Celula recapitulare

Celula este unitatea structurala, functionala si genetica a tuturor organismelor. Alcatuirea celulei: membrana celulara: are structura trilaminata, prezinta permeabilitate selectiva, este polarizata electric; citoplasma, impartita in: o partea nestructurata hialoplasma; o partea structurata organite celulare. Citoplasma este un sistem colloidal in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este reprezentata de organitele celulare si de incluziunile gastrice. Organitele celulare comune tuturor celulelor sunt:

reticulul endoplasmatic : este un sistem de canalicule care face legatura dintre membrana celulara si nucleu. Se imparte in: reticulul endoplasmatic neted REN; reticulul endoplasmatic rugoz REG.

o o

ribozomii (corpusculii lui Palade): sunt formatiuni sferice libere in citoplasma sau atasate reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmatic rugoz. Acestia au rol in sinteza proteinelor. mitocondriile: prezinta o membrana dubla, cea interna fiind plicaturata, reprezinta sediul fosforilarii oxidative, cu rol in producerea de energie celulara, inmagazinata in ATP (adenezin trifosfat). lizozomii: sunt formatiuni veziculare care contin enzime hidrolitice, cu rol in dispersia intracelulara. aparatul Golgi: este situate in apropierea nucleului, are rol in procesul de diviziune celulara, la formarea fusului de diviziune (lipseste din neuron).

Organitele specifice sunt: o neurofibrilele si corpusculii Nissl la neuron;

miofibrilele la fibra musculara.

nucleu, alcatuit din: o membrana nucleara: dubla, prevazuta cu pori o nucleoplasma (carioplasma): contine 1 sau mai multi nucleoli si fibre de cromatina, din care se formeaza cromozomii la inceputul diviziunii celulare.

Sistemul nervos

Din punct de vedere topografic, sistemul nervos este alcatuit din: sistemul nervos central, SNC: o encefal: trunchi cerebral; cerebel; diencefal; emisfere cerebrale. o maduva spinarii. sistemul nervos periferic, SNP: o ganglioni nervosi; o nervi. Dupa localizare, nervii se impart in: cranieni; spinali. Dupa functie, se impart in: senzitivi; motori; mixti.

Din punct de vedere functional, sistemul nervos este: somatic (al vietii de relatie): asigura relatia organismului cu mediul de viata, transforma excitatiile in senzatii sau in reactii aparare sau de adaptare.

vegetativ: coordoneaza si controleaza activitarea organelor interne. Este alcatuit din: o centrii nervosa: la nivelul SNC; o ganglioni, nervi.

Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul din mediul extern sau intern asupra unui camp receptor al organismului. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, format din: receptor; calea aferenta (senzitiva); centru nervos; calea eferenta (motorie); efector (muschi/glanda).

Maduva spinarii

Maduva spinarii este localizata in canalul vertebral: de la prima vertebra cervicala pana la a doua lombara, de unde se continua cu filum terminale, care, impreuna cu nervii lombari si sacrali formeaza coada de cal. Prezinta 2 umflaturi in regiunea cervicala si lombara. In sectiune transversal, maduva spinarii e formata din substanta cenusie in interior, care are forma literei H.

Substanta cenusie este formata din corpii neuronali si este organizata in coarne: coarne posterioare: neuroni somato-senzitivi coarne anterioare: neuroni somato-motori coarne laterale: neuroni visceromotori si viscerosenzitii.

