Sunteți pe pagina 1din 30

COLEGIUL TEHNIC ,,COSTIN D.

NENITESCU

PROIECT DE ABSOLVIRE A SCOLII DE MAISTRI Specializare: Mai !r" #eca$ic Ni%el &e cali'icare: ( a%a$ a!

Pr)'e )r i$&r"#a!)r: Pa"$ Lari a

A* )l%e$!: Pi+)c Gel" Maria$

CRAIOVA ,-./

TEMA PROIECTULUI: MECANISMUL DE DISTRIBUTIE

CUPRINS

Memoriu justificativ Cap.1 Mecanismul de distributie 1.1 Distributia prin supape 1.2. Constructia sistemului de distributie 1.2.1. Supapele 1.2.2. Ghidurile de supape 1.2.3. Arcurile supapelor 1.2.4. Scaunul supapei 1.2. . !achetii 1.2.". Culbutorii 1.2.#. Arborele cu came 1.2.$. Actionarea arborelui cu came Cap.2 %ntretinerea& ntretinerea& defectele in e'ploatare si repararea mecanismului 2.1. %ntretinerea mecanismuluide distributie 2.2 Defectele in e'ploatare ale mecanismului de distributie 2.3. (epararea mecanismului de distributie Cap.3 ).!.S.M. si *.S.% Cap.4 +iblio,rafie

MEMORIU JUSTIFICATIV
Apari-ia primelor automobile este str.ns le,at/ de descoperirea 0i perfec-ionarea ma0inii cu abur 0i a motorului cu ardere intern/ primele automobile au ap/rut pe la mijlocul secolului trecut 0i erau echipate cu motor cu abur iar spre sf.r0itului secolului& motorul cu abur 1ncepe s/ fie 1nlocuit cu motorul cu ardere interna. Aceste automobile erau prev/2ute cu ro-i f/r/ pneuri& aveau o transmisie simpl/& mas/ mare& iar vite2a de deplasare era foarte redus/. *rimele automobile au fost utili2ate 1n special pentru transportul persoanelor. 3n secolul nostru& 1ncepe folosirea ro-ilor cu pneuri& s4au perfec-ionat motorul cu ardere intern/ 0i transmisia& au crescut vite2ele de deplasare 0i s4a diversificat continuu construc-ia automobilelor. Motorul MA)4D 21 " 5M) este un motor cu aprindere prin compresie 1n patru timpi& cu 0ase cilindri 1n linie. 3nclina-i la 46 ,rade fat/ de vertical/& cu camer/ de ardere 1n capul pistonului& cu injec-ie direct/. 7 variant/ a motorului D21 " 5M8& care se folose0te la echiparea unor autobu2e& este motorul D21 " 5M8. Acest motor are cilindri tot 1n linie& dar dispu0i ori2ontal& fapt ce permite montarea acestuia sub podeaua autobu2elor. Din punct de vedere constructiv& cele dou/ motoare sunt identice& deosebindu4se doar prin modul de a0e2are a elementelor componente. 7 alt/ variant/ este 0i motorul D 21 " M!) $ turbo care& prin ata0area unei turbine antrenat/ de ,a2ele de e0apament& introduce aer sub presiune 1n timpul admisiei& m/rind 1n felul acesta puterea de la 1 $ 9: ;21 C*< la 1$$ 9: ;2 " C*<. Acestea au o construc-ie simplificat/ inclu2.nd 1n acela0i corp 0i alte componente. Mecanismul de distribuie este un sistem au'iliar al motorului cu ardere intern/& al motorului cu abur av.nd funcia de a corela umplerea a cilindrilor motorului cu amestec carburant& abur sau aer i de evacuare a ,a2elor arse sau a aerului. Mecanismul de distribuie se folosete la aproape toate motoarele cu ardere intern/ 1n patru timpi& mai puin la motorul :an=el i motoarele 1n doi timpi. S4a e'ecutat acest proiect deoarece e'emplifica importanta mecanismului de distributie in constructia de motoare pentru autovehicule.

Cap I. MECANISMUL DE DISTRIBUTIE


Si !e#"l &e &i !ri*"!ie reprezi$!a a$ a#*l"l )r0a$el)r #)!)r"l"i care a i0"ra "#plerea peri)&ica a cili$&ril)r c" a#e !e car*"ra$! a" aer i e%ac"area 0azel)r &e ar&ere &i$ cili$&rii #)!)r"l"i, i$!r1) a$"#i!a )r&i$e &e l"cr". Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti>

mecanismul acre comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare ale cilindrilor? colectorul de ,a2e care distribuie si transporta ,a2ele proaspete intre cilindrii motorului si colectea2a ,a2ele de ardere din cilindrii& transportandu4le in atmosfera? amorti2orul de 2,omot.

De obicei& ultimele doua parti se tratea2a la instalatia de alimentare. *entru comanda deschiderii si inchiderii orificiilor de admisiune si evacuare se distin, trei procedee& denumite corespun2ator> distributie prin supape& distributie prin sertare si distributie prin lumini. *rimele doua procedee impun utili2area unui mecanism distinct de comanda a distributiei. 8ltimul procedeu reali2ea2a comanda orificiilor cu ajutorul mecanismului biela4manivela prin intermediul direct al pistonului.

1.1. DISTRIBUTIA PRIN SUPAPE


Distributia prin supape se clasifica in functie de po2itia supapelor fata de a'a cilindrului in trei sisteme si anume>

sisteme cu supape laterale& la care supapele sunt ase2ate lateral in blocul cilindrilor? sistemul cu supapa in chiuloasa& la care supapele sunt ase2ate in corpul chiuloasei& deasupra pistonului? sistemul mi't& la care supapele sunt ase2ate o parte lateral in blocul cilindrilor& iar o parte in corpul chiuloasei deasupra capului pistonului.

