Merceologia si expertiza marfurlor de larg consum. 1. Abordri actuale n tiina mrfurilor:continutul de baza al Mce ;obiectele si subiectele ale Mce.

Principiile i metodele merceologiei. Merceologia s-a dezvoltat i a evoluat ca disciplin cu reflexive comercial: nu se pot comercializa mrfuri ale cror caracteristici intrinseci sau extrinseci nu se cunosc, economic: rezolvarea problemelor economice nu poate fi condiionat numai de factori cantitativi, ci i de factori calitativi(merceologici) social: merceologia are un rol important in informarea i educarea consumatorilor, in asigurarea proteciei acestora i a proteciei mediului; Principii: stabilirea legturii intre utilitatea produsuluii necesitatea exprimat prin cerere, integrarea rezultatelor pariale ntr-un sistem tiinific logic, completarea i corelarea tuturor datelor privind nivelul caracteristicilor de calitate, Metode: 1.metoda de cunoastere stiintifica : a)met. Empirice (organoleptice si de masurare(fizice, chimice, microbiologice)) b)met analitica 2.met. practico-tehnologica(transport, ambalare, pastrare) 2. Concepte despre marfa si valorile de intrebuintare ale marfurilor.Categoriile stiintifice si defintiile de baza ale Mce Marfa- un produs al muncii omului destinat comercializarii si care prin proprietatile sale satisface cerintele materiale sau spirituale ale consumatorului. Marfa ca categorie stiinfica are 2 valori:valori de intrebuintare (consum),valori de schimb (pretul) Valorile de intrebuintare ale marfurilor sunt determinate de proprietatile fizice, chimice si altele ale acestora in ftie de care marfa satisface cat mai amplu cerintele consumatorului. MC- stiinta despre marfuri si despre valorile de intrebuintare ale lor. Scopurile Mce: studierea marfurilor si valorile de intrebuintare. Sarcinile Mce: stabilirea caract.de baza care determina valoarea de intrebuintare a marfurilor.Stabilirea principiilor si metodelor dupa care se evalueaza calitatea.Sistematizarea stiintifica a marfii (clasificarea,modificarea).Studierea proprietatii indicilor de sortiment.Determinarea caracteristica calitativa si cantitativa a marfii.Determinarea tipului de marfuri,studierea metodelor de prentimpinarea si diminuarea.Intocmirea caracteristicii Mce ale marfurilor. Categoriile stiintifice principale ale Mce: mafra, calitatea, sortimentul. priprietatea de consum=e/e caractersitic marfii care se manifesta cind se consuma.

Calitatea marfurilor=ansamblu caracter. Prin care marfa satisface cit mai amplu cerintele consumatorului. Indicele calitatii=reprezinta calitatea sau cantitatea a caract.marfurilor. Sotimentul marfurilor= e/e totalitatea marfurilor formate dupa unele criterii stiintifice care are scop de satisface cerintele consumatorului. 3. Notiuni generale privind securitatea generala a produselor.Reglementarea activitatii de plasare pe piata a produselor produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv n cadrul unei prestri de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori n condiii previzibile produs sigur - orice produs care, n condiii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durat i, dup caz, de punere n funciune, de instalare i de ntreinere, nu prezint nici un risc produs periculos - orice produs care nu corespunde noiunii "produs sigur"; risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale cror efecte nu snt imediate, care necesit o intervenie rapid din partea autoritilor publice; plasare pe pia a produselor - aciune de a face disponibile produsele pe pia, inclusiv pstrarea lor n scopul distribuirii, oferirii prin vnzare sau prin oricare alt form de transmitere cu titlu oneros sau gratuit; distribuitor - orice agent economic implicat n circuitul plasrii pe pia, a crui activitate nu influeneaz caracteristicile de securitate ale produsului; returnare - orice aciune care are ca scop napoierea unui produs periculos, pe care productorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziia acestuia; retragere - orice aciune ntreprins cu scopul de a preveni plasarea pe pia a unui produs periculos pentru consumatori.Reglementarile-Productorii i distribuitorii snt obligai s plaseze pe pia numai produse sigure.-Un produs este considerat sigur n cazul n care el este conform cu reglementrile tehnice specifice i cu reglementrile sanitare, ce stabilesc cerinele eseniale pe care trebuie s le satisfac produsul pentru a putea fi plasat pe pia. -Conformitatea produsului cu standardele conexe pertinente presupune c un produs este sigur n privina riscurilor i categoriilor de riscuri acoperite de reglementrile tehnice naionale aplicabile. 4. Notiuni generale privind cadrul juridic coresponzator desfasurarii activitatilor de comert in conditiile protectiei vietii,sanatatii,securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.Politica de protectie a consumatorilor pe plan national si international activitate de comer activitate de ntreprinztor iniiat n baza raporturilor stabilite n domeniul comercializrii mrfurilor produse, prelucrate sau procurate. serviciu comercial activitate oferit cu prilejul actului de vnzare, care asigur avantaje i satisfacii consumatorului. comerciant persoan juridic cu scop lucrativ sau ntreprinztor individual; mic comerciant persoan care practic o activitate de comer fr a avea nregistrare de stat;ghieu unic procedur prin care autoritatea public, abilitat conform prezentei legi i n colaborare cu alte autoriti publice, verific autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaiei. comer cu ridicata activitate desfurat de comercianii care cumpr produse n scopul revnzrii acestora; comer cu amnuntul activitate desfurat de comercianii care vnd produse direct consumatorilor; serviciu de alimentaie public activitate de pregtire, preparare, prezentare i servire a produselor culinare,
2

a celor de cofetrie-patiserie. unitate comercial spaiu n care au loc procesele operative de circulaie a mrfurilor/serviciilor; suprafa de vnzare suprafa destinat accesului consumatorilor pentru cumprarea produsului/serviciului. autorizaie de funcionare act administrativ individual ce atest dreptul titularului de a practica o activitate de comer, cu indicarea amplasrii unitii. indicator de pre purttor de informaie privind costul, cantitatea i calitatea produsului; pre de vnzare preul final al unei uniti de produs sau al unei cantiti din produs, incluznd TVA i toate celelalte taxe; pre unitar preul final, incluznd TVA i toate celelalte taxe, pe unitatea de msur din produs; produse vndute n vrac produse ce nu snt preambalate i snt msurate n prezena cumprtorilor. Politicele: facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor consumatorilor; promovarea unei cooperari internationale n domeniul protectiei consumatorilor; asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte; crearea unui sistem de educare a consumatorilor; 5. Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor de larg consum,Tipuri de clasificari si codificari ale marfurilor Clasificarea repr repartizarea marfurilor, obiectelor,fenomenelor dupa anumite caracteristici. Principii de baz n stabilirea criteriilor de clasificare a mrfurilor numrul posibilitilor de utilizare ale unui produs este cu att mai mare, cu ct produsul respectiv este mai puin prelucrat; cu creterea gradului de prelucrare, produsul de ndeprteaz tot mai mult de stadiul de materie prim i de originea sa; cu ct domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu att este mai mic numrul posibilitilor proprii de clasificare. Metode de clasificare: -ierarhica(repartizarea consecutiva a obiectelor de clasificare in m multe subdiviziuni care sunt legate intre ele) -de fateta( repartizarea obiectului de clasificare pe m multe categorii paralele care nu-s legate intre ele) Codificarea repr formarea cidurilor si atribuirea lor marfurilor sau obiectelor de clasificare. Mai multa info, in intrebarea 6. 6. Sisteme de clasificare si codificare a marfurilor utilizate in intreprinderi Sisteme de clasificare; Didactica (de studii) Comerciala Economico-statistica Merceologica Standart De ramura Industriala Sisteme de codificare: Codul de bare(UPC, EAN 13, 8, 14)
3

