Sunteți pe pagina 1din 12

IMPLEMENTAREA NANOTEHNOLOGIILOR DE TURNARE A OBIECTELOR DIN METALE PRETIOASE . Sl.ing. Danut Pavel Tocut, P o!." .ing.Ioan Mi#aila, P o!.

" .ing.A on T i$e %i"ican. Universitatea din Oradea Cuvinte c#eie& nanotehnologie, materiale pretioase, ciorchine ABSTRACT The paper presents a possibility of implementing the nanotechnologies in the processes of moulding the objects, namely the precipus materials jewells.The paper presents the classical method of obtaining the jewells in the craftsmen workshops [handicrafts], using the technology of manual processing, individual processing of uni ue items or some small series for simple objects. Once with the increase of the re uirements for jewellery!type products, it was proceeded to their making in series and distributing them through speciali"ed shops. '. INTRODUCERE. #re"enta lucrare $si propune sa pre"inte o abordare moderna $n ceea ce priveste procesul de obtinere a obiectelor din materiale pretioase, utili"%nd nanotehnologii de turnare,precum si obtinerea modelelor fu"ibile ce servesc la turnarea de preci"ie a acestora. &copul urmarit este cresterea productivitatii muncii, a preci"iei de turnare si obtinerea acestora la unpret de cost c%t mai mic. (. STADIUL ACTUAL AL )ABRICATIEI BI*UTERIILOR. #relucrarea bijute riilor la noi $n tara, p%na $n urma cu c%tiva ani era reali"ata $n mici ateliere speciali"ate de bijuterii apartin%nd 'ooperatiei (estesugaresti. )telierele de bijuterii speciali"ate produceau diverse obiecte de bijuterii din materialul clientului. *n acest sens productivitatea muncii era foarte sca"uta, practic fiecare bijutier era speciali"at pe un numar limitat de modele, care se e+ecutau manual pentru fiecare obiect. ,a scurt timp dupa -./. majoritatea atelierelor de bijuterie au dat faliment, datorita deschiderii granitelor care a permis cetatenilor o libera circulatie $n diverse tari.0upa o perioada lunga de declin economic, presarata cu numeroase falimente s!a ajuns la conclu"ia ca singura modalitate de a face fata concurentei este implementarea de tehnologii de fabricatie moderne a bijuteriilor. (etoda de obtinere rapida a bijuteriilor cu randamentul cel mai ridicat implica costuri mari de investitii privind achi"itionarea de instalatii si echipamente moderne de turnare si prelucrare. &e impune fabricatia de serie $n detrimentul unicatelor.

+. IMPLEMENTAREA NOILOR TEHNOLOGII DE )ABRICATIEI A BI*UTERIILOR. O data achi"itionate noile instalatii de turnare moderne, structura de organi"are a atelierului se schimba. *n momentul achi"itionarii instalatiei de turnare, firma furni"oare asigura instruirea unui numar de angajati necesar deservirii instalatiei.1ijutierii cu mare e+perienta care fie dupa model fi"ic, sau dupa reviste reali"ea"a sau creea"a un numar c%t mai mare de modele. 'onceptia de modele se face $n scopul cresterii v%n"arilor si se poate spune ca are succes daca intra $n moda "ilei sau daca a reali"at ceea ce economistii numesc targhet. Un astfel de atelier, produce un numar mare de obiecte pe care le valorifica $n reteaua de maga"ine, sau depo"ite en!gros. ,. NOTIUNI GENERALE DE TURNARE DE PRECI-IE .N )ORMA CU MODELE )U-IBILE. *n procedeul de turnare $n forme de ipsos se poate reali"a turnarea $n grup a unui mare numar de piese, chiar daca acestea sunt diferite ca model. #rocedeul se mai numeste si turnarea $n forma cu modele fu"ibile 2modele din ceara pierduta3.,a formarea $n ceara sunt necesare urmatoarele operatii succesive 4 ,. ' . P egati ea /o"elului. 5ste indicat ca modelul sa fie creat din metal ajustat cu $ngrijire si lustruit de un bijutier cu creativitate si e+perienta. 0e model se lipeste o tije, al carei lacas va devenii canalul de turnare a cerii si apoi a metalului. (odelele de dimensiuni mai mari sau mai complicate se prevad cu mai multe tije reparti"ate uniform si legate $ntre ele cu o tije colectoare. ,ungimea tijelor trebuie sa fie c%t mai mica, dar pentru a se putea m%nui cu usurinta p%na la fi+are, ele au lungimea de 6!7 cm. ,. ( . P egati ea /at itei. *n acest scop se foloseste o rama metalica dreptunghiulara, cu pereti suficienti de grosi si de $nalti, alcatuita din doua parti identice ca dimensiuni, care se pot suprapune pre"entata $n figura - a.

a0

10

Figura 1 a). Rama metalica de vulcanizare. 1 b).Presa de vulcanizat.

