Sunteți pe pagina 1din 9

PROCESUL DE NVMNT CA ACT DE COMUNICARE

Cuprins

Didactica t !ri " n ra#$ a pr!c su#ui d %n&$'$()nt* Pr!c su# d %n&$'$()nt ca r #a'i pr dar %n&$'ar &a#uar * Pr dar a* n&$'ar a* E&a#uar a Pr!c su# d %n&$'$()nt ca act d c!(unicar * + d,-ac. + d,/!r0!rd 1i-#i!"ra/i

23 Didactica t !ri " n ra#$ a pr!c su#ui d %n&$'$()nt Pr!c su# d %n&$'$()nt este un ansamblu de aciuni exercitate n mod contient i sistematic de ctre educatori asupra educailor, ntr-un cadru instituional organizat, n vederea formrii personalitii acestora n concordan cu cerinele idealului educaiei. Procesul de nvmnt este considerat cea mai nalt form de organizare i desfurare a educaiei, determinat de prezena educatorului, ca persoan investit de societate i pregtit special pentru conducerea acestui proces. Didactica este ramura pedagogiei care studiaz procesul de nvmnt. n semnificaia iniial, didactica avea nelesul de !arta de a-i nva pe alii", apoi a primit nelesul de teorie a procesului de nvmnt, care sintetizeaz toate datele cu semnificaie pedagogic ale altor tiine #psi$ologia, sociologia, teoria comunicrii, teoria informaiei .a.% i ofer o imagine de ansamblu asupra procesului de nvmnt, n ceea ce privete obiectivele, principiile, coninuturile, metodele, mi&loacele, formele de organizare i de evaluare. Procesul de nvmnt este un proces de cunoatere, dar cun!a4t r a didactic$ are aspecte deosebite de cele ale cun!a4t rii 4tiin'i/ic , astfel' 1. n procesul de nvmnt se transmit cunotine sistematice, cunoscute de mult de omenire. (mul de tiin ns scruteaz necunoscutul, caut noi adevruri, noi explicaii. n nvmnt este indicat s li se prezinte elevilor adevruri verificate i validate de comunitatea oamenilor de tiin. ). *avantul are metode de cercetare i aparatur adecvat, cerceteaz realitatea prin eforturi personale, genernd adevruri n mod creator. +levul este de regul asistat i ndrumat de un cadru didactic, iar rezultatul ce trebuie atins e rareori surprinztor. ,. -ile parcurse de cercettori sunt sinuoase, cu multe ncercri i erori. +levul este pus la curent cu adevrurile tiinei pe calea cea mai scurt, fr a se relua traseele genetice ale informaiei respective. .. n nvmnt se urmrete formarea capacitilor cognitive, aptitudinale i atitudinale ale elevilor, iar cercettorii trebuie s posede de&a aceste capaciti. /. Procesul de nvare presupune i o etap de fixare, de consolidare a cunotinelor prin repetiii, acest parcurs fiind destul de palid, c$iar inexistent n cazul cercetrii tiinifice. n lucrrile de didactic din prezent, pedagogul I!an 5in"a afirm c n procesul didactic, momentele cunoaterii sunt urmtoarele' 1. contactul cu izvoarele cunoaterii #sub form real, iconic sau simbolic%0 ). efectuarea operaiilor de generalizare i prelucrare a cunotinelor, pentru a le da noi structuri0 ,. formarea priceperilor, deprinderilor, obinuinelor0 .. aplicarea n practic a cunotinelor nsuite i a deprinderilor formate anterior0 /. fixarea cunotinelor i consolidarea deprinderilor0 1. controlul i evaluarea rezultatelor procesului de nvmnt. 2cest model al cunoaterii permite adaptarea strategiei didactice la necesitile fiecrui elev, pentru a asigura eficiena nvrii colare. 3oate acestea sunt exemple de modaliti de abordare a procesului de nvmnt, aprute de-a lungul timpului, care completeaz i perfecioneaz zestrea didacticii i ofer profesorilor o baz tiinific n efortul lor de dezvoltare a personalitii elevilor. Procesul de nvmnt se deruleaz n mod probabilistic, ca rezultat al unei succesiuni aleatoare de factori aleatori, didactica urmrind s determine care este posibilitatea cea mai eficient de mbinare a acestor factori ntr-o situaie concret. nvmntul funcioneaz ca un sist (6 cu o structur complex, un ansamblu de componente interdependente, care acioneaz ca un tot unitar' /#u7 d intrar #structur' resurse umane, resurse materiale, resurse de timp%0 pr!c su# d %n&$'$()nt #predare 4 nvare 4 evaluare%0 /#u7 d i 4ir #produs' promoii de absolveni formai, educai%. )

