Sunteți pe pagina 1din 135

UNIVERSITATEA

TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CUPRINS

CAP. 1. STUDIUL DE NIVEL............6


CAP. 2. CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN
SCANTEIE.................
8
2.1.Alegerea parametrilor initiali.
2.2.Parametrii procesului de schimbare a gazelor..
2.3. Parametrii procesului de comprimare.......
2.4. Parametrii procesului de ardere...
2.5.Destinderea .........................
2.6 Parametrii principali ai motorului .......
2.7. Dimensini fundamentale ale motorului
2.8.Diagrama indicat ....
2.9. Cinematica mecanismului biel-manivel...
2.10. Calculul dinamic al mecanismului biel-manivel..
2.11 Caracteristica externa......................................................................

8
9
9
10
11
12
13
14
19
24
46

CAP. 3 CALCULUL ORGANOLOGIC

51

.......................................

3.1. Calculul cilindrului motorului ..... .51


3.2.Calculul pistonului.... 53
3.3.Calculul boltului de piston . 58
3.4.Calculul segmentilor. 65
3.5.Calculul bielei. 70
3.6 Calculul arborelui cotit .................. 74
3.7. Calculul mecanismului de distributie. 81
3.7.1.Calculul arborelui de distributie .
102
CAP. 4 CALCULUL SISTEMULUI DE RACIRE....................................... 106
4.1. Calculul caldurii evacuate prin sistemul de racire. 106
4.2. Calculul pompei hidraulice din sistemul de racire. 107
CAP. 5 CALCULUL INSTALATIEI DE UNGERE....................................... 114

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

CAP.6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A


ARBORELUI CU CAME ...................................................................

PAG.

119

CAP.7. STUDIUL CAMERELOR DE ARDERE PENTRU MOTOARE


CU INJECIE DIRECT...................................................................................... 114
CAP. 8. CALCULUL ECONOMIC..........................................................

133

CAP. 9. CONCLUZII PRIVIND DEZVOLTAREA CERCETATRILOR


N PROIECTUL DE DIPLOM .............................................................

134

BIBLIOGRAFIE........................................................................................

135

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP.1 STUDIUL DE NIVEL


Tabelul 1 pentru alegerea modelului de motor ales in proiectare
Nr.crt. Marca si Model
Audi A4 1.9 TDI (110
1
PS)
2 Honda Accord 2.0 TDI
Renault Megane Classic RT
1.9 dTi
Toyota Bandeirante OJ

Pn

nn[rot/min]

1896
1994

81
77

4150 225/1700
4200 210/2000

1870
3661

72
75

4000 200/2000
3400 200/2400

Grafic pentru alegerea puteri motorului


Motor ales
in proiectare

82
80
78
76
Pn

3
4

Cilindrea [cmc]

Tabelul 1.1
Cuplu maxim
la

74
72
70
68
66
Audi A4 1.9 TDI (110
PS)

Honda Accord 2.0


TDI

Renault Megane
Classic RT 1.9 dTi

Toyota Bandeirante
OJ

Model

Fig. 1.1 Alegerea modelului de motor functie de Pn

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Alegerea cilindreei motorului


Motor ales in
proiectare

4000
3500

cilindree [cmc]

3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Audi A4 1.9 TDI (110
PS)

Honda Accord 2.0 TDI

Renault Megane
Classic RT 1.9 dTi

model

Fig.1.2 Alegerea motorului functie de cilindree

Toyota Bandeirante OJ

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP.2 CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU APRINDERE


PRIN COMPRIMARE
Calculul termic al unui motor, cunoscut i sub denumirea de " calculul ciclului de lucru al
motorului ", se efectueaza n scopul determinri anticipate a parametrilo proceselor ciclului motor, a
indicilor energetici i de economicitate, a presiunii gazelor n cilindrii motorului. Aceste date ale
clculului permit stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului, trasarea diagramei indicate i
efectuarea calculelor de rezisten a principalelor piese ale motorului.
O metod utilizat este metoda nbunit a lui Grineveki, care constituie o metod de calcul
analitic prin corectarea diagramei ciclului teoreic de referin.
Aceast metod se poate aplica att in stadiul de proiectare, ct i incel de perfecionare a
prototipului. Datele iniiale necesare pentru calculul ciclului de lucru al unui motor in stare de proiect se
estimeaz dup rezultatele cercetrilor efectuate pe motoare analoage.Coincidena rezultatelor calculului
cu acelor obinute prin ncercarea motorului depinde de alegera corect a parametrilor iniiali, estimate
dificil ndeosebi cnd se realizeaz motoarele de construcie originala.
In cele ce urmeaz se prezint calculul termic al motorului in tabelul 4.1 avnd urmatoarele
caracteristici:
Tabelul 4.1
Pn =
75
Kw
rot
nn =
4000
min

i=

2.1

numarul de cilindrii

Alegerea parametrilor initiali:

Aceste valori sunt trecute in tabelul 2.2:


Tabelul 2.2
Temperatura
initiala:
Presiunea initiala:
Temperatura gazelor
reziduale:
Coeficientul de
exces de aer:
Raportul de
comprimare:
Presiunea gazelor
reziduale:

2.2

T0=
p0=

293
1,02*10^5

Tr=

900

1,25

19

pr=

1,1*10^5

K
N/m2
C

N/m2

Parametrii procesului de schimbare a gazelor

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Se alege urmatoarele marimi care sunt trecute in tabelul 4.3:


Tabelul 4.3
Presiunea la
sfarsitul admisiei:
Preincalzirea
amestecului:
Coeficientul de
postardere:

pa=

0,86*10^5

T=

25

p=

1,14

In continuare se calculeaz coeficientul gazelor reziduale:


r =

T0 + t
pr

=
Tr
p a p p r

0,0222

(1.1)

Temperatura la sfritul admisiei va fi:


Ta =

T0 + T + r Tr
=330,626 K
1+ r

(1.2)

Coeficientul de umplere:
v =

p
Pa T0

=
P0Ta 1 1 + r 0,8796

2.3

(1.3)

Parametrii procesului de comprimare

Se adopt pentru coeficientul politropic de comprimare n1 = 1,36


Presiunea la sfritul comprimrii:

pc = pa n1 =

N
m2
Temperatura la sfaritul comprimrii:

4716321

Tc = Ta n1 1 =

2.4

N
m2

954,306324 K

Parametrii procesului de ardere

(4.4)

(4.5)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

Se adopt urmtoarea compoziie a motorinei care este trecuta I tabelul 4.4:


Tabelul 4.4
0,875
kg
0,133
kg
0,01
kg
Kj
41868

c=
h=
o=
Qi =

Kg

Se vor mai alege urmtorii parametrii care sunt trecuti in tabelul 2.5:
coeficientul de utilizare a
cldurii:
coeficientul de cretere a
presiunii:

Tabelul 2.5
0.75

1.3

Aerul minim necesar arderii a 1 kg de combustibil se calculeaz :


Lmin =

1 c h o
+ =
0,21 12 4 32

Kmolaer

0,507 K comb
g

(2.6)

Cantitatea de aer necesar arderii:


L = Lmin =

Kmolaer

0,63380456 K comb
g

(2.7)

Coeficientul teoretic de variaie molar a incrcturii proaspete:

0 =

L+

h c
+
4 12 =
L

1,1675

(2.8)

Coeficientul real de variaie molar a incrcturii praspete :

f =

0 + r
=
1+ r

1,16387313

Cldura specific molar medie a amestecului iniial :

(2.9)

PAG.

10

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

C'v=20+17,4*10-3*Tc=36,60493

PROIECT DE DIPLOMA

Kj

PAG.

(2.10)

KmolK

Cldura specific molar medie a gazelor de ardere pentru >1 :


C '' v = (20 +

C v = (20 +
''

9.2

9.2

) +(

) +(

13.8

13.8

+15.5) *10 4 * Tz

Kj
KmolK

(2.11)
+15.5) 10

Tz = 27.36 + 26.54 10

Tz

Temperatura la sfritul arderii rezult din urmtoarea ecuaie :

Qi
+ (C ' v + Rm ) Tc = C '' v + RM ) f Tz =
Lmin (1 + r )
0.75 41868
=
+ (36.605 + 8.314 1.3) 954.31 =
(1.25 0,507 ) (1 + 0,0222)
= (8.314 + 27,23 + 26.54 10 4 Tz ) 1.1639 Tz

48469+45246,6499=41.3687Tz+0,003*Tz2
93715,5=41.3687Tz+0,003*Tz2
Tz=1916,93 K

(2.12)

Presiunea la sfritul arderii :


p z = p z ' = pc =

6131217,19

N
m2

(2.13)

Gradul de destindere prealabil:

Vz Tz
= =
Vc Tc

2.5

1,79837889

Destinderea

Se adopt coeficientul politropic al destinderii: n2 = 1.25


Gradul de destindere :
V

= b = =
Vz

(2.14)

11

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

10,5651

(2.15)

Presiunea la sfritul destinderii:

pb =

pz
=
n2

N
m2

321889,044

(2.16)

Temperatura la sfritul destinderii:

Tb =

Tz

n2 1

2.6

1063,25787 K

(2.17)

Parametrii principali ai motorului

Se adopta urmatoarele valori care sun trecute in tabelul 2.6 :


coeficientul de rotunjire al diagramei:
randamentul mecanic:

Tabelul 2.6
r=
0,98
m=
0,92

Presiunea medie a ciclului teoretic :

p 'i =

pc

1
1
1
1 n 2 1
1 n1 1 =
( 1)
1
n2 1

n1 1

(4.18)

N
m2
Presiunea medie indicat:

p'i=946793

pi = r pi' =

927857,192

N
m2

(2.19)

Randamentul indicat al motorului:

i = RM

pi M 1 T0
p Lmin T0
= 8,314 i
=
p0 v Qi
p0 v Qi

Presiunea medie efectiv:

0,3814

(2.20)

PAG.

12

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
pe = m pi =

PROIECT DE DIPLOMA

853629

N
m2

PAG.