8ama se asea"a pe o placa din aluminiu, perfect plana, iar $n interiorul jumatatii inferioare se introduce o placa sau mai multe, daca este necesar, din cauciuc brut, de dimensiuni corespun"atoare. (odelul sau modelele de metal se asea"a astfel pe placa de cauciuc, $nc%t conul de turnare al tijei colectoare sa ajunga p%na la unul din peretii interiori ai ramei si catre partea superioare a acesteia. 9olurile ramase $ntre model si peretii interiori ai ramei se umplu cu cauciuc brut, iar suprafata libera se pudrea"a cu talc. ) doua jumatate a ramei se asea"a deasupra se umple si aceasta cu cauciuc brut $n unul sau mai multe straturi, $n cantitate suficienta, pentru ca, prin presare si vulcani"are, interiorul ramei sa fie complet ocupat cu cauciuc.8ama se acopera cu o placa de aluminiu si, $mpreuna cu placa de jos, se introduce $n aparatul de vulcani"at, unde se $ncal"este la circa -:;< '. 0urata vulcani"arii depinde de cantitatea de cauciuc din rama si durea"a ma+im o ora figura - b. ,a terminarea vulcani"arii, rama se raceste $n apa si apoi se scoate calupul de cauciuc care formea"a matrita.#rin tragere, matrita se desface $n doua parti, dupa suprafata care a fost pudrata cu talc. &e scoate modelul si matrita astfel obtinuta se pudrea"a $n $ntregime cu talc. ,. + .E2ecuta ea /o"elelo "e cea a. (odelele din ceara se obtin utili"%nd o aparatura speciala moderna si consta4 ! prima fa"a se reali"ea"a vacuum $n interiorul matritei ! a doua fa"a, se reali"ea"a injectarea cu ceara topita $n forma de cauciuc, ceara av%nd la injectare o temperatura cuprinsa $ntre =;!/;< '. >a"a ?!a si fa"a a ??!a se reali"ea"a automat cu instalatia speciala $n acest sens.&olidificarea prin racire a modelului din ceara se produce $n apro+imativ doua minute de la $ncheierea injectarii. (odelul de ceara este scos din matrita si operatia se repeta p%na la obtinerea unui numar necesar de modele. *n final toate modelele din ceara sunt anali"ate si depo"itate. )ceste fa"e de lucru sunt pre"entate $n imaginile din figurile 6 a , b, c.

a0

10

c0

Figura 2 Fazele executarii modelelor din ceara a) Injectarea de ceara topita n matrita. b) Extragerea modelului de ceara. c) epozitarea modelelor de ceara .

>iecare matrita reali"ata pentru un anumit model de obiect se personali"ea"a cu un numar de cod distinct introdus $ntr!o ba"a de date, urm%nd ca dupa folosire, sa fie depo"itate $n vederea refolosirii. ,. , . Reali3a ea cio c#inelui. 'u modelele de ceara astfel obtinute trebuie sa se alcatuiasca un ciorchine. *n acest scop se utili"ea"a un bloc suport din cauciuc, preva"ut cu o gaura centrala, $n care se asea"a $n po"itie verticala un cilindru din ceara care, va alcatui trunchiul ciorchinelui. 'u ajutorul unui pistol de lipit electric, r%nd pe r%nd tijele de turnare 2retele de turnare3 a modelelor obiectelor se lipesc, fara sa se atinga $ntre ele, de jur $mprejurul trunchiului central de ceara. ,a finali"area ciorchinelui, se c%ntareste $ntreg ansamblul format, iar din greutatea totala se scade greutatea blocului suport din cauciuc care c%ntareste apro+imativ 66; grame. )stfel re"ulta cantitatea totala de ceara e+istenta $n ciorchine urm%nd a stabilii si gramajul de aur necesar turnarii obiectelor. >a"ele de pregatire a ciorchinelui din ceara se pre"inta $n ordinea reali"arii lor, $n figura 7 a, b,c.

a0

10

c0

Figura ! Fazele de obtinere a unui ciorc"ine din ceara a). #ontarea cilindrului de ceara. b). $ipirea individuala a tijelor modelelor. c) Finalizarea si c%ntarirea ciorc"inelui .