%n raport cu sistemul cu supape laterale& sistemul de distributie cu supape in chiuloasa pre2inta unele avantaje si anume> forma mai compacta a camerei de ardere& ceea ce duce la pierderi mai mici de caldura si la reali2area unui raport de compresiune mai mare? randament volumetric mai mare cu 16426@ la puterea ma'ima? detonatia este mai putin frecventa? ,radul de umplere creste cu 416@ la cuplul motor ma'im? turatia motorului creste cu 26436@ la 5

puterea ma'ima? reducerea consumului specific de combustibil cu 41 @ la 166 =m. *rincipalele elemente ale distributiei prin supape sunt>

supapele& care obturea2a orificiile de admisiune si evacuare ale cilindrilor? arcurile& care mentin supapele pe scaun?

Fig. 1.1. Sisteme de distributie a motorului in patru timpi. a. arborele de distributie ;sau arborele cu came< pe care se ,asesc camele ce comanda miscarea supapelor? b. mecanismul de transmitere a miscarii de la arborele cotit la arborele de distributie.

Di !ri*"!ia c" "pape la!erale (fig. 1.1.a) este formata din supapa 2& montata in blocul cilindrilor 1 si mentinuta pe scaun de catre arcul 5& actionata de catre cama 4& montata pe arborele cu came& prin intermediul tachetului 3. Se observa din fi,ura ca scaunul supapei este montat in blocul cilindrilor& chiuloasa 6 fiind mai inalta& deoarece trebuie sa acopere si scaunul supapei. Di !ri*"!ia c" "pape i$ c+i"l)a a (fig. 1.1.b) este formata din ,hidul supapei& montat in chiuloasa 6& care acopera numai blocul cilindrilor 1& supapa 2& apasata pe scaunul sau de catre arcul 3& culbutorul 4 ce se poate roti in jurul a'ului fi' 5& tija impin,atoare 7& apasata in mod permanent de catre arcul 8& pe tachetul 9. cama 10& si arborele cu came 11.

1.2. CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE


Din punct de vedere functional& or,anele sistemului de distributie (fig. 1.2) se impart in doua ,rupe>

,rupa supapei& cuprin2and> supapa& ,hidul supapei& arcurile si piesele de fi'are? ,rupa or,anelor de actionare a supapei& cuprin2and> arborele cu came. !achetul& tija si culbutorul.

1.2.1. SUPAPELE
S"papele "$! )r0a$e ale i !e#"l"i &e &i !ri*"!ie c" a2"!)r"l car)ra e &e c+i& i e i$c+i& )ri'iciile &e i$!rare a 0azel)r pr)a pe!e i &e ie ire a 0azel)r &e ar&ere. Deschiderea supapelor se face prin intermediul camelor& iar inchiderea (fig.1. 3) prin actiunea arcurilor. !inand seama de conditiile de lucru& fata de constructia supapei se impun urmatoarele cerinte> re2istenta mecanica ridicata la temperaturi inalte de functionare si ri,iditate seperioara. Supapa (fig.1. 4) se compune din> talerul 1 cu fateta tronconica 2 si tija sau coada 3. Aocasul 4 serveste pentru piesele de fi'are a arcurilor. Bateta tronconica 2 cu inclinatie de 36C sau 4 C constituie suprafata de rea2em cu care se asea2a pe scaunul supapei. !ija supapei are rolul de ,hidare a miscarii supapei& culisand cu frecare usoara& intr4un locas numit ,hidul supapei& reali2and astfel miscarea a'iala in locasul sau.

Fig. 1.2. Partile componente ale sistemului de distributie: 1 D pinionul arborelui cu came? 2 D brida? 3 D rondea? 4 D fusuri? D e'centric pentru comanda pompei de ben2ina?" D came de evacuare? # D came de admisiune? $ D bucse pentru fusuri? E D supapa de admisiune? 16 D ,hidul supapei?11 D disc? 12 D arc? 13 D a'ul culbutorilor? 14 D culbutorilori? 1 D surub de re,laj? 1" D suportul a'ului culbutorilor?1# D mecanism de rotatie a suipapei de evacuare? 1$ D supapa de evacuare? 1E D tija impin,atoare? 26 D tachet? 21 D pinion de antrenare a pompei de ulei.

Fig 1.3. Sistemul de distributie cu supape in chiuloasa: 1 D capatul tijei supapei? 2 D a'ul culbutorilor de evacuare? 3 si " D culbutori? 4 D arbore cu came? D a'a culbutorilor de admisiune? # D contrapiulita? $ D surub de re,lare? E D chiulasa? 16 D supape.

!alerul poate avea forma plana& conve'a sau concava. %n ,eneral& pentru supapele de evacuare se utili2ea2a talerul conve'& iar pentru supapele de admisiune cu diametrul mare talerul concav.

Fig. 1.4. Tipuri de supape: a D cu taler plan? b D cu taler concav? c D cu taler racit cu sodiu? d D cu taler conve'.

%ntrucat supapa trebuie sa reali2e2e etanseitatea atat cu scaunul cat si cu ,hidul supapei& suprafata de ase2are si cea a co2ii care se prelucrea2a foarte fin prin rectificare. %n scopul maririi re2istentei la u2ura& supapele de evacuare se acopera cu un strat d,ros de 1 D 1& mm de stelit ;aliaj anticorosiv de colbat& Folfram& crom& etc.< pe fateta talerului si la e'tremitatea tijei& iar tijele se nitrurea2a sau se cromea2a dur. Aa motoarele puternice solitcitate termic& supapele de evacuare se pot supraincal2i. *entru indepartarea acestui pericol& supapele de evacuare sunt e'ecutate cu cavitati in tija si in taler& care se umplu partial cu sodiu (fig. 1.4 c) sau alte substante cu punct de topire sca2ut pentru a transporta ;in stare lichida< caldura de la talerul fierbinte la tija.

1.2.2. GHIDURILE DE SUPAPE


G+i&"l "papei are r)l"l &e a c)$&"ce "papa i$ #i carea a al!er$a!i%a i !)!)&a!a &e a " "ra racirea ace !eia. Ghidul supapei are forma unei bucse si poate fi separat sau facand corp comun cu blocul cilindrilor. %n ,eneral& se folosesc ,hiduri separate pentru a putea fi inlocuite cand se u2ea2a. Gocul dintre coada supapei si ,hidul supapei trebuie sa fie de circa 6&66 D 6&61 mm& pentru supapele de admisiune si de circa 6&66$ D 6&612 mm& pentru supapele de evacuare. 9

Ghidurile se e'ecuta din fonta cenusie sau bron2? se montea2a in corpul chiuloasei sau in blocul cilindrilor prin presare sau frecare.

