Sunteți pe pagina 1din 32

SANATATEA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA COPIII PRESCOLARI

NUTRITIA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA COPII


Ce este alimentatia rationala si ce alimente sunt necesare in dieta copilului? O dieta sanatoasa, rationala, include o varietate de alimente care ofera copilului energia si nutrientele necesare unei dezvoltari psihosomatice normale. O alimentatie corespunzatoare nu semnifica doar consumul unor "alimente sanatoase", putand fi consumate o varietate de alimente atat timp cat dieta ramane variata, echilibrata si este consumata in cantitati moderate. Copii, prezinta chiar de la nastere un mecanism intern de reglare al consumului de mancare, astfel ca nou nascutii si sugarii au capacitatea de a semnala aparitia foamei (de obicei prin plans) si de asemenea stiu cand sunt satui si astfel se opresc din alimentare (prin controlul unor semnale interne care indica satietatea). Odata cu inaintarea in varsta copii au capacitatea de a-si doza alimentele in functie de necesitatile fiziologice specifice varstei. Cum pot mentine parintii o dieta sanatoasa a copilului? Cand vine vorba despre o alimentatie sanatoasa, responsabilitatile sunt impartite intre parinti si copil, astfel ca indiferent de greutatea copilului (normo, sub sau supraponderal) sunt recomandate urmatoarele: * parintii trebuie sa ofere copilului o paleta cat mai variata de alimente impartite pe mese si ore regulate. Parintii trebuie sa impuna copilului doar orarul (mese regulate) si tipul alimentelor consumate * copilul, poate decide singur cantitatea consumata, este indicat ca acesta sa fie lasat sa manance pana se satura.

!upa o perioada de educare alimentara (stabilirea unui orar al meselor), copilul va invata singur cat si cand poate sa manance. "n timp acestia vor evalua si optiunile unei alimentatii sanatoase, vor putea selectiona anumite alimente, de asemenea se vor obisnui cu obiceiurile alimentare familiale. Parintii pot sustine alimentatia rationala si echilibrata a copiilor precum si dobandirea unor obiceiuri sanatoase, prin urmatoarele: # stabilirea unui program privind timpul liber, in special folosirea calculatorului sau privitul televizorului. Organizatiile internationale de pediatrie recomanda un timp de ma$im % ore pe zi, alocate unor astfel de activitati. Parintii trebuie sa educe copii prin implicarea lor in alte activitati precum sportul, desenul sau cititul * activitatea fizica regulata trebuie sa fie o actvitate de rutina in sanul familie *sunt recomandate pe cat posibil mesele regulate la care iau parte toti membrii familiei, incercand sa se creeze o atmosfera placuta, pozitiva * controlul medical regulat, cu monitorizarea taliei si greutatii corporale si stabilirea unei diete adecvate in functie de acesti parametrii. REGIMUL ALIMENTAR &egimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. !ieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei medii de viata.

!ieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. 'a trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice ale organismului copilului . O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si numarul de portii. !upa varsta de % ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta. O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-circulatorii. "n cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale. (pecialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. !esi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru. O dieta nesanatoasa poate e$pune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina ), vitamina *+, acidul folic, calciul si fierul.

Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. ,evoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de -.. mg/zi la 0 luni, de +.. mg/zi la 1% luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1%.. mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza. *ranza reprezinta si o sursa importanta de vitamina ), sodiu si in cantitati mici, de vitamina *. )lte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume. "n ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, se$, rata de crestere si dezvoltare, depozitele minerale pree$istente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv. Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.

PIRAMIDA ALIMENTARA
Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. 2tilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare. Alimentele sunt aran ate in piramida, de la baza spre !arf, in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel: *- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat) acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele comple$ului * (tiamina, niacina, acid folic)

(e recomanda consumul a +-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 1.. grame de orez gatit) *- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate %-0 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic, potasiu *- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine (e recomanda %-3 portii a cate 4.-1.. grame/zi -pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci) datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina !, (e recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza)

*- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele


reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. "n aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.

PRINCIPII DE ALIMENTATIE SANATOASA LA COPII


5usturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista, deci este foarte important sa se formeze inca de la varste fragede obiceiuri alimentare sanatoase. !e pilda, preferinta pentru consumul abundent de sare (aceasta avand un rol important in aparitia hipertensiunii arteriale) se formeaza in prima parte a copilariei. 6ot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in grasimi. (tudiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de obezitate se datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de calorii (multe dulciuri si grasimi) si isi au originea in copilarie. ! Caracteristici in alimentatia copilului a" ,evoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta. b" 2n copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite. c" )portul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard. "! Principii in alimentatia copilului )limentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de %- de luni implica respectarea unor principii de baza si anume: a" )sigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare. b" )sigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar. c" Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.