#este ciorchine se aplica un cilindru din otel ino+idabil, special prelucrat, cilindrul fiind preva"ut radial cu mai multe gauri cu diametru este de @-;mm. 'ilindrul se asea"a si se centrea"a pe un suport din cauciuc $n asa fel $nc%t, ciorchinele sa fie po"itionat $n a+a cilindrului si la distanta de apro+imativ un centimetru de

peretii acestuia. Tot cilindrul se $nveleste cu o coala de h%rtie, cu o folie speciala de scocs care se $nfasoara si se lipeste pe suprafata e+terioara a cilindrului. , .4 . Reali3a ea !o /ei "e i$5o5. *ntr!un vas se amesteca mecani"at cu un mala+or un ipsos special A58B $n amestec cu apa, timp de trei minute, p%na se obtine o pasta fina. )mestecul se introduce $ntr!un aparat de vibrat, unde sub un clopot si sub actiunea vidului si a vibrtiilor, se elimina aerul si ga"ele, iar $ntreaga cantitate de amestec se omogeni"ea"a. *nainte de a se turna amestecul, ansamblul cilindrul ciorchine din ceara se spala cu un jet de apa calda cu detergent pentru a degresa toate suprafetele. )mestecul astfel obtinut se toarna peste ciorchinele modelelor din ceara, p%na c%nd acestea sunt complet acoperite.'ilindrul cu ciorchinele de modele este introdus $n instalatia speciala vibrovacuumatica si este resupus procesului de vibrare $n vid timp de c%teva minute, apoi se lasa nemiscat timp de 6!7 ore pentru ca ipsosul sa se $ntareasca. 0upa compactare si $ntarirea ipsosului se elimina folia protectoare si suportul de cauciuc . >a"ele urmatoare constituie subiectul unei alte lucrari.>a"ele de pregatire a amestecului si turnarea $n cilindrul cu ciorchine sunt pre"entate $n figura C a, b,c,d.

4 . CONCLU-II . *n conclu"ie se poate observa cu usurinta, din imaginile pre"entate $n lucrare, calitatea modelelor de ceara obtinute cu ajutorul acestor tehnologii moderne este foarte ridicata. *n consecinta calitatea e+ecutiei modelelor, va influienta po"itiv calitatea si pretul obiectelor obtinute prin turnare. #entru a aduce continuu elemente de noutate si calitate a obiectelor de

a0

10

c0

"0

Figura & Pregatirea 'ormei din ipsos

a). Introducerea cilindrului pe suportul de cauciuc. b) egresarea si spalarea modelelor cu jet de apa. c) (urnarea si umplerea supra'etei interioare a cilindrului cu amestecul lic"id de g"ips. d). )ompactarea amestecului prin vibrare si eliminarea aerului prin vacuum.

bijuterii produse, bijutierul creator de modele va $nbunatatii modelele e+istente si va reali"e noi obiecte. 'ererea si v%n"arile pe piata creste astfel $ntr!un ritm continuu. (unca $ntr!un astfel de atelier nu necesita pentru tot personalul calificari deosebite, principalul rol al muncitorilor fiind acela de a finisa si lustruii bijuteriile brute dupa $ncheierea procesului de turnare de preci"ie.*n conclu"ie un numar mic de calificari superioare, urmat de un numar mare de calificari mici si mijlocii, dar utili"%nd tehnologii moderne determina obtinerea unor obiecte de bijuterii din categoria de calitate lu+ la preturi foarte accesibile.#roducatorul de produse de bijuterie, notea"a fiecare obiect e+pus cu un cod numeric de identificare. )plic%nd acest sistem se poate tine o evidenta e+acta a stocurilor, respective modelele cele mai bine v%ndute se vor e+ecuta la timp, evit%nd astfel lipsa lor din maga"ine.

Figura *. #atrite de turnare codi'icate+ ordonate pe categorii de produse.