1.2.3. ARCURILE SUPAPELOR

Arc"rile "papel)r a" r)l"l &e a #e$!i$e i$ )rice #)#e$! "papele apa a!e pe ca"$, ca$& ace !ea "$! i$c+i e3 &e a e#e$ea, a" r)l"l &e a #e$!i$e "$ c)$!ac! per#a$e$! i$!re "pape, !ac+e!i i ca#e, i$ !i#p"l ca! "papele "$! &e c+i e. Arcul 1 (fig. 1.!) se fi'ea2a cu capul superior pe chiuloasa& iar cu capatul inferior pe uin

taler& care& la randul sau& poate fi asi,urat de tija supapei 2& prin intermediul a doua semibucse tronconice 4 cu nervura interioara (fig. 1.! a) sau cu stiftul 5 introdus in orificiul 6 dupa ce talerul 3 trece de acesta (fig. 1.! b)& sau cu talerul 3 preva2ut cu o taietura care se sprijina pe ,ulerul tijei supapei (fig. 1.! c).

Fig.1. !. Supapa in stare montata.

Arcurile elicoidale cilindrice cu pas constant sau variabil confectionate din sarma de otel aliat cu Cr& H& )i& Mu se utili2ea2a cel mai frecvent. *entru a micsora dimensiunile arcurilor& se montea2a cate doua arcuri pentru fiecare supapa (". fig. 1.3).

1.2.4. SCAUNUL SUPAPEI


Scaunul supapei poate fi ale2at direct in chiuloasa pentru chiuloase din fonta& sau poate fi piesa separata in forma de inel (". fig. 1.!)& care se fretea2a in ca2ul chiuloaselor din aliaje de 10

aluminiu. Stran,erea varia2a in limitele 6&64 D 6&1

mm.

Scaunele se e'ecuta din fonta speciala refractata& bron2 de aluminiu& otel refractar& re2istente la coro2iune si duritate ridicata la temperaturi inalte. Daca pe suprafata conica se depune un strat de stelit& durabilitatea scaunului creste de 3 D 4 ori.

1.2.5. TACHETII
Tac+e!ii "$! )r0a$e pri$ i$!er#e&i"l car)ra !i2ele i#pi$0a!)are ale c"l*"!)ril)r a" !i2ei "papel)r "r#are c pr)'il"l ca#ei, pri#i$& a !'el #i carea a4iala. Din punct de vedere constructiv& tachetii pot fi cu taler plan (fig. 1.# a)& sferic (fig. 1.# b) si cu role (fig.1. # c). !achetii culisea2a intr4un ,hidaj de bron2 special sau de fonta speciala. %ntre tachet sau culbutor si tija supapei este necesar sa fie un joc termic de 6&1 D 6&4 mm pentru supapele de admisiune si de 6&2 D 6&$ mm pentru supapele de evacuare. *entru micsirarea ,reutatii& tachetului se e'ecuta ,ol in interior. %n scopul obtinerii unei u2uri uniforme a tachetului& atat pe suprafata ,rontala cat si pe suprafata de ,hidare se prevede rotirea acestuia. Daca suprafata frontala a tachetului este plana& rotirea se obtine prin de2a'area camei (fig. 1.# d)& iar daca suprafata frontala este sferica& rotirea se obtine printr4o usoara conicitate data suprafetei active a camei (fig. 1.# b).

11

Fig. 1.#. Forme constructi"e de tacheti: a D tachet plan? b D tachet sferic? c D tachet cu rola? d D tachet ,ol in interior ;pahar<?1 D arbore cu came? 2 D tachet? 3 D tija impin,atoare.

1.2.6. CULBUTORII
C"l*"!)rii "papel)r. Culbutorii sunt montati pe un a' deasupra chiuloasei si se sprijina cu un capat pe tija impin,atoare& iar cu celalalt pe tija supapei (". fig. 1 a). *entru a obtine deplasari mari ale supapei la deplasari mici ale tachetilor& deci acceleratii si u2uri reduse& culbutorul se e'ecuta cu brate ine,ale pe profilul camei. %n bratele culbutorului se prevad canale care vehiculea2a uleiul spre capete pentru a asi,ura un,erea. A'ul culbutorilor este tubular& fi'& iar culbutorii sunt tistantati prin arcuri. Ale2ajul culbutorului 12 "$! )r0a$ele care pri#e c #i carea &e la !i2ele i#pi$0a!)are i ) !ra$ #i!

poate fi bucsat sau preva2ut cu un rulment.

1.2.7. ARBORELE CU CAME


Ar*)rele c" ca#e a" ar*)rele &e &i !ri*"!ie e !e )r0a$"l care pri#e !e #i carea &e la ar*)rele c)!i! "papel)r. Il se montea2a in blocul motor sau in chiuloasa in paralel cu arborele cotit. Arborele cu came (fig. 1.$) este format dintr4un arbore cilindric 6 pe care sunt practicate camele de admisiune 4 si de evacuare 5& fusurile 1& pinionul de comanda 2 a pompei de ulei si e'centricul 3 de comanda a pompei de combustibil. i ) !ra$ #i!e, pri$ i$!er#e&i"l !i2el)r i#pi$0a!)are ( al c"l*"!)ril)r,

Fig. 1.$. !ipuri de arbori cu came.