(2.21)

Randamentul efectiv al motorului:


e = m i =

0,35085632

(2.22)

Consumul specific efectiv de combustibil :


ge =

36000
=
e Qi

2.7

S
=
D

2,45070469

Kg
Kwh

(2.23)

Dimensini fundamentale ale motorului.Se adopt raportul curs


alezaj:
1,17283951

(2.24)

S= 92
D= 85

mm
mm

Capacitatea cilindric necesar:


Vh =

120000 pn
=
pe n i

0,00065895=0.65 dm3

(2.25)

Se determina alezajul i cursa:

D =3

4 Vh
=

S = D =

0,00851541 m=85 mm

0,0925634 m= 92 mm

(2.26)

(2.27)

Viteza medie a pistonului:


Wm =

S n
=
30

13866,6667=13,8

m
s

(2.28)

13

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Cilindreea total a motorului:


Vt = i Vh =

2,6 l

2.29)

Puterea litric:
Pi =

Pn
=
Vt

28,8462

2.8

Kw
l

(2.30)

Diagrama indicat:

Volumul la sfarsitul cursei de admisie:


Va = Vh

0,68611111 l

(2.31)

Volumul la sfritul compresiei:


Vc =

Va

0,03611 l

(2.32)

Se traseaza izocorele: Vb=Va


Vc=Vz
Politropa ac care reprezint procesul de comprimare se traseaz prin puncte:
V
p x = pa a
Vx

n1

(2.33)

Politropa destinderii zb se traseaz analog:


V
p x = p z z
Vx

Vz = Vc =

n2

(2.34)

0,06494146 l

Valorile sun trecute in tabelul 2.7


alfa
grd

Xp
m
0

Vx
l
0

0,03

Tabelul 2.7
px
N/m^2
86000

(2.36)

14

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240

0,00089
1
0,00352
1
0,00776
0,01340
2
0,02018
1
0,02779
2
0,03590
9
0,04420
8
0,05238
9
0,06018
4
0,06737
4
0,07379
2
0,07931
7
0,08387
8
0,08743
4
0,08997
3
0,09149
4
0,092
0,09149
4
0,08997
3
0,08743
4
0,08387
8
0,07931
7
0,07379
2

0,0350562
1
0,0499726
1
0,0740121
1
0,1060093
6
0,1444586
3
0,1876239
1
0,2336601
4

PROIECT DE DIPLOMA

86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000

0,2807336
0,3271301
3

86000

0,3713414
0,4121226
6
0,4485186
6
0,4798584
6
0,5057233
1
0,5258950
8
0,5402943
6
0,5489185
5
0,5517895
0,5489185
5
0,5402943
6
0,5258950
8
0,5057233
1
0,4798584
6
0,4485186
6

86000

86000

86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
90522,69969
92493,42663
95954,52768
101196,7611
108686,1902
119142,5117

PAG.

15

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480

0,06737
4
0,06018
4
0,05238
9
0,04420
8
0,03590
9
0,02779
2
0,02018
1
0,01340
2
0,00776
0,00352
1
0,00089
1
0
0,00089
1
0,00352
1
0,00776
0,01340
2
0,02018
1
0,02779
2
0,03590
9
0,04420
8
0,05238
9
0,06018
4
0,06737
4
0,07379
2

0,4121226
6

PROIECT DE DIPLOMA

133675,626

0,3713414 154026,8636
0,3271301
3 183007,2557
0,2807336
0,2336601
4
0,1876239
1
0,1444586
3
0,1060093
6
0,0740121
1
0,0499726
1
0,0350562
1
0,03
0,0350562
1
0,0499726
1
0,0740121
1
0,1060093
6
0,1444586
3
0,1876239
1
0,2336601
4

225324,2169
289209,9035
389777,1022
556207,8281
847266,639
1381135,958
2356202,725
3815996,271
4716320,917
6131217,192
6131217,192
5023169,894
2633937,572
1788983,716
1290254,935
980742,4546

0,2807336 779682,4529
0,3271301
3 643998,8248
0,3713414 549628,2527
0,4121226
6 482505,9205
0,4485186
6 434070,3426

PAG.

16

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

0,07931
7
0,08387
8
0,08743
4
0,08997
3
0,09149
4
0,092
0,09149
4
0,08997
3
0,08743
4
0,08387
8
0,07931
7
0,07379
2
0,06737
4
0,06018
4
0,05238
9
0,04420
8
0,03590
9
0,02779
2
0,02018
1
0,01340
2
0,00776
0,00352
1
0,00089
1
0

0,4798584
6
0,5057233
1
0,5258950
8
0,5402943
6
0,5489185
5
0,5517895
0,5489185
5
0,5402943
6
0,5258950
8
0,5057233
1
0,4798584
6
0,4485186
6
0,4121226
6

PROIECT DE DIPLOMA

398927,8153
373589,4003
355763,9018
360000
330000
303664,3216
253654,3215
203256,2568
182354,3564
163213,3256
110000
110000
110000

0,3713414
0,3271301
3

110000

0,2807336
0,2336601
4
0,1876239
1
0,1444586
3
0,1060093
6
0,0740121
1
0,0499726
1
0,0350562
1
0,03

110000

110000

110000
110000
110000
110000
110000
110000
110000
110000

PAG.

17

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

18

Diagrama indicata

7000000

6000000

p [N/m^2]

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
0

0,1

0,2

0,3
V [l]

0,4

0,5

0,6

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

Cromanograma
7000000

6000000

5000000

pi [N/m^2]

4000000

3000000

2000000

1000000

0
0

90

180

270

360
alfa [grade]

450

540

630

720

PAG.

19

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

20

2.9. Cinematica mecanismului biel-manivel


Analizele cinematice i calculul dinamic al mecanicsmului biel-manivel sunt necesare pentru
determinarea forelor care acioneaz asupra pieselor motorului. Cercetrile de detaliu ale cinematicii
mecanismului biel-manivel din cauza regimului variabil de funcionare, sunt foarte complexe. La
determinarea sarcinilor pe piesele motorului se folosesc ns formule simplificate obinute n ipoteza
unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit i la regim atabilizat, care dau o precizie suficient i
uureaz esenial calculul.
La o vitez unghiular constant de rotaie a arborelui cotit, unghiul de rotaie este proporional cu
timpul i prin urmare toate mrimile cinematice pot fi exprimate n funcie de unghiul de rotaie a
arborelui cotit.
n calcule se consider c poziia iniial pentru msurarea unghiului este poziia corespunztoare
pentru care pistonul este la distana maxim de la axa arborelui cotit.

Figura 2.9.1 Mecanismul biela-manivela cu piston axat


- unghiul de rotaie al manivelei la un moment dat,care sa msoara de la axa cilindrului in sensul
n
=
1 - viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit, n s-1;
30

n - turatia arborelui cotit, n rot/min;


R - raza manivelei (distanta dintre axa arborelui cotit si axa fusului maneton), n m;
S = 2R - cursa pistonului (distanta dintre p.m.s. si p.m.i.) n m;
l - lungimea bielei, n [m].

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

raportul =R/l - raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei.


S=
S
R= =
2
1
=
=
3.6

L=

0.92
0.046

m
m

0,27777778

0.173 m

max= 15
Deplasarea pistonului
S x = R [(1 cos +
sin 2 =

sin 2

1
(1 cos(2 )
2

S x = R [(1 cos +

Sx = R

=
2

(1 cos(2 )

0,00722 m

V = R (sin +

(2.1)

sin( 2 ))
2
1 2 1
1
vmax = arccos[ (
) +
=
4
2 4
1,32374
S n 2 R
Vmed =
=
=
30

13,8667
S n
Vmax = 1.625 Vmed = 1.625
=
30
Vmax

m
= (sin vmax + sin( 2 vmax ) =
22,5333
Vmed
2
2
s

n
30

1.6265 m/s
=

418,879

(2.2)
(2.3)

(2.4)
(2.5)

21

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Expresia deplasrii pistonului:


X p = R [(1 cos +

(1 cos( 2 )
4

(2.6)

Expresia vitezei pistonului:


V p = R [(sin +

sin( 2 )
2

(2.7)

Expresia acceleraiei pistonului:


a p = R 2 (cos + cos 2 =

(2.8)

Valorile sun trecute in tabelul 2.9.1


Tabelul 2.9.1
alfa
grd.

Xp
m
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170

0
0,00089
0,00352
0,00776
0,0134
0,02018
0,02779
0,03591
0,04421
0,05239
0,06018
0,06737
0,07379
0,07932
0,08388
0,08743
0,08997
0,09149

Vp
m/s
0
4,2612
8,3104
11,952
15,021
17,396
19,005
19,827
19,891
19,268
18,06
16,386
14,369
12,125
9,75
7,3166
4,87
2,4306

ap
m/s^2
10313
10055
9301,9
8110,8
6572,2
4798,7
2914,6
1043
-705,24
-2242
-3508,3
-4478
-5156,6
-5577,3
-5793,5
-5868,8
-5866,9
-5841,7

22

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600

0,092
0,09149
0,08997
0,08743
0,08388
0,07932
0,07379
0,06737
0,06018
0,05239
0,04421
0,03591
0,02779
0,02018
0,0134
0,00776
0,00352
0,00089
0
0,00089
0,00352
0,00776
0,0134
0,02018
0,02779
0,03591
0,04421
0,05239
0,06018
0,06737
0,07379
0,07932
0,08388
0,08743
0,08997
0,09149
0,092
0,09149
0,08997
0,08743
0,08388
0,07932
0,07379

2E-15
-2,431
-4,87
-7,317
-9,75
-12,12
-14,37
-16,39
-18,06
-19,27
-19,89
-19,83
-19
-17,4
-15,02
-11,95
-8,31
-4,261
-6E-15
4,2612
8,3104
11,952
15,021
17,396
19,005
19,827
19,891
19,268
18,06
16,386
14,369
12,125
9,75
7,3166
4,87
2,4306
5E-15
-2,431
-4,87
-7,317
-9,75
-12,12
-14,37

PROIECT DE DIPLOMA
-5829,2
-5841,7
-5866,9
-5868,8
-5793,5
-5577,3
-5156,6
-4478
-3508,3
-2242
-705,24
1043
2914,6
4798,7
6572,2
8110,8
9301,9
10055
10313
10055
9301,9
8110,8
6572,2
4798,7
2914,6
1043
-705,24
-2242
-3508,3
-4478
-5156,6
-5577,3
-5793,5
-5868,8
-5866,9
-5841,7
-5829,2
-5841,7
-5866,9
-5868,8
-5793,5
-5577,3
-5156,6

PAG.

23

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

0,06737
0,06018
0,05239
0,04421
0,03591
0,02779
0,02018
0,0134
0,00776
0,00352
0,00089
0

-16,39
-18,06
-19,27
-19,89
-19,83
-19
-17,4
-15,02
-11,95
-8,31
-4,261
-1E-14

PROIECT DE DIPLOMA

24

PAG.

-4478
-3508,3
-2242
-705,24
1043
2914,6
4798,7
6572,2
8110,8
9301,9
10055
10313
Cinematica mecanismului

20000

0,1

0,09

15000

0,08
10000
0,07

ap,Vp, Xp

5000

0,06

0
0

90

180

270

0,05
360
0,04

-5000

0,03
-10000
0,02
-15000

0,01

-20000

0
alfa[grd]

Vp m/s
ap m/s^2
Xp m

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

25

2.10 Calculul dinamic al mecanismului biel-manivel


Prin calculul dinamic al mecanismului biel-manivel se urmreste determinarea mrimii si
caracterului variatiei sarcinilor care actioneaz asupra pieselor motorului. Cercetarile n detaliu sunt
foarte complexe din cauza regimului variabil de functionare. De aceea se folosesc relatii simplificate,
obtinute n ipoteza unei viteze unghiulare constante a arborelui cotit si la regim stabilizat.
Forele care acioneaza in mecanismul biel - manivel
Asupra mecanismului biel-manivel, actioneaz fortele date de presiunea gazelor din cilindru si
fortele de inertie ale maselor mecanismului aflate n miscare. Fortele de frecare vor fi considerate
neglijabile. Fortele de inertie sunt constituite din fortele de inertie ale maselor aflate n miscare
alternativ de translatie si forte de inertie ale maselor aflate n miscare de rotatie.
Pentru calculul organelor mecanismului biel-manivel, al sarcinilor n lagre, pentru cercetarea
oscilatiilor de torsiune, etc., trebuie determinate valorile maxime, minime si medii ale acestor forte. De
aceea mrimile fortelor se vor determina pentru o serie de pozitii succesive ale mecanismului, functie de
unghiul de rotatie al arborelui cotit.
Pentru determinarea fortelor din elementele mecanismului biel-manivel este recomandabil s se
nceap cu determinarea fortelor care acioneaz dup axa cilindrului , cercetnd separat fortele de
presiune a gazelor si fortele de inertie.