n raport cu procesul de nvmnt, celelalte componente ale sistemului sunt considerate factori, condiii, cauze, care influeneaz att predarea, nvarea, ct i evaluarea, determinndu-le calitatea i eficiena. 2cest sistem are un caracter desc$is, n sensul c funcionarea lui depinde de influena unor factori de ambian, de mediu, de context i orice modificare a uneia dintre componente altereaz funcionarea tuturor celorlalte. 5n element definitoriu este conexiunea invers, ce semnaleaz eventualele discrepane ntre rezultatele obinute i cele anticipate i ateptate, aceast informaie fiind utilizat pentru a ameliora din mers procesul de nvmnt, pentru optimizarea funcionrii, mbuntirea rezultatelor, corectarea greelilor, depirea dificultilor de nvare. 83 Pr!c su# d %n&$'$()nt ca r #a'i pr dar %n&$'ar &a#uar 6deea de proces de nvmnt invoc ntotdeauna o dualitate, existena unor fiine care provoac, impun o sc$imbare #educatorii%, precum i existena unor fiine aflate n dezvoltare, care nu numai c suport sc$imbarea, dar c$iar se implic activ n actul sc$imbrii #educaii%. +ste vorba de sc$imbarea n timp, spaiu i form a experienelor de cunoatere, afectiv-emoionale i acionale ale elevului, astfel nct s determine sc$imbri n comportament, n structura cunotinelor, a abilitilor intelectuale sau motrice. n cadrul acestui proces unitar, putem distinge trei categorii de aciuni specifice' predarea, nvarea i evaluarea, acestea contopindu-se ntr-un ntreg, care asigur realizarea sarcinilor nvmntului, c$iar dac au finaliti, motivaie i metodologie distincte. 7ie c se desfoar prin alternan, fie n condiii de simultaneitate, ele sunt inseparabile, ca pri integrante ale aceluiai sistem. predarea 8ar, dei relaia dintre predare i nvare este una de tip cauz 4 efect, demersul nu este totui linear, n sensul c un anumit tip de predare nu genereaz automat un anumit tip de nvare. Predarea singur, indiferent ct de bun ar fi, nu duce n mod automat, de la sine, la efectele de nvare ateptate, ci rezultatele predrii sunt condiionate de calitatea nvrii, precum i de intervenia altor factori implicai n desfurarea procesului. 2stfel, succesele i eecurile trebuie puse att pe seama muncii cadrelor didactice, ct i pe seama efortului individual al elevilor i pe seama influenelor altor factori, cu rol pozitiv sau negativ. 93 Pr dar a 8ac nvarea de tip colar nsemn sc$imbarea comportamentului elevilor ca urmare a tririi unei experiene organizate pedagogic, pr dar a nseamn tocmai provocarea sc$imbrii a ceea ce exist n ceea ce trebuie s existe, anga&nd elevii ntr-o nou experien de cunoatere, de trire sau de aciune. 2stfel, a preda nsemn' a prevedea #planifica, proiecta% producerea sc$imbrii0 a preciza natura sc$imbrii dorite #precizarea obiectivelor urmrite%0 a determina coninutul acestei sc$imbri #cognitiv, afectiv, psi$omotor%0 a organiza i diri&a producerea sc$imbrii0 a asigura condiiile care favorizeaz apariia sc$imbrilor respective0 a controla i aprecia nivelul la care se realizeaz sc$imbrile dorite0 a interveni ameliorativ pentru optimizarea producerii sc$imbrilor. Predarea nu mai este privit n prezent exclusiv ca o problem de comunicare, conform rolului tradiional al profesorului de a transmite verbal cunotine, ci include i probleme de organizare i conducere a activitii de nvare a elevilor, ceea ce presupune o succesiune de !p ra'ii: stabilirea direciilor nvrii0 realizarea contactului elevilor cu materia de studiat0 ,