#! Reguli generale pri$ind alimentatia copiilor in crese% unitati de in$atamant sau alte tipuri de colecti$itati #1$ Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului. #%$ 7eniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in ane$ele nr. 3 si nr. -, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. !e e$emplu, pentru un program scolar de + ore, se recomanda o gustare care sa asigure 1.8 din ratia energetica zilnica. #&$ "n alcatuirea meniului unui copil peste % ani se va utiliza piramida alimentara(, cuprinsa in ane$a nr. 0) a" Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva. b" O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment e$primata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca. c" in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, se$, dezvoltarea corporala si gradul de activitate. #'$ (e va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (e$. 9a micul de:un nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul % preponderente cu glucide - cereale, ca de e$emplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume). #($ (e vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect e$citant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (e$. "ahnie de fasole cu iaurt sau cu compot). #)$ 7ancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau pra:ite.

#*$ 7eniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe. #8$ (e interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp &! Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli' a" )limentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua. b" 7asa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat. c" 6rebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit. d" Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi. e" )limentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare. f" Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului o modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului. g" 7asa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes. (! Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli' a" sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere b" sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia, c" sa asigure un aport de fier de ; - 10 mg de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole si alune cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi

d" 5ustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime, e" (a asigure o hidratare corespunzatoare varstei. 7aterial preluat de pe site-ul 7inisterului (anatatii si completat

Strategii de alimentatie sanatoasa pentru copii Alimentatia adec!ata si dieta echilibrata sunt cei mai importanti factori in dez!oltarea armonioasa a copiilor

'$ista cinci strategii prin care se poate imbunatati dieta copilului si de a-l incura:a sa capete niste obiceiuri alimentare sanatoase: 1. Organizarea meselor in familie in mod regulat. %. (ervirea de alimente si gustari variate. 3. Parintele un model pentru copii: -. 'vitarea certurilor pentru mancare. 0. "mplicarea copiilor.

1. 7esele in familie 7esele in familie sunt un ritual placut atat pentru copii, cat si pentru parinti. Celor mici le place siguranta oferita, iar parintii lor au posibilitatea de a tine pasul cu ce se intampla in viata de familie. "n plus, aceste intalniri la ofera ocazia parintilor sa vada ce mancaruri le plac celor mici si care nu sunt pe lista lor de favorite. (-a descoperit ca acei copii care iau masa in familie: mananca mai des fructe, legume si cereale nu consuma prea multe gustari nesanatoase au sanse reduse sa fie atrasi in capcana fumatului, a tigarilor de mari:uana sau a bauturilor alcoolice "7PO&6),6 implicarea copilului in pregatirea mesei evitarea certurilor si a moralei in timpul mesei aceasta trebuie sa fie un moment de calm si de bunastare Ce poate fi considerat "masa de familie"< Orice moment in care copilul si parintii stau impreuna la masa, petrecand timp de calitate si discutand despre lucruri importante, dar care nu produc atmosfera neplacuta. (e mizeaza pe alimentele sanatoase si nutritive in cadrul acestor mese si se alege un moment in care toata lumea sa poata fi prezenta. %. &ezervele de mancare sanatoasa Copiii, in special cei mici, vor manca orice gasesc acasa. !e aceea este foarte important sa fie controlate mereu rezervele de mancare si sa se aibe gri:a ca ele sa contina doar gustari si alimente sanatoase. Sfaturi generale: "ntroducerea fructele si legumele in rutina zilnica, incercand sa se atinga nivelul de 0 serviri pe zi =acilitarea accesului copilului la gustari sanatoase, tinand la indemana fructe si legume spalate si gata de a fi mancate alte gustari acceptate sunt iaurtul, pasta de alune sau castane, telina, biscuitii din cereale integrale si branzeturile

(ervirea de: carne macra slaba si alte surse bune de proteine, ca ouale sau nucile )legerea painii integrale sau cereale complete, pentru ca astfel cel mic va avea necesarul de fibre asigurat 9imitarea aportul de grasimi evitand pra:elile si alegand variante sanatoase, ca frigerea, fierberea, gratarul sau gatitul cu aburi 9imitarea proviziile de gustari nesanatoase si cu putina valoare nutritiva, ca chips-urile si bomboanele a nu se elimina complet aceste placeri ale copiilor, pentru ca ei se vor simti privati astfel modalitatea cea mai buna este aceea de a le transforma in "gustari de ocazii speciale" 9imitarea rezervelor de sucuri dulci - fie carbogazoase, fie din fructe, dar cu zahar adaugat serveste lapte si apa in schimb 3. Parintele un model pentru cei mici din familie Cel mai bun mod de a incura:a alimentatia sanatoasa este ca si parintele sa se hraneasca astfel. Copiii vor urma intotdeauna modelul adultilor pe care ii vad in fiecare zi. 7ancand fructe, legume si gustari cu valoare nutritiva, le vor transmite celor mici mesa:ul corect. O alta modalitate de a fi un e$emplu bun este sa se limiteze portiile de mancare si sa n u se e$agereze niciodata. !iscutii despre cum este sa simti ca ai "burta plina", mai ales daca copiii sunt mici. (e poate spune: "' delicios ce mancam, dar simt ca m-am saturat, asa ca ma voi opri". (a se incerce sa nu se cada in in e$trema cealalta. Parintii care tin mereu diete si cure de slabire pot sa le imprime si copiilor aceleasi sentimente negative. )titudine trebuie sa fie deschisa si pozitiva atunci cand vine vorba despre mancare. -. 'vitarea certurilor intimpul mesei 7ancarea poate deveni usor o sursa de conflict. Parintii bine intentionati se pot afla in situatia de a-si mitui copiii sau de a se targui cu ei sa manance lucruri sanatoase. O strategie mai buna ar fi de a le oferi copiilor posibilitatea de a controla ce mananca, dar, in acelasi timp, de a limita mancarea accesibila in casa.