Figura 2.10.1 Fortele si momentele care actioneaza in mecanismul


biela-manivela
Forta de presiune a gazelor
Forta data de presiunea gazelor pe piston se determina cu relatia:

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
Fg = p g Ap

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

26

[N]

p g = p x pcart .

Ap - aria suprafeei capului pistonului;


pg - presiunea gazelor n cilindru dup diagrama indicat;
Ap =

D2
=
4

0,00622 m2

D=0.089 m
Forta de presiune a gazelor este ndreptat dup axa cilindrului si poate fi considerat n axa
boltului de piston. Aceast fort este considerat pozitiv cnd este orientat spre axa arborelui cotit si
negativ cnd este orientat invers.
Calculul valorilor fortelor Fgse face tabelar 6.1 si se construieste curba Fg = f() graficul 6.2
Fortele de inertie
Fortele de inertie sunt produse de masele aflate n miscare accelerat si anume: piston asamblat
(piston, bolt, segmenti, sigurantele bolului), biel si arbore cotit.
Fortele de inertie sunt ndreptate n sens opus acceleratiei si sunt date de formula general:
F = - m a [N]

m - masa elementelor n miscare, n [kg];


a - acceleratia maselor, n [m/s2].
n functie de felul miscrii elementelor mecanismului motor distingem urmtoarele tipuri de forte
de inerie:
a) Fortele de inertie produse de masele elementelor aflate n miscare de translatie (Fj);
b) Fortele de inertie produse de masele neechilibrate ale elementelor aflate n miscare de rotatie (Fr).
Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie
Aceste forte sunt produse de masele pistonului asamblat (piston, segmenti, bolt de biel si
sigurantele acestuia) si o parte din masa bielei si sunt considerate concentrate n axa boltului.
Determinarea fortelor de inertie ale maselor aflate n miscare de translatie se face cu relatia:
F j = - m j a p [N]

mj - masele pieselor n miscare de translatie, n [kg];


ap- acceleratia pistonului, n [m/s2].
Masele aflate n miscare de translatie se determin cu relatia urmtoare:
m j = m p + m1b [kg] 2
mp - masa pistonului asamblat, n [kg];
m1b - masa bielei concentrat n axa boltului si care se consider c execut miscare de translatie, n [kg].

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

27

Fortele de inertie Fj se pot exprima, tinnd seama de expresia acceleratiei pistonului pentru mecanismul
biel-manivel axat.
2
F j = - m j R ( cos + cos 2 ) [N]
Calculul valorilor fortelor Fj se face tabelar 6.1 si se construieste curba Fj = f() graficul 6.1
Masele pieselor in miscare ale mecanismului biela manivela
Pentru simplificarea calculelor, masele pieselor n miscare pot fi nlocuite cu mase reduse
concentrate n articulatiile mecanismului biel-manivel.
Masa bielei este considerat ca fiind concentrat n cele dou axe n care este articulat, respectiv
n axa ochiului bielei (m1b) si n axa capului bielei (m2b).
Componenta m1b a masei bilei se consider c execut miscare de translatie si este luat n calculul
fortei de inertie Fj. A doua component m2b se adaug maselor rotitoare ale mecanismului.
Pentru majoritatea motoarelor de autovehicule, repartizarea masei bielei pe cele dou componente
este:

m1b = (0,20,3) mb ; 3
m2b = (0,7...0,8) mb
sau, cu suficient aproximatie:
m1b = 0,275 mb ;
m2b = 0,725 mb
n aceste conditii, masa elementelor aflate n miscare de translatie alternativ se poate determina cu
relatia:
m j = m p + m1b = m p + 0,275 mb ;

mp - masa pistonului asamblat, n [kg];


mb - masa bielei , n [kg].
Fortele sumare care actioneaza in mecanismul biela manivela
Prin nsumarea algebric a fortelor de presiune a gazelor Fg si fortelor de inertie Fj, determinate pentru
diferite pozitii ale manivelei, se obtin valorile fortei sumare care actioneaz n lungul axei cilindrului.
F = F g + F j [N]

Calculul valorilor fortei F se face tabelar6.1 si se construieste curba F=f() graficul 6.2
pcart.=1*105 N/m2= 100000 N/m2
Se alege: mb=250[kg/m^2]
mb=250*Ap= 0,92 kg
mp=200[kg/m^2]
mp=200*Ap= 0,74 kg
m1b=(0.20.3)*mb=0.275*mb= 0,253 kg
m2b=(0.80.7)*mb=0.725*mb= 0,667 kg
mj=mp+mb= 1,66 kg
Rezultatele acestor calcule sunt trecute in tabelul 6.1
alfa

px*10^5

pg

Fg

Fj

Tabelul 6.1
F

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
grd
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410

N/m^2
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
86000
87188,1846
89089,3607
92428,5844
97486,8735
104714,852
114808,748
128843,038
148505,058
176522,039
217468,612
279362,858
376971,884
538946,052
823410,377
1348748
2318817,03
3793951,79
4716320,92
6131217
6131217
4040630,71
2567254,61
1738945,62

PROIECT DE DIPLOMA

N/m^2
N
N
N
-14000
-87,096 -19352,81 -19440
-14000
-87,096 -18868,99 -18956
-14000
-87,096 -17455,13 -17542
-14000
-87,096 -15220,11 -15307
-14000
-87,096 -12332,82 -12420
-14000
-87,096 -9004,892
-9092
-14000
-87,096 -5469,272
-5556
-14000
-87,096 -1957,276
-2044
-14000
-87,096
1323,392 1236,3
-14000
-87,096
4207,132
4120
-14000
-87,096
6583,43 6496,3
-14000
-87,096
8402,976 8315,9
-14000
-87,096
9676,404 9589,3
-14000
-87,096
10466,01
10379
-14000
-87,096
10871,7
10785
-14000
-87,096
11012,97
10926
-14000
-87,096
11009,43
10922
-14000
-87,096
10962,17
10875
-14000
-87,096
10938,54
10851
-12811,815
-79,704
10962,17
10882
-10910,639
-67,877
11009,43
10942
-7571,4156
-47,103
11012,97
10966
-2513,1265
-15,635
10871,7
10856
4714,8519 29,3317
10466,01
10495
14808,748 92,1273
9676,404 9768,5
28843,038 179,437
8402,976 8582,4
48505,058 301,757
6583,43 6885,2
76522,039 476,054
4207,132 4683,2
117468,61 730,789
1323,392 2054,2
179362,86 1115,84 -1957,276
-841,4
276971,88 1723,08 -5469,272
-3746
438946,05 2730,74 -9004,892
-6274
723410,38 4500,44 -12332,82
-7832
1248748 7768,63 -15220,11
-7451
2218817 13803,6 -17455,13
-3652
3693951,8 22980,6 -18868,99 4111,6
4616320,9 28718,8 -19352,81
9366
6031217
37521 -18868,99
18652
6031217
37521 -17455,13
20066
3940630,7 24515,2 -15220,11 9295,1
2467254,6 15349,1 -12332,82 3016,3
1638945,6 10196,1 -9004,892 1191,2

PAG.

28

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

1252003,51
950585,759
755121,721
623371,677
531814,555
466733,29
419791,725
385744,53
361201,891
343939,281
332501,69
325974,308
315000
305000
290000
270000
260000
250000
240000
230000
220000
200000
210000
200000
190000
160000
150000
140000
110000
110000
110000

PROIECT DE DIPLOMA
1152003,5
850585,76
655121,72
523371,68
431814,56
366733,29
319791,73
285744,53
261201,89
243939,28
232501,69
225974,31
215000
205000
190000
170000
160000
150000
140000
130000
120000
100000
110000
100000
90000
60000
50000
40000
10000
10000
10000

7166,77
5291,61
4075,6
3255,97
2686,38
2281,5
1989,47
1777,66
1624,97
1517,58
1446,43
1405,82
1337,54
1275,33
1182,02
1057,59
995,382
933,171
870,959
808,748
746,537
622,114
684,325
622,114
559,902
373,268
311,057
248,846
62,2114
62,2114
62,2114

-5469,272
-1957,276
1323,392
4207,132
6583,43
8402,976
9676,404
10466,01
10871,7
11012,97
11009,43
10962,17
10938,54
10962,17
11009,43
11012,97
10871,7
10466,01
9676,404
8402,976
6583,43
4207,132
1323,392
-1957,276
-5469,272
-9004,892
-12332,82
-15220,11
-17455,13
-18868,99
-19352,81

PAG.
1697,5
3334,3
5399
7463,1
9269,8
10684
11666
12244
12497
12531
12456
12368
12276
12238
12191
12071
11867
11399
10547
9211,7
7330
4829,2
2007,7
-1335
-4909
-8632
-12022
-14971
-17393
-18807
-19291

29

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

30

Forele de inerie
20000

15000

10000

Fj [N]

5000

0
0

180

360

540

720

Fj

-5000

-10000

-15000

-20000
alfa [grd]

Graficul 6.1
36000

Fg-forta de presiune a gazelor


F-suma fortelor

Fg , F
Fg [N]

28000
20000

Fg,F [N]

12000
4000
-4000 0

F [N]
180

360

-12000
-20000
-28000
-36000
alfa [grd]

Graficul 6.2

540

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

31

Forta F aplicat n axa boltului se descompune n dou componente, una de sprijin, normal pe axa
cilindrului (N) si una dup axa bielei (B):
N = F tg [N] 4
F
B =
[N] 5
cos

Calculul fortelor N si B se face tabelar (vezi tabelul 6.2) si se reprezint grafic curbele N=f() si
B=f()(graficul.6.3).
n axa fusului maneton, forta B se descompune n dou componente, una radial (Z) si una
tangential (T), expresiile lor fiind urmtoarele:
sin( + )
6
cos
cos( + )
Z = B cos( + ) = F
7
cos

T = B sin( + ) = F

Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor T si Z (vezi tab.6.2) se traseaz curbele T=f() si Z=f()
(graficul.6.4).
Forta tangential T este singura fort care produce momentul motor. Expresia momentului motor este:
M = T R = F

sin( + )
R [N m] 8
cos

Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab.6.2) se traseaz curbele M=f() (graficul.6.5).