*rofitul camelor se stabileste avandu4se in vedere ridicarea si coborarea uniforma& fara socuri& a supapei& mentinerea ei in po2itie deschisa un timp suficient pentru admisiune sau evacuare& reali2area unui un,hi de ridicare cat mai mare posibil si reducerea la ma'imum a efortului lateral pe tachet. Camele sunt decalate intre ele cu un un,hi ce depinde de numarul cilindrilor si de ordinea de functionare a acestora. Camele de acelasi nume ;admisiune sau evacuare< sunt decalate cu E6C pentru motoarele cu patru cilindri (fig.1.$ a)& cu "6C pentru motoarele cu sase cilindri (fig.1.$ b) si cu 4 C pentru motoarele cu opt cilindri (fig.1. $ c). 13

Busurile arborelui cu came se rotesc in la,are cu alunecare& care sunt niste bucse captusite cu aliaje antifrictiune& montate in locasurile peretilor transversali ai carterului. )umarul la,arelor este determinat de lun,imea motorului si de eforturile pe care trebuie sa le suporte arborele cu came de la ansamblul pieselor pe care le pune in miscare. Arborele cu came se e'ecuta prin turnare sau forjare din fonta si otel. *entru marirea duritatii& suprafetelor active ale camelor si fusurilor se tratea2a termic& inainte de operatiile de rectificare finale.

1.2.8. ACTIONAREA ARBORELUI CU CAME


Actionarea arborelui cu came se reali2ea2a prin intermediul unei transmisii& depin2and de urmatorii factori constructivi4functionali>

amplasarea sa in cadrul ansamblului? dimensiunile elementelor transmisiei& avand in vedere ca turatia arborelui cu came este jumatate din turatia arborelui cotit? turatia ma'ima de lucru? utili2area sa la actionari ane'e ;ruptor D distribuitor& pompa de ulei& roti pentru echilibrare& etc.<.

Arborele cu came amplasat in blocul motor poate fi actionat prin transmisii cu roti dintate (fig.1.% a)& sau prin transmisii cu lant (fig.1.% b c). (oata dintata condusa care actionea2a arborele cu came are diametrul de doua ori mai mare fata de roata dintata fi'ata pe arborele cotit pentru a reduce turatia la jumatate ;la motoarele in patru timpi<.

Fig. 1.%. &ctionarea arborelui cu came amplasat in blocul motor:

14

1 D roata conducatoare de pe arborele cotit? 2 D roata condusa de pe arborele cu came?3 D roata pentru actionarea pompei de injectie.

%n scopul reducerii 2,omotului an,renare& roata conducatoare se e'ecuta din otel& iar rotile conduse din fonta& materiale plastice sau te'tolit. %n acelasi scop& se foloseste dantura cu dinti inclinati. *entru montarea corecta a distributiei& pe rotile dintate se trasea2a repere (". detaliu fig.1.% a)& care& la coincidenta& indica po2itiile reciproce ale arborelui cotit si arborelui cu came& pentru care se asi,ura desfasurarea normala a ciclului. Aa amplasarea arborelui de distributie in chiuloasa& se pot utili2a> transmisii prin lant& transmisii prin curea dintata. 8neori& se utili2ea2a lanturi duble sau triple pentru a se micsora u2ura. *entru amorti2area oscilitatilor torsionale ale arborelui si pentru compensarea dirijata a u2urilor se folosesc intin2atoare mecanice ;arc si par,hie< sau mecanohidraulice ;demarea2a sub influenta unui arc& apoi lucrea2a in functie de presiunea din sistemul de un,ere D e'emplu& motorul Dacia 1366<. *entru inlaturarea vibratiilor& lantul se sprijina pe traseu cu sabori de ,hidare.

15

Cap. 2 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA MECANISMULUI 2.1. INTRETINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE
7peratiile principale de intretinere sunt> verificarea vi2uala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor& a starii arcurilor si po2itiei culbutorilor& asi,urarii supapelor& etanseitatii capacului de chiuloasa? re,larii jocului termic dintre culbutori si supape& iar la nevoie si verificarea punerii la punct a distributiei. 8ltimele doua operatii necesita o atentie deosebita. 'eglarea (ocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald& pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motorul este cald. Gocul se mareste in timpul e'ploatari& provocand 2,omote anormale& reducand timpul si cursa deschiderii supapelor& inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea ,a2elor arse.

Fig. 2.1. 'eglarea (ocului culbutor)supapa: 14 arbore cu came? 24cama? 34tachet? 44tija impin,atoare? 4culbutor? "4a' culbutori cu suport? #?piulita? $4surub re,laj? E4supapa?164arc supapa.

16

Acest joc se re,lea2a periodic& dupa tipul motorului si indicatiile fabricii constructoare& la valorile din tabelul 1.1.. Aa motoarele cu supapa& iar la cele cu supape in cap& intre culbutori si supape (fig.2.1) astfel>
T&*+,-, 1.1

.ocul culbutori)supape .ocul mm /0T0'-, D #E#46 D 21 " 5M) $ S(4211 A(74211 Dacia 1166& 1366 Aada 1266& 1 66 S=oda 16 S si A> 126A S=oda AS Mercedes 1E6 Citroen LM4D Biat Croma (enault 1E D 7A!C%! Club Dacia )ova ,a rece &dmisie 6&26 6&26 6&4 JK4 6&6 6&4 6&1 6&1 6&1 6&26 6&1 6&1 6&46 6&26 6&26 JK4 6&2 6&1 +"acuare 6&3 6&2 6&4 JK4 6&6 6&4 6&26 6&1 6&26 6&26 6&36 6&36 6&46 6&46 6&26 4KJ 6&2 6&26 ,a cald &dmisie 4 4 6&4 JK4 6&6 6&4 6&1$ 4 4 4 4 4 4 4 4 6&1$ +"acuare 4 4 6&4 JK4 6&6 6&4 6&2 4 4 4 4 4 4 4 4 6&2

Se scoate capul chiuloasei& se roteste arborele cotit ;cu manivela sau prin antrenare cu un levier de la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului<& pana ce pistonul cilindrului 1 este adus la PNI& la sfarsitul compresiei ;ambele supape sunt inchise<? aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit& cu cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreajului sau blocului motor? se verifica stran,erea chiuloasei si suporturile a'ului culbutorilor? se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de re,laj de la culbutori si in timp ce aceasta se mentine fi'a cu cheia& se re,lea2a surubul cu surubelnita ;cheia speciala la Dacia 1316<? se controlea2a jocul j cu un calibru de interstitii corespun2ator dimensional& care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul culbutorului 5 si cel al supapei 9 dupa care se fi'ea2a po2itia surubului& cu piulita. Aceleasi operatii se e'ecuta la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori ;pistoanele la PMI< si la alti cilindri. Se roteste& apoi& arborele cotit cu 1$6 ,rade si se repeta procedeul de mai sus pana se re,lea2a toate supapele& dupa care se face o verificare. (e,larea supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului. 17