organizarea activitilor de nvare i a condiiilor care faciliteaz forma de nvare dorit0 impunerea succesiunii fazelor i evenimentelor de nvare #gradarea sarcinilor, dozarea efortului%0 diri&area experienelor de nvare0 stimularea interesului, ncura&area efortului de nvare, asigurarea deplinei participri a elevilor0 asigurarea reinerii i a transferului de informaie n situaii noi0 aprecierea rezultatelor, evaluarea progresului0 corectarea greelilor sesizate0 ameliorarea, reglarea mersului nvrii.

;3 n&$'ar a n&$'ar a poate fi definit ca o sc$imbare n comportamentul individului, atribuit unei experiene trit de acesta ca rspuns la influenele mediului. 2ceast sc$imbare are o mare valoare adaptativ, conferindu-i individului o mai mare capacitate de aciune asupra mediului su de via. Prin urmare, datorit nvrii nu se acumuleaz doar informaii, ci se formeaz gndirea, sentimentele, voina, este deci antrenat ntreaga personalitate. *e disting dou forme ale nvrii' n&$'ar s!cia#$ #spontan, neorganizat, realizat prin influenele mediului familial, profesional, .a., cu urmri mai ales n plan motivaional, afectiv, axiologic%0 n&$'ar 4c!#ar$ #sistematic, organizat, realizat n instituii de nvmnt, cu efecte mai ales de natur intelectual%. nvarea este adesea ignorat de ctre profesori n timpul activitilor didactice la clas, cei mai muli dintre ei considernd c elevii i studenii trebuie s nvee acas. 7r a minimaliza rolul nvrii de acas, trebuie precizat c bazele nvrii colare se pun n clas, deoarece profesorul este cel care cunoate mecanismele psi$ologice ale nvrii, specificul disciplinei pe care o pred i i poate a&uta pe elevi i studeni s nvee eficient. Prin analogie cu stilurile de predare identificm i sti#uri d %n&$'ar , care se formeaz n timp i reprezint modalitatea preferat de un subiect pentru receptarea, prelucrarea, stocarea i reactualizarea a informaiei. 2ceasta are att o component genetic, ct i o component care se formeaz, ca urmare a participrii persoanei la activitatea colar. 8in punct de vedere al tipului de stimuli care determin n mod esenial nvarea, deosebim patru stiluri' Sti#u# auditi& #persoana nva ascultnd i vorbind, este eficient la discuiile de grup, verbalizeaz aciunile ntreprinse, cere explicaii, suport greu linitea n timpul nvrii%0 Sti#u# &i<ua# #persoana prefer s vad lucrurile sau desfurarea proceselor despre care nva, se folosete de desene, sc$eme, diagrame, $ri, ilustraii, este important s vad textul scris, i controleaz ambiana n care nva, recitete sau rescrie materialul pentru fixare, i decoreaz mediul ambiant%0 Sti#u# tacti# #are nevoie s ating, s se implice fizic n nvare, contientizeaz modalitile de comunicare nonverbal, descifreaz emoii i sentimente, se exprim cu multe gesturi, mimic, participare nonverbal intens%0 Sti#u# .in st <ic #nva mult din situaii la care particip, n care poate experimenta, luarea de notie este un act fizic, nu intelectual, deoarece nu le folosesc ulterior, se mic i se agit n timpul nvrii, nlocuiesc lipsa de activitate cu manifestri 9inestezice, fiind de multe ori catalogai cu tulburri de comportament%.