= arcsin( sin )

alfa
grd

beta
grd
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150

0
2,76476941
5,45164186
7,98355615
10,2854359
12,2859109
13,9197486
15,1309339
15,8760815
16,1276202
15,8760815
15,1309339
13,9197486
12,2859109
10,2854359
7,98355615

N
N
0
-915,42383
-1674,1824
-2146,8072
-2253,8204
-1980,032
-1377,0946
-552,79816
351,61029
1191,3392
1847,5978
2248,614
2376,6217
2260,2966
1957,0629
1532,3345

B
N
-19440
-18978
-17622
-15457
-12623
-9305,1
-5724,5
-2117,8
1285,32
4288,82
6753,96
8614,53
9879,43
10622,2
10960,7
11032,8

T
N
0
-4193,206
-7573,011
-9512,79
-9709,896
-8237,607
-5500,503
-2110,149
1278,57
4120,036
6076,808
7045,3
7116,273
6497,821
5433,013
4135,898

Tabelul 6.2
Z
M
N
N*m
-19440
0
-18509 -218,047
-15912 -393,797
-12183 -494,665
-8065 -504,915
-4327 -428,356
-1586 -286,026
-179,8 -109,728
-131,6
66,4857
-1191
214,242
-2948
315,994
-4957
366,356
-6853
370,046
-8403
337,887
-9519
282,517
-10228
215,067

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580

5,45164186
2,76476941
0
-2,7647694
-5,4516419
-7,9835561
-10,285436
-12,285911
-13,919749
-15,130934
-15,876081
-16,12762
-15,876081
-15,130934
-13,919749
-12,285911
-10,285436
-7,9835561
-5,4516419
-2,7647694
0
2,76476941
5,45164186
7,98355615
10,2854359
12,2859109
13,9197486
15,1309339
15,8760815
16,1276202
15,8760815
15,1309339
13,9197486
12,2859109
10,2854359
7,98355615
5,45164186
2,76476941
0
-2,7647694
-5,4516419
-7,9835561
-10,285436

PROIECT DE DIPLOMA
1042,3978
525,17698
0
-525,53395
-1044,2321
-1537,9434
-1970,0309
-2285,652
-2421,0406
-2320,6844
-1958,1899
-1354,1783
-584,22172
227,52395
928,45902
1366,3693
1421,329
1045,0553
348,49506
-198,5565
0
900,74133
1915,0358
1303,6215
547,3648
259,42036
420,71026
901,60448
1535,5078
2158,0111
2636,3911
2889,082
2891,2792
2666,398
2267,7491
1757,3874
1188,7529
597,27249
0
-590,97117
-1163,5185
-1692,8751
-2153,4983

10972
10887,7
10851,4
10895,1
10991,3
11073,2
11033,4
10741,3
10064,1
8890,63
7158,23
4875,04
2135,64
-871,65
-3859,5
-6421,2
-7960,3
-7524,4
-3668,2
4116,39
9365,97
18673,8
20157,1
9386,08
3065,57
1219,14
1748,86
3454,08
5613,1
7768,84
9637,42
11068,2
12018,8
12530,6
12700,8
12653,2
12512,5
12382,4
12276,1
12251,8
12246,8
12188,7
12060,9

2756,125
1371,238
0
-1372,17
-2760,974
-4151,037
-5469,013
-6570,712
-7249,276
-7271,109
-6440,549
-4683,186
-2124,422
868,5078
3708,526
5684,561
6123,361
4630,78
1576,386
-909,5114
0
4125,951
8662,49
5776,522
2358,154
1079,277
1680,435
3441,618
5583,61
7463,1
8671,175
9051,998
8657,302
7665,268
6295,51
4743,335
3143,091
1559,48
0
-1543,027
-3076,37
-4569,211
-5978,338

PAG.
-10620
-10801
-10851
-10808
-10639
-10266
-9583
-8497
-6981
-5116
-3124
-1354
-218,6
-73,99
-1069
-2986
-5086
-5931
-3312
4014,7
9366
18212
18201
7398
1958,8
566,97
484,41
293,18
-574,7
-2158
-4206
-6369
-8337
-9913
-11031
-11730
-12111
-12284
-12276
-12154
-11854
-11300
-10475

143,318
71,3044
0
-71,3528
-143,571
-215,854
-284,389
-341,677
-376,962
-378,098
-334,909
-243,526
-110,47
45,1624
192,843
295,597
318,415
240,801
81,9721
-47,2946
0
214,549
450,449
300,379
122,624
56,1224
87,3826
178,964
290,348
388,081
450,901
470,704
450,18
398,594
327,367
246,653
163,441
81,0929
0
-80,2374
-159,971
-237,599
-310,874

32

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

-12,285911
-13,919749
-15,130934
-15,876081
-16,12762
-15,876081
-15,130934
-13,919749
-12,285911
-10,285436
-7,9835561
-5,4516419
-2,7647694
0

PROIECT DE DIPLOMA
-2482,4879
-2614,0669
-2490,8502
-2084,6881
-1396,4125
-571,00728
361,02782
1216,742
1879,775
2181,5683
2099,692
1659,9329
908,2135
0

11666,4
10866,5
9542,55
7620,65
5027,09
2087,34
-1383,1
-5057,9
-8833,9
-12218
-15118
-17472
-18829
-19291

-7136,569
-7827,251
-7804,268
-6856,606
-4829,246
-2076,37
1378,121
4860,009
7820,503
9398,62
9304,017
7508,555
4160,178
0

33

PAG.
-9229
-7538
-5491
-3326
-1396
-213,7
-117,4
-1401
-4108
-7807
-11916
-15776
-18363
-19291

-371,102
-407,017
-405,822
-356,543
-251,121
-107,971
71,6623
252,72
406,666
488,728
483,809
390,445
216,329
0

N,B
Fora F aplicat n axa bolului se descompune n dou componente, una de sprijin, normal pe axa cilindrului (N) i una
dup axa bielei (B)
20000

15000

B [N]

10000

N,B [N]

5000

N [N]
0
0

180

360

-5000

-10000

-15000

-20000
alfa [grd]

Graficul 6.3

540

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

34

PAG.

T,Z
n axa fusului maneton, fora B se descompune n dou componente, una radial (Z) i una tangenial (T)
20000

15000
Z [N]
10000
T [N]

T,Z [N]

5000

0
0

180

360

540

720

-5000

-10000

-15000

-20000
alfa [grd]

Graficul 6.4
Momentul motor
500

M [N*m]

250

M N*m
0

180

360

-250

-500
alfa [grd]

Graficul 6.5

540

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

35

Momentul total al motorului policilindric


Momentul motor total se obtine prin nsumarea momentelor obtinute pentru fiecare cilindru al
motorului tinnd cont de ordinea de functionare a acestora si de configuraia arborelui cotit. De
asemenea, se poate obtine suma momentelor ce actioneaz asupra fiecrui fus palier al arborelui cotit.
Se stabileste variaia momentului motor total functie de unghiul de rotatie a arborelui cotit,
precum si valoarea momentului mediu. Cu valoarea momentului mediu se calculeaz puterea dezvoltat
de motor care se compar cu puterea obtinut la calculul termic.
Ca pozitie de pornire (=0) se consider pozitia corespunztoare p.m.s. a primului cilindru, aflat la
admisie.
Alegerea ordinii de lucru
Pentru realizarea unei succesiuni optime de functionare a cilindrilor motorului si o echilibrare
natural ct mai complet a fortelor de inertie si momentelor acestora, trebuie stabilit o anumit pozitie
relativ a manivelelor arborelui cotit.
Succesiunea optim de functionare a cilindrilor se stabileste din conditia distributiei uniforme a
exploziilor succesive dintre doi cilindri vecini, pentru a nu rezulta sarcini medii prea mari pe fusurile
paliere dintre acestia. Trebuie s se aib n vedere si circulatia ncrcturii proaspete n conducta de
admisie, adic asigurarea unui numr minim de schimbri de directie a curentului n conducta de
admisie si evitarea interceptrii ncrcturii destinate unui cilindru de ctre un cilindru vecin cu canal de
admisie mai scurt. Aceast interceptare provoac o crestere a neuniformittii umplerii cilindrilor.
Pentru o echilibrare natural ct mai complet a fortelor de inertie si a momentelor acestor forte
trebuie cutate acele pozitii relative ale manivelelor arborelui cotit pentru care fortele cetrifuge si fortele
de inerie de ordinul unu si doi se anuleaz reciproc. De asemenea, pentru echilibrarea momentelor date
de fortele de inertie, trebuie ca manivelele s fie dispuse "n oglind", adic manivelele egal deprtate de
mijlocul arborelui cotit s se afle n acelasi plan si orientate n acelasi sens.
Tinnd seama de cele prezentate mai sus, pentru un motor cu numr cunoscut de cilindri si timpi,
se stabileste o anumit form a arborelui cotit si o ordine de lucru optim a cilindrilor motorului.
Ordinea de lucru a cilindrilor 1-3-4-2
0 180

360

540

C
D
A
E

D
E
C
A

720

alfa
1
2
3
4

A
C
E
D

Calculul momentului total al motorului

E
A
D
C

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

36

n timpul unui ciclu, cilindrii motorului parcurg n mod diferit fazele ciclului motor, n functie de
ordinea de lucru aleas si de geometria arborelui cotit.
Pentru calculele ulterioare este necesar att determinarea momentului motor total ct si a momentelor
de torsiune care solicit fiecare fus palier n parte.
Tinnd cont de cele expuse mai sus, momentul motor policilindric este alctuit din dou
componente:
component creat de forta tangential care actioneaz asupra cotului corespunztor cilindrului
dat si care depinde numai de unghiul de rotatie al arborelui cotit;
o component dat de momentul sumar al fortelor care actioneaz n cilindrii anteriori cotului
respectiv si depinde de numrul de cilindri si de ordinea lor de lucru.

Momentul total al motoarelor cu cilindrii n linie


Calculul momentului total se exemplific pe un motor cu 4 cilindri n linie, n 4 timpi.
Unghiul de decalaj intre doua aprinderi succesive este dat de relatia :
=

720 720
=
=180 0 RAC
i
4

T ' = ( Z1 + Z 2 cos + T2 * sin ) / 2


Z ' = (T1 + T2 cos Z 2 * sin ) / 2

- unghiul de decalaj
= 180
Insumarea momentelor
M 01 = M
M 1 = T (0 )

S
2

M 2 = T (540 )

S
2

M 12 = M 2 + M 01
M 3 = T (180 )

S
2

M 13 = M 3 + M 12
M 4 = T (360 )

S
2

M 14 = M 4 + M 13

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

37

PAG.