Copiii vor putea decide urmatoarele lucruri: daca le este foame, ce aleg sa manance din felurile oferite si cand sunt satui. Parintii sunt totusi cei care decid ce feluri de mancare le sunt disponibile copiilor, atat in timpul mesei, cat si in rest. &'529" "7PO&6),6' (tabileste un program de alimentatie predictibil. Copiilor le place sa stie la ce sa se astepte. ,u forta copiii sa termine tot din farfurie. )stfel vor invata sa treaca peste sentimentul de satietate, ceea ce nu iti doresti. ,u iti mitui copiii cu mancare si nici nu ii rasplati in acest mod. 'vita sa folosesti desertul ca premiu pentru cei ce au terminat de mancat tot. ,u folosi mancarea ca pe un mod de a-ti arata afectiunea. Cand vrei sa le arati ca ii iubesti, imbratiseaza-i, ofera-le timp sau lauda-i pentru ceea ce au facut. 0. "mpicarea copilului 7a:oritatea copiilor adora sa decida ce se va manca la cina. 'ste bine sa se vorbeasca despre alegerile alimentare si despre o dieta echilibrata. 2nii copii vor vrea chiar sa a:ute la cumparaturi si la pregatirea mesei. Profita de"n aceste momente trebuie sa profitam si sa invatam copilul sa se uite la eticheta produsului cand se afla in magazin. "n bucatarie,se da celui mic sarcini potrivite pentru varsta lui astfel, nu va e$ista riscul accidentarii si nici copilul nu se va simti depasit de situatie. 9a sfarsitul mesei, sa nu uitam sa il laudam . Pranzul de la gradinita este un alt moment important, in care cel mic poate invata despre alimentatia sanatoasa. 7ai mult decat atat, daca il poate face pe copil sa se gandeasca ce va manca la pranz, s-a facut de:a primul pas in a-l convinge sa se alimenteze sanatos. 9a magazin, cand facem cumparaturi, cautam impreuna alimente gustoase, hranitoare si care se pot ambala usor. "nca un motiv important pentru a ii implica pe copii in aceste decizii: ii va a:uta sa ia singuri decizii privind alimentatia lor.

Cel mic nu va prefera in mod automat o salata in locul cartofilor pra:iti - totusi, obiceiurile alimentare sanatoase create la o varsta frageda vor dura toata viata. +apriciile alimentare ale copiilor

5eneralitati &efuzul de a incerca alimente noi apare frecvent la copii cu varste intre % si + ani, desi nu e neobisnuit nici pentru un copil de 1;-%- de luni, si se manifesta prin refuzul efectiv al copilului de a-si diversifica dieta. )cesta va consuma acelasi tip de alimente la fiecare masa si poate a:unge sa refuze chiar si produse care anterior ii placeau. )lte obiceiuri alimentare ce pot alarma parintii includ teama de alimente noi sau refuzul complet de alimentare. !esi aceste obiceiuri alimentare ingri:oreaza parintii, specialistii considera ca adoptarea lor reprezinta, de fapt, incercarea copilului de a-si manifesta independenta si fac parte dintr-o etapa normala de dezvoltare. "n perioada prescolara, procesul de crestere somatica a copiilor inregistreaza o aparenta incetinire, iar apetitul lor poate fi mai diminuat. 9a aceasta varsta par a fi mai interesati in a descoperi lumea incon:uratoare decat de a se hrani corespunzator. )cest lucru poate sa ii ingri:oreze, uneori, mai mult decat este cazul, pe parinti. "n cazul in care copilul incepe sa refuze consumul unor alimente diversificate si doreste sa isi centreze regimul pe un singur tip de mancare, specialistii recomanda parintilor sa continue sa-i ofere copilului (atat timp cat este hranitor), insa pot incerca sa-i adauge acestuia si alte produse.

)ceasta este o metoda menita sa determine copilul ca in timp, sa consume si alte alimente, si altfel sa adopte o alimentatie corecta si sanatoasa. Cauze 7otivele pentru care se poate instala aceasta monotonie in alimentatia copilului sunt multiple, insa specialistii considera ca sunt centrate de dorinta copilului de a-si manifesta independenta. '$pertii au observat ca momentul in care copilul incepe sa isi impuna preferintele culinare coincide cu o perioada in care el nu e$ercita nici un fel de influenta hotaratoare sau vreun control larg asupra lumii din :urul sau, dar este capabil sa constientizeze ca prin refuzul sistematic de a se supune parintilor ii poate deran:a pe acestia. )stfel, se poate a:unge chiar in situatia in care copilul se foloseste de refuzul de a accepta o alimentatie diversificata in scopul de santa: emotional.