Coarnele posterioare sunt unite cu cele anterioare prin comisura cenusie strabatuta de canalul ependimar, in care se gaseste lichidul cefalo-rahidian. Substanta alba este organizata la exterior, in cordoane: cordoane posterioare; cordoane anterioare; cordoane laterale. Legatura maduvei spinarii cu receptorii si efectorii se realizeaza prin nervii spinali:

radacina posterioara (senzitiva): prezinta pe traseul ei un ganglion spinal. Este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionii spinali. radacina anterioara (motorie): formata din axonii neuronilor din coarnele anterioare medulare. trunchi (mixt): format prin alaturarea celor doua radacini. ramuri: o dorsala;

o o o o

ventrala; meningiala; comunicanta alba; comunicanta cenusie;

Functiile maduvei spinarii sunt: functia reflexa; functia de conducere;

Reflexele medulare sunt de doua tipuri:

somatice: o monosinaptice/miotatice/de extensie: arcul lor reflex este alcatuit din doar doi neuroni: neuronul senzitiv din ganglionul spinal si neuronul motor din coarnele anterioare medulare. o polisinaptice/nociceptive/de aparare/de flexie: arcul lor reflex este alcatuit din cel putin trei neuroni: neuronul senzitiv din ganglionul spinal, unul sau mai multi neuroni de asociatie si neuronul motor din coarnele anterioare medulare. vegetative: reflexele vegetative isi au centrii in coarnele laterale medulare si sunt: o reflexul pupilodilatator; o reflexe vasomotorii; o reflexe pilomotorii; o reflexul de mictiune; o reflexul de defecatie; o reflexe sexuale; o motilitatea tubului digestive.

Functia de conducere a maduvei spinarii

Functia de conducere e realizata prin intermediul substantei albe, prin caile ascendente (pentru sensibilitatea) si descendente (pentru motilitate) medulare. Caile ascendente sunt caile sensibilitatii: exteroceptiva: o Sensibilitatea tactila termica si dureroasa este condusa prin fasciculele spinotalamice laterale. o Sensibilitatea grosiera este condusa prin fasciculele spinotalamice anterioare. Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal, deutoneuronul, in coarnele posterioare medulare, iar tritoneuronul in talamus.

Sensibilitatea tactila fina (epicritica) este condusa prin fasciculele spinobulbare, cu protoneuronul in ganglionul spinal, deutneuronul, in bulb, iar tritoneuronul , in talamus. propioceptiva o Sensibilitatea propioceptiva inconstienta este condusa prin fasciculele spinocerebeloase, direct si incrucisat,cu protoneuronul in gqnglionul spinal, deutoeuronul in cornul posterior medular, se opresc in cerebel. o Sensibilitatea propioceptiva constienta este condusa prin fasciculele spinobulbare. interoceptiva: Este condusa prin fasciculele spinotalamice laterale si prin substanta reticulata medulara.

Caile descendente: motilitatea voluntara: este condusa direct si incrucisat, prin fasciculele piramidale ce isi au neuronul inferior in coarnele anterioare medulare; motilitatea involuntara/reflexa/automata/semi-automata: este condusa prin fasciculele extrapiramidale. Unele cai extrapiramidale pornesc din scoarat cerebrala si fac sinapsa cu ganglionii bazali(corpii striati). Alte cai extrapiramidale pornesc din nucleii trunchiului cerebral, precum: o fasciculul tectospinal coliculii cvadrigemeni; o fasciculul nigrospinal substanta neagra, mezencefal; o fasciculul rubrospinal nucleul rosu, mezencefal; o fasciculul olivospinal nuclei olivari bulbari, bulbul rahidian; o fasciculul reticulospinal substanta reticulata, trunchiul cerebral; o fasciculul vestibulospinal nuclei vestibulari bulbari, bulbul rahidian.

Motilitatea automata are rol in: reglarea tonusului muscular; mentinerea echilibrului; coordonarea miscarilor; reglarea unor activitati specifice, precum: scrisul, mersul, inotul, cantatul la instrumente etc.

Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral este alcatuit din: bulbul rahidian: delimitat inferior de un plan orizontal ce trece pe sub degusatia piramidala,iar superior de santul bulbopontin. pe fata antero-laterala prezinta fisura mediana anterioara, piramidele bulbare si olivele bulbare. pe fata posterioara prezinta santul median posterior, pedunculii cerebelosi inferiori care fac legatura dintre bulb si si cerebel. puntea lui Varolio: delimitata inferior de santul bulbo pontin si superior de santul pontopeduncular. pe fata anterioara prezinta piramidele pontine pe fata posterioara prezinta pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura dintre punte si cerebel. mezencefal: delimitat inferior de santul pontopeduncular ,iar superior se continua cu diencefalul. pe fata anterioara prezinta pedunculi cerebrali pe fata posterioara prezinta coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori, pedunculii cerebelosi superiori care fac legatura dintre mezencefal si cerebel.