Aa motoarele cu arborele cu came in chiuloasa& re,larea este reali2ata in ordinea de functionare& actionandu4se asupra surubului de re,laj pentru culbutorii ;de forma adecvata< comandati direct de came? asi,urarea suruburilor impotriva dere,larilor se face cu piulitele corespun2atoare. Sunt motoare la care acest re,laj se reali2ea2a prin intermediul unor pastile de ,rosimi adecvate& intre culbutori si came ;in interiorul unor tacheti speciali<. *unerea la punct a dsitributiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna& marcandu4se pinioanele cu semne& astfel incat la reparare sa se respecte re,lajele. Aceasta consta in po2itionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si re,larea jocului dintre culbutori si supape& sau dintre tacheti si supape ;la distributia laterala<. Punerea la punct a distributiei se e'ecuta astfel> se demopntea2a una din rotile de la arn,renajul distributiei isau lantul de distributie& se aduce piston cilindrului 1 in po2itia in care supapa de admisie va fi la inceputul deschiderii& prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came> acest moment se determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiuloasa& palpatorul lui fiind contact cu supapa. Se imobili2ea2a arborele cu came in aceasta po2itie& apoi se cuplea2a pinionul de distributie sau lantul& astfel incat reperel?e de pe ele sa coprespunda po2itiei indicate ;cel de pe arborele cotit cu cel de la an,renajul distributiei<. Se re,lea2a din nou jocul supapelor. Din figura 1.1. se poate vedea modul de ansamblare a elementelor transmisie distributiei& pentru punerea la punct corecta. Astfel la motorul OLOTCIT (fig. 2.2.a.)& se vor po2itiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmea2a> x de pe pinionul arborelui cotit din partea de sus ;pe verticala<& iar y si z de pinioanele arborilor cu came 2 in jos ;pentru dreapta< si in sus. Curelele dintate se vor monta apoi astfel incat reperele albe de pe ele sa coincida fata de reperele de pe pinioane& respectand distantele A N 43 pasi ;dinti< pentru cureaua din dreapta si + N 33 pasi pentru cea din stan,a& iar D N 36 pasi. Aa motorul Da !a 1310 (fig. 2.2.b.) pinionul1 al arborelui cotit si 2 al arborelui cu came se alinia2a cu reperele x si z& pe aceeasi a'a si apoi se montea2a lantul de distributie 5.

18

Fig. 2.2. Scheme de punere la punct a distributiei: a47A!C%! Club> '4reper pinion arbore cotit? 2 si O 4repere pinioane cu came 2? A si C4repere curea dintata dreapta? + si D4repere curea dintata stan,a? 44pinion arbore pompa mulei? b4Dacia 1316? '4reper ;cherner< pe pinionul arborelui cotit? 24reper pe pinionul arborelui cu came 2? c4 Motor D #E#46 ;(oman<? '4repere ;chernere<pe pinioanele arborelui cotit 1 si respectiv intermediar 3? O4repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie 4 respectiv intermediar 3.

Aa motorul D 797"05 (fig. 2.2.c)& de pe autocamioanele (oman& se orientea2a mai intai pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de Ppe arborele cu came 2& respectiv de la pompa de injectie 4 si apoi se montea2a pinionul intermediar 3& astfel incat sa coincida reperele de pe ele x si resopectiv y si # ;sub forma de chernere<. Daca rotile dintate nu mai au repere& puneera la punct se poate face montand pe volan un disc ,radat la 3"6 ,rade si prin antrenarea arbo6relui cotit si a arborelui cu came& se aduce pistonul de la cilindrul 1 in po2itia in care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face verificarea un,hiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindrii& corespun2ator dia,ramei de distributie& dupa care se montea2a an,renajul distributiei.

19

2.2 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE


Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca 2,omote anormale& functionarea nere,ulata a motorului& pornirea ,reoaie sau chiar oprirea lui sunt> 2,omote la comanda de distributie& batai ale culbutorilor sau tachetilor& functionarea nere,ulata cu 2,omot datorita u2urii camelor de la arborele cu came& functionarea nere,ulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de evacuare&,riparea sau blocarea supapei& arderea sau deformarea talerului supapeim& rupeera supapei& deformarea sau ruperea arcului supapei. $%omot&l& la oma'(a (!)tr!*ut!&! sunt datorate u2urii danturii rotilor dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului ;dispo2itiv audiotiv< in 2ona anterioara a motorului. *inioanele u2ate se inlocuiesc& iar in ca2ul cand au dinti rupti ;roata din te'tolit de pe arborele cu came< se inlocuieste intre, an,renajul distributiei? la inlocuirea numai a pinionului defect& 2,omotul se mentine. 82area lantului de distributie duce la alun,irea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe pinioane ;deci modifica fa2ele de distributie& provocand mersul nere,ulat al motorului& sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste<. (emedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei. +ata!l& ul*ur!lor )au ta ,&t!lor au o intensitate redusa& ritmica& dar de frecventa inalta ;ascutita< si sunt provocate de jocurile termice prea mari? motorul functionea2a nere,ulat& cand jocurile sunt re,late ine,al& sau la u2area suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea. (emedierea consta in re,larea jocului diontre culbutori si supape. Cand sunt u2uri ale unora dintre suprafetele de contact& acestea se rectifica cu piatra abra2iva sau masini de rectificat& mentinand initial ;mai ales la capul culbutorului<. 20