Profesorii ar trebui, pornind de la contientizarea stilului propriu n abordarea materiei respective, s-i nvee pe elevi cum s abordeze un coninut, cum se poate monitoriza i controla nivelul atins n nvare, cum se selecteaz i se utilizeaz informaiile relevante etc. n contextul de fa ne intereseaz nu aspectele nvrii n general, ci ale nvrii colare, care se petrece n condiiile ambianei activitii instituionale, ca rezultat al predrii. Prin urmare, nvarea poate fi privit n tripl ipostaz' ca proces, ca produs i n funcie de diveri factori. =3 evaluarea n accepiunea didacticii moderne, procesul de nvmnt ncorporeaz i o a treia activitate, cea de evaluare, care completeaz demersul ntreprins de cadrul didactic asupra elevilor. +valuarea i propune s determine valoarea rezultatelor nvrii, dar i valoarea proceselor de predare i de nvare, avnd un rol de supraveg$ere, de g$idare a activitii profesorilor i a elevilor. +valuarea devine acum un instrument de transformare a nvrii i a predrii, oferind informaii att despre rezultatele elevilor, ct i despre calitatea prestaiilor profesorului. n acest fel se completeaz demersul de intervenie a profesorului asupra elevilor, dar i al elevilor asupra profesorului. >3 Pr!c su# d %n&$'$()nt ca act d c!(unicar -omunicarea este o component vital a activitii de predare-nvare, iar reuita actului pedagogic este adesea dependent de calitatea comunicrii. *pecificul c!(unic$rii didactic const n' este acordat la realizarea unor obiective educative0 are un coninut purttor de instruire0 are efecte de nvare, de influenare a comportamentului individual i de grup0 genereaz educaie i dezvoltare, prin implicarea elevului n actul comunicrii. -omunicarea didactic poate fi prezent n urmtoarele /!r( ' Comunicare verbal #codat logic, dezvluind coninuturi i semnificaii, exprimat cu a&utorul limba&ului oral sau scris%0 Comunicare neverbal #necodat logic, constituit din exprimarea strilor afective, a reaciilor emoionale, a experienelor personale, a atitudinilor%0 se desfoar sub form paraverbal #caracteristicile vocii, accent, ritm, intonaie% i nonverbal #gesturi, mimic, postur%.

+xaminat prin prisma teoriei comunicrii, comunicarea didactic presupune existena urmtoarelor componente' +mitor0 :eceptor0 -anal de comunicare0 :epertoriul emitorului0 :epertoriul receptorului0 :epertoriul comun. 8ubla calitate de emitor i receptor pe care o au profesorii i elevii face posibil comunicarea autentic dintre acetia, ntreinerea comunicrii prin alternarea rolurilor. 8e asemenea, existena unui repertoriul comun ct mai vast face posibil comunicarea eficient.