 Cadurile pentru codificare publicatiilor Codurile japoneze (Calra) Codul de bare-actualmente reprezinta system cu capacitate de cuprindere de peste 10miliarde,ele indeplinesc unele functii importante Edintificarea marfurilor cu ajutorul tehnicii de calcul Evidenta automatizata de marfuri Sporirea calitatii de deservire a consum Investigarea investitii de marketing Se deosebesc 2 sisteme al codurilor de bare : UPC (coduri universale)= sunt formate din 12 caractere EAN (codurile europene)se imparte in 3 categorii EAN13=se utilizeaza pentru codificarea marfurilor si se bazeaza pe 13 caractere EAN8=se utilizeaza in special pentru marfurile cu dimensiuni mici EAN14= se utilizeaza pentru codificarea ambalajului Codul pentru clasificare publicatilor se ulilizeaza 2 sisteme: ISBN (codificarea cartilor)= are 10 caractere numerice ISSN (codificarea periodice)= are 8 caractere numerice Codul japonez (Calra)= este un system japonez de codificare cu capacitatea de cuprindere cu mai mari decit codul cu bare,care ajunge pina la un trillion de combinatii neajunsul nu este standartizat 7. Notiune,tipuri,proprietati si indicii sortimentul Sortimentul marfurilor reprezinta totalitatea de marfuri,formata dupa anumite criterii si care satisface cerinte diferite,analogice si individuale ale consumatorilor Tipuri: industrial, comercial, simplu, desfasurat, de baza, complimentar. Proprietatea de sortiment-particularitate a sortimentului care se amnifesta in timpul formarii sau realizarii acestuia. Indicele de sortiment-exprimare calitativa sau/si cantitativa a proprietatilor de sortiment Structura-exprim raportul dintre o anumita multime de marfuri si nr general de marfuri care intra in sortiment.Ea reprezinta ponderea unui anumit tip si/sau denumirea de marfuri in volum total de marfuri care constituie 100% Anvergura-este determinate de mr,grupelor de marfuri ce formeaza soritmentul si se evalueaza prin coeficientul da anvergura Plenitudinea-e raportul dintre cantitatea reala de tipuri,varietati si denumiri de marfuri dintro grupa similara care sunt in vinzare si cantitatea planificata sau reglementata de marfuri
4

 Profunzimea-nr de varietati de marfuri pentru fiecare tip,adica reprezinta mr de marci comerciale ale marfurilor de acelasi tip si/sau modificatiile lor si/sau articolelor de marfuri. Stabilitatea- caracterizeaza prezenta permanenta a unui anumit tip sau varietati de marfuri in vinzare.Astfel de marfuri se caracterizeaza prin cererea stabila Innoirea- caracterizeaza aparitia moilor varietati de marfuri intr-o anumita perioada de timp.Innoirea sortimentului reprezinta completarea sortimentului existent cu marfuri no ice au proprietati de a satisface cerintele noi (modificate) ale consumatoruilor Minimum sortimental nr cel mai mic admisibil de marfuri care reflecta specificul si profitul a unei anumite intreprinderi comerciale Rationalitatea capacitatea seturilor de marfuri de a satisface cit mai amplu cerintele real argumentate ale segmentelor diferite de consumatori Armonia proprietate a unui soritment de marfuri format din diferite grupe care caracterizeaza gradul lor de apropiere in vederea asigurarii circulatiei rationale a marfurilor,a comercializarii si/sau utilizarii 8. Definirea si metodologia determinarii calitatii marfurilor de larg consum Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in viguare. Metodele de apreciere a productiei sunt metoda organoleptica + prin acesta metoda calitatea se dermina cu ajutorul organelor de simt. metoda fizica + prin acesta metoda se determina taria vinului , zaharului, pentru aceasta determinare se folosesc aprecierea densitatii temperature de topire, densitatiele optice. Metoda chimica, prin aceasta metoda se determina indicii de caliatte cu ajutorul reactiilor chimice. Metoda micro/biologica se foloseste pentru determinarea gradului de infectare generala cu microbe. Metoda de expertiza, calitatea marfurilor este apreciata in baza hotaririi luata de un grup de experti Metoda de masurare sunt folosite aparate complete specializate, este o metoda precisa dar scumpa. Metoda de inregistarare, calitatea produselor se determina pe baza de cercetari si enumerari a diferitor evenimente , obiecte sau cheltuieli, Metoda sociologica - indicatorii de calitate se deremina pe baza semnarii si analizei parerii consumatorilor reali sau potentiali, 9. Concept despre calitate si factorii,ce formeaza calitatea marfurilor de larg consum Factorii clitatii marfurilor se impart in: -factori de formare a calitati(mat prim, tehnologia, resurse umane, retete tehnologice, utilaj modern) -fact de mentinere a calitatii(ambalare, transportare, pastrare(temperatura, umidit, lumina, ventilare, igiena)) 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.
5

2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale 2.materii prime animale 3.minerale. Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale 2.animale 3.minerale 4.organice 5.sintetice 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice, fizice, chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale. 4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor. 5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor. 10. Modalitatile de mentinere a calitatii marfurilor de larg consum.Factorii ce mentin calitatea marfurilor Factorii ce mentin calitatea marfurilor-ambalajul,conditiile de pastrare (norme sanitate,temperature,umeditatea,prezenta/lipsa luminii,ventilarea incaperii,compozitia aerului) 11. Controlul calitatii marfurilor:tipurile de control,laturile comune si distincte Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare, etalonare, ncercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care i sunt aplicabile.Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:entificarea produselor din lot;examinarea ambalajelor;verificarea integritatii sigiliilor;verificarea marcarii si etichetarii;definirea planului de control; prelevarea esantionului;verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice si de laborator;concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului. Cea mai complexa si importanta etapa este definirea planului de control. Se folosesc trei tipuri de control ; control statistic prin atribute - se controleaza una sau mai multe caracteristici;control statistic prin masurare se controleaza o marime masurabila;control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru ntregul lot. 12. Etichetarea si marcarea bunurilor de larg consum Etichetarea reprezint aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare pe produs, pe dispozitivul de nchidere sau pe ambalajul care nsoete produsul la vnzare. Funciile etichetelor: permit identificarea mrcilor, ca de exemplu "Dole", marcat pe banane,"Sunskit", pe portocale; ajut la clasificarea produselor, ca de exemplu la compoturi, unde nfuncie de categoria n care se ncadreaz, se marcheaz cu literele A, B sau C; descriu produsul; promovarea produsului prin intermediul unor imagini atractive i printr-un design atrgtor. Marcarea este operaiunea de nscriere pe eticheta produselor a datelor artate mai sus, precum i a mrcii fabricii, a mrcii de comer, sau a mrcii de servicii. nscrierea mrcilor pe etichete, ofer comercianilor anumite avantaje.
6

Astfel: se pot urmri livrrile i calitatea produselor (care este produsul celmai cutat, care sunt productorii cei mai solicitai); marca protejeaz caracteristicile unice ale unui produs, care nu se pot astfel copia de concuren; prin marc se permite atragerea unei clientele fidele pentru anumii productori sau comerciani, protejndu-i pe acetia, de concuren; dac marca este de calitate, se formeaz o imagine favorabil a firmei pe pia. 13. Clasificarea marfurilor nealimentare Marfuri din mase plastice Marfuri de constructii Mobila M. metalice Mrfuri textile M. tricotate Incaltaminte M. birotice Marfuri din piele i nlocuitorii ei. Mrfuri din blan M. de parfumerie si cosmetica Jucarii M. De sport si turism Autoturisme si piese Carti si literatura periodica

Mrfuri din sticl Mrfuri ceramice Mrfuri chimice de uz casnic, prod. cosmetice Mrfuri din lemn Marf. Electrotehnice Mrf. Electrocasnice Mrf. Electronice (TV, radio, PC..) Instrumente muzicale Mrfuri de jiuvaergie Mrfuri de galanterie(piptene, nasturi...)

14. Proprietatile consumiste ale marfurilor nealimentare Aceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale. Proprietatile functionale permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. Proprietatile ergonomice a marfurilor asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Proprietatile estetice arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc. 15. Asigurarea informativa a marfurilor: tipurile si formele informatiei si mijloacelor de informatie de marfa,notiuni de marca si marfa,marci industriale si comerciale.Semnele de componenta 16. Ambalajul marfurilor:semnificatia,functiile,clasificarea