Structura trunchiului cerebral: la exterior substanta alba; la interior substanta cenusie organizata in nuclei motori; senzitivi; vegetative; proprii. Functiile trunchiului cerebral Functia de conducere : trunchiul cerebral prezinta caile ascendente si descendente ,continuarea celor medulare ,dar si fibre scurte,proprii care fac legatura intre nucleii trunchiului. Functai reflexa : in trunchiul cerebral se inchid: reflexele salivare pentru glandele sublinguale si submandibulare; reflexele respiratorii,cardiovasculare; reflexul pupilar fotomotor .

Cerebelul

Cerebelul sau creierul mic este o poriune a sistemului nervos central. Se afla in cutia craniana in partea inferioara, posterioara a acesteia. Este poziionat in spatele trunchiului cerebral. Structura: la interior se gaseste substanta alba; la exterior se gaseste substanta cenusie.

Scoarta cerebeloasa este alcatuita din 3 straturi celulare, cele mai important fiind stratul celulelor Purkinje. Din punct de vedere functional, cerebelul cuprinde: arhicerebelul: asigura mentinerea echilibrului; paleocerebelul: mentine tonusul muscular; neocerebelul: coordoneaza miscarile fine comandate de scoarta cerebrala.

Extirparea cerebelului determina astazie (imposibilitatea mentinerii pozitiei vertical fara o baza larga de sustinere), atomie (diminuarea/pierderea tonusului muscular), astenie (scaderea fortei musculare).

Diencefalul

Talamusul este statie de releu pe traseul cailor ascendente, exceptie fac caile olfactive, vizuale si auditive. Acesta formeaza formatiuni: talamocorticale; talamostriate; talamohipotalamice; talamobulbare; talamocerebeloase. Epitalamusul prezinta glanda epifiza si nucleul olfactivosomatic. Metatalamusul prezinta: corpii geniculati laterali: este statie de releu pe traseul cailor vizuale; corpii geniculati mediali: este staie de releu pe traseul cailor auditive.

Hipotalamusul: regleaza functiile vegetative ale organismului, fiind considerat creierul vegetativ: functiile cardiovasculare; functiile respiratorii; functiile sexuale; intervine in metabolismul bazal si hidric; intervine in termoreglare prin (termogeneza si termoliza).

Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ coordoneaza organele interne. Fiecare organ are inervatie dubla si antagonica. Simpaticul isi are centrii in coarnele laterale medulare: centrii vasomotori si sudorali, in maduva dorsala; centrii pupilodilatatori, in maduva cervicodorsala. Componenta periferica e reprezentata de lanturile ganglionare paravertebrale, formate din 2226 perechi de ganglioni nervosi.

Caile eferente sunt formate din 2 neuroni, sinapsa dintre neuronul preganglionar si cel postganglionar se face cat mai aproape de maduva. Sistemul vegetativ parasimpatic isi are centrii in: trunchiul cerebral (parasimpaticul cranian); maduva sacrata, segmentele S2-S4 (parasimpaticul sacrat). In trunchiul cerebral se gasesc: nucleul accesor al oculomotorului de la care pleaca fibrele parasimpatice ale nevului oculomotor; nucleul salivator superior si lacrimal de la care pleaca fibrele parasimpatice ale nevului facial; nucleul salivator inferior de la care pleaca fibrele parasimpatice ale nevului glosofaringian. nucleul dorsal al vagului de la care pleaca fibrele parasimpatice ale nevului vag. Componenta periferica este alcatuita din 2 neuroni, sinapsa dintre neuronul preganglionar sic el postganglionar se face in peretii organelor sau cat mai aproape de acestia. Sistemul nervos vegetativ are la baza actul reflex. Inervatia este de 3 tipuri: vegetativa proriu-zisa, la nivelul aceluiasi organ; somato-vegetativa: functiile somatice sunt insotite de manifestari vegative. neuronvegetative.