Ta ,&t!! u2ati si ale2ajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cau2ele opt fi> un,ere necorespun2atoare& imobili2area tachetilior care nu se mai rostesc. Depistarea 2,omotelor se poate face in 2ona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul. Se remedia2a prin inlocuirea tachetilor defecti& ale2andu4se locasurile ;eventual bucsandu4le<& iar cele amovibile se inlocuiesc. -u' t!o'ar&a '&r&%ulata. u'&or! u z%omot. a motorulu! este& indeosebi& urmarea u2urii ine,ale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca re,lajele sunt corecte& motorul functionea2a nere,ulat datorita u2uriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si ase2area unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impin,atoare& masurand cursa la fiecare in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile ma'ime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel ;admisie sau evacuare< sunt mai mari de 6&$41 mm& u2ura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came& sau rectificarea lui. -u' t!o'ar&a '&r&%ulata u rat&ur! !' ar*urator )au ol& torul (& &/a uar& are loc cand jocul termic dintre supapele a fost re,lat la o valoare prea mica? supapele nu se inchid si apar scapari de ,a2e si flacari cu rateuri in carburator ;pentru supapele de admisie< sau la esapament ;pentru cele de evacuare<. Ca urmare& talerele supapelor se ard& iar scaunele de supapa se pot fisura. Cand la ratati motorul functionea2a nere,ulat& supapele nu etansea2a chiar daca jocul termic a fost re,lat.

2.3. REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE


Coma'(a (!)tr!*ut!&! nu se face in mod corespun2ator datorita> u2arii rotilor dintate& cand ,rosimea dintilor scade sub 1K3 din cea initiala? se impune inlocuirea lor?

lantul de distributie& care are joc in role de peste 6& mm? se inlocuieste. 0r*or&l& u am& are urmatoarele defecte> 21

incovoierea arborelui cu came 1? se verifica cu ceasul comparator& in partea centrala si daca depaseste 6&62 mm& se indreapta cu o presa hidraulica? u2area fusurilor de rea2em 2? fusurile u2ate se reconditionea2a prin rectificare la cote de reparatie? u2area camelor 3? datorita frecarii cu tachetii? camele u2ate se rectifica pe masini speciale de copiat& la cota de reparatie? cand depareste limita& arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei re2ultate din diferenta dintre inaltimea a si diametrul partii cilindrice *? ciupituri si e'folieri ale camelor si fusurilor 4? se indepartea2a cu piatra abra2iva sau pe masini de rectificat? daca depasesc adancimea de 1 mm& se rebutea2a arborele? u2area sau deteriorarea orificiilor filetate de fi'are a pinionuluide distributie? orificiile se ale2ea2a si se refiletea2a la cota majorata? u2area canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon? pentru reconditionare se mareste latimea canalului& montand o pana majorata sau se e'ecuta un alt canal decalat cu E6 ,rade. Ta ,&t!! pot pre2enta defectele> u2uri& poro2itati sau ri2uri pe tije si taler care se indepartea2a prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuies? u2area locasului sferic pentru tija impin,atoare? locasul sferic u2at se rectifica la diametrul prescris& folosind piatra abra2iva adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditionea2a sa corespunda jocului prescris. T!j&l& !m1!'%atoar& pot pre2enta defectele> incovoierea tijelor? se remedia2a prin indepartare? u2area locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de re,laj ale culbutorilor? locasurile sferice u2ate se rectifica dupa sablon. 22

Cul*utor!! pre2inta defecte> u2area capului de comanda a tijei suappei? capul u2at se rectifica cu piatra abra2iva dupa sablon& respectandu4se ra2a si un,hiul prescrisl? u2area bucsei de asamblare pe a' impune inlocuirea ei? u2area filetului pentru surubul de re,laj? filetul u2at se refiletea2a la cota majorata& folosindu4se surub corespun2ator.

Fig. 2.3. ,ocurile posibile de aparitie a defectelor si u2urilor la arborele cu came al motorului 3 21!# 4/5 %: 14incovoierea arborelui cu came? 24u2uri ale fusurilor de rea2em? 34u2ura camelor? 44 ciupituri si e'folieri ale camelor si fusurilor? 4u2ura sau deterioarea orificiilor filetate pentru fi'area pinionului de distributie.

2u1a1&l& se curata de calamina& apoi se controlea2a starea tijelor si talerelor? pot pre2enta ri2uri& coro2iuni& arsuri& fisuri& u2uri. +ataia radiala a talerului fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controlea2a cu ajutorul unui dispo2itiv preva2ut cu doua ceasuri comparatoare. Defectele posibile ale supapei sunt> u2area tijei? se inlatura prin rectificare la treapta 6 de reparatie? daca depaseste limita admisa& tija se rectifica cu 6&6 mm& apoi se cromea2a si se rectifica la treapta a %%4a de reparatie? jocul intre tija si ,hidul supapei este de 6&63 D 6&6$ mm? u2area capului tijei? capul u2at se reconditionea2a prin rectificare pana la disparitia urmelor de deteriorare? u2area contrascaunului de la talerul supapei? se inlatura prin rectificare la 4 23

,rade C JK4 Q cu ajutorul masinii de rectificat supape& astfel incat ,rosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare& se rodea2a fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la incal2irea etanseitatii. (odarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respectivem se poate face si pe masini speciale. Se asea2a chiuloasa cu supapele ;nefi'ate< pe masina& dupa ce s4a introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare& se e'ecuta operatia simultana la toate supapele? durata se mi'orea2a la circa cinci minute fata de 243 ore la e'ecutarea manuala. *roba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele. 0r ur!l& (& )u1a1a se pot deforma& astfel incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda. Cu un dispo2itiv special se verifica lun,imea arcurilor in stare libera si comprimata la sarcini bine determinate? daca nu corespund se inlocuiesc. 3,!(ur!l& (& )u1a1a pot pre2enta u2uri ale ale2ajelor lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se ansamblea2a prin imperechere cu supapele ale caror tije se incadrea2a in jocurile prescrise. Se rebutea2a toate ir,anele mecanismului de distributie care pre2inta fisuri& crapaturi& sufluri& ri2uri pronuntate& inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte. Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un re,laj sau verificare sa nu se e'ecute in timpul functionarii subansamblurilor sau a,re,atelor.