*n figura : sunt pre"entate mai multe matrite, ase"ate pe categorii de produse, fiecare matrita fiind, inscriptionata cu un numar de cod specific unui anumit obiect. *n pre"ent autorii acestei lucrari stiintifice sunt $n tratative de colaborare cu firma privata )U8 ,UD &.). cu sediul $n municipiul )rad $n vederea concreti"arii unui contract de cercetare privind $ntocmirea si implementarea unei ba"e de date. )ceasta ba"a de date va contine o inventariere e+acta a tuturor modelelor obiectelor e+istente, $ntocmirea unor grafice reale reflect%nd v%n"arile obiectelor din maga"inele de specialitate $n intervale de o saptam%na, o luna respective un an. #e ba"a acestor grafice $ntocmite, cele mai solicitate

matrite folosite $n procesul de turnare, vor fi scoase din u" si $nlocuite cu matrite noi. BIBLIOGRA)IE
6'7 Bu3ila S. 8 Te#nologia !o /a ii, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:' 6(7 C#i a I, 5.a. 8 P oce"ee 5$eciale "e tu na e, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:; 6+7 Ienciu M., 5.a. 8 Ela1o a ea 5i tu na ea alia<elo ne!e oa5e 5$eciale, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:, 6,7 Ione5cu Gu=, 5.a. 8 Manualul 1i<utie ului, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:9 647 Catalog INDUTTHERM 8 %C 4;; D, Ca te te#nica NANOTEHNOLOGII DE TURNARE .N %ID A OBIECTELOR DIN MATERIALE PRETIOASE Sl.ing. Danut Pavel Tocut, P o!." .ing.A on T i$e %i"ican, P o!." .ing.Ioan Mi#aila Sl.ing. Calin T i$e %i"ican Unive 5itatea "in O a"ea

Cuvinte c#eie 4nanotehnologie ,materiale pretioase ,ciorchine,turnare n vid. ABSTRACT ?n the paper the authors present the operations and technological stages necessary in the process of moulding the objects made of precious materials, gold, silver or with or without precious stones. ?t is presented the procedure of moulding the precius metal in cluster!like moulds [forms], using fusible material moulds 2wa+3. '. INTRODUCERE )utorii propun sa pre"inte $n lucrare un proces complect de turnare a metalelor pretioase $n forme de ghips cu modele fu"ibile urmarind $n detalii, performantele tehnologiei de turnare $n vid a metalelor pretioase. 'omparativ cu alte tehnologii de turnare, cunoscute si aplicate la scara tot mai mica $n pre"ent, turnarea $n vid este liderul actual al fabricarii bijuteriilor prin turnare. )ceasta tehnologie moderna reali"ea"a turnarii de mare preci"ie si pre"inta multiple avantaje. (. PREGATIREA )ORMELOR PENTRU PROCESULUI DE TURNARE. Turnarea $n forme de ipsos, permite obtinerea unor produse de preci"ie cu suprafete aproape finisate. 0in aceasta cau"a, se foloseste la obtinerea pieselor $n serie. Turnarea aliajului de metal pretios 2aur sau argint3 se reali"ea"a $ntr!un atelier de bijuterii de marime mijlocie, utili"%nd o instalatie speciala de turnare, $n vid 2?B0UTTE58( F G' :;; 03.*n continuarea lucrarii se pre"inta modul de pregatire a formei de ipsos, deja uscata si $ntarita $n vederea reali"arii turnarii obiectelor . &e programea"a cuptorul electric de topit ceara, astfel $nc%t $ntr!un interval de -6 ore,temperatura de $ncal"ire a cuptorului ajunge la H/;< '. *n acest