,ecomandari
Parintii confruntati cu o astfel de situatie sunt sfatuiti sa nu acorde prea multa atentie acestor capricii deoarece cu cat li se va da mai multa importanta, cu atat vor dura mai mult sau chiar se vor amplifica. 6ot ce trebuie sa faca este sa fie atenti ca alimentele consumate sa fie nutritive si sanatoase. Copilul nu isi va corecta singur comportamentul daca adultul de langa el este prea dur sau prea permisiv. "n acest sens, parintele ar trebui sa instituie un orar pentru mese si gustari, dar nu trebuie sa oblige copilul sa manance ce nu doreste.

Chiar si in aceste situatii parintii detin controlul in legatura cu diversitatea nutrientilor oferiti copiilor. 'i sunt sfatuiti sa continue sa realizeze regimul alimentar zilnic al copiilor respectand sugestiile din piramida alimentelor. Oferindu-i copilului o gama larga de alimente, parintele ii lasa acestuia libertatea de a alege e$act ce ii place, satisfacandu-i in acelasi timp si nevoia de a lua decizii independente. Cu timpul, copilul a:unge sa resimta si el monotonia din alimentatie si va cere singur diversificarea ofertei culinare. )stfel copilul simte ca ia singur hotarari ce il privesc direct si isi dezvolta si obiceiuri nutritionale sanatoase. Pot e$ista zile in care copii sa manance mult mai putin decat de obicei (spre ingri:orarea imediata a parintilor). )ceasta nu este o situatie alarmanta, deoarece el va recupera necesarul caloric consumand alimente in e$ces zilele urmatoare. Copiii cu un stil de viata sanatos isi vor adapta singuri aportul alimentar in functie de nevoile energetice pe care organismul lor le resimte. "n aceste situatii parintii sunt sfatuiti sa introduca in meniul copiilor si in orarul alimentar cat mai multe gustari (in principal bazate pe fructe, cereale integrale, lactate), pe langa cele trei mese obligatorii. >ariante de gustari: fructe proaspete, branzeturi, legume crude, cereale integrale, sand?ich-uri cu unt de arahide.

&ecomandari cu caracter general% de care parintii pot tine seama in ca)ul in care se con*runta cu o ast*el de situatie' - adultii trebuie sa ofere in permanenta e$emple copiilor in ceea ce priveste adoptarea unui stil de viata sanatos, iar obiceiurile alimentare nu fac e$ceptie - apetitul copiilor trebuie dezvoltat prin stimularea simturilor, deci, cu cat preparatele culinare sunt mai aromate, mai parfumate si ai aspectuoase, cu atat e$ista mai multe sanse sa atraga atentia si sa deschida pofta de mancare a copilului - parintii sunt sfatuiti sa introduca in alimentatia copiilor inca de la varsta de + luni, legume si fructe cat mai diverse, sub forma de piureuri - copiii nu trebuie fortati sa manance un aliment pe care nu il doresc sau cand simt ca nu le este foame - copiii nu trebuie incura:ati sa consume intre mese produse hipercalorice avand un continut ridicat de zahar, deoarece le va diminua pofta de mancare. -.P/,0A10 Parintii sunt sfatuiti sa nu ofere gustari copiilor cu mai putin de o ora inainte de ora mesei. 'ste important de inteles ca aceste capricii alimentare ale copiilor sunt considerate ca fiind normale doar daca dureaza 4- 1. zile. !aca insa, copilul refuza o alimentatie corecta mai mult de % saptamani, parintii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist.

0eama de alimente noi - neofobia alimentara


6eama de a incerca noi alimente este relativ larg raspandita in randul copiilor. Parintii sunt sfatuiti sa fie cat mai intelegatori cu copilul si sa nu il oblige sa accepte imediat un aliment nou introdus in dieta. !e obicei sunt necesare mai multe mese in cadrul carora copilul sa regaseasca noul aliment (de preferat gatit in forme diferite pentru a se putea decide care ii place mai mult). Parintii confruntati cu aceasta situatie ar trebui sa continue sa ofere produsul respectiv, precum si alimente cu care copilul este de:a familiarizat pana in momentul in care copilul a:unge sa se obisnuiasca. '$ista copii care pot fi determinati sa incerce un aliment nou daca li se sugereaza ca ar trebui sa guste cel putin o data fiecare tip de mancare din farfurie. 9a fel insa, e$ista si copii reticenti la astfel de sugestii din partea adultilor, caz in care specialistii recomanda parintilor sa nu insiste sau sa oblige copilul sa accepte alimentul daca acesta nu se simte pregatit. (unt multe situatii particulare in care copiii imita comportamentul adultilor iar refuzul lor de a accepta un aliment este generat sau intretinut de o atitudine asemanatoare cu cea a unui adult. 'ste important de retinut ca obiceiurile alimentare ale copiilor se modifica in timp, iar ceea ce la inceput nu le placea sau nu era consumat cu placere poate fi ulterior integrat in alimentatia zilnica relativ usor.

!esi obisnuirea copilului cu produse noi poate initial sa para un proces anevoios, pe termen lung, rezultatele sunt benefice atat pentru el (deoarece organismul sau beneficiaza de o gama variata de nutrienti) cat si pentru familia sa (deoarece pregatirea fiecarei mese nu va mai fi o corvoada). 2222 (tudii recente efectuate pe gemeni au demonstrat faptul ca teama de a incerca noi alimente are si o importanta componenta genetic.