Ambalarea marfurilor prezinta un grad ridicat de interes sub aspectul asigurarii protectiei marfurilor si prin consecinta a mentinerii calitatii.Pentru a fi corespunzator naturii produsului,ambalajul trebuie sa asigure protectia acestuia,iar prin caracterisiticle sale tehnice sa faciliteze operatiile de manipulare,transport si stocare. Clasificarea: dupa materialele constituente - ambalaje hrtie si carton, sticla, metal, materiale plastice, ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri, materiale textile, materiale complexe, n componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat); dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile, pliabile; dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane, damigene, canistre; dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de prezentare; dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse alimentare, pentru produse nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale sau colective; dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple; dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje recuperabile (reciclabile, refolosibile), ambalaje nerecuperabile. Funtiile: Functia de conservare si de protectie a marfurilor consta n protejarea de influenta mediului extern. Aceasta presupune corelarea temperaturii mediului cu cea prescrisa n standarde, protectia la actiunea luminii, a factorilor mecanici si chimici. Protectia mpotriva factorilor biologici consta n mentinerea calitatii igienice si microbiologice. ........ Functia de transport, manipulare, depozitare presupune adaptarea ambalajului la normele de transport si la conditiile de ncarcare-descarcare, optimizarea raportului volum/greutate. Activitatile de acest tip trebuie optimizate. Trebuie realizata dimensionarea corespunzatoare a produselor si ambalajelor, sa se asigure ambalajul optim de pastrare, manipulare si transport pe ntreg circuitul tehnico-economic. Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor urmareste, de asemenea, mentinerea integritatii calitative a produselor n functie de conditiile de mediu. Pentru cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor este important de realizat rationalizarea operatiunilor de manipulare, mecanizarea acestora, amenajarea depozitelor a rampelor de ncarcare-descarcare si a mijloacelor de transport. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea n considerare a cerintelor de ordin constructiv (care trebuie sa asigure protectia produselor pe ntregul circuit), de ordin dimensional (dimensiunile trebuie sa corespunda prescriptiilor internationale si conditiilor de transport si manipulare), privind fixarea sau ancorarea produselor n mijlocul de transport si cerinte privind returnarea ambalajelor (se prefera ambalaje se se pot micsora prin pliere).
8

 Functia de promovare a vnzarilor este data de modul n care se prezinta produsul folosind n acest scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, alaturi de elementele estetice precum si volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientii. Textul, culoarea, imaginea trebuie armonizate cu forma ambalajului si cu materialul de ambalare. 17. Caracteristica generala,clasificarea si semnificatia clasei marfurilor alimentare Necesitatea clasificrii mrfurilor alimentare a aprut ca o consecin a diversificrii lor explozive, ndeosebi n ultimele decenii, ct i datorit complexitii sistemelor de reglementri naionale i internaionale. Scopul urmrit prin realizarea clasificrilor const n sistematizarea (gruparea, ordonarea) mrfurilor alimentare ntr-un mod unitar, logic, sinoptic. Clasificarea merceologic clasic a mrfurilor alimentare folosete diverse criterii, mai frecvent ntlnite fiind cele prezentate n tabelul 1. Tabelul 1 Clasificarea merceologic a produselor alimentare Criteriul Originea produselor Grupa aferent - produse vegetale - produse animale - produse minerale - produse de sintez (chimic, biotehnologic) Gradul de prelucrare tehnologic - materii prime - semifabricate ("semipreparate") - produse finite Modul de ambalare - produse prezentate n vrac - produse prezentate n semivrac - produse preambalate Scopul utilizrii - produse nutritive - produse gustative (condimente, stimulente, buturi) - produse tehnologice (concentrate alimentare,
9

aditivi alimentari) Funcia nutriional de baz - produse energetice (preponderent glucidice / lipidice) - produse proteice - produse echilibrate energo-proteic - produse dietetice - alimente / suplimente nutriionale etc. Clasificarea merceologic tiinific (folosit n mare parte i pe plan internaional) grupeaz produsele alimentare n 10 categorii: Cereale, leguminoase, produsele rezultate din prelucrarea lor Legume, fructe proaspete Produse zaharoase ( zahr, amidon...) Produse gustative (condimente, stimulente, buturi nealcoolice i alcoolice;) Grsimile alimentare (vegetale, animale, mixte) Lapte i prod. rezultate din prelucrarea laptelui Ou i prod. rezultate din prelucrarea lor Carne i prod. Pete i alte vieti acvatice Concentrate i mixuri alimentare. 18. Principalele componente chimice ale alimentelor Produsele alimentare sunt constituite din diferite componente chimice,fiecare indeplineste functia sa specifica.Clasificarea generala a componentelor chimice este: Dupa origine: anorganice organice Dupa solubilitate: solubile insolubile Dupa gradul de asimilare: Asimilabile (se prelucreaza in corpul uman) Neasimilabile
10

Dupa componenta Simple (singur element) Complexe Dupa structura Monomeri (singura molecula) Oligomeri (2-10 molecule) Polimeri (10-.. molecule) Dupa gradul de nocivitate Nocive Inocive 19. Definiti si metodologia determinarii valorilor nutritive si energetice a produselor alimentare Valoarea nutritiv reprezint capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanele nutritive de care are nevoie.Ea se exprim prin:Valoarea psiho-senzorial Valoarea biologic. Valoarea energetic. Valoarea igienic. Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100 grame produs. Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente: reteta produsului: materiile prime; compozitia chimica a componentelor retetei; gradul de asimilare al principalelor substante din produs; necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie; eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile substantelor nutritive. Valoarea energetic - exprimat n kilocalorii sau n kilojouli/100g produs, este cea care condiioneaz aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinznd de aceasta; este conferit de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine 20. Determinarea calitatii marfurilor alimentare:metode si indicii:avantaje si dezavantaje ale diferitelor metode:princiile metodelor organoleptice si de degustare n industria alimentar, cuantificarea caracteristicilor de calitate ale alimentelor este indispensabil n aplicarea unui program de control a calitii. Rezultatele evalurii senzoriale sunt corelate cu datele furnizate de ctre laboratoare i obinute n urma testelor de natur fizic, chimic, fizicochimic, microanalitic i histologic. Metode fizice i fizico-chimice Examenele fizice msoar anumite proprieti de natur fizic ale alimentelor precum: volumul, culoarea, temperatura, lungimea, capacitatea de reinere a apei, textura, rezistena la traciune etc. n practic pot fi ntlnite diverse alte metode fizice sau fizico-chimice utilizate pentru controlul calitii produselor alimentare. Metode chimice Analizele chimice permit stabilirea naturii i cantitii diferitelor substane chimice
11

prezente ntr-un aliment. Metode microbiologice Examenele microbiologice reflect "recensmintele" microbiologice, definite ca numrul de microorganisme viabile dintr-un eantion dat. 21. Pastrarea marfurilor alimentare: organizarea pastrarii,factorii mentinerii calitatii:regimul optim de pastrare Pstrarea produselor alimentare sistem de msuri menit s creeze condiii optime pentru pstrarea vremelnic a produselor alimentare i pentru a preveni alterarea lor. Pentru pstrarea produselor alimentare ntreprinderile de alimentaie public, magazinele alimentare, la care se realizeaz produsele uor alterabile, trebuie s dispun de ncperi speciale, utilate cu rcitoare, dulapuri frigorifere.Pstrarea calitii prescrise trebuie asigurat pe ntreg parcursul mrfurilor alimentare, de la productor la consumator, prin msuri speciale n ceea ce privete ambalarea, manipularea, transportul, depozitarea, expunerea n vederea vnzrii. Ambalarea Ambalajul unui produs alimentar trebuie s asigure protecia produsului n timpul transportului, depozitrii, manipulrii i desfacerii, fa de anumii factori externi, precum temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele, insectele si pstrarea integritii, cantitii i calitii produselor. Condiiile i mijloacele de transport sunt stabilite n concordan cu modul de ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinaia i durata transportului. Depozitarea reprezint toate activitile tehnice i organizatorice legate de amplasarea mrfurilor ntr-un spaiu fix sau mobil 22. conservarea marfurilor alimentare:argumentarea necesitatii conservarii marfurilor,metodele de conservare Conservarea reprezint crearea conditiilor nefavorabile pt dezvoltarea microorganismelor de putrefactie care produc diferite alterari in timpul pastrarii marfurilor. Scopul: prelungirea termenului de pastrare si de consum al produselor usor alterabile. Metode de conservare: 1.fizice(sunt determinate de actiunea factorilor fizici ca temperatura) a) temp inalta(pasteorizare, sterilizare) b)temp scazuta(refrigerare, congelare(lenta, rapida, ultrarapida, cu azot)) c)netraditionale(prelucrare cu radiatie ionizate sai raze ultrarosii) 2.fizico-chimice(se bazeaza pe aplicarea factorilor fizici ce duc la schimbarea continutului chimic) a)deshidratare(uscare) b)utilizarea concentratiilor mari de sare sau zahar 3. chimice (se bazeaza pe utiliz subst chimice care nu permit dezvoltarea microorg si sunt inofensive fata de organismull uman) 4. biochimice(se aplica la murare) 5. combinate.