Pe baza calculului tabelar al valorilor fortelor M (vezi tab.6.3) se traseaz curba


M1-4=f() (graficul.6.6).
Rezultanta fortelor maneton
Rm = (T 2 + Z 2 )

Rezultanta fortelor palier


2

R p = (T ' + Z ' )

Pe baza calculului tabelar al valorilor rezultantei fortelor din maneton Rm (vezi tab.6.4) si valorilor
rezultantei fortelor din palier Rp (vezi tab.6.4) se traseaz curbele Rm=f() (graficul.6.7) si Rp=f()
(graficul.6.8). Pe baza tabelului 6.4 se vor trasa si diagramele polare ale fusului maneton (graficul.6.9)
respective fusului palier (graficul.6.10)
alfa M0-1
M1
M1-2
M2
M1-3
M3
M1-4
[grd] N*m
N*m
N*m
N*m
N*m
N*m
N*m
Pal 0-1
Pal 1-2
Pal 2-3
Pal 3-4
0
0
0
0
0
0
0
0
10 -218,05
-218 -298,28 -80,24 -369,637 -71,3528 -155,09
20
-393,8 -393,8 -553,77
-160 -697,339 -143,571 -246,89
30 -494,67 -494,7 -732,26 -237,6 -948,118 -215,854 -647,74
40 -504,91 -504,9 -815,79 -310,9 -1100,18 -284,389 -977,55
50 -428,36 -428,4 -799,46 -371,1 -1141,13 -341,677
-1085
60 -286,03
-286 -693,04
-407 -1070,01 -376,962 -982,62
70 -109,73 -109,7 -515,55 -405,8 -893,647 -378,098 -714,68
80 66,4857 66,486 -290,06 -356,5 -624,966 -334,909 -334,62
90 214,242 214,24 -36,879 -251,1 -280,405 -243,526
107,68
100 315,994 315,99 208,02
-108 97,5528
-110,47
548,45
110 366,356 366,36 438,02 71,662
483,18
45,1624
953,88
120 370,046 370,05 622,77 252,72
815,61
192,843
1265,8
130 337,887 337,89 744,55 406,67 1040,15
295,597
1438,7
140 282,517 282,52 771,24 488,73 1089,66
318,415
1417
150 215,067 215,07 698,88 483,81 939,676
240,801
1186,3
160 143,318 143,32 533,76 390,44 615,735
81,9721
779,18
170 71,3044 71,304 287,63 216,33 240,339 -47,2946
321,43
180
0
0
0
0
0
0
0
190 -71,353 -71,35
-289,4
-218 -74,8501
214,549 -155,09
200 -143,57 -143,6 -537,37 -393,8 -86,9178
450,449 -246,89
210 -215,85 -215,9 -710,52 -494,7
-410,14
300,379 -647,74
220 -284,39 -284,4
-789,3 -504,9 -666,679
122,624 -977,55

Tabelul 6.3
M4
M med
N*m
N*m
0
214,55
450,45
300,38
122,62
56,122
87,383
178,96
290,35
388,08
450,9
470,7
450,18
398,59
327,37
246,65
163,44
81,093
0
-80,24
-160
-237,6
-310,9

157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650

-341,68
-376,96
-378,1
-334,91
-243,53
-110,47
45,1624
192,843
295,597
318,415
240,801
81,9721
-47,295
0
214,549
450,449
300,379
122,624
56,1224
87,3826
178,964
290,348
388,081
450,901
470,704
450,18
398,594
327,367
246,653
163,441
81,0929
0
-80,237
-159,97
-237,6
-310,87
-371,1
-407,02
-405,82
-356,54
-251,12
-107,97
71,6623

-341,7
-377
-378,1
-334,9
-243,5
-110,5
45,162
192,84
295,6
318,41
240,8
81,972
-47,29
0
214,55
450,45
300,38
122,62
56,122
87,383
178,96
290,35
388,08
450,9
470,7
450,18
398,59
327,37
246,65
163,44
81,093
0
-80,24
-160
-237,6
-310,9
-371,1
-407
-405,8
-356,5
-251,1
-108
71,662

PROIECT DE DIPLOMA
-770,03
-662,99
-487,83
-268,42
-29,284
205,52
411,52
562,89
633,48
600,93
455,87
225,29
24,01
0
143,2
306,88
84,525
-161,76
-285,55
-289,58
-199,13
-44,561
144,56
340,43
515,87
643,02
694,19
645,78
487,45
245,41
33,798
0
134,31
290,48
62,78
-188,25
-314,98
-319,63
-226,86
-66,196
136,96
342,93
542,37

-428,4
-286
-109,7
66,486
214,24
315,99
366,36
370,05
337,89
282,52
215,07
143,32
71,304
0
-71,35
-143,6
-215,9
-284,4
-341,7
-377
-378,1
-334,9
-243,5
-110,5
45,162
192,84
295,6
318,41
240,8
81,972
-47,29
0
214,55
450,45
300,38
122,62
56,122
87,383
178,96
290,35
388,08
450,9
470,7

-713,91
-575,606
-308,861
21,9249
358,797
656,425
882,222
1013,07
1032,08
928,298
702,521
388,731
105,103
0
62,9592
146,908
-153,074
-472,638
-656,656
-696,597
-604,956
-401,104
-106,565
232,46
587,529
895,744
1100,86
1134,51
971,263
635,858
250,128
0
-83,7346
-103,318
-431,885
-693,164
-743,335
-605,661
-336,586
0,28991
351,202
658,924
908,722

56,1224
87,3826
178,964
290,348
388,081
450,901
470,704
450,18
398,594
327,367
246,653
163,441
81,0929
0
-80,2374
-159,971
-237,599
-310,874
-371,102
-407,017
-405,822
-356,543
-251,121
-107,971
71,6623
252,72
406,666
488,728
483,809
390,445
216,329
0
-218,047
-393,797
-494,665
-504,915
-428,356
-286,026
-109,728
66,4857
214,242
315,994
366,356

38

PAG.
-1085
-982,62
-714,68
-334,62
107,68
548,45
953,88
1265,8
1438,7
1417
1186,3
779,18
321,43
0
-155,09
-246,89
-647,74
-977,55
-1085
-982,62
-714,68
-334,62
107,68
548,45
953,88
1265,8
1438,7
1417
1186,3
779,18
321,43
0
-155,09
-246,89
-647,74
-977,55
-1085
-982,62
-714,68
-334,62
107,68
548,45
953,88

-371,1
-407
-405,8
-356,5
-251,1
-108
71,662
252,72
406,67
488,73
483,81
390,44
216,33
0
-218
-393,8
-494,7
-504,9
-428,4
-286
-109,7
66,486
214,24
315,99
366,36
370,05
337,89
282,52
215,07
143,32
71,304
0
-71,35
-143,6
-215,9
-284,4
-341,7
-377
-378,1
-334,9
-243,5
-110,5
45,162

157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
660
670
680
690
700
710
720

252,72
406,666
488,728
483,809
390,445
216,329
0

252,72
406,67
488,73
483,81
390,44
216,33
0

PROIECT DE DIPLOMA
702,9
805,26
816,09
730,46
553,89
297,42
0

450,18
398,59
327,37
246,65
163,44
81,093
0

1072,95
1143,15
1098,61
945,529
697,204
368,727
0

370,046
337,887
282,517
215,067
143,318
71,3044
0

39

PAG.
1265,8
1438,7
1417
1186,3
779,18
321,43
0

192,84
295,6
318,41
240,8
81,972
-47,29
0

157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5
157,5

Insumarea momentelor
1000
800
600

M1-4 [N*m]

400
200
0
0

180

360

540

-200
-400
-600
-800
-1000
alfa [grd]

Graficul 6.6
Rm med= 8280.85 N

alfa T
Z
Rm
T1
Z1
alfa T2
grd. N
N
N
N
N
[grd] N
0
0 -19440
19440
0 -19440 540
0
10 -4193 -18509
18978 -4193 -18509 550
-1543
20 -7573 -15912
17622 -7573 -15912 560 -3076,4
30 -9513 -12183
15457 -9513 -12183 570 -4569,2
40 -9710
-8065
12623 -9710
-8065 580 -5978,3
50 -8238
-4327 9305,1 -8238
-4327 590 -7136,6

Tabelul 6.4
Z2
T1/2
N
N
-12276
0
-12154 -2097
-11854 -3787
-11300 -4756
-10475 -4855
-9229 -4119

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480

-5501
-2110
1279
4120
6077
7045
7116
6498
5433
4136
2756
1371
0
-1372
-2761
-4151
-5469
-6571
-7249
-7271
-6441
-4683
-2124
868,5
3709
5685
6123
4631
1576
-909,5
0
4126
8662
5777
2358
1079
1680
3442
5584
7463
8671
9052
8657

-1586
-179,8
-131,6
-1191
-2948
-4957
-6853
-8403
-9519
-10228
-10620
-10801
-10851
-10808
-10639
-10266
-9583
-8497
-6981
-5116
-3124
-1354
-218,6
-73,99
-1069
-2986
-5086
-5931
-3312
4014,7
9366
18212
18201
7398
1958,8
566,97
484,41
293,18
-574,7
-2158
-4206
-6369
-8337

5724,5
2117,8
1285,3
4288,8
6754
8614,5
9879,4
10622
10961
11033
10972
10888
10851
10895
10991
11073
11033
10741
10064
8890,6
7158,2
4875
2135,6
871,65
3859,5
6421,2
7960,3
7524,4
3668,2
4116,4
9366
18674
20157
9386,1
3065,6
1219,1
1748,9
3454,1
5613,1
7768,8
9637,4
11068
12019

PROIECT DE DIPLOMA
-5501
-2110
1279
4120
6077
7045
7116
6498
5433
4136
2756
1371
0
-1372
-2761
-4151
-5469
-6571
-7249
-7271
-6441
-4683
-2124
868,5
3709
5685
6123
4631
1576
-909,5
0
4126
8662
5777
2358
1079
1680
3442
5584
7463
8671
9052
8657

-1586
-179,8
-131,6
-1191
-2948
-4957
-6853
-8403
-9519
-10228
-10620
-10801
-10851
-10808
-10639
-10266
-9583
-8497
-6981
-5116
-3124
-1354
-218,6
-73,99
-1069
-2986
-5086
-5931
-3312
4014,7
9366
18212
18201
7398
1958,8
566,97
484,41
293,18
-574,7
-2158
-4206
-6369
-8337

600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300

-7827,3
-7804,3
-6856,6
-4829,2
-2076,4
1378,1
4860
7820,5
9398,6
9304
7508,6
4160,2
0
-4193,2
-7573
-9512,8
-9709,9
-8237,6
-5500,5
-2110,1
1278,6
4120
6076,8
7045,3
7116,3
6497,8
5433
4135,9
2756,1
1371,2
0
-1372,2
-2761
-4151
-5469
-6570,7
-7249,3
-7271,1
-6440,5
-4683,2
-2124,4
868,51
3708,5

PAG.
-7538
-5491
-3326
-1396
-213,7
-117,4
-1401
-4108
-7807
-11916
-15776
-18363
-19291
-18509
-15912
-12183
-8065
-4327
-1586
-179,8
-131,6
-1191
-2948
-4957
-6853
-8403
-9519
-10228
-10620
-10801
-10851
-10808
-10639
-10266
-9583
-8497
-6981
-5116
-3124
-1354
-218,6
-73,99
-1069

-2750
-1055
639,3
2060
3038
3523
3558
3249
2717
2068
1378
685,6
0
-686,1
-1380
-2076
-2735
-3285
-3625
-3636
-3220
-2342
-1062
434,3
1854
2842
3062
2315
788,2
-454,8
0
2063
4331
2888
1179
539,6
840,2
1721
2792
3732
4336
4526
4329

40

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
490
500
510
520
530
540
550
560
570
580
590
600
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
720

7665
6296
4743
3143
1559
0
-1543
-3076
-4569
-5978
-7137
-7827
-7804
-6857
-4829
-2076
1378
4860
7821
9399
9304
7509
4160
0

-9913
-11031
-11730
-12111
-12284
-12276
-12154
-11854
-11300
-10475
-9229
-7538
-5491
-3326
-1396
-213,7
-117,4
-1401
-4108
-7807
-11916
-15776
-18363
-19291

12531
12701
12653
12512
12382
12276
12252
12247
12189
12061
11666
10866
9542,5
7620,7
5027,1
2087,3
1383,1
5057,9
8833,9
12218
15118
17472
18829
19291

PROIECT DE DIPLOMA
7665
6296
4743
3143
1559
0
-1543
-3076
-4569
-5978
-7137
-7827
-7804
-6857
-4829
-2076
1378
4860
7821
9399
9304
7509
4160
0