24

Cap.3 N.T.S.M. si P.S.I


*rotec-ia muncii constituie un ansamblu de activit/-i institu-ionale av.nd ca scop asi,urarea celor mai bune condi-ii 1n desf/0urarea procesului de munc/& ap/rarea vie-ii& inte,rit/-ii corporale 0i s/n/t/-ii salaria-ilor 0i a altor persoane participante la procesul de munc/. )ormele de protec-ie a muncii stabilite prin pre2enta le,e repre2int/ un sistem unitar de m/suri 0i re,uli aplicabile tuturor participan-ilor la procesul de munc/. Activitatea de protec-ie a muncii asi,ur/ aplicarea criteriilor er,onomice pentru 1mbun/t/-irea condi-iilor de munc/ 0i pentru reducerea efortului fi2ic& precum 0i m/suri adecvate pentru munca femeilor 0i a tinerilor. *reveerile pre2entei le,i se aplic/ tuturor persoanelor juridice 0i fi2ice la care activitatea se desf/0oar/ cu personal an,ajat pe ba2/ de contract individual de munc/ sau 1n alte condi-ii prev/2ute de le,e. 3n sensul pre2entei le,i& prin persoane juridice 0i fi2ice se 1n-ele,e> a,en-ii economici din sectorul public& privat 0i cooperatist& inclusiv cu capital str/in& care desf/0oar/ activit/-i pe teritoriul (om.niei? autorit/-ile 0i institu-iile publice& precum 0i a,en-ii economici rom.ni care efectuea2/ lucr/ri cu personal rom.n pe teritoriul altor -/ri 1n ba2a unor conven-ii interna-ionale sau contractebilaterale? asocia-iile& funda-iile 0i or,ani2a-iile non4profit& respectiv membrii asocia-iilor familiale constituite cu respectarea prevederilor le,ale& persoanele fi2ice autori2ate s/ desf/0oare activit/-i independente 0i persoanele fi2ice care an,ajea2/ personal prin 1ncheierea unui contract individual de munc/ sau prin 1ncheirea unei conven-ii civile de prest/ri de servicii& potrivit le,ii. )ormele de protec-ie a muncii se aplic/ salaria-iilor & membrilor cooperatori& persoanelor an,ajate cu conven-ii civile& cu e'cep-ia celor care au drept obiect activit/-i casnice& precum 0i uceniciile& elevilor 0i studen-ilor 1n perioada efectu/rii practicii profesionale. Ministerul Muncii 0i *rotec-iei Sociale 0i Ministrul S/n/t/-ii prin or,anele lor de specialitate centrale 0i teritoriale& or,ani2ea2/& coordonea2/ 0i cotrolea2/ activitatea de protec-ie a muncii. Ministrul Ap/r/rii )a-ionale& Ministrul de %nterne 0i Ministrul Gusti-iei 4 Direc-ia ,eneral/ a penitenciarelor& Ministrul finan-elor 4 Garda financiar/ precum 0i serviciul (om1n de %nforma-ii& Serviciul de %nforma-ii e'terne& Serviciul de telecomunica-ii speciale 0i Serviciul de protec-ie 0i pa2/ or,ani2ea2/& coordonea2/ 0i controlea2/ activitatea de protec-ie a muncii 25

din unit/-ile proprii& prin or,anele acestor ministere 0i servicii& pe ba2a prevederilor pre2entei le,i. Cercetarea& 0i 1nre,istrarea 0i eviden-a accidentelor de munc/ 0i a bolilor profesionale& precum 0i autori2area& din punct de vedere al protec-iei muncii& a unit/-ilor din subordinea ministerelor 0i serviciilor men-ionate mai sus se efectuea2/ de c/tre or,anele proprii. Ministerul Muncii 0i *rotec-iei sociale emite norme ,enerale& normative 0i alte re,lement/ri de interes na-ional privind securitatea muncii 0i alte domenii ale protec-iei muncii& potrivit le,ii& pentru toate unit/-ile& coordonea2/ pro,ramul de elaborare a normelor specifice pe activit/-i 0i avi2ea2/ normele& standardele 0i orice alte re,lement/ri& ini-iate de alte or,ane& care con-in prevederi sau au efect 1n acest domeniu& 1n scopul prevenirii accidentelor de munc/ 0i a bolilor preofesionale. )ormele ,enerale de protec-ia muncii cuprind re,ulii 0i m/suri aplicabile 1n 1ntrea,a economie na-ional/. Domeniile pentru care se elaborea2/ normele ,enerale de protec-ie a muncii sunt cuprinse 1n ane'a nr. 1 la pre2enta le,e. Comisia na-ional/ pentru Controlul Activit/-ilor )ucleare elaborea2/ norme specifice activit/-ilor nucleare 0i e'ercit/ controlul cu privire la respectarea acestora. Activit/-ile din economia na-ional/ pentru care se elaborea2/ norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse 1n ane'a nr. 2 la pre2enta le,e. *ersoanele juridice 0i fi2ice sunt obli,ate s/ elabore2e instruc-iuni proprii de aplicare a normelor de protec-ie a muncii& 1n func-ie de particularit/-ile proceselor de munc/. Ministrul s/n/t/-ii emite norme obli,atorii privind i,iena muncii 0i avi2ea2/ standarde 0i acte normative& elaborate de alte or,ane& care privesc s/n/tatea salaria-ilor la locul de munc/. Contractele colective de munc/ ce se 1ncheie la nivelul unit/-ilor& ,rupurilor de unit/-i& ramurilor de activit/-i& precum 0i la nivel na-ional vor cuprinde& obli,atoriu& clau2e referitoare la protec-ia muncii& 1n conformitate cu prevederile pre2entei le,i& a c/ror aplicare s/ asi,ure prevenirea accidentelor de munc/ 0i bolilor profesionale. 3n contractele individuale de munc/& 1n conven-iile civile& cu e'cep-ia celor care au drept obiect activit/-i casnice& precum 0i 1n contractele de 0colari2are vor fi stipulate clau2e privind protec-ia muncii& stabilindu4se 0i r/spunderea p/r-ilor. Conven-iile interna-ionale 0i contractele bilatetrale 1ncheiate de persoane juridice rom.ne cu parteneri st/ini 1n vederea efectu/rii de lucr/ri cu personal rom.n pe teritoriul altor -/ri& vor cuprinde clau2e privind protec-ia muncii. 26