ntrebarea care se pune este' !8e ce nu se produce uneori comunicarea dorit;". Pentru a rspunde, trebuie s analizm att factorii ce in de emitor, ct i cei care in de receptor, deoarece eficiena comunicrii depinde de' calitile transmisiei #structurarea logic a coninutului, claritatea, precizia, plasticitatea exprimrii, aspecte ce in de personalitatea profesorului, de calitatea relaiei dintre educator i educat, de contextul psi$osocial .a.%0 nivelul dezvoltrii psi$ice a receptorului, structurile mentale i lingvistice ale acestuia, gradul de implicare n actul comunicrii0 sistemul de codare 4 decodare #limba& accesibil, potrivit capacitilor elevilor, prezentarea mesa&ului n mod inductiv sau deductiv, n funcie de situaie%0 existena unei permanente conexiuni inverse #pentru armonizarea repertoriilor i pentru continua reglare i autoreglare a comunicrii%0 o cantitate optim de informaie #care s nu depeasc capacitatea de cuprindere a elevilor n condiiile unei activiti normale%, 6ntervenia contient a profesorului pentru a asigura caracterul formativ4educativ al procesului de nvmnt presupune' s pun n valoare ntreaga ncrctur etic, social, semnificaiile general umane i sociale ale coninuturilor ce se ve$iculeaz0 s acorde o atenie crescut seleciei, esenializrii, actualizrii, concretizrii informaiilor, pentru a se asigura primatul calitii asupra cantitii0 s aleg strategiile de predare 4 nvare din perspectiva obiectivelor formativ 4 educative, nu doar din perspectiva obiectivelor informative0 s se asigure o intens participare a elevului, nu ac$iziia pasiv a cunotinelor, ci o prelucrare personal a lor, exprimarea cu cuvinte proprii0 s se asigure o mai bun personalizare a predrii i nvrii, o mai bun adaptare la particularitile elevilor, la experiena lor de via. ?3 + d,-ac. Procesul de invatamant este un act de comunicare didactica iar aceasta presupune intalnirea celor doi actori, educatorul si educatul, in care fiecare si-a asumat un rol bine definit. :elatiile afective pozitive stimuleaza invatarea. 3rebuie sa tinem cont de faptul ca daca elevii sunt ascultati si educati sa intrebe, atunci se a&unge la o receptare activa si acceptare critica #in sens constructiv% a mesa&ului educativ, supus unei &udecati de valoare. 8e aceea, / d,-ac.,ul, ca forma de conexiune inversa, este un mecanism de reglare<autoreglare deosebit de important deoarece faciliteaza atat actul predarii, al comunicarii cunostintelor de catre instructor, cat si actul invatarii, al receptarii si asimilarii informatiei de catre elev<student. 2vand diverse sinonime #conexiune inversa, aferentatie inversa, retroactiune%, principiul feed-bac9ului este fundamentul pentru orice actiune eficienta intrucat asigura operativitatea informatiilor cu privire la efectul actiunii respective. 6n sistemele cibernetice si, in general, in orice sistem bazat pe autoreglare, comanda isi sc$imba modalitatile de a se organiza si desfasura in raport direct cu informatiile obtinute pe baza studierii efectelor actiunii anterior comandate. 6n acest fel, comanda insasi este comandata de propriul efect, iar sistemele care functioneaza pe baza principiilor comenzii si controlului se numesc, din acest motiv, sisteme cu autoreglare. Procesul de invatamant, in ansamblul sau, poate fi considerat un astfel de sistem cu autoreglare, intrucat el este un tip aparte de comanda si control, de dirijare permanenta a activitatii de invatare si formare a individului ca personalitate.. 1