-9913
-11031
-11730
-12111
-12284
-12276
-12154
-11854
-11300
-10475
-9229
-7538
-5491
-3326
-1396
-213,7
-117,4
-1401
-4108
-7807
-11916
-15776
-18363
-19291

Z1/2
T2/2
Z2/2
T'
Z'
N
N
N
N
N
-9720
0
-6138
-3582 -8E-13
-9255 -771,5134
-6077
-3177 1325,1
-7956 -1538,185
-5927
-2029 2248,3
-6092 -2284,605
-5650 -441,6 2471,8
-4033 -2989,169
-5237 1204,7 1865,8
-2164 -3568,285
-4614 2450,8 550,52
-792,8 -3913,626
-3769
2976
-1163
-89,88 -3902,134
-2746 2655,7
-2847
-65,79 -3428,303
-1663 1597,1
-4068
-595,7 -2414,623 -698,2 102,54
-4475
-1474 -1038,185 -106,8
-1367
-4077
-2479
689,0604
-58,7
-2420
-2834
-3426
2430,005 -700,5
-2726
-1128
-4201
3910,252
-2054
-2147 661,34
-4760
4699,31
-3903 -856,3 1982,8
-5114
4652,008
-5958
843,7 2584,1

310
320
330
340
350
360
370
380
390
400
410
420
430
440
450
460
470
480
490
500
510
520
530
540
Rm
med
N
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2

5684,6
6123,4
4630,8
1576,4
-909,51
0
4126
8662,5
5776,5
2358,2
1079,3
1680,4
3441,6
5583,6
7463,1
8671,2
9052
8657,3
7665,3
6295,5
4743,3
3143,1
1559,5
0

PAG.
-2986
-5086
-5931
-3312
4014,7
9366
18212
18201
7398
1958,8
566,97
484,41
293,18
-574,7
-2158
-4206
-6369
-8337
-9913
-11031
-11730
-12111
-12284
-12276

Rp
Rp med
N
N
3581,9 5092,3
3442,7 5092,3
3028,3 5092,3
2510,9 5092,3
2220,9 5092,3
2511,8 5092,3
3195,3 5092,3
3893,4 5092,3
4369,9 5092,3
4475,8 5092,3
4299,7 5092,3
3726,3 5092,3
2950,2 5092,3
2246,8 5092,3
2159,8 5092,3
2718,3 5092,3

3833
3148
2372
1572
779,7
0
-771,5
-1538
-2285
-2989
-3568
-3914
-3902
-3428
-2415
-1038
689,1
2430
3910
4699
4652
3754
2080
0

41

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
-5310
-5401
-5426
-5404
-5319
-5133
-4791
-4249
-3490
-2558
-1562
-677,1
-109,3
-36,99
-534,5
-1493
-2543
-2965
-1656
2007,3
4683
9106,1
9100,4
3699
979,39
283,49
242,2
146,59
-287,3
-1079
-2103
-3185
-4168
-4956
-5515
-5865
-6056
-6142
-6138
-6077
-5927
-5650
-5237

3754,278
2080,089
0
-2096,603
-3786,506
-4756,395
-4854,948
-4118,803
-2750,251
-1055,075
639,2852
2060,018
3038,404
3522,65
3558,137
3248,911
2716,506
2067,949
1378,062
685,619
0
-686,085
-1380,487
-2075,519
-2734,507
-3285,356
-3624,638
-3635,555
-3220,275
-2341,593
-1062,211
434,2539
1854,263
2842,281
3061,681
2315,39
788,1928
-454,7557
0
2062,976
4331,245
2888,261
1179,077

-7888
-9182
-9645
-9255
-7956
-6092
-4033
-2164
-792,8
-89,88
-65,79
-595,7
-1474
-2479
-3426
-4201
-4760
-5114
-5310
-5401
-5426
-5404
-5319
-5133
-4791
-4249
-3490
-2558
-1562
-677,1
-109,3
-36,99
-534,5
-1493
-2543
-2965
-1656
2007,3
4683
9106,1
9100,4
3699
979,39

PROIECT DE DIPLOMA
2578,1
3781,2
4219,6
3850,4
2636,4
958,66
-758,5
-2085
-2698
-2468
-1496
-81,42
1364,5
2441,6
2891,9
2708,3
2216,6
2148,8
3654
7407,9
10109
14510
14420
8831,8
5770,7
4532,1
3732,7
2704,6
1274,7
-401,9
-1994
-3148
-3634
-3463
-2972
-2900
-4400
-8149
-10821
-15183
-15027
-9349
-6217

2376,2
1394,5
-1E-12
-1411
-2406
-2681
-2120
-833,4
874,39
2580,5
3859,6
4401,6
4100,6
3088,4
1703,9
406,63
-345,2
-247,4
589,87
1140,4
-7E-13
-2749
-5712
-4964
-3914
-3825
-4465
-5356
-6012
-6073
-5398
-4092
-2474
-990,4
-86,07
-56,28
-783,4
-1234
6E-13
2834,5
5869,4
5172,9
4168,2

9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2

3506,1
4030,1
4219,6
4100,6
3569,3
2847,1
2252
2245,3
2835,8
3570,8
4139,4
4402,4
4321,7
3937
3356,5
2738,7
2243,3
2163
3701,3
7495,1
10109
14768
15510
10131
6972,6
5930,5
5819,6
6000,5
6145,7
6086,4
5754,2
5162,3
4396,4
3602
2973,4
2900,5
4468,7
8242,2
10821
15446
16133
10685
7484,9

PAG.
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3

42

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
-4614
-3769
-2746
-1663
-698,2
-106,8
-58,7
-700,5
-2054
-3903
-5958
-7888
-9182
-9645

539,6385
840,2175
1720,809
2791,805
3731,55
4335,587
4525,999
4328,651
3832,634
3147,755
2371,667
1571,545
779,7398
0

PROIECT DE DIPLOMA

283,49
242,2
146,59
-287,3
-1079
-2103
-3185
-4168
-4956
-5515
-5865
-6056
-6142
-6138

Rm-forta rezultanta

-4898
-4011
-2892
-1376
380,8
1996,2
3125,9
3468
2902,2
1611,9
-92,59
-1833
-3040
-3507

4107,9
4753,8
5622,9
6220,1
6146,2
5373,8
3836,9
1898,6
-77,62
-1552
-2280
-2183
-1300
-8E-13

9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2
9612,2

6392,6
6219,9
6323,2
6370,4
6158
5732,5
4949,1
3953,7
2903,2
2237,3
2282,2
2850
3306,2
3507,3

PAG.

43

5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3
5092,3

Rm

20000
18000
16000
14000

Rm [N]

Rm [N]

12000
10000
8000
6000

Rm med [N]

Rm med
4000
2000
0
0

180

360
alfa [grd]

Graficul 6.7

540

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

44

PAG.

Rezultanta fortelor la palier

15000

Rp [N]

Rp [N]
10000

5000

Rp med [N]

Rp med
[N]

0
0

180

alfa [grd]

360

540

720

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

45

PAG.

Graficul 6.8

Diagrama polara a fusului maneton


20000
T [N]
15000

10000

5000

Z [N]

0
-20000

-15000

-10000

-5000

5000

10000

15000

20000

Z [N]

-5000

-10000

-15000

-20000
T [N]

Graficul 6.9
Diagrama polara a fusului palier
15000
T' [N]
10000

5000

Z' [N]
-15000

0
-10000

-5000

5000

-5000

-10000

-15000

T' [N]

10000

15000

Z' [N]

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA
Graficul 6.10

PAG.

46

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

2.11 CARACTERISTICA EXTERNA


Curba puterii
Se alege:

Ce =

Ce=
Ca=

0,6
1,16

coeficient de elasticitate
coeficient de adaptabilitate

nM
n M = C e nn =
nn
2400

rot/min

0,8

[C
=

2=

2
e

C a ( 2 C e 1)

( C e 1)

]=
1,2

[ 2 C e ( C a 1) ] =
( C e 1) 2
-1

3 =

1 Ca

( C e 1) 2

=
[kw]

n
Pe = Pn 1
Curba cuplului

nn

+ 2

M e = M n 1 + 2

n

nn

n

nn

n
+ 3

nn

n
+ 3

nn

N*m

Mn =

Pn
=
n
382,1656

n =

pi nn
=
30

Nm

47

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

418,6667

Consumul specific

ce =

C min M M
Me
[g/kw*h]

Cmin=

292

[g/kw*h]

Consumul orar

[kg/h]

C e = 10 3 C e Pe
n[rot/min]
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
3000
3100
3200
3300

Pe[kw]
19,4531
21,7465
24,075
26,4316
28,8094
31,2012
33,6
35,9988
38,3906
40,7684
43,125
45,4535
47,7469
49,998
52,2
54,3457
56,4281
58,4402
60,375
62,2254
63,9844
65,6449
67,2
68,6426

Me[N*m]
198,2484
201,4729
204,4586
207,2054
209,7134
211,9825
214,0127
215,8041
217,3567
218,6704
219,7452
220,5812
221,1783
221,5366
221,6561
221,5366
221,1783
220,5812
219,7452
218,6704
217,3567
215,8041
214,0127
211,9825

ce[g/kw*h]
210,1462
206,7828
203,7632
201,0621
198,6576
196,5311
194,6667
193,0507
191,6718
190,5203
189,5884
188,8699
188,36
188,0553
187,954
188,0553
188,36
188,8699
189,5884
190,5203
191,6718
193,0507
194,6667
196,5311

Ce[kg/h]
4,088
4,4968
4,9056
5,3144
5,7232
6,132
6,5408
6,9496
7,3584
7,7672
8,176
8,5848
8,9936
9,4024
9,8112
10,22
10,6288
11,0376
11,4464
11,8552
12,264
12,6728
13,0816
13,4904

PAG.

48

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
3400
3500
3600
3700
3800
3900
4000
4100

69,9656
71,1621
72,225
73,1473
73,9219
74,5418
75
0

PROIECT DE DIPLOMA

209,7134
207,2054
204,4586
201,4729
198,2484
194,785
191,0828
0

198,6576
201,0621
203,7632
206,7828
210,1462
213,8827
218,0267
250

13,8992
14,308
14,7168
15,1256
15,5344
15,9432
16,352
5,26

PAG.