,efuzul categoric de a manca


Copiii privesc in general refuzul de a consuma diverse alimente ca pe o modalitate e$celenta de a-si santa:a emotional parintii daca in timpul mesei copilul decide ca nu va manca ceea ce ii este servit si isi manifesta e$plicit preferinta pentru un alt fel de mancare, de cele mai multe ori mama ii va pregati felul preferat. )stfel copilul simte ca isi impune propria-i vointa si ca poate influenta si comportamentul celor din :ur. &efuzul acesta este un capriciu alimentar care, daca ii este indeplinit de prea multe ori, poate degenera, copilul incepand sa aiba pretentii din ce in ce mai e$agerate. !e aceea, specialistii recomanda parintilor sa ofere copiilor o gama cat mai variata de alimente, care sa le asigure necesarul caloric si nutritiv, sa le satisfaca in acelasi timp nevoia de nou si sa se adapteze gusturilor lui.

3ustarile
5ustarile sunt recomandate a fi introduse in meniul copiilor, acestea putand fi surse e$celente de nutrienti si energie daca au un continut sanatos si nu dezechilibreaza orarul propriu-zis al meselor. 5ustarile trebuie integrate in program astfel incat sa fie servite cu 1

ora si :umatate, ma$im 1 ora inainte de urmatoarea masa, altfel putand afecta negativ apetitul copilului, care nu va mai dori sa manance. 6otusi, gustarile nu trebuie sa fie confundate cu deserturi. O gustare sanatoasa este compusa din oricare din: fructe si legume proaspete, cereale integrale, branzeturi, dar si lapte, sucuri de fructe, piureuri de fructe, covrigei sau sand?ich-uri usoare. Cantitatea este si ea importanta: daca gustarea este abundenta, copilul isi va pierde pofta de mancare. 5ustarile pot fi alcatuite si din sucuri, insa in cantitate moderata, chiar daca cele naturale aduc nutrienti importanti (prea mult suc inseamna, de cele mai multe ori, prea mult zahar). (ucurile (si bauturile in general) ar trebui servite dupa masa pentru a nu influenta apetitul. -.P/,0A10 Parintii copiilor pretentiosi la mancare sunt sfatuiti, ca pana ce acestia isi dezvolta propriile preferinte culinare, sa le ofere o alimentatie sanatoasa, care sa fie echilibrata in principii nutritive (se recomanda evitarea dulciurilor), si care sa satisfaca necesarul caloric al organismului. !aca copilul a inceput de:a sa isi e$prime anumite preferinte, parintii ar trebui sa incura:eze noile obiceiuri, daca acestea sunt sanatoase. "n cazul in care copilul are tendinta de a e$agera in consumul dulciurilor, acestea ar trebui inlocuite cu fructe (care pot satisface nevoia de dulce). Copiii nu trebuie fortati sa consume produse cu care nu sunt obisnuiti sau pe care declara vadit ca nu le agreeaza, doar

pentru ca parintii le considera nutritive, ci trebuie sa aiba mereu o alternativa. (pecialistii avertizeaza ca prin fortarea unui copil sa consume un anumit aliment parintii ii pot afecta pe termen lung comportamentul alimentar (efectele putand fi resimtite chiar si la varsta adulta). "n schimb, daca copilul are in fata variante si alimente diverse, simte ca el este cel care isi hotaraste meniul, iar acest lucru ii ofera siguranta propriilor decizii, dar si puterea de a-si dezvolta obiceiuri alimentare sanatoase pe care le va promova in perioada adulta.

Cauze ale alimentatiei neadecvate


+are sunt cauzele unei diete sarace, neadec!ate4 2n numar mic al copiilor care au o alimentatie neadecvata atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, sunt diagnosticati cu diferite boli organice care interfera cu alimentatia normala, insa cauzele implicate in ma:oritatea cazurilor de alimentatie neadecvata sunt cele de ordin social (posibilitati materiale reduse) sau familiale (educatie inadecvata). 5i!ersitatea alimentatiei "n cazul in care copilul este e$pus unei alimentatii nesanatoase (gen fast-food, sucuri artificiale), acesta este tentat sa renunte la restul alimentelor, de aceea este important ca parintii sa ofere copilului o varietate cat mai mare de alimente sanatoase. ,ecesitatea alegerii alimentelor, este caracteristica copiilor a caror vointa nu este suficient de puternica pentru a refuza anumite produse alimentare.

Copii mananca de obicei ceea ce vor si nu ceea ce li se impune, in functie de optiunile care le sunt oferite. Statusul emotional Chiar si o tulburare emotionala trecatoare si minora (an$ietate, frica), poate sa declanseze o alimentatie e$cesiva sau dimpotriva insuficienta. Cantitatea alimentelor variaza in functie de varsta si efortul fizic zilnic (consumul de energie), astfel ca spre e$emplu acesta poate sa consume dimineata o cantitate mare de alimente, ca apoi seara sa manance mult mai putin acelasi copil poate sa inverseze cantitatile de alimente in urmatoarele zile in functie de efortul fizic depus.
Parintii trebuie sa accepte acest comportament alimentar, pentru ca este normal, in special in perioada de crestere astfel ca nu este indicata alimentatia fortata. Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze nici in cazul copiilor care au o dieta sanatoasa, dar redusa cantitativ, acestia avand nevoie de mai putine calorii pentru a-si desfasura activitatile zilnice obisnuite. De asemenea, alti copii de aceeasi varsta consuma cantitati mai mari de alimente decat in mod normal.

