va permite trecerea doar a razelor ultraviolete. Pentru asigurarea claritatii se va reduce tirajul camerei cu aproximativ 1/10. Domenii de aplicare a radiatiilor ultraviolete (Emilian Stancu)
11

- Relevarea si cercetarea urmelor (de miini, probe biologice, urme organice etc.) - Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu arme de foc - Descoperirea falsurilor prin inlaturare de text (la inscrisuri, la picturi) - Prevenirea si descoperirea furturilor, organizarea prinderii in flagrant pentru acte de coruptie etc. Fotografia de examinare in radiatii infrarosii Se folsoeste un izvor obisnuit de lumina si un filtru care retine razele vizibile, asezat in fata obiectivului sau a sursei de lumina. Filmele sunt hipersensibilizate cromatic pe cale industriala sau in conditii de laborator. Aparatele de fotografiat pot fi de tip obisnuit. Domenii de folosire: - Cercetarea documentelor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea textului. Refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisuri arse sau degradate. Cercetarea cernelurilor sau a trasaturilor de creion la falsul prin adaugare sau prin copiere. - Stabilirea autenticitatii unor opere de arta (picturi, timbre de valoare). - Descoperirea de urme suplimentare in balistica judiciara (inele de frecare, tatuajul, inelul de afumare). Descoperirea unor urme metalice ( in explozii, spargeri). - Executarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ (de urmarire in conditii de intuneric, ceata sau fum, descoperirea tatuajelor inlaturate sau a unor cocatrici). - Organizarea pazei si supravegherii unor locuri si obiecte cu ajutorul dispozitivelor electronooptice. Fotografia de examinare in radiatii roentgen, gamma, beta si neutronice - Radiatiile X (roentgen) se utilizeaza la examinarea interiorului corpului uman sau animal ori a interiorului unor obiecte (valize, genti), depistarea urmelor de miini, a unor urme suplimentare in balistica, examinarea operelor de arta, efectuarea unor analize spectrale, precum si a microradiografiilor. - Radiatiile gamma sunt utilizate la cercetarea interiorului unor corpuri metalice (arme, ncuietori) - Fotografiile in radiatii beta sunt folosite in cercetarea hirtiei si cernelurilor, precum si in traseologie (urme materiale sau microurme). - Radiografia cu neutroni se utilizeaza de data recenta, in descoperirea stupefiantelor si in depistarea substantelor explozive. c. Microfotografia si holografia
12

Microfotografia fixeaza rezultatele cercetarii la microscop. Se realizeaza fie prin utilizarea unor aparate care au obiective cu distante foarte mici (pentru marimi de 30x), fie prin folosirea unor aparate optice de mare grosisment (microscoape prevazute cu camera foto proprie). Holografia constituie o metoda de inregistrare si redare integrala a obiectelor sau a intrgului cimp fotografiat, prin intermediul undelor de lumina de tip laser. Inregistrarea se face fara aparat de fotografiat, iar imaginile sunt tridimensionale. Holografia poate fi utilizata la ficarea in relief a locului faptei si in traseologie, pentru descoperirea urmelor.

Concluzii: Reliefnd totalitatea tipurilor si genurilor de fotografii pasibile de efectuat n cadrul cercetarii la faa locului, la efectuarea percheziiei, i n alte situaii considerate necesare, aduc ferma convingere c fotografia judiciar rmne a fi un mijloc sigur i mereu actual, indubitabil necesar n cadrul cercetrii criminalistice. Datorit posibilitilor de a reflecta anturajul care se cere a fi fotografiat n toat amploarea, complexitatea formelor, nalimilor, prilor, obiectiv , rapid i exact, fotografi a judiciar comport o importan necombtut n toate sferele sociale, am putea chiar susine i n special la identificarea fptuitorilor i descoperirea infraciunilor la etapa cercetrii criminalistice. Or, n decursul vieii suferim mult fie din cauza celor nvechite, fie din cauza celor prea noi. (Goethe)

13

Bibliografie Constituia RM din 29.07.94 Dictionarul Explicativ Roman (DEX) Simion Dora, Criminalistic, Chiinu 2011 Gheorghe Golubenco, Studiu monografic, Chiinu,2008 Criminalistic- obiect, sistem, istorie Emilian Stancu, Gabriel Ion Olteanu, Bucureti, 2007 Codul de Procedur Penal, din 14.03.03, n vigoare 12.06.03. Emilian Stancu, Bucureti 1997, manual Criminalistic. Emilian Stancu, Tratat de criminalistic, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2002

14