12

23. Notiuni de standartizare a marfurilor de consum.Scopurile standartizarii Sistemului National de Standartizare al R.Moldova Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimismul calitatii superioare, rationale a acestor marfuri, purtatorii de nformatii de baza in sistemul standardizarii de stat sunt documentele normative tehnice care controleaza calitatea productiei la toate stadiile ciclului de viata , de l elaborare pina la consum, aceste documente sunt. Standardul - este definit ca o prescriptie scrisa si publica de catre organelle interesate (Moldova standard) ce contine o soolutie unitare si de durata pentru o anumita problema in domeniul stiintei tehnice, economiei el reglementeazza cerintele fata de productie , regulamentul elaborarii ei, producerii, transportarii si folosirii ei. Cu problememe standardizarii in republica noastrase ocupa Serviciul de Standardizare Moldova standart. Mai exista sectii de standardizare in ministere, departamente, si la inteeprinderi. Sarcinile de baza a acestui department sunt> elaborarea si reinnoirea standartelor, verificarea folosirii lor corecte , precum si reprezentarea intereselor republicii la forumurile de standart internationale. Scopurile principale ale standardizrii snt:a) asigurarea existenei documentelor de referin pentru evaluarea conformitii produselor i serviciilor cu destinaia lor;b) protecia intereselor consumatorilor i ale statului prin asigurarea calitii produselor i serviciilor, a caracterului inofensiv al acestora pentru viaa, sntatea, ereditatea i securitatea oamenilor, pentru bunurile materiale, regnul animal i cel vegetal, pentru mediu;c) nlturarea barierelor tehnice din calea comerului;d) asigurarea interschimbabilitii, compatibilitii tehnice i informaionale a produselor 24. Notiuni generale privind activitatea de evaluare a conformitatii produselor.Principii de baza ale evaluarii conformitatii Structura Sistemului National de Evaluare a Conformitatii. evaluare a conformitii - activitatea al crei scop este determinarea direct sau indirect a faptului c snt respectate condiiile aplicabile. marc de conformitate - marc protejat, nregistrat n modul stabilit, aplicat pe baza regulilor de certificare, indicnd cu certitudine c produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ; marc naional de conformitate SM - marc de conformitate, care demonstreaz c produsul este conform reglementrilor tehnice i/sau standardelor prevzute de legislaie i c procedura evalurii conformitii produsului n cauz a fost respectat; Sistem Naional de Acreditare - sistem ce are propriile sale reguli i proceduri pentru efectuarea acreditrii; Sistem Naional de Evaluare a Conformitii - sistem care dispune de propriile reguli i proceduri pentru efectuarea evalurii conformitii la nivel naional; Principiile pe care se bazeaz evaluarea conformitii snt: -accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformitii al tuturor solicitanilor; -aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformitii produselor omogene; -asigurarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional i comercial; -examinarea imparial a contestaiilor; -caracterul voluntar al acreditrii. Sistemul Naional de Evaluare a Conformitii este format din:a) Organismul Naional de Evaluare a Conformitii b) organele administraiei publice centrale; c) organisme de evaluare a conformitii.
13

25. Procedura de certificar a conformitatii calitatii marfurlior de larg consum.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate. Procedura de certificare:a) prezentarea cererii pentru certificare (n continuare - cerere);b) analiza cererii i a documentelor prezentate;c) luarea deciziei asupra cererii;d) identificarea produsului; e) prelevarea mostrelor; f) efectuarea ncercrilor mostrelor;g) evaluarea procesului de producie; h) examinarea rezultatelor evalurii; i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberrii certificatului de conformitate;j) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberrii; k) evaluarea periodic a produselor certificate.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate. 1.Certificatul de conformitate se elibereaza de catre organismal de certificare in baza examinarii tuturor documentelor necesare pentru o evaluare autentica a conformotatii produselor cu conditiile stabilite. 2.Concluziile privind rezultatele examinarii expertul le reflecta in decizia de eliberare a certificatului de conformitate , forma de prezentare si modul de intocmire a carora se stabilesc in procedura de certificare a produselor omogene. 3.Certificatul de conformitate intocmit se inregistreaza in Registrul organismului de certificare si este valabil daca are numarul de inregistrare, Stampila orginala si semnatura conducatorului organismului de certificare si a expertului de certificare. 4.Certificatul poate avea o anexa care concretizeaza grupa produselor certificate, cuprinzind nu mai mult de 10 denumiri intr-un certificat de conformitate, cu conditia ca produsele sa fie fabricate de un producator sis a fie certificate in conformitate cu unele si aceleasi conditii ale documentelor normative. 5.In cazul certificarii obligatorii, certificatul se elibereaza, daca produsele corespund tuturor conditiilor obligatorii ale documentelor normative pentru aceste produse, inclusive indicatorii identificarii. 6.Termenul de valabilitate al certificarii de conformitate pentru produsele fabricate I serie se stabileste de organismul de certificare, tinind cont de termenul de valabilitate al documentelor normative pentru produsele si termenul pentru care este certificat sistemul calitatii, dar nu mai mult de 3 ani. 7.Daca se introduce modificari in constructia produsului sau tehnologia de fabricare , modificari care pot influenta conformitatea produsului cu conditiile documentelor normative, solicitantul trebuie in prealabil sa informeze organismul care a eliberat certificatul, pentru ca acesta sa poata lua decizia privind necesitatea de a efectua noi incercari sau de a evalua procesul de productie a acestui produs.

26. Esenta,sarcinile si tipurile de expertise merceologice Expertiza merceologica este o activitate specifica de evaluare, o cercetare a unei probleme de catre un specialist, intr-un anumit domeniu. Sarcinile: -determinarea obiectului de expertiza -determinarea dom de aplicare a expertizei -stabilirea surselor de litigii de expertiza -stabilirea dreoturilor si obligatiilor expertizei -crearea bazei tehnico-normative si juridice de expertiza Clasificare: 1. In functie de domeniul de activitate profesionala, deosebim:
14

a)marfara b)tehnologica c)judiciara d)medicala e)de audit f)ecologica 2. In ftie de nomenclatorul cerintelor utilizate la evaluarea de expertiza: a)merceologica b)igienico-sanitara c)veterinara d)ecologica 3. In ftie de argumentarea si caracterul de realizare a)primara b)suplimentara c)repetata d)de control e)complexa 4. In ftie de scopul realizarii a)contractata b)vamala c)de asigurare d)bancara e)consultativa f)de consum 27. Genurile expertizei marfurilor efectuate de catre expertii din cadrul Sistemului Expert CCI a RM Genurile expertizei n funcie de scopurile efecturii expertizei mrfurilor, se clasific n: de contract: controlul nivelului calitii mostrelor mrfurilor; controlul nainte de expediie a ncrcturilor; starea mijloacelor de transport i a ambalajului; vamale: identificarea mrfii; determinarea rii de origine; determinarea produciei de export ca producie proprie; de asigurare; bancare; consultative; de consum; de evaluare: expertiza mrfii, inndu-se cont de calitate, termenul de garanie, termenul valabilitii; expertiza mijloacelor de transport, inndu-se cont de uzura natural i starea tehnic; determinarea preului orientativ al mrfii, inndu-se cont de calitatea ei real etc.; Sistemul "Expertul CCI a RM" este parte component al Sistemului Camerei de Comer i Industrie a Republicii Moldova i presteaz urmtoarele servicii:determinarea cantitii i calitii mrfii;-determinarea rii de origine a mrfii;-determinarea volumului produciei, obinute din materia prim plasat n regimul vamal de perfecionare activ;-determinarea volumului produciei finite, obinute din materia prim plasat n regimul vamal de transformare sub supraveghere
15