Consecinte ale alimentatiei neadecvate


O dieta neadecvata, este cauza cea mai frecventa a sindromului de malnutritie (afectiune caracterizata prin dezvoltate staturoponderala necorespunzatoare varstei, datorita deficitului alimentar de vitamine si nutriente alimentare). !e asemenea, alimentatia irationala poate duce la aparitia obezitatii, care are implicatii socio-emotionale si mai ales de sanatate, importante. +opii subnutriti - dezvolta imunosupresie dobandita (datorita deficitului de vitamine si nutrienti necesari unei bune functionari a sistemului imun), fiind astfel predispusi diferitelor afectiuni, in special infectioase.

+opii supraponderali - au un risc crescut de a dezvolta diferite afectiuni cronice (care apar la maturitate sau chiar in adolescenta tarzie), precum hipertensiune arteriala, dislipidemia (in special hipercolesterolemia), diabetul zaharat de tip % (aparut la maturitate si care se trateaza prin dieta alimentara sau antidiabetice orale, insulina fiind necesara doar in cazurile complicate si decompensate), astmul bronsic si apneea de somn (oprirea respiratiei pentru cateva secunde in timpul somnului, frecvent asociata cu obezitatea). +opii malnutriti - subponderali (in special copii cu tulburari de alimentatie), au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, amenoree (lipsa menstruatiilor) iar in cazuri severe disfunctii ale altor aparate si organe, precum inima sau ficatul.

Copii supraponderali
5ieta in cazul copiilor supraponderali 6ermenul de copil supraponderal sau de copil cu tendinta de a dezvolta obezitate este folosit de medici in cazul copiilor cu o greutate necorespunzatoare varstei si staturii lor. 5reutatea corporala este de obicei masurata prin calculul indicelui de masa corporala ("7C) care raporteaza greutatea la inaltime. "n cazul parintilor ingri:orati in legatura cu greutatea copilului este recomandat un consult medical (la medicul de familie sau medicul pediatru) in care sunt evaluati indicii de crestere si se discuta de asemenea despre obiceiurile alimentare ale copilului si despre istoricul medical al acestuia. "n cazul in care copilul prezinta de la nastere o valoare mare a indicelui de masa corporala, acest lucru nu trebuie sa-i ingri:oreze pe parinti, acestia fiind parametrii care se incadreaza in limite

normale intr-o populatie data. !aca indicele de masa coporala s-a modificat brusc in sens pozitiv, copilul are un risc crescut de a devenii supraponderal, de aceea este importanta monitorizarea regulata a parametrilor de crestere. -n cazul copiilor care au un istoric familial de obezitate riscul de a de!eni supraponderali creste odata cu !arsta" Copii supraponderali au de asemenea un risc crescut de a dezvolta in timp anumite afectiuni sau complicatii precum hipertensiunea arteriala sau diabetul. "n cazul in care medicul sugereaza o problema legata de greutatea corporala, acesta poate sa recomande consiliere nutritionala si un program zilnic de e$ercitii fizice. (unt de asemenea importante controalele medicale regulate pentru a putea observa din timp orice problema de sanatate asociata obezitatii. Abordarea copiilor supraponderali )sociatiile internationale de pediatrie si nutritie precum si organizatiile internationale de prevenire a bolilor cardiovasculare au pus la punct diferite protocoale destinate tratarii copiilor supraponderali. 6oate aceste ghiduri au in final un scop comun si anume: decat sa se e$ercite o presiune e$agerata asupra copiilor supraponderali in scopul unei pierderi semnificative in greutate este suficient sa se incerece mentinerea greutatii prezente ca apoi odata cu cresterea in inaltime sa se a:unga la parametrii costitutionali normali. !ietele cu o restrictie calorica severa sunt recomandate doar in cazul copiilor cu obezitate morbida ("7C @ 30, in mod normal "7C A%0).

+um pot fii a utati copiii supraponderali4 Parintii au o mare responsabilitate privind stilul de viata al copiilor. )limentatia echilibrata este elementul cel mai important in prevenirea obezitatii. Sunt recomandate urmatoarele: - eliminarea din dieta zilnica a bauturilor si alimentelor cu adaos de zahar (bauturi energizante, sucuri de fructe si cocteluri imbogatite cu zahar, dulciuri concentrate). )cest lucru este important in cazul copiilor a caror sursa energetica provine din consumul acestor produse alimentare, eliminarea lor are ca efect scaderea in greutate - interzicerea unor alimente nu are intodeauna efectul scontat, acest lucru sporeste curozitatea copilului, astfel ca acestia vor incerca sa consume aceste alimente pe ascuns ori de cate ori vor avea ocazia - responsabilitatile legate de pastrarea unei diete corespunzatoare trebuie impartite intre parinti si copii. Copilul poate sa aleaga liber dintre optiunile alimentare pe care i le ofera parintii - stabilirea unui orar regulat al meselor si evitarea gustarilor la ore nepotrivite este e$trem de importanta in mentinerea unei greutati corporale normale. Parintii trebuie sa stie sa dozeze principiile alimentare in functie de varsta si e$ercitiul fizic zilnic (de e$emplu, un e$ercitiu fizic e$cesiv necesita cresterea numarului de calorii) - este recomandata o diversitate cat mai mare a alimentelor care pot fi consumate.