timp sunt introduse $n cuptor cilindrul sau cilindrii cu formele de ipsos $n po"itie verticala, astfel $nc%t ceara topita sa se poata scurge $n jos. 'uptorul electric este programat a se $ncal"i treptat, $ncep%nd de la temperatura de 6;< ' din atelier. 0upa un interval de timp de 7; minute, temperatura $n cuptor creste si ajunge la -:;< '. ,a :; minute temperatura $n cuptor creste la 66;< ', ciclul de $ncal"ire a cuptorului continua sa creasca treptat. *n final $ntr!un interval de timp de =/; minute temperatura cuptorului electric de topit ceara ajunge la H/;< '. *n tot acest inteval de timp, tija centrala de sustinere si modelele de ceara montate $n forma de ciorchine pe ea s!au topit. 'eara topita se scurge $n cuptor datorita temperaturii mereu $n crestere. 'eara topita si scursa din forma $n final se consuma prin ardere si se elimina $n e+teriorul cuptorului sub forma de ga"e, printr!o hota.#entru a se evita accidentele de munca spatiul de lucru este tot timpul aerisit. >a"ele de pregatire si programarea cuptorului electric de topit ceara, a introducerii cilindrului cu forme de ghips $n cuptor se pre"inta $n imagini $n ordinea reali"arii lor, $n figura - a b

a0

10

Figura 1.)uptor electric a) Pregatirea si programarea b) ,ntroducerea cilindrului cu 'orme de g"ips n cuptor.

+. PREGATIREA SI REALI-AREA PROCESULUI DE TURNARE .N %ID. ,a finali"area celor -6 ore de la pornirea cuptorului de topit ceara, interval de timp $n care temperatura cuptorului ajunge la H/;< ' se porneste aparatul de turnare.'u ajutorul unui dispo"itiv cu p%rghii, special conceput si reali"at, cu falci semirotunde, se e+trage manual cilindrul din cuptorul cald. *n fa"a urmatoare cilindrul se introduce $ntr!un suport special al aparatului de turnat. )nsamblul cilindru de turnare suport se deplasea"a automat $ntr!o po"itie inferioara de lucru stabilita initial printr!un program. >a"a de e+tragere a cilindrului de turnare din cuptorul de topit ceara, este precedat de o manevra de rotire cu -/;< de grade a acestuia, astfel $nc%t reteaua de turnare sa permita curgerea aliajului. 5ste urmata de a doua fa"a ceea a introducerii cilindrului cu forme de ghips $n aparatul de turnat. Urmea"a o cobor%re $n mod automat $ntr!o po"itie inferioara a aparatului. )ceste fa"e se pre"inta $n imagini $n ordinea reali"arii lor $n figura 6 a, b ,c.

a0

10

c0

Figura 2.Procese de turnare n vid a) Extragerea cilindrului din cuptorul electric de topit ceara. b) Introducerea cilindrului cu 'orme de g"ips n aparatul de turnat. c) )obor%rea automata ntr-o pozitie in'erioara.

*nainte de a porni instalatia de turnare, $n oala de turnare a aparatul de turnat a fost introdusa o cantitate de aliaj de aur sau argint. &a calculat initial gramajul necesar si a fost majorat cu o cantitate suplimentara de aur de 6;I. 'antitatea se stabileste $n functie de numarul obiectelor care alcatuiesc ciorchinele. Turnarea propriu"isa a metalului pretios este programata a se reali"a numai dupa $nchiderea etansa a capacului superior peste cilindrul de turnare. )liajul de aur se toarna c%nd metalul topit ajunge la temperatura de --;;< '. *nainte de turnarea metalului topit $n forma de ghips, se comanda si se reali"ea"a $n interior vid. Gidul creat, av%nd rolul de a elimina definitiv aerul din interiorul formelor de ghips. &e mentine pe toata perioada turnarii, vidul fiind creat si mentinut cu o pompa de vid si a unui echipament vacuumatic care face parte din dotarea instalatiei de turnare. ,a finali"area coplecta a turnarii aparatul de turnat se deschide automat. Un motor pneumatic liniar reali"ea"a $n mod automat, revenirea $n po"itie initiala a ansamblul. 'u ajutorul unui dispo"itiv special, se e+trage ansamblul cilindrul forma de ghips piese proaspat turnate si se pun la racire timp de 7!C ore.>a"ele pregatiri procesului de turnare si turnarea propriu"isa, utili"%nd instalatia de turnare $n vid se pre"inta $n figura 7 a,b,c. $n ordinea reali"arii lor.

a0

10

c0

Figura !. Fazele procesului de turnare a) Realizarea operatiei de turnare n vid. b) desc"iderea automata a capacului superior la 'inalizarea turnarii+ revenirea n pozitia initiala a cilindrului cu 'orma de g"ips proaspat turnata. c) Extragerea 'ormei din aparat si depozitarea ntr-o alta locatie n vederea racirii.