vamal;-determinarea productorului mrfii;-determinarea poziiei tarifare (codului) i destinaiei mrfii;-determinarea preului de pia a mijloacelor de transport;determinarea preului de pia a utilajului;evaluarea bunurilor imobile;evaluarea altor mrfuri;alte genuri de expertiz.Obiectul activitii Sistemului "Expertul CCI a RM" l constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova i peste hotarele ei a urmtoarelor lucrri i servicii, cu ntocmirea raportului de expertiz i a certificatelor de forma stabilit:expertiza mrfurilor - expertiza cantitii (completivitatea), a calitii (strii tehnice), a corectitudinii marcajului, strii ambalajului mrfurilor, materialelor, materiei prime i utilajului. 28. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice.Identificarea marfurilor de larg consum Litgiile privind calitatea produselor pot avea ca principale surse urmatoarele:Substituirea de produs- care consta in livrarea unor produse cu aceleasi destinatie si pret cu produsele contractate , dar care au indici de calitate diferiti. Denaturarea produselor- consta in fabricarea si comercializarea unor produse ale caror caracteristici nu corespund valorilor prescrise si nu sunt in concordanta cu pretul. Localizarea sursei litigiului se face innd cont de etapele pe care le parcurge marfa n circuitul tehnic:Livrarea produselor poate fi sursa de litigiu ca urmare a livrarii unor produse necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.Transportul poate produce vicierea pri utilizarea unor mijloace sau ambalaje necorespunzatoare.Recepia produelor este etapa n care pot aprea cele mai multe litigii. Depozitarea- poate s genereze degradri calitative dac nu sunt respectare regulile privind manipularea, amplasarea ori condiiile de pstrare impuse diferitelor categorii de marfuri.Modul de urmrile a respectrii acestor reguli difera in funcie de locul depozitului in circuitul tehnic al mrfii:Conditiile in depozite cu ridicata- trebuie sa asigure condiii care s permit obinerea proprietii produselor ct mai aproape de condiiile initiale. Depozitele comerului cu amnuntul- servesc pentru a pstra pentru perioade relativ scurte n condiii de obicei greu de dirijat, fluctuante cu posibilitai minime de verificare a calitaii mprfurilor la primirea n depozite. 29. Ordinea efectuarii expertizei marfurilor in cadrul Sistemului Expert CCI al RM Orientativ, este considerat ca obligatorie o urmtoare succesiune a efecturii expertizei mrfurilor: acceptarea expertizei; pregtirea expertizei; investigarea obiectului expertizei; ntocmirea raportului de expertiz. Procedura investigaiilor se refer la modul de stabilire a contractului de lucru dintre expert i pri, cu toate implicaiile care decurg de aici.Coninutul investigaiei pe teren se poate referi la una sau mai multe din urmtoarele aspecte.Consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaiilor pe teren. La acest document se anexeaz toate materialele solicitate de ctre expert, inclusiv opusul lor. Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile pariale ale expertului.ntocmirea raportului de expertiz rezultatele activitii depuse de expert pentru soluionarea obiectivelor ridicate de problema cercetat se concretizeaz n raportul de expertiz, ce se nainteaz instanei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiz fiind un document elaborat tiinific, are o valoare probatorie deosebit. 30. Perfectionarea rezultatelor producerii de expertiza a marfurilor de larg consum
16

Datele coninute n raportul de expertiz trebuie s fie reale i demonstrabile. Expertul rspunde pentru toate datele trecute n raport orict de nensemnate ar fi ele. Justeea datelor i responsabilitatea expertului fa de acestea este caracteristica esenial a unui raport de expertiz. Pentru aceste considerente, expertul trebuie s aib n vedere, printre altele, urmtoarele: analizele i ncercrile de laborator s fie efectuate personal sau de laboratoare de analiz autorizate n acest scop; -aparatele i metodele folosite s aib o precizie ct mai ridicat, n acest scop este indicat s se efectueze un numr ct mai mare de determinri (n special n cazul analizelor organoleptice). 31. Particularitatile studiului merceologic al marfurilor nealimentare n condiiile economiei moderne, se evideniaz o nou particularitate a studiului mrfurilor nealimentare i care const n aceea c i acestea pot afecta securitatea, sntatea i chiar viaa consumatorului, aspect care nu se discuta acum dou, trei decenii. Aceast particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, i anume prin: substanele chimice nocive care se gsesc n materii prime i auxiliare i care se regsesc n mrfurile finite; substanele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obinere i finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizeaz valorile minime de substane chimice admise n textile, confecii (ECOTEX 100), mobil, sticl, ceramic .a.; folosirea unor ambalaje necorespunztoare care nu i ndeplinesc bine funciile de protecie prin nsi calitatea lor; efectele de poluare a mediului nconjurtor, prin intermediul ambalajului sau a utilizrii produsului (carburani, produse chimice .a.); falsurile comercializate care pun n pericol securitatea i sigurana n utilizare a consumatorului.

32. Articolele din mase plastice de uz casnicgeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Masele plastice se clasific n grupe dup diferite criterii de clasificare: I. Dup caracterul macrostructurii:- Mase plastice omogene - Mase plastice neomogene conin mai multe materiale fenoplastul, aminoplastul. II. Dup proveniena materialului liant: - Masele plastice pe baz de rini sintetice. - Masele plastice pe baza polimerilor naturali modificai i a rinilor naturale. III. Dup reacia de obinere a polimerului: - Reacia de polimerizare reacia de unire a mai multor molecule cu legturi multiple, care nu este nsoit de eliminarea de produse secundare i prin urmare, care are loc prin schimbarea compoziiei elementare a substanelor reactante.- Reacia de policondensare reacia de unire a mai multor molecule, nsoite de eliminarea de molecule simple. IV. Dup modul de obinere a articolelor:- Injectarea;- Suflarea sub presiune;- tanarea;Calandrarea;- Exdrudere;- presare V. Dup destinaie: - Articole de menaj:Articole pentru mbuteliere, servirea mesei, pastrarea, prepararea si curatirea alimentelor. - Articole de galanterie: Furnituri pentru mbrcminte, Articole de toalet - articole de menire social cultural: Articole de birou Cerine de calitate ale articolelor din mase plastice. Articolele de mas plastic se execut n conformitate cu anumite reete de fabricare i trebuie s corespund cu destinaia produsului. Materia prim utilizat pentru obinerea articolelor din mas plastic nu trebuie s influeneze compoziia, gustul i mirosul alimentelor.
17

33.Marfuri de uz casnic-generalitati clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei sunt destinate satisfacerii unor necesiti de tipul: igien i ntreinerea corpului omenesc (agenii de splare, produsele cosmetice), confort (produse pentru splarea i curirea locuinei, obiectelor casnice, produselor textile), protecia i nfrumusearea unor materiale (produse peliculogene). Sortiment : Ageni de splare spunuri i detergeni Spunurile alcaline Detergenii Produse cosmetice. Aprecierea calitii produselor chimice de uz casnic se realizeaz n principal prin analiz senzorial, apreciindu-se uzual aspectul i consistena, culoarea, mirosul, aciunea asupra pielii, prezena defectelor, etc. Evaluarea senzorial este completat de analize fizico-chimice i microbiologice, specifice fiecrui produs 34.Marfuri silicate,generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Sticla este o substan amorf, obinut prin subrcirea unor topituri pe baz de silice (nisip) cu sodiu sau potasiu, cafondanti i cu alte materii prime. Tipuri de sticla: Sticla pentru articole de menaj si ambalaje; sticla pt obiecte de arta; sticla pt constructii; sticla pt laborator; sticla optica; sticla pt articole electrotehnice; sticla pentru corpuri de iluminat; sticla pt tehnica nucleara sticla de protectie contra radiatiilor; sticla de siguranta; sticla fotosensibila; sticla de acoperire; sticla solubila;calitatea:Pentru produsele contemporane, de serie mica, verificarea calitan se efectueaz organoleptic i cu ajutorul diferitelor instrumente de msurat.Pentru produsele de serie (borcane, sticle etc.), verificarea se efectueaz vizual n faa unor ecrane luminoase, iar planeitatea, rezistena mecanic i dimensiunile se verific prin instalaii automate, montate pe benzile transportoare ale acestor articole.Pentru articolele de menaj, accentul se pune pe aspectul lor, la ambalajele de sticl se urmresc rezistenele, capacitatea i dimensiunile, iar la articolele tehnice verificrile variaz n funcie de domeniul de utilizare.

35. Articole de mobiliergeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Mobila din lemn. n general mobilierul este definit drept un ansamblu de piese destinat s nzestreze interiorul ncperilor, cu rol utilitar i estetic. Mobilierul este format dintr-o serie de elemente i complexe care difer de la un stil de mobil la altul. Clasificarea mobilierului se poate realiza dup mai multe criterii: -natura materiei. -primefinisarea suprafeei -stil -dup variante de comercializare modul de asamblare -calitatea materiei prime destinaie. Calitatea mobilierului din lemn este influenat de calitatea materiei prime i auxiliare, calitatea execuiei, condiiile de ambalare, depozitare i transport. n general mobilierul trebuie s ndeplineasc o serie de condiii funcionale, tehnice, economice, ecologice. Evaluarea calitii mobilierului se face din punct de vedere al aspectului i din punct de vedere al calitii execuiei.