Stabilirea unei diete corespunzatoare se poate realiza dupa ghidul piramidei alimentare #in acest ghid alimentele sunt clasificate si recomandate in alimentatie in functie de nutrientele si caloriile care le contin$: - continutul caloric al alimentelor servite la masa trebuie sa fie corespunzator varstei copilului pentru a evita cresterea anormala in greutate - evitarea compensarii unor activitati, cu diferite alimente - este recomandat ca desertul servit la sfarsitul mesei sa aiba un continut caloric redus (iaurt de fructe, salata de fructe) si sa fie evitat consumul dulciurilor concentrate (bomboane, caramele etc.). !e asemenea, este recomandat ca fiecare membru al familiei sa consume o singura portie de desert, astfel incat copilul sa nu fie tentat sa ceara o noua portie. 6ste recomandata gasirea unui echilibru, a unei balante intre alimentele consumate si efortul fizic depus de copilul supraponderal" Astfel se recomanda urmatoarele: - e$ercitiu fizic regulat si evitarea sedentarismului - reducerea timpului petrecut in fata televizorului si calculatorului precum si incura:area activitatiilor in aer liber - controlul medical regulat in special in cazul copiilor la care se suspicioneaza o afectiune asociata. Spri inul emotional si social al copiilor supraponderali Odata cu inaintarea in varsta copilul realizeaza singur importanta pastrarii unei greutati normale. (tatura longilina si greutatea corporala mica sunt idealurile societatii in care traim. 2n numar destul de mare de copii si adolescenti sunt nemultumiti de aspectul fizic general, lucru frecvent intalnit chiar si in randul copiilor care nu au probleme de greutate.

Copiii supraponderali sunt deseori tinta glumelor aparute in antura:ul acestora, lucru care afecteaza profund respectul de sine si poate da nastere unor tulburari psihice, precum depresia. "ndiferent de parametri fizici ai fiecarui copil, pediatrii recomanda parintilor sa incerce sa-i a:ute pe acestia in instituirea unei diete sanatoase si in acceptarea aspectului fizic al acestora. 5ez!oltarea unui stil de !iata sanatos, cresterea increderii in sine precum si acceptarea aspectului fizic se realizeaza prin: - evitarea criticarii in public a greutatii copilului. =elul in care parintii vorbesc despre aspectul fizic al copilului, fie in public, fie in particular, poate avea un impact neprevazut asupra asupra imaginii proprii. 'ste indicat ca in discutiile cu copilul sa i se e$plice acestuia importanta unei alimentatii echilibrate si astfel a pastrarii unei greutati normale - oferirea unui e$emplu pozitiv in legatura cu un stil de viata sanatos care promoveaza activitatea fizica regulata, evitarea sedentarismului, precum si mentinerea unei alimentatii sanatoase - incura:area copilului in participarea unor activitati e$tracuriculare, ca de e$emplu sportul sau lectiile de actorie. )ctivitatea fizica poate a:uta la intarirea fizicului, precum si in cresterea increderii in sine. Copilul poate sa incerce mai multe tipuri de activitati sportive, pana cand gaseste unul care il atrage in mod deosebit. 9ectiile de actorie sunt e$trem de utile in cizelarea personalitatii si cresc de asemenea stima de sine si increderea in sine - incura:area activitatilor sociale care au loc in comunitatile de provenienta, precum activitatile e$trascolare (cercuri de poezie,

pictura) sau implicarea in activitati religioase (corul bisericii) - atentie in selectarea alimentelor, uneori fiind indicat a:utorul unui specialist nutritionist pentru stabilirea unor ghiduri alimentare 7ista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor 1r" Alimente 7imita de la care crt" nerecomandate alimentele de!in nerecomandate 68emple de categorii de alimente care prin continut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate 1 Alimente cu continut mare de zahar* % Alimente cu continut mare de grasimi peste %. g/1.. g produs, din care, cumulativ: - grasimi saturate peste 0 g/ 1.. g produs : - acizi grasi trans peste 1g/1..g peste 10 g zahar/1..g produs - pra:ituri, - bomboane, - acadele, - alte produse similare - hamburgeri, - pizza, - produse tip patiserie, - cartofi pra:iti - alte alimente preparate prin pra:ire, - maioneze,

produs

- mezeluri grase - alte produse similare

&

Alimente cu continut mare de sare

peste 1,0 g sare/1.. - chips-uri, g - biscuiti sarati produs (sau peste - covrigei .,+g sodiu/1..g produs) - sticBs-uri sarate, - snacBs-uri, - alune sarate - seminte sarate, - alte produse similare

'