5n mesa& oarecare, indiferent de continutul sau, afirma 6oan =icola >?@, devine mesa& didactic din momentul in care declanseaza, faciliteaza si stimuleaza procesul invatarii in concordanta cu variabilele pedagogice pe care le implica, diferite in functie de personalitatea celui care invata si de situatia concreta in care se deruleaza invatarea. 2ceasta inseamna ca, in afara unui cadru normativ specific, a legitatilor pe care le presupune actul sistematic de invatare, nici relatia de comunicare instructor-elev nu poate fi considerata o comunicare didactica autentica. 6ata de ce este insuficienta doar transmiterea informatiilor necesare elevilor, fara a ne preocupa de efectul pe care acestea il produc in plan formativ si cognitiv, fara a beneficia de informatiile cu rol reglator pe care le furnizeaza insusi procesul de invatamant. 8in aceasta perspectiva se poate aprecia, pe buna dreptate, ca principiul conexiunii inverse reprezinta o legitate a actului didactic, iar aplicarea sa pe intreg parcursul desfasurarii lectiei si, in general, a intregului proces de invatamant, se impune ca o necesitate obiectiva. Feed-back-ul, ca forma de conexiune inversa, este un mecanism de reglare/autoreglare care facilitea a atat actul predarii, al comunicarii cunostintelor de catre instructor, cat si actul invatarii, al receptarii si asimilarii informatiei de catre elev/student. 6ntrucat cunoasterea in cadrul procesului de invatamant se realizeaza pe fondul interactiunilor multiple si neunivoce dintre predare si invatare, dintre activitatea instructorului si cea a elevului, comunicarea didactica va avea un caracter bilateral, fiecare dintre cei doi poli ai procesului instructiv-formativ putand emite si receptiona informatie. 2tat emiterea cat si receptionarea informatiilor au insa sensuri diferite, puse in evidenta mai ales atunci cand analizam procesul de predare-invatare ca sistem, prin prisma celor doua importante atribute ale sale' 1.Comanda este cea care va asigura prelucrarea si transmiterea informatiei astfel incat sa se obtina cel mai bun efect in planul instruirii/formarii elevului! in acest ca , relatia instructor-elev va fi una directa, de la comanda la executie, avand astfel un caracter unilateral! ).Controlul este cel care urmareste modul in care efectul anticipat prin comanda s-a infaptuit, ca in care relatia instructor-elev se inversea a, fiind o relatie de la receptor la emitator, de la executie la comanda 6nterpretata din perspectiva comunicarii didactice, conexiunea inversa poate fi analizata in doua sensuri diferite, fiecare dintre acestea avand un rol aparte in cadrul acestui proces. a% Aiteratura de specialitate >1@, >B@, >C@ evidentiaza astfel existenta unui feed-bac9 ce regleaza mesa&ul didactic, activitatea de transmitere a informatiilor, dar si a unuia care regleza invatarea, receptarea si asimilarea informatiilor. 7eed-bac9-ul nu mai apare astfel doar ca un mi&loc eficient de reglare a mesa&ului didactic, ci si ca o modalitate specifica de autoreglare a invatarii. 6nstructorul isi regleaza in permanenta forma si continutul informatiei transmise si, in general, atitudinea sa fata de actul de predare in functie de modul in care este receptat mesa&ul sau de catre elev<student. 3otodata, elevul isi poate autocontrola actul de receptare a informatiei, de invatare pe baza reperelor oferite de catre cadrul didactic. in acest fel, insasi relatia interpersonala ce ia nastere intre cei doi agenti implicati in actul didactic, va capata noi valente si va conduce la performante scolare ridicate. b% -u privire la cel de-al doilea aspect supus analizei, literatura de specialitate interpreteaza actul invatarii nu numai dintr-o perspectiva praxiologica ci si una cibernetica. 2ltfel spus, activitatea de predare-invatare presupune nu numai o modalitate practica de realizare a acesteia, de ducere a ei la bun sfarsit, ci si o modalitate de control, la fel de bine structurata, care sa ne indice masura si eficienta cu care obiectivile actiunilor intreprinse au fost finalizate. 2ceasta este si semnificatia !cibernetica" pe care 6oan -erg$it #)DD1, p. )D% o atribuia metodei de invatamant utilizata de catre profesor in actul didactic >)@. +a trebuie sa reprezinte o te$nica de B