0upa intervalul de racire ciorchinele proaspat turnat se e+trage din forma de ghips prin batere cu un ciocan pneumatic, se curata si se spala sub un jet de apa sub presiune. 'iorchinele de metal e+tras, curatat si spalat este introdus $n fa"a urmatoare, $n acid sulfuric concentrat. )cidul curata obiectele de o+i"i si le da o stralucire. ,a scoaterea din acid ciorchinele de aur se spala cu un jet de apa si se usuca cu aer cald. *n fa"a urmatoare cu ajutorul unui cleste bine ascutit se debitea"a cu atentie, separat fiecare obiect. &e pre"inta $n imaginile de mai jos ordinea reali"arii fa"elor anterior descrise, figura C a, b,c. ,. PROCEDEIE DE )INISAREA SI LUSTRUIRE A OBIECTELOR TURNATE. Obiectele desprinse din ciorchine, sunt c%ntarite individual se notea"a gramajul fiecarui obiect urm%nd ca acestea sa fie reparti"ate la muncitori $n vederea finisarii si lustruirii.

a0

10

c0

Figura &.a) )iorc"inele cu obiectele proaspat turnat si curasat se introduce ntr-un vas cu acid. &.b) )iorc"inele scos din acid primeste un aspect lucios+ se spala cu apa si se usuca cu aer cald. &.c) ebitarea cu un cleste si extragerea individuala a 'iecarui obiect proaspat turnat.

*n prima fa"a obiectele sunt finisate cu pile, special destinate operatiilor de finete. )ceste operatii se e+ecuta la un banc special de bijutier de catre muncitori, care detin o calificare medie. #entru a se recupera bucatile de pilitura fina de metal pretios desprinse $n timpul pilirii bancul de lucru este preva"ut $n partea inferioara cu o folie din vinilin unde cade pilitura si de unde ulterior se recuperea"a. Ultima fa"a de prelucrare, a unei bijuterii recent turnate $nainte de controlul final este lustruirea. )ceasta operatie se reali"ea"a manual pe o masina de lustruit, utili"%nd $n acest scop seturi de perii speciale. Urmea"a lustruirea finala, care se

reali"ea"a cu o rola de p%sla folosind de asemenea si o pasta de lustruit. *n final toate bijuteriile finisate si lustruite se curata cu un aparat de curatat cu ultrasunete. *n figura : a,b,c se pre"inta aceste operatii de finisare $n ordinea e+ecutarii lor.

a0

10

c0

Figura *. .peratiile de 'inisare a) Finisarea prin pilire la un banc special pentru bijutieri. b) $ustruirea individuala a 'iecarui obiect+ utiliz%nd o masina de lustruit dotata cuun set de perii special destinate lacestor operatii. c) .peratia 'inala de lustruirea a 'iecarui obiect+ utiliz%nd masini de lustruit dotate cu tamburi de p%sla si pasta de lustruit.

4 . CONCLU-II . *n conclu"ie se poate observa cu usurinta, din imaginile pre"entate, productivitatea si calitatea foarte buna a bijuteriilor obtinute prin turnare $n vid. Un aspect foarte important care trebuie mentionat este acela ca, aceasta tehnologie de turnare, poate reali"a si turnarea obiectelor de bijuterii a caror modele contin pietre pretioase si semipretioase. )plic%nd cu succes aceasta tehnologie de turnare $n vid $n atelierului de bijuterii )U8 ,UD din )rad s!au eliminat rebuturilor de turnare, s!a $mbunatatit calitatea obiectelor si a crescut productivitatea, societatea fiind foarte copnetitiva pe piata. BIBLIOGRA)IE
6'7 C#i a I, 5.a. 8 P oce"ee 5$eciale "e tu na e, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:; 6(7 Ione5cu Gu=, 5.a. 8 Manualul 1i<utie ului, E"itu a Di"actica 5i Pe"agogica Bucu e5ti '9:9 6+7 Teo"o e5cu A., 5.a. 8 Tu na ea cu /o"e le !u3i1ile, E"itu a Te#nica Bucu e5ti '9>: 6,7 T i$e %. A., Tocut P. D., T i$e %. C. 8 Te#nica vi"ului ?n o$e atii "e /ani$ula e, Analele Unive 5itatii "in O a"ea (;;+ 647 Catalog INDUTTHERM 8 %C 4;; D, Ca te te#nica