3n fuinc-ie de natura& comple'itatea 0i riscurile specifice activit/-ii desf/0urate& precum 0i de num/rul salaria-ilor& persoanele juridice vor stabili personalul cu atribu-ii 1n domeniul protec-iei muncii sau dup/ ca2& vor or,ani2a compartimente de protec-ia muncii. Desf/0urarea activit/-ilor de produc-ie sau a presta-iilor de servicii este condi-ionat/ de ob-inerea autori2a-iei de func-ionare din punct de vedere al protec-iei muncii& emis/ de c/tre inspectoratele teritoriale de munc/& cu e'cep-ia activit/-ilor desf/0urate de unit/-ile din subordinea or,anelor 0i a serviciilor prev/2ute la art.4. *ersoanele juridice 0i persoanele fi2ice au obli,a-ia s/ confirme anual la %nspectoratul !eritorial de Munc/ faptul c/ se p/strea2/ condi-iile ini-iale pentru care s4a eliberat autori2a-ia de func-ionare din punct de vedere al protec-iei muncii. Cheltuielile aferente reali2/ri m/surilor de protec-ia muncii vor fi suportate de la capitolul alte cheltuieli de e'ploatare ale persoanelor juridice 0i persoanelor fi2ice precum 0i din sumele prev/2ute cu aceast/ destina-ie 1n bu,etele institu-iilor publice sau& dup/ ca2& din fondurile de investi-ii. Activit/-ile de interes na-ional 1n domeniul protec-iei muncii 0i surselor de acoperire a cheltuielilor necesare 1n vederea reali2/rii acestora se aprob/ de c/tre ,uvern& la propunerea Ministrului Muncii 0i *rotec-iei Sociale. Activit/-ile de cercetare 0tiin-ific/ 1n domeniul protec-iei muncii& de interes na-ional& se finan-ea2/ din fondurile prev/2ute pentru acestea& potrivit le,ii. NORME SPECI5ICE DE SECURITATEA MUNCII 7r,ani2area locului de munca 4intretinerea si repararea se va face in hale si incaperi amenajate &dotate cu utilaje &instalatii si dispo2itive adecvate 4e'ecutarea unor lucrari de demontare&intretinere sau reparare este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite Rplatforme tehnolo,iceS . Aceste platforme vor fi delimitate& marcate si amenajate corespun2ator &iar atunci cand este necesar vor fi imprejmuite 4caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnolo,ice vor fi intretinute in stare buna si vor fi preva2ute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardi2ate 4incal2irea halelor si incaperilor de lucru va fi asi,urata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura e'terioara si in limitele stabilite de R)ormele ,enerale de protectia munciiS 4in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor &canalele de revi2ie vor fi intretinute 27

in stare curata &asi,urandu4se scur,erea apei &a uleiurilor si a combustibililor 4nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca e'ista instalatii de e'haustare&in stare de functionare 4instalatiile de ventilatie ,enerala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare& urmarindu4se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati 4utilajele din hala si ateliere vor fi bine fi'ate& le,ate la pamant& dotate cu dispo2itivele de protectie in buna stare 4la demontarea& montarea si transportul subansamblelor ,rele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. *rinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispo2itive speciale& omolo,ate& care sa asi,ure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor 4dispo2itivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si re2istenta corespun2atoare 4in halele de reparatii in care se e'ecuta si lucrari de sudura la autovehicule& se va stabili locul de amplasare a tuburilor de o'i,en& a ,eneratoarelor de sudura o'iacetilenica& a transformatoarelor de sudura electrica& precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice 4petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip& dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului re2ultat in locuri care nu pre2inta pericol de incendiu 4carpele& caltii si alte materiale te'tile folosite la curatarea si ster,erea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau in,ropate 4lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespun2ator lucrarilor pe care le e'ecuta cu instalatiile si utilajele din dotare 4sculele vor fi ase2ate pe suporturi speciale& amplasate in locuri corespun2atoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop. 4este inter2isa modificarea sculelor prin sudarea prelun,itoarelor improvi2ate pentru chei in vederea maririi cuplului 4autovehiculele aflate pe po2itiile de lucru din hale vor fi asi,urate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in ca2ul in care nu se e'ecuta lucrari la motor sau la transmisie& autovehiculele vor fi asi,urate si cu mijloace proprii ;frana de ajutor si cuplarea intr4o treapta de vite2a<

28

PROTECTIA SI STINGEREA INCENDIILOR 4in incaperi cu pericol de incendii si e'plo2ii sunt inter2ise> fumatul& intrarea cu foc deschis& cu piese sau materiale incandescente& producerea de scantei& lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice 4este inter2is accesul in atelierele cu pericol de e'plo2ie a tuturor persoanelor straine 4este inter2is fumatul in halele de intretinere si reparatii. %n acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat 4este inter2isa pastrarea re2ervoarelor& a bidoanelor cu combustibili lichi2i& carbid& cu uleiuri& a vaselor cu aci2i&vopsele& diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu e'ceptia locurilor anume preva2ute prin proiectul de constructie.

29

Cap.4. BIBLIOGRAFIE

1. Bra-il/& Gh. 0.a. Automobile. Cunoa0tere& 1ntre-inere 0i reparare. Manual pentru 0coli profesionale4 anii %& %% 0i %%%. 2. Mandiru C. Autoturisme Dacia. Dia,nosticare& 1ntre-inere 0i reparare. 3. Aries %. si altii& Manual de cultura de specialitate D Iditura Aramis 2664 4. Moraru %. si altii & Manual de cultura de specialitate D Iditura Si,ma 2664 . Aichiardopol si colectivul D Manual de pre,atire practica D Iditura Aramis 2664 ". (u'andra )oia si Ailiana St/nescu D 7r,ane de ma0ini si mecanisme& Iditura Si,ma 2

30