18

36.Materiale de constructiegeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei sunt material natural sau artificial folosite n construcii. Drept materie prim pentru fabricarea materialelor de construcieservescmaterialele de provenienmineral (calcar, pietri, nisip, gips, granit, marmur .a.), de provenienvegetal (lemn, deeuriagricole etc.), uneleproduse ale industrieimetalurgice, industrieichimice i a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.). Dupdestinaie, materialele de construcie se mpartn:materale de zidrie;liani;agregate;materialehidroizolante;materialetermoizolante;materialefonoizolante;material e de finisare 37.Caracteristica generala,clasificarea si semnificatia marfurilor nealimentare vestimentare in consum Confeciile cuprind articole de mbrcminte interioar sau exterioar, obinute din materii prime de baz de tipul esturi, tricoturi, produse textile neesute. Drept materii auxiliare se utilizeaz o serie de accesorii, garnituri, cptueli. Principalele etape tehnologice n fabricarea confeciilor sunt grupate n patru faze principale: pregtirea materiei prime, croirea, confecionarea i finisarea.Clasificarea sortimentului de confecii se poate realiza astfel : calitatea execuiei i a materiei prime. -mprejurarea n care este purtat confecii sport, de vacan i timp liber, agrement, ocazie, echipament de lucru, pentru diferite activiti de uz casnic. -natura materiei prime: confecii din esturi, tricoturi, blnuri, materiale neesute. -destinaie, vrst, sex: confecii pentru nou-nscui; confecii pentru copii, adolesceni, confecii pentru femei i confecii pentru brbai. Aprecierea calitii confeciilor se realizeaz prin intermediul unor indicatori , grupai n trei categorii: indicatori estetici, indicatori fiziologici i de confort, indicatori de durabilitate.

38.Articole de blanarie si cojocariegeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Blanurile sunt piei de animale prelucrate pentru invelisul pilos si se caracterizeza prin rezistenta, aspect placut si conductibilitate redusa a caldurii. Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita diversitatii animalelor furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blanurilor: culoarea, abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea. Factorii care influienteaza calitatea blanurilor: Structura invelisului pilos -Tipurile de par Dupa forma Culoarea Rasa animalului Sex si virsta Conditiile climaterice si geografice Conditiile de hrana si viata Se clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie. Dupa materia prima. -dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele. Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului.Verificarea calitatii in magazin se face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat.
19

39.Articole de marochinariegeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Mrfurile din piele(marochinarie) i nlocuitori sunt destinate proteciei organismului mpotriva unor factori fizici, chimici i mecanici din mediu. Sortimentul de piei finite cuprinde ase categorii, difereniate n funcie de domeniul de utilizare: piei pentru partea de sus a nclmintei (box, bizon, piele impermeabil, velur, piele lcuit, evrou, nbuc, etc.);piei pentru partea de jos a nclmintei (talp pentru cusut, talp pentru lipit, talp pentru btut n cuie, talp pentru bran, etc.);piei pentru harnaamente, curelrie, articole de sport i marochinrie;piei pentru scopuri tehnice; piei pentru mnui;piei pentru confecii de mbrcminte i pentru alte scopuri. Verificarea calitii pieilor finite se realizeaz prin analiz senzorial (culoare, netezime, grad de luciu, desenul porilor) i prin verificri fizico-chimice (mas specific, grosime, elasticitate, plasticitate, flexibilitate, rezisten la traciune, sfiere, compresiune i uzur, comportarea fa de ap i gaze, etc.). 40. Articolele de papetarie si marfurile biroticegeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei sunt produsele ce echipeaz locurile de munc (birourile), asigurnd prin mijloace electronice, schimbul de informaii, ordonarea activitilor i a informaiilor, programarea documentelor i a corespondenei, creterea productivitii i a calitii muncii administrativ. n termen larg, mrfurile birotice cuprind toate aparatele, mainile i instalaiile cu care sunt echipate birourile, inclusiv materialele, piesele de schimb i accesoriile necesare funcionrii. Principalele mrfuri birotice sunt reprezentate de aparate, maini i instalaii de tipul: aparatur de scris electronic, procesoare de texte, copiatoare, calculatoare, dicionare i agende electronice, mijloace de comunicaie (telefoane fixe, telefoane mobile, pager, telefax, dictafoane i reportofoane, interfoane, etc), calculatoare i dispozitive periferice, imprimante, scanere, etc

41.Jucarii,articole giuvaere si ceasurigeneralitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Sortimentul de jucrii este complex. -La jucriile metalice -La jucriile din carton poligrafice -La jucriile din lemn -La ppui -La jucriile electrice -La jucriile electronice -La jucriile din cauciuc i material plastic Ceasurile sunt aparate utile care servesc la indicarea orei i la msurarea intervalelor de timp. Ceasurile pot fi :mecanice i electronice. La ceasurile mecanice,principalele pri constructive sunt:-Mecanismul motor;-Regulatorul;Mecanismul de transmisie;-Mecanismul indicator-arttoarele;-Eapamentul;-Scheletulde susinere i carcasa;-Mecanismele auxiliare. Principalele elemente constructive ale ceasurilor electronice sunt:-Scheletul de susinere i carcasa;-Afiajul cu cristale lichide,afiajul mecanic sau mixt;Cuarul;-Componente electronice 42.Importanta produselor cerealiere,fructelor si legumelor in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentati grupelor si subgrupelor In alimentatia omului produsele obtinute prin prelucrarea cerealelor asigura circa 45% din totalul proteinelor ,65% din totalul caloriilor necesare zilnic, un aport important de glucide, vitamin, mai ales din grupa vitaminelor B, si saruri minerale (P,K,Mg). Principalele cereale sint considerate a fi: griul, orzul, ovazul, porumbul, orezul, meiul, hrisca, sorgul,etc.Legumele si fructele joaca un rol
20

important in alimentatie.Ele sint bogate in glucide(mai ales cu molecula mica), vitamin si substante minerale, au un grad inalt de asimilare, calitati gustative si nutritive deosebite. Majoritatea legumelor si fructelor pot fi folosite in alimentatie in stare proaspata si, dupa caz, in diferite preparate culinare sau conserve. Legumele proaspete se impart in 2 categorii: -legume vegetative(legume tuberculifere,legume radacinoase, legume varzoase, legume frunzoase, legume bulbifere, legume perene, legume condimentare) si legume fructoase(legume bostanoase, legume Solano-fructoase, legume pastaioase,legume graminee) Din punct de vedere structural se deosebesc fructe:-fructe samintoase(bace false)-fructe simbroase(drupacee)-fructele arbustilor fructiferi-fructe nucifere-fructe subtropicale si tropicale 43.Produsele cerealiere;generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Cerealele sunt reprezentate de seminele plantelor din familia gramineelor, ca materii prime n industria alimentar fiind utilizate: grul, secara, porumbul, orzul, orezul etc. Cerealele i produsele obinute din acestea au o importan central pentru alimentaia uman, reprezentnd, n concepia organismelor internaionale, rezerva strategic de alimente a omenirii.Aprecierea calitii cerealelor se realizeaz dup criterii chimice i fizico-tehnologice. Criteriile fizice de apreciere a calitii cerealelor sunt: greutatea pe masa de volum sau masa hectolitric, masa relativ a 1000 de boabe, masa absolut, masa specific, mrimea i uniformitatea boabelor, tria sau duritatea, sticlozitatea, compoziia fizic a masei de cereale etc.Criteriile de clasificare a cerealelor sunt urmtoarele: familia botanic,compoziia chimic,destinaia, tipul inflorescenei, aspectul bobului, perioada de semnare. 1.n dependen de familia botanic, cerealelese mpart n:-Graminee:-Poligonale Pstioase. 2.n funcie de compoziia chimic, cerealele pot fi:-Cu coninut nalt de amidon: gramineele i poligonalele.-Cu coninut nalt de proteine:pstioasele. 3.n funcie de destinaie, cerealele se folosesc:-n industria alimentar ,pentru obinerea finii, crupelor.-Pentru furaj,ca hran pentru animale.-n scopuri tehnice. 44.Fructe si legume proaspete generalitati,clasificarea,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Fructele i legumele au un rol important n alimentaie, datorit nsuirilor de gust i arom deosebite i valorii lor nutritive preioase (glucide simple, sruri minerale, vitamine). Sortimentul legumelor i respectiv al fructelor proaspete este foarte variat fiind obinut innd cont de specia din care fac parte i de destinaia acestora Clasificarea fructelor si legumelor: Fructele:clasificarea MCe depinde de structural or anatomica Fructele semintoase (merele,perele,gutuile) Simburoase (piersici,caise,ciresele,visine,prune) Pomusoare adevarate (strugurele,coacaza)-false (capsuna,fragii)-compune (zmeura,mure de padure) Nucifere (nuci,cocos,alume,castanet,migdale)
21

 Sub-tropicale (toate citrice,rodiile,smochinele,kurma,feiho a) Legume: vegetatice Tuberculi (cartofi,topinombur) Radacinoase (morcov,telina) Bulbifere (ceata toate tipurile) Varzoase (varza,bruzel,conopida,brocoli) Fructoase Solonacee (rosii,ardei gras,gogosari,vinete) Cucurbitacee (legume bustanoase,bostanii,castravete,pepene verde,galben)

Tropicale (ananas,kiwi,mango,avocado,banane)

De desert (revent,anghinore,sparaghel) Salata si spanac Condimente

Graminee (porumb de zahar in stadie de lapte) Pastaioase-boboase(fasola,mazarea)

45.Fructe si legume prelucrate generalitati,clasificarea,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Legume i fructe congelate. Utilizarea temperaturilor sczute, sub punctul de nghe al sucului celular, asigur meninerea pe o perioad lung de timp a nsuirilor i valorii nutritive a fructelor i legumelor uor perisabile, prin blocarea activitii diverselor microorganisme. Legume i fructe deshidratate Procesul de deshidratare oprete dezvoltarea microorganismelor i enzimelor proprii legumelor i fructelor.Prin aceast metod se conserv frecvent ceapa, cartofii, rdcinoasele, ardeii, usturoiul, mslinele, merele, perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc.