49

10
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
3000
3100
3200
3300
3400
3500
3600
3700
3800
3900
4000
4100
00

Me[Nm],ce
250

150

PROIECT DE DIPLOMA

Pe

Caracteristica externa

40

100
30

20

50

10

Ce

n[rot/min]
Pe[Kw], Ce

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
PAG.
50

80

Me
70

200
60

50

ce

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

51

CAP.3 CALCULUL DE REZISTENTA AL PIESELOR MOTORULUI

3.1 Calculul cilindrilor motorului


Se alege varianta construirii cu camasi umede.
In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de forta de presiune a dazelor, forta normala de
sprijin a pistonului si dilatari.
Pentru a raspunde cerintelor impuse camasilor de cilindru (rezistenta sporita la uzura, obtinerea
unor suprafete cu rugozitate optima si cu o abatere minima de la forma cilindrica), aceasta se realizeaza
din materiale cu rezistenta sporita la uzura ( fonta aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu, Ti) carora li se aplica
tratamente termice si termodinamice (acoperirea cu strat de cupu poros cu grosime de 0,05 0,25 mm).
Se va alege fonta aliata cu crom avand duritatea = 270 HB
Rezistenta la incovoiere minima= 4200000 N/m2
Calculul cilindrului cu camasa umeda
n timpul funcionrii pereii cilindrului sunt solicitati de fora de presiune a gazelor, fora normal
de sprijin a pistonului i dilatrii.
grosimea pereilor:
= 0.065 D = 6 mm
(3.1)
Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza i din relaia tensiunilor n plan longitudinal
l =

0,5 D p g

44731526,1 N/mm2

pg - presiunea maxim a gazelor [N/mm2]


Pgmax= 6031217 N/m2

(3.2)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Figura 3.1 Schema dispunerii fortelor pentru calculul cmsii de cilindru


Tensiunea de ntindere n seciunea transversal

t = 0.25 p g

Dmed =

Dmed
=

23,873567 N/mm2

D + D1
=
2

96 mm

(3.3)

(3.4)

Tensiunea de incovoiere
i =

N h
=
W

W=

D14 D 4

=
32
D1

2,9689731 N/mm2

(3.5)

83683,48 mm2

(3.6)

N= 2889 N
h= 86 mm
N - forta normal pe peretele cilindrului [Nm];
h - distanta din P.M.I. pn la axa boltului [mm].
Tensiunea totala

52

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
rez = t + i =

PROIECT DE DIPLOMA

26,84254 N/mm2

PAG.

(3.7)

Dimensiunile principale ale elementelor de etansare sunt trecute in tabelul 3.1


Tabelul 3.1
Di

b
101

t
4,2

2,5

Fig.3.2
3.2 Calculul pistonului
Pistonul este reperul mecanismului motor, care ndeplineste urmtoarele functii:
transmite bielei,prin intermediul boltului, forta de presiune a gazelor;
transmite cilindrului reactiunea normal, produs de biel;
etanseaz, mpreun cu segmentii, camera de ardere;
evacueaz o parte din cldura degajat n procesul de ardere;
contribuie la dirijarea gazelor n cilindru;
are rolul de a asigura distributia amestecului gazos, n cazul motorului n doi timpi;
n cazul motorului cu aprindere prin compresie, poate influena favorabil randamentul
arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;
contine, partial sau integral, camera de ardere;
mpreun cu segmenii si peretele cilindrului controleaz grosimea filmului de ulei si
deci consumul de ulei.
In timpul functionarii pistonului, vanind in contact cu gazele fierbinti la o presiune de 50 100
N/mm2, este supus unor intense solicitari termice si mecanice.
Se alege piston cu cap plat,datorita simplitatii constructive si suprafetelor minime de schimb de
caldura.
-Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.
-Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi.
-Starea: aliaj pentru turnarea in cochila.
-Elementul de aliere de baza: SI 12%.
-Densitatea: r=0,68...2,70 [Kg/dm^3].

53

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

-Conductivitatea termica: a=20,5...21,5 [1/K].


-Modulul de elasticitate: E=1500 [daN/mm^2].
-Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]
-Rezistenta la rupere la tractiune: 20...25 [daN/cm^2] la 293 [K]
18...23 [daN/cm^2] la 423[K]
10...15 [daN/cm^2] la 523 [K]
-Alungirea relativa: Asmin=0,3%
-Rezistenta la rupere la obiseala: 8...12 [daN/cm^2] la 293 [K]
5 [daN/cm^2] la 523 [K]

Dimensionarea pistonului.

PAG.

54

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.1.1 Elementele de calcul ale pistonului


Grosimea mantalei pistonului:
p = 0.13 D =

Grosimea capului pistonului:


h = 0.04 D =

c
Grosimea
flancului:

H
= 1 D = pistonului:
Lungimea
L = 0.71 D
=
Lungimea
mantalei:
d s = 0 .5 D =

g=

4 mm=

11,57 mm
3,56 mm
89 mm
63,19 mm

Diametrul bosajelor:

44,5 mm

bDistanta
= 0.31 dintre
D = bosaje:

27,59 mm

h = 0.1 D =
Inaltimea
protectiei segmentului de foc:
d i = 0.9 D =

Diametrul interior:

8,9 mm
80,1 mm

55

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

56

PAG.

Verificarea pistonului
Efortul unitar de incovoiere la extremitatea capului pistonului:
Capul pistonului se considera o placa circulara, liber sprijinita pe un contur inelar, incarcata cu sarcina
uniform repartizata, data de Pgmax.
i = p g max (

di 2
) =
2 p

72,267541 N/mm2

(3.8)

612,47782 N/mm2

(3.9)

6221,1389 mm2

(3.10)

61,261057 mm2

(3.11)

ia=(25 60) N/mm2


Efortul unitar in sectiunea c-c:
Solicitarea de comprimare:
c c = p g

Ap =

D2
=
4 Ac c

D2
=
4

Dc-c=

Ac c =

Dc2c
=
4

78 mm

Ap- aria capului pistonului


Ac-c - aria sectiunii pistonului in zona segmentului de ungere
Dc-c - diametrul pistonului in zona segmentului de ungere
Calculul zonei port - segmenti.

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

57

Umrul canalului pentru segment este supus la solicitri de ncovoiere i forfecare de ctre fora de
presiune a gazelor scpate prin interstiiul dintre piston i cmaa cilindrului, care acioneaz asupra
segmentului.
Grosimea flancului:hcc= 3 mm pentru segmentii de compresie
hcu= 5 mm pentru segmentul de ungere
Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forfecare de catre forta de
presiune a gazelor scapate prin interstitiile dintre piston si camasa cilindrului,care actioneaza asupra
segmentului:
Efortul unitar de incovoiere este:
Rp =

r=

D
=
2

D 2 h
=
2

44.5 mm

(3.12)

35.6 mm

(3.13)

Pentru segmenti de compresie


2

Rp r
=
hcc

ic = 2.28 p g m ax

12102561
7

N/mm2

(3.14)

36007622

N/mm2

(3.15)

Pentru segmenti de ungere

Rp r
=
hcu

iu = 2.28 p g max

ic, iu<ia=

(5,5 ,,, 6,5)*107

N/mm2

Efortul unitar la forfecare este:


f = 0.76 p g max =

4583724,9

Efortul unitar echivalent:


e c h c = ic2 +4 f

N/mm2

(3.16)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

e c h u = iu2 +4 f

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

12137232
8

N/mm2

(3.17)

37156304

N/mm2

(3.18)

Rp raza pistonului
n regiunea port-segment, seciunea din dreptul segmentului de ungere este redus din cauza
orificiilor pentru evacuarea uleiului.Ea se verific la compresie:

D2p
=
c = p gmax
4 AC

612477819

N/mm2

(3.19)

AC - aria seciunii reduse


Presiunea specifica pe manta
Presiunea specific pe mantaua pistonului pentru a preveni ntreruperea pelicului de ulei, nu
trebuie s depeasc o anumit valoare determinat convenional:
p sm =

N max
=
D p L N Aev

Nmax=

0,7005686 N/mm2 (3.20)

2889,082 N

LN - lungimea mantalei
Aev - aria suprafeei evazate proiectat pe un plan normal pe axa bolului
Aev =

1500 mm2

-jocul relativ in stare calda dintre piston si cilindru trebiie sa fie:


fs=0,002...0,003 ; fi=0,001...0,002
se adopta fs=0,0025 - in zona superioara a pistonului

58

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

59

PAG.

se adopta fi=0,0015 - in zona inferioara a pistonului


Ds=fs*D=0,0025*89=

0,2225 mm

Di=fi*D=0,0015*89=

0,1335 mm

3.3 Calculul boltului de piston


Proiectarea bolului trebuie s satisfac cerinele privind obinerea unei mase ct mai reduse i o
rigiditate sufiecient pentru funcionarea mecanismului motor.
Se alege solutia constructiva cu bolt fix in biela si flotant in piston.
Boltul se confectioneaza din otel aliat: 34 Cr Al 6.

Fig.3.3.1 Dimensiunile boltului


Dimensiunile boltului:
d eb = 0.34 D =

Diametrul exterior:

30,26 mm

Diametrul interior:

18,156 mm

d ib = 0.6 d eb =

Lungimea boltului:
L = 0.88 D =

78,32 mm

l b = 0.31 de
D contact
=
Lungimea
cu piciorul bielei:
d
= ib =
Parametrul:
d eb

27,59 mm

Verificarea la uzura

0,6

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

60

Rezistena la uzur poate fi apreciat dup mrimea valorilor presiunilor specifice n piciorul bielei
(pb) i n umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este artat n fig.10.4.

Fig.3.3.2 Schema de calcul a boltului


Fgmax= 37521 N - forta gazelor
Fjmax= 11012,97 N - forta de inertie
Presiunea in locasul din piston:
pp =

( Fg max + F j max )
2 Lb d eb

10,239393 N/mm2

(3.21)

58,133329 N/mm2

(3.22)

pap=(25 54) N/mm2


Presiunea in piciorul bielei:
pb =

( Fg max + F j max )
l b d eb

pab=(40 90) N/mm2


Verificarea la incovoiere

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

61

PAG.

Efortul unitar maxim la incovoiere:

i m a x =

Fm a x ( Lb + 2 bb 1.5 l b )
=
1.2 d e3b (1 4 )

Fma x = Fg ma x +F j ma x =

181,311299 N/mm2 (3.23)

48533,97 N

(3.24)

Efortul unitar minim la incovoiere:

i m in =

Fm in ( Lb + 2 bb 1.5 l b )
=
1.2 d e3b (1 4 )

Fgmin=

29,33 N

Fjmin=

1323,39 N

5,05343826 N/mm2 (3.25)

Fm in = Fg m in x +F j m in =

1352,72 N

= d ib =
d eb

(3.26)

0.6

ia=(340 360) N/mm2


Coeficientul de siguranta
Pentru boltul fix cu ciclul asimetric:
n2 =

k ia

+ im
1
1

2,0687228

k= 1 coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila

(3.27)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

62

= 0.85 factor dimensional


= 1.2 factor bolt calit

im =

i max + i min
=
2

ia =

i max i min
=
2

93,182369 N/mm2

(3.28)

88,128931 N/mm2

(3.29)

coeficientul tensiunilor

2 1 0
=
0

0,4285714

(3.30)

rezistenta la oboseala dupa ciclul pulsator de incovoiere


0 = (1.4 1.6) 1 =

476 N/mm2

(3.31)

-1= 340 N/mm2


Verificarea la forfecare
Efortul unitar la forfecare se determina in sectiunile amplasate in jocurile dintre partile frontale ale
bosajelor pisonului si a bucsei.

0.85 Fm ax (1 + + 2 )
=
=
d eb2 (1 4 )

101,45281 N/mm2

(3.32)

a= (150 220) N/mm2


Verificarea la ovalizare
Pentru a se studia ovalizarea se consider bolul ca o grind curb n seciune transversal ncrcat cu o
sarcin distribuit sinusoidal (p = p0sin).

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.3.3 Repartitia sarcinii, Variaia tensiunilor unitare


de ovalizare n bolt(a) si valorile mrimilor K, 1, 2, 3,4 (b)
pentru = 90

f 1 = 0.5 cos + 0.3185 (sin cos ) =

0,3185

f 2 = f 1 0.406 =

-0,0875
r = d eb

(1 + )
=
4

(3.33)

63

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

hb = d eb

PROIECT DE DIPLOMA

(1 )
=
4

PAG.