lucru care incorporeaza in sine' elemente de programare #a secventelor, operatiilor, comportamentelor etc.%0 elemente de comanda sau de diri&are a activitatii elevului<studentului0 elemente de legatura retroactiva #feed-bac9%. in aceasta acceptiune, metoda de invatare apare ca o modalitate de directionare a invatarii, prin interventia stimulativa a programarii, insotita de un control imediat si sistematic al rezultatelor partiale inregistrate #de evaluare% si de corectare si a&ustare a mersului mai departe a ciclului instructiv dat. -onvins de necesitatea realizarii feed-bac9-ului in activitatea de predare-invatare si mai ales de eficienta lui, :. Eucc$ielli afirma intr-o lucrare consacrata metodelor active in pedagogia adultilor ca !privarea de feed-back reduce invatarea la un discurs fara receptare, fara eficienta, frustrant pentru ambii parteneri, mai ales pentru elevi" >B@. "ata de ce situatiile de invatare in care lipseste, de pilda, comentarea raspunsurilor oferite de catre elev sau explicarea criteriilor in ba a carora a fost reali ata evaluarea, si, respectiv, acordata nota finala, nu pot asigura un grad de eficienta sporit activitatii de invatare. Practica adoptata de unii instructori de a solicita elevilor/studentilor reali area unor lucrari de seminar, cercetare etc!, fara a se ingriji apoi de aducerea acestora in fata clasei in timp util sau de a nu face comentarii si aprecieri asupra calitatii lor, nu poate asigura feed-back-ul necesar activitatii de invatare. Aa fel de importanta este, de asemenea, aplicarea corecta, cu obiectivitate, a sistemului de pedepse si recompense, apelul la obiectivitate si responsabilitate in actul notarii. 6ncura&area, lauda, acordarea notelor mari sau, dimpotriva, observatiile, acordarea notelor mediocre sau nesatisfacatoare isi indeplinesc functia educativa doar atunci cand sunt utilizate in conformitate cu principiile docimologice. Eai mult, luarea in consideratie pe parcursul evaluarii si a altor indicatori, altii decat cunostintele acumulate, cum ar fi comportamentul, atitudinile manifestate de catre elevi<studenti, gradul de incorporare a unor valori etc., ofera instructorului posibilitatea de a da mai multa consistenta feed-bac9-ului didactic realizat. @3 + d,/!r0!rd . *e utilizeaza tot mai mult, in ultimii ani, conceptul de feed-forFard care desemneazao forma specifica de retroactiune. 8aca feed-bac9-ul reprezinta modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate, feed-forFard-ul reprezinta modalitatea prin care anticiparea finalitatii redevine cauzalitate >1@. Prin intermediul acestui tip de retroactiune, instructorul poate adapta din mers actul de comunicare didactica pe baza sesizarii anticipate a posibilitatilor care apar si care prefigureaza atingerea sau nu a finalitatii scontate. 2stfel, cele doua forme de conexiune inversa se completea a reciproc# fie instructorul va actiona mai intens atunci cand re ultatele elevilor/studentilor la examene sunt nesatisfacatoare $feedback%, fie va actiona preventiv, anticipand o evolutie catre astfel de re ultate $feed-for&ard%! 6ndiferent insa pe care dintre cele doua modalitati de actiune se va pune accentul, important este ca in activitatea de predare-invatare, beneficiile pe care utilizarea lor le aduce atat instructorului cat si elevului<studentului sa fie apreciate in mod obiectiv si, in consecinta, sa nu fie negli&ata insemnatatea lor pentru calitatea actului didactic.

Gibliografie >1@. Gaban, 2. #coord.% #)DD1%, -onsiliere educationala, +ditura Psinet, -lu&-=apoca0 >)@. -erg$it, 6. #)DD1%, Eetode de invatamant, +ditura Polirom, 6asi0 >,@. -retu, 8. #coord.% #)DD/%, Pedagogie' formarea initiala a profesorilor, +ditura 5niversitatii !Aucian Glaga", *ibiu0 >.@. -ucos, -. #1CC1%, Pedagogie, +ditura Polirom, 6asi0 >/@. 8avid, +. #)DD1%, intrebari si raspunsuri pe teme pedagogice, +ditura 5niversitatii !Aucian Glaga", *ibiu0 >1@. 6acob, 6. #1CC?%, -omunicarea didactica in Psi$opedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, +ditura polirom, 6asi0 >B@. Eucc$ielli, :. #1C?)%, Eetode active in pedagogia adultilor, +ditura 8idactica si Pedagogica, Gucuresti0 >?@. =icola, 6. #1CC1%, 3ratat de pedagogie scolara, +ditura 8idactica si Pedagogica, Gucuresti0 >C@. Poenaru, :., *ava, 7. #1CC?%, 8idactogenia in scoala. 2specte deontologice, psi$ologice si pedagogice, +ditura 8anubius, Gucuresti.