22

Concentrate din legume i fructe. Pentru obinerea acestor produse se folosesc legume i fructe proaspete sau conservate prin refrigerare sau cu substane antiseptice. Procedeele tehnologice utilizate pot consta n: fierbere la presiune sczut, concentrare cu adaos de zahr, fierbere n sirop de zahr. Produsele din legume obinute prin concentrare includ bulionul i pastele din tomate, pastele din gogoari, ardei, sucul concentrat de tomate etc. Legume i fructe conservate prin murare. Murarea este un procedeu de conservare a legumelor i fructelor prin acidifiere natural (fermentaia lactic a zaharurilor din materia prim). Acidul lactic format creeaz un mediu nefavorabil dezvoltrii microorganismelor responsabile de alterarea produselor. 46.Grasimile alimentare:generalitati,clasificare,ortiment,calitate,particularitatile expertizei Grsimile alimentare sunt formate aproape n exclusivitate din lipide i se obin prin extracie din seminele plantelor oleaginoase, germenii cerealelor, din anumite fructe (nuci, arahide etc), din esuturile animalelor i din lapte. Clasificarea grsimilor dup provenien, stare de agregare i sicativitate este: Grsimile alimentare: Grsimile Vegetale Grsimile Animaliere Grsimile Vegetale Grasimi lichide nesicative de masline migdale si semisicative de floarea soarelui, susan, soia, dovleac; Grasimi solide cu acizi grasi volatili unt de cocos si fara acizi grasi volatili unt de cacao; Grsimile Animaliere Grasimi lichide - ulei de peste, ulei de balena, foca si ulei de copite; Grasimi solide - seul de bovine, untura de porc si de pasare (gaina, rate, gisca); Componenii principali ai grsimilor alimentare sunt gliceridele.Dintre acestea predomin trigliceridele.Trigliceridele sunt nsoite n cantiti mai mici de monogliceride i digliceride. 47.Importanta produselor lactate si a oualor in alimenatie si pentru economia nationala a RM.Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Ouale reprezinta in primul rand o importanta sursa de vitamine. Acestea sunt foarte indicate in alimentatia copiilor si a adolescentilor, la care se recomanda 6-7 oua pe saptamana. Cantitatile de vitamine existente in oua variaza foarte mult in functie de specie, rasa, sezon si ingrijire. Sortimentul de lapte: dup specia animalului de provenien:de vac;de bivoli;de capr;de oaie; -dup coninutul de grsime:lapte integral: lapte normalizat; lapte smntnit Oule de gin se clasific dup mai multe criterii, aa cum se poate vedea mai jos. Clasificare oulor de gin dup mrime Clasificare oulor dup prospeime Clasificare oulor de gin dup culoarea cojii Clasificare oulor pe categorii de calitate Clasificare oulor dup modul de furajare i condiiile de via ale ginilor outoare 48.Importanta produselor din carne si din peste in alimentatie si pentru economia a RM,Clasificarea generala a produselor si reprezentatii grupelor si subgrupelor
23

Carnea este un produs indispensabil omului datorita componentelor nutritive si rolul acestora pentru organism.Carnea constitue o sursa importanta de protein, care se apropie mult de proteinele din structura tesuturilor din corpul omenesc si deaceea este considerate un aliment de baza cu rol essential plastic. In aceasta grupa de aimente se incadreaza carnea de macelarie, carnea de pasare si de vinat. Carnea de macelarie este carnea animalelor sacrificate in abatoare si anume : bovine(vaca,minzat,vitel), ovine(berbec, miel) , porcine(porc, purcel), caprine(capra,ied).Carnea de pasare de la gaini,curci, rate, giste. Iepurii de casa si vinatul au o pondere mai redusa. Pestele contine att de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, nct ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre. De fapt, consumam mai putin dect o faceam nainte. O singura portie mica de peste, de 100 g, furnizeaza ntre o treime si jumatate din proteinele necesare zilnic. Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B,2, vitala pentru un sistem nervos sanatos, si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide. Pestele gras precum somonul sau heringul contine cel putin dublul caloriilor din pestele alb. Spre deosebire totusi de GRASIMILE animale saturate, uleiurile de peste nesaturate sunt foarte benefice prin continutul lor de omega3. 49.Produse lactate;generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Laptele reprezint unul dintre cele mai complexe alimente, datorit compoziiei chimice complexe i echilibrate n trofine.Sortimentul de lapte:-dup specia animalului de provenien:de vac;de bivoli;de capr;de oaie;--dup coninutul de grsime:lapte integral; lapte normalizat; lapte smntnitCalitatea laptelui:-exprimat prin:caracteristici organoleptice; caracteristici fizicochimice; caracteristici microbiologice; Sortimentul brnzetrurilor:--dup tipul laptelui: brnzeturi din lapte de vac; brnzeturi din lapte de oaie; brnzeturi din lapte de capr; brnzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii;--dup coninutul de grsime --dup consistena pastei i particulariti tehnologice. Defectele brnzeturilor:Defecte de desen:brnza fr desen n seciune; desenul bogat al pastei;--Defecte de consisten: past sfrmicioas; past cauciucoas; past cu crpturi. 50.Carne si produse derivate,generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Carnea -aliment indispensabil, datorit:compoziiei chimice echilibrate n trofine cu valoare biologic ridicat; digestibilitate superioar; potenial dietico-culinar;structura crnii: esut muscular: carne marmorat; carne perselat; --esut conjunctiv: leag muchii de oase; formeaz membrane care nvelesc muchii i fasciculele muchilor; esut cartilaginos:form rezistent a esutului conjunctiv;-- esut adipos cuprinde formaiunile cu celule care au acumulat grsime;-esutul osos:se formeaz n perioada de cretere a animalului; poate fi compact i spongios;Sortimentul crnii:Carne de vit adult i mnzat, Carne de porcine: 51.Peste si produse derivate generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Calsificarea pestelor se face dupa citeva criteria. Din punct de vedere biologic, dupa mediul in care traesc, pestii se clasifica in: peshti marini, pesti migratory si pesti de apa dulce.Dupa coninutul de grasime pestii se calsifica in: pesti grasi-peste 8% grasime (ex scrumbia de dunare, somonul), pesti semigrasi cu 4-8% grasime9 morunil, hamsia), pesti slabi 4% grasime( carpul, stiuca, carasul, platica)Mai fegventa este calsificarea pestelor dupa particularitatile zoologice:Pestii din famiia strunilor-nisterul, familia somonului- Familia scrumbiei- familia
24

bibanului- Famiia batogului- Familia cambulei. Compozitia chimic, valoare nutritive Carenea pestelui contine o amre cantitate de apa, relative multe protein,si lipde.Grasimele pestelui este de regula distribuita in carne sau localizata in unele organe, in special ficat.Carnea pestelui contine mai putin tetut conjuctiv dekit cea a animalelor.Contunutul de vitamine este neinsemnat, cu exceptia anghileicare are cantitai apreciabile de vitamina A su D. 52.Oua si produse derivate generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Oul reprezint cel mai valoros aliment:valoare nutritiv ridicat; grad de asimilare ridicat al trofinelor; disponibilitate mare de consum; preuri accesibile. compoziia chimic:ap; proteine cu valoare biologic ridicat, proteine etalon; lipide bogat n colesterol; glucide: cantiti reduse; sruri minerale; vitamine: A, B, D Stabilirea prospeimii oului: examinarea oului la ovoscop; proba densitii; proba densitii n soluie de saramur 12%; Verificarea calitii: prin examen senzorial; Pstrarea: spaii curate, rcoroase; T=0-14C, umiditate relativ 70-80% Valabilitate: ou foarte proaspete: max 5 zile; ou proaspete: 10-20 zile; ou refrigerate: 10-20 zile; ou conservate prin alte metode: 5-10 zilE 53.Importanta produselor gustative in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grurpelor si subgrupelor Condimentele si produsele condimentare:-Condimentele naturale -Produsele condimentare si oleo-rezinele-Condimente acide-Condimentele saline (sarea de bucatarie)Caracterizarea merceologica a stimulentelor:-Cafeaua-CeaiulBauturile alcoolice:-Bauturi alcoolice tari naturaleBauturi alcoolice industriale-Bauturi moderat alcoolice-Bauturi slab alcoolice-Bauturi nealcoolice 54.Vinurile si divinurile; generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Caracteristica vinurilor;produse alcoolice se obtin prin fermentarea mustului de struguri.Ele se clasifica conform legii vinuriloe in felul urmator: Material prima De soi (aligote,sardone) De sapaj (urma amestec.) Termen de maturizare De consum curect (tinere anul preparariiobisnuite anul urmator) Calitatea superioara (mature,colectie) Tehnologia de obtinere Naturale
25