9auturi racoritoare**

Orice tip de bauturi racoritoare, cu e$ceptia apei potabile imbuteliate sau a apei minerale imbuteliate

Alimente cu

Peste %0.-3.. Bcal - orice tip de aliment pe care, continut ridicat unitatea de vanzare de prin continut, aduce un calorii pe unitatea de !anzare aport de calorii de peste 3.. Bcal pe unitate de vanzare

) *

Alimente neambalate***

)limente vrac - (andvisuri neambalate )limente care nu respecta prevederile C5 nr. 1.+/%..% privind etichetarea alimentelor, cumodificarile si completarile ulterioare

Alimente neetichetate****

# =ac e$ceptie fructele si legumele proaspete ## "n incinta scolilor se va vinde numai apa potabila sau minerala imbuteliata pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea. ### (e e$cepteaza bananele si citricele. #### Pentru crearea unor deprinderi nutritionale sanogene se recomanda etichetarea nutritionala. 1ecesarul zilnic de calorii, substante nutriti!e si elemente minerale pentru copii si adolescenti A" 1ecesarul zilnic de calorii si substante nutriti!e pentru copii si adolescenti Copii 1-3 ani 1 Calorii - necesarmediu1.3.. 1.;..%.-.. 3.1..3.0.. %.+.. %.;.. --+ ani % 4-1. ani 3 )dolescenti *aieti 11-1ani 10-1D ani 0 =ete 11-1ani + 10-1D ani 4

- variatiiposibile in functiede caracteristicileD..- 1.3..-1.4..- %.%..-3....- 1.;..- %....grupului1.;.. %.3..3.3.. 3.4.. 3.D..3.... 3.... Proteinetotale - necesarmediu ---01 g +1-4. g ;%-D- g 1.+-1%1 g 1%.-134g ;D-1.1 g D+-1.D g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric31-4. g ---D. g 0;-1%D g 40-1-- g 1.%-10% g +1-114g +;-114 g - 8 dinvaloarea calorica1--1+8 1--1+8 1--1+8 1--1+8 1--1+81--1+8 1--1+8 Proteineanimale - necesarmediu 31-3+ g -.--+ g -D-0+g 0%-00 g +.-+D g -D-00 g -;0- g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric%%--D g %D-0D g 30-44 g -1-4Dg 01-4+ g 3--+- g 3--0D g - 8 dincantitatea proteinelortotale4.8+08+.80080.8008 0.8 Proteinevegetale - necesarmediu 13-10 g %1-%- g 33-3;g 0--++ g +. - +D g -.--+ g -;00 g - variatiiposibile in functiede nivelul

caloricD-%1 g 10-31 g %3-0% g 3--+0g 01-4+ g %0-00 g 3--0;g - 8 dincantitatea proteinelor totale3.8308-.8-08 0.8 -08 0.8 9ipidetotale - necesarmediu -D-+. g 0;-+; g +0-44 g;3-1.. g D--113 g 4.-;- g 40-D. g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric3--44 g -%-;4 g -+-1.+ g 41-11D g ;1-1%+g -D-;4 g 0--D4 g - 8 dinvaloarea calorica30--.8 3.-308 %0-3.8%0-3.8 %0-3.8 %0-3.8 %0-3.8 9ipideanimale - necesarmediu 34--0 g ---01 g -D-0; g0;-4. g +.-4D g 0.-0D g 03+3 g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric%+-0; g 3%-+0 g 30-;. g 0.-;3g 04-;; g 34-+; g 3;-+; g - 8 dincantitatea lipidelortotale4084084084.8 4.84.8 4.8 9ipidevegetale - necesarmediu 1%-10 g 1--14 g 1+-1D g %0-3.g %;--4 g %.-%0 g %%%4 g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric;-1D g 1.-%% g 11-%+ g %1-3+g %--3; g 11-%D g 1+-%Dg - 8 dincantitatea lipidelortotale%08%08%083.8 3.83.8 3.8 5lucide

- necesarmediu 1-3-1+;g %%.-%-.g 3%%-301g -1+--0-g -4.-0%1g 3-D-3;.g34+--1.g - variatiiposibile in functiede nivelul caloric1..-%%%g 14--3.Dg %%;--;3g %D0-0-1g -.%-041g%-1--3Dg %+;--3Dg - 8 dinvaloarea calorica-0-038 0.-008 00-+.800-+.8 00-+.8 00-+.800-+.8 9" 1ecesarul zilnic de elemente minerale pentru copii si adolescenti 3rupa de !arsta 6lemente minerale Calciu =osfor 7agneziu =ier mg mg mg mg +opii . - 1% luni 1 - 3 ani - - + ani 4 - D ani 1. - 1% ani 9aieti 13 - 10 ani 1+ - 1D ani :ete 13 - 10 ani 1+ - 1D ani 11.. D.. 31. 10 1; 1113. 1-. 1%.. 1... 31. 1%.. 1... 33. 13.. 11.. 3+. 13 1+ 110 1-. 10. ;.. D.. D.. -.. -.. 0.. 4. 1%0 1;. %%. %4. 4 ; D 1. 1% 4 D 1. 1% -. +. ;. 1.. 1%. Einc mg "od mg

11.. 4.. 1%.. ;..