Analizatorul vizual

Segmentul periferic este retina alcatuita din 10 straturi celulare. Retina este segmentul receptor al analizatorului vizual si tunica nervoasa. Celulele pigmentare au functii de conducere si metabolice, realizand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele cu conuri: -sunt in nemar de 7 milioane; -sunt receptorii vederii diurne si cromatice;

-predomina in macula luteea (pata galbena); -in forea centralis se gasesc doar celule cu conuri; -pigmentul celulelor cu conuri este iodopsina. Celulele cu bastonase: -sunt in numar de 130 de milioane; -sunt receptorii vederii nocturne, crepusculare; -predomina la periferia retinei; -pigmentul celulelor cu bastonase este rodopsina La nivelul celulelor bipolare si la nivelul celulelor multipolare se realizeaza fenomenul de convergenta. In fovea centralis, care contine numai celule cu conuri, nu se realizeaza convergenta. Segmentul intermediar(de conducere): Protoneuronul caii este reprezentat de stratul neuronilor bipolari ai caror axoni fac sinapsa cu stratul neuronilor multipolari ce reprezinta deutoneuronul caii. Axonii neuronilor multipolari converg si formeaza nervul optic, care paraseste retina prin pata oarba. Nervul optic este format din fibre: nazale; temporale.

La nivelul chiasmei optice din diencefal, fibrele nazale ale nervilor optici se incruciseaza si se formeaza tractul optic, care ajunge la corpii geniculati laterali din metatalamus, unde se realizeaza sinapsa cu al treilea neuron. Din corpii geniculati pornesc colaterale spre nucleii nervilor cranieni III, IV si VI si spre maduva cervico-dorsala. Segmentul central al analizatorului vizual este in lobul accipital de o parte si de alta a scizurii calcarine.

Aparatul optic este format din: cornea, care este: transparenta; avasculara; bogat inervata prin terminatii nervoase libere. in camera anterioara, umoarea apoasa, produsa de procesele ciliare si drenata in sistemul nervos al ochiului. in camera posterioara situata intre cristalin si retina se gaseste corpul vitros cu consistenta de gel.

Analizatorul vizual are rol in aprecierea formei, culorii luminozitatii, dimensiunea obiectelor, iar impreuna cu analizatorii acustic vestibular si Kinestezic, asigura mentinerea echilibrului si orientarea in spatiu. Imaginea obiectelor se formeaza pe retina, este reala, mai mica si rasturnata. Vederea este binoculara, formata prin suprapunerea campurilor vizuale a celor doi ochi.

Analizatorul auditiv

Segmentul periferic este cohleea (melcul osos),rasucita de 2 ori si jumatate in jurul unui ax numit columela. De la columela pleaca lama spirala osoasa, care imparte canalul spiral in 2 rampe: rampa timpanica si rampa vestibulara, ce contin un lichid numit perilimfa. Cele 2 rampe comunica printr-un orificiu numit helicotrema. Canalul cohlear (melcul membranos) are forma triunghiulara si este delimitat de membrana vestibulara Reissner, membrana bazilara si de peretele osos al melcului. In canalul cohlear se gaseste un lichid numit endolimfa. Segmentul receptor: este reprezentat de organul Corti, ce este situat pe membrana bazilara si este alcatuit din celule senzoriale, dispuse printre celulele de sustinere. Cilii celulelor receptoare strabat membrana reticulata, iar varful lor se inclaveaza in membrana tectoria. Segmentul intermediar: potoneuronul caii se afla in ganglionul spiral Corti. Axonii protoneuronului formeaza ramura cohleara a nervului VIII, care ajunge la nucleii cohleari din punte, unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii. Axonii deutoneuronului se incruciseaza si formeaza 2 fascicule ascendente care ajung la corpii geniculati mediali din metatalamus. Calea directa ajunge in scoarta cerebrala, unde se gaseste segmentul central localizat in girusul temporal superior. Colaterale din corpii geniculati pornesc catre caliculii cvadrigemeni inferiori, cerebel, formatiunea reticulata. Urechea umana percepe sunete intre 16.000-20.000 de vibratii. Activitatea auditiva maxima 1.000-4.000 Hz. Sunetele percepute sunt intre 0-140 decibeli, valoare peste care este afectat organul Corti. Sunetele sunt captate de pavilion, conduse la membrana timpanica prin conductul auditiv extern. Vibratiile membranei timpanice sunt transmise sistemului de trei oscioare care le amplifica sau le diminueaza. Vibratiile membranei ferestrei ovale sunt transmise perilimfei din rampa vestibulara, apoi perilimfei din rampa timpanica, care determina vibratia membranei bazilare.