De cupaj (amestec vinuri tinere)

 Speciale (alcoolizate,vermut/aromatizat,peliculare,eferbescentespumate,spumoase) Caracteristica generala devinurilor;sunt bauturi alcoolice,taria 40-45% de vol.culoarea aurie,chiklinbar.Cu aroma fina su placuta.Devinurile se obtin din alcool special.Alcoolul de devin prima sunt strugurile de soiuri albe.Se mai obtin prin maturizarea alcoolului de devin in butoiurile noi de stejar,Perioada de maturizare constituie minin 3 ani de zile.Datorita proceseloe biochimice alcoolul se transforma in devin.Apare o anumita culoare,gustul,mirosul,buchetul.Ele se clasifica:In functia termenului alcoolul in butoiul noi se stejar se impart in: Devinuri de 3 stele (termen 3 ani) Devinurile de 4 stele Devinurile de 5 stele (termen maturizat cel putin 5 ani) DVM 6-7 ani (M-matur) 55. Importanta produselor de cofetarie in alimentatie si pentru economia nationala a RM,Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor DVCS (calitate superioara-8-9 ani) DVV(vechi-10 ani) DVFV (foarte vechi-20 ani) DVcol (colectie (DVV+3 ani)

Produs. de cofetarie se impart in 2 grupe:-PC zaharoase: caramela sticoasa,cu umplutura,bomb.fondante,zefir,marmelada,halvita -PC de cofetarie fainoase sau prod.de patiserie: blaturi pentru torturi, biscuiti, nepolitane,checuri, rulade.PC pot fi simple si compuse: Pc simple: sunt alcatuite din,tr-o singura faza (caramela sticloasa, fondant de lapte, bisc.zaharosi, glutenosi; PC compuse -din 2sau mai multe faze: caramela cu umplutura, bomb.fondante, torturi, marmelada stratificata, prajituri. 56. Produse gustative (bauturi alcoolice,slabalcoolice si fara alcool); generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Bauturile:--Bauturile alcoolice--Bauturile nealcooliceBauturile alcoolice sunt produse alimentare lichide si au in compozitia lor alcool etilic.Alcoolul etilic are valoare trofica,deoarece elibereaza energie in organism (cca 7kcal). Dupa continutul de alcool,bauturile se clasifica in 3 grupe principale :Slab alcoolice,cu 1-6% alcool (berea); Moderat alcoolice,cu 8-20% alcool (vinurile); Alcoolice tari,25-70% alcool (rachiurile naturale)Dupa modul de obtiner:- bauturi nedistilate; - bauturi distillate. Consumul bauturilor alcoolice este determinat de caracteristicile psihosenzoriale si de efectul alcoolului asupra organismului. Berea este o bautura slab alcoolica nedistilata se obtine prin fermentare,cu ajutorul drojdiei,a unui must fabricat din malt,apa si hamei,maltul putind fi inlocuit partial cu cereale nemaltificate 57. Produse gustative (stimulente,mirodenii,si condimente) generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei
26

Condimentele sunt produsele fara valoare nutritiva care se adauga in produsele alimentare in continute mici pentru a le conferi anumite caracteristici gustative stimulind astfel pofta de mincare si digestia.In compozitia condimentelor intra uleiurile eterice,aldehide,cetone,esteri,alcool,hidrocarburi.Condimentele sunt clasificate dupa : natura,origine,si caracteristicile organoleptice in urmatoarele grupe :---Este numita condimentele naturale,dupa provenienta lor si in functie de zonele climatice sunt : Indigene,tropicale (piper,cuisoarele,scortisoara,dindir,curcuma,nucusoara)Mediteranene (sofranul,caperele); ---In functie de zona anatomica,condimente flori,fructe,frunze,radacina,seminte,scoarta. Condimentele acide principalii reprezentanti sunt (otetul alimentar,sarea de lamie,care contine acidul lactric,otetul alimentar poate fi de 2 tipuri : de distilare,de fermentatie. De fermentatie se obtine din fermentarea vinurilor fermentate sau fermentarea fructelor. Otetul de distilare este mai putin valoros si se obtine prin diluarea cu apa a acidului acetic. Mustarul de masa se prepara din boabele de mustar macinate la care se adauga otet,sare,coloranti. Sortimentul de mustar este in varianta : iute,dulce. Condimentele saline sunt alcatuite din (sare iodata,care poate fi extractina sau sare fina)aceste produse se obtin prin indeplinirea impuritatilor a sarii extrase din mine. 58. Produse de cofetarie zaharoase: generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Zaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta. Asupra acestei grupe de marfuri se rasfrange din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentara, care dispune, in zilele noastre, de posibilitati largi de purificare si rafinare. Sortimentul de marfuri din aceasta grupa e format din: 1. Zahar 2. miere de albine 3. glucoza si amidon 4. produse zaharoase. Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii, urmatoarele: Continutul de apa, Continutul de zaharoza, Continutul de substante reducatoare, Continutul de substante insolubile in apa, Continutul de cenusa. In functie de tehnologia aplicata si natura materiilor prime utilizate se clasifica astfel: Produse de caramelaj; Drajeuri; Caramele; Fondanterie; Produse gelificate; Dulciuri orientale; Produse spumoase; Ciocolata si specialitati de ciocolata; Produse zaharoase dietetice. 59. Produse de cofetarie fainoase generalitati,clasificare,sortiment,calitate,particularitatile expertizei Produsele de patiserie formeaza un grup complex de preparate obtinute din aluat in forma variat, de marimi diferite,la care se adauga in proportii diferite fructe, creme, frisca, dulceata, ciocolata, zahar. Biscuiii- sunt produse de cofetrie finoase obinute prin coacerea unui aluat din fin, ap, ageni de ndulcire, grsimi, afnatori i componeni care le mbuntesc caracteristicile organoleptice (unt, ou, lapte, umplutui, glazuri)Clasificarea biscuiilor: n raport cu con de zahr i grsimi:- biscuii glutenoi - biscuiti zaharoi - semiglutenoi- cracker; n raport cu compozitia lor:- simpli- umpluti- glazurai; n raport cu destinaia lor:- biscuii aperitiv- biscuii de tip desert - bisc. Dietetici. Modelarea aluatului pt biscuii: Aluatul pu bisc glutenosi se modeleaz printr-o laminare n trepte urmat de o decupare a modelelor; Aluatul pt biscuiii zaharoi se preseaz ntr-o vacuol-matri, apoi se elibereaz aceste modele cu ajutorul unei suprafee de transport
27

60. importanta zaharului si mierii in alimentatie si pentru economia nationala a RM.Clasificarea generala a acestor produse si reprezentatii grupelor si subgrupelor.Particularitatile expertizei Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri, din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Mierea produs siropos cu o gama variat de culori, dulce,produs dietic ,therapeutic. Clasificara:de flori, mana,mixta/monoflora,poliflora/prin scugere libera,din faguri,prin presare/ fluida,cristalizata/incolor,galben,bruna. Compozitia: zaharuri,subs minerale,vitamine,hormone. Mierea:de tei,hrisca,floarea soarelui,salcim,trifoi,lunca. Zaharul: produs alimentardin zaharoza. Val caloric 400 kcal, zahar rafinat:cristal,bucati,pudra.Operatiunile: purificarea,dizolvara,rafinarea siropului,ingrosarea siropului. Materia prima: sfecla,trestia. Clasificarea:stabilizata,oparita,fara stabilizatori/taiata ,turnata. Tehnologia: pregatirea materiei prime,pregat stabilizatorului, obtinerea semifabricatului, gelantizarea semifabricatelor, taierea pastilei, uscarea,racirea,presararea cu zahar pudra.

28