Analizatorul vestibular

Canalele semicirculare: sunt in numar de trei si sunt orientate la 45 de grade unul fata de altul; la baza prezinta dilatari in care se gasesc crestele ampulare.

Crestele ampulare sunt formate dintr-un epiteliu senzorial alcatuit din celule senzoriale ciliate situate printre celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare patrund intr-o masa gelatinoasa. Canalele semicirculare de deschid in utricula in 5 orificii. Utricula si sacula formeaza aparatul otolitic, alcatuit din acelasi tip de epiteliu senzorial, format din celule ciliate si celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare patrund intr-o masa gelatinoasa acoperita de membrana otolitica, care contine cristale calcaroase numite otolite. Crestele ampulare sunt receptorii echilibrului dinamic, iar maculele sunt receptorii echilibrului static. Segmentul intermediar: protoneuronul se afla in ganglionul spiral scarpa. Axonii protoneuronului formeaza ramura vestibulara a nervului VIII, acustico-vestibular/ vestibulocohlear. Sinapsa cu deutoneuronul se realizeaza in nucleii vestibulari din bulb. Axonii deutoneuronului converg

formand calea directa care face sinapsa cu al treilea neuron in talamus. Colateralele formeaza fasciculul vestibulo-spinal, fasciculul vestibulo-cerebelos, prin arhicerebel, ajunge la nucleul rosu, apoi la formatiunea reticulata, si fasciculul vestibulo-nuclear ce ajunge la nucleii nervilor cranieni III, IV si VI. Segmentul central: nu este localizat precis, unii autori presupun ca se gaseste in girusul parietal ascendent, iar altii in girusul temporal superior. Analizatorul vestibular are rol in realizarea reflexelor statice si statochinetice.

Analizatorul cutanat

Pielea este tesutul conjunctivo-epitelial al organismului, receptorii tactili, termici si durerosi gasindu-se la nivelul ei, ea fiind astfel, organ de simt. Epidermul este format din tesut epitelial pluristratificat keratinizat. Celulele profunde sunt dispuse pe membrana bazala. Dermul este alcatuit din tesut conjunctiv dens. La contactul cu membrana bazala formeaza cute numite papile dermice.

Hipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax care contine grupuri de adipocite ce reprezinta patura de grasime subcutanata a pielii. Pielea contine productiuni cornoase si glandulare: unghiile; parul cu muschii erector ai firului de par; glandele sudoripare si sebacee.

Segmentul intermediar: cuprinde caile ascendente medulare. In cazul fasciculelor spinobulbare, axonilor deutoneuronului din bulb li se adauga fibrele sensitive ale nervului trigemeni care inerveaza musculature si tegumentul fetei. Segmentul central este localizat in girusul post-central din lobul parietal. Fibrele sensitive de la receptorii tactili termici si durerosi dintr-o anumita regiune a corpului se proiecteaza in aceeasi zona din emisfera cerebrala opusa.