12,104 mm

(3.34)

3,026 mm

(3.35)

k =1.5 1.5 (0.4)3 =

1,4976

(3.36)

2=10.5
4=12.5

i =

i =

Fmax
2 =
lb

Fmax
4 =
lb

18470,703 N/mm2

(3.37)

16738153 N/mm2

(3.38)

pentru =0
f 1 = 0.5 cos + 0.3185 (sin cos ) =

0,5

f 2 = f 1 0.406 =

r = d eb

hb = d eb

0,094
(1 + )
=
4

(1 )
=
4

12,104

3,026

k =1.5 1.5 (0.4)3 =

1,4976

(3.39)

64

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

1=17.1
3=7

i =

i =

Fmax
1 =
lb

22897793 N/mm2

Fmax
3 =
lb

9373365,6 N/mm2

Prin ovalizare se mareste diametrul boltului cu si se produce griparea

m a x =

0.0 9 Fm a x 1 + 3
(
) k =
lb E
1

0,0004825 (3.40)

E=21000000 N/mm2

max

'
=
2

0,007565
'=0,0005*deb=

0,01513

Calculul jocului la montaj


Jocurile boltului depind de tipul imbinarii cu pistonul si biela
Jocul in bosajele pistonului:

= '+[( b (tb t0 ) p (t p t0 )] d eb =

-0,0296548 (3.41)

tb=

150 C

temperatura boltului

tp=

160 C

temperatura pistonului

t0=

22 C

temperatura mediului ambiant

65

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

b=pl=

0,00001 1/k

p=AL=

0,00002 1/k

PAG.

66

3.4 CALCULUL SEGMENTILOR


Segmenti au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza
pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din caldura preluata de
piston de la gazele fierbinti.
Segmenti de compresie indeplinesc functia de etansare a camerei de ardere,iar cei de ungere
regleaza cantitatea de ulei pe suprafata cilindrului si transmit caldura de la piston la cilindru.
Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele impuse de siguranta
in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul de cost.
Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:
- duritatea 300 380 HB
- r> 500 N/mm2
Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece asigura o etansare buna
a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.
Calculul segmentului urmareste urmatoarele obiective:
Sa se stabileasca forma in stare libera si marimea fantei astfel incat,prin strangere pe cilindru,
segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune determinata.
Sa se stabilesca cele doua dimensiuni de baza lae segmentului,t si b.
Sa se verificeca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui pentru montaj sa nu depaseasca limita
admisibila.
Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul functionarii.
Presiunea medie elastica:
S0
0,425
t
pe =
E
=
3
3
D

D
1
t
t

0,17499521 N/mm2

coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului:


g=0.196
modulul de elasticitate:
E= 210000 N/mm2
distanta inte capete, masurata pe fibra medie in stare libera:

(3.42)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

S0= 14 mm
pentru D=( 50 - 100 ) mm avem:
S0-deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii.
t - grosimea segmentului.
t
1
1
=( )
D
20 30
t
1
D
=
t =
=
D 29
29
S0
= ( 2,5 4 ) = 3,5
t

3,0689655 mm

S0=t*3,5= 10,741379 mm
Grosimea radiala a segmentilor
Se obtine din relatia de calcul a rezistentei cu ecuatia lui Navier.
=

M
N / m2
W

M - momentul ncovoietor maxim al segmentului [N/m];


W - modul de rezisten al seciunii [m3].
D
a
= 0,5 + 0,816
=
t
K m pc
t=

a
0,5 + 0,815
K m pc

3,165502511 mm

(3.43)

tensiunea admisibila a= 350 N/mm2


coeficientul: km= 1,742
inaltimea radiala a segmentului:
pentru segmentii de etansare: b=(1,5-4)mm Se adopta: b=3 mm
pentru segmentii de ungere: B=(3,5-6,5)mm Se adopta: B=5 mm
Tensiunea maxima:

max

S0
2 KM
t
=
E
=
2
(3 g )
D
1
t

483,2696518 N/mm2

(3.44)

67

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

68

Tensiunea de montare pe piston:


La montaj,prin desfacerea segmentului, in sectiunea opusa, capetelor apar tensiuni unitare maxime, care
trebuie verificate in scopul prevenirii ruperilor:

' max

S0

t
2 E 1

(3 g )

=
=
2
D

m 1
t

129,145991 N/mm2

(3.45)

m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston


m= 2 montaj cu ajutorul clestelui

Fig.3.4.1. Scheme de aplicare a forei de desfacere a segmentului

Verificarea segmentului in canal


Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj (D3) in vederea evitarii
pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui rost prea mare care ar periclita etansarea.
primul segment de compresie:
1 = ( 0,11 0,20 ) mm
1 = ( 0,3 0,7 ) mm

2 = ( 0,3 0,7 ) mm
2 = 0,5mm

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

al doilea segment de compresie:


1 = ( 0,009 0,15) mm
1 = 0,1mm

2 = ( 0,3 0,07 ) mm
2 = 0,5mm

segmentul de ungere:
1 = ( 0,03 0,8) mm
1 = 0,5mm

2 = ( 0,5 1,5) mm
2 = 0,9mm

Jocul la capetele segmentului


3 = '3 D ( s t s c t c ) =

coeficientul de dilatare al segmentului:


s = (10 20 ) 10 6 [l / K ]

coeficientul de dilatare al cilindrului:


c = (10 20 ) 10 6 [ l / K ]

Se adopta: s = c = 100000

l
K

incalzirea segmentului:
ts = ( t s t c ) = (150 200 ) K

ts= 150 K
tc = ( t c t 0 ) = ( 80 150 ) K
tc= 100 K
primul segment de compresie:

0,165398254 mm

(3.46)

69

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

70

3=0,004*D= 0,356 mm
al doilea segment de compresie:
3=0,003*D= 0,267 mm
segmentul de ungere:
3=(0,001 0,002)*D= 0,089 mm
Jocul la capetele segmentului in stare calda:
'3=(0,005 0,001)*D= 0,445 mm
3.5 Calculul bielei
Biela este elementulcomponent al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul boltului,
forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Este compusa din trei parti: piciorul bielei,
corpul bielei si capul bielei.
Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului bielei
determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a uzurii lagarelor.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea acelor solutii
constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in conditiile unei mase cat mai
mici.
Calculul piciorului bielei
La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul
imbinarii piston-bolt-biela.

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.5.1 Dimensiunile piciorului bielei


Dimensiunile piciorului bielei
Diametrul exterior al piciorului:
de=1,37*deb= 41,4562 mm
Diametrul exterior al piciorului
di=de-6= 35,4562 mm
Grosimea radiala
hp=0,16*deb= 4,8416 mm
Grosimea radiala a bucsei
hb=0,080*deb= 2,4208 mm

Tensiuni de intindere
Forta care supune piciorul bielei la intindere este maxima atunci cand forta de presiune a gazelor este
minima, cand pistonul se afla in p.m.s la inceputul admisiei.
Piciorul bielei reprezinta o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul.
Forta de intindere ( Fjp ) este distriduita uniform pe jumatatea superioara a bielei.

71

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.5.2 Schema de calcul a piciorului bielei la ntindere.


a) solicitare; b) dispunerea tensiunilor
In sectiunea periculoasa apare momentul incovoietor.
M a = F jp rm ( 0,542 0,0268 A 0,072 cos A + 0,0459 A cos A ) =

1969,7 N*mm (3.47)

raza medie:
rm =

2 de 2 hp
4

18,3073 mm

(3.48)

A= 180
N
Fn = F jp [ ( 0,072 0,0458 A ) cos A + 0,5 sin A ]-70501,1
=
Tensiunea de intindere in sectiunea A-A
in fibra exterioara:
'A =

1
a hp

6 rm + h p
2 M a
+ KFn =
h p ( 2 rm + h p )

(3.49)

72

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

-414,3392403 N/mm2 (3.50)


a=lb= 27,59 mm
K- coeficient de repartizare a fortei intre bucsa si piciorul bielei
K=

E p a hp
h p E p a + Eb a hb

0,7850467

(3.51)

Ep= 210000 N/mm2 modulul de elasticitate


Eb= 115000 N/mm2
in fibra interioara:
'A =

1
a hp

6 rm + h p
2 M a
+ KFn =
h p ( 2 rm + h p )

-432,9060143 N/mm2 (3.52)

Tensiuni produse de presiunea dintre bucsa si picior:


Se adopta m= 0,007 mm
t = d i (bs b ) (T T0 ) =

0,0212737 mm

(3.53)

bs= 18*10-6 1/K coeficientul de dilatare al bucsei


b= 10*10-6 1/K coeficientul de dilatare al materialului bielei
T= 373 K temperatura piciorului bielei
T0= 298 K temperatura mediului ambiant
= 0,3 coeficientul lui Poison

Presiunea datorat strngerii


Pf =

m + t
d
e
d
di e

2
2

+ di

di

Eb

2
2

+ d i 2 d eb 2
d d eb

+ i

Ebs

9,39729647 N/mm2

(3.54)

73

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Eforturile unitare:
in fibra interioara:
2

d + di
i = Pf e 2
=
2
de di

60,597264 N/mm2

(3.55)

in fibra exterioara:
2

2d
e = Pf 2 i 2 =
de di

51,199968 N/mm2

(3.56)

Coeficientul de siguranta conform ciclului simetric de incarcare:


Calculul se face pentru fibra exterioara care este cea mai solicitata.

n=

1t
=
k
+ m
a

3,65579121

-1t - rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric


-1t= 350 N/mm2 otel aliat
k= 1 coeficientul de concentrare
=0.9 coeficient de concentrare
=0.7 coeficient de calitate a suprafetei
=0.2 coeficient ce depinde de caracteristica matarialului.

(3.57)

74

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Efortul unitar maxim si minim in fibra interioara:

max
max
min
min
m =
m =
a =

= i + 'A =
=

353,741976 N/mm2

= e + 'A =
=

max + min
=
2

381,706047 N/mm2

max min
2

(3.58)
367,724011 N/mm2

a =

13,9820353 N/mm2
Deformatia piciorului:
2

p =

I=

8 Fip rm c 90o
10 6 Eb I

a h p2
12

-0,5154756 N/mm2

(3.59)

53,894974 mm2

I= momentul de inertie al suprafetei sectiunii piciorului


Corpul bielei
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate in miscare de translatie;
la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie.

75

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig. 3.5.3 Dimensiunile corpului bielei


Dimensiunile caracteristice
H II = 0.73 d eb =
H III =1.35 H II =

22,0898 mm
(3.60)

(7.54)

29,82123 mm

Calculul la oboseala:
Corpul bielei este supus la intindere de forta de inertie maxima:
Fjmax= 48534,0122 N
si la comprimare de forta:
F=Fgmax+Fjmax= 48534,0122 N
Efortul unitar la comprimare in sectiunea I-I sau II II:
A = 2 H II + 3 B =

kf=

44,1796 mm2
1,12

(3.61)

76

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

1 2 = f = k f

PROIECT DE DIPLOMA

F
=
A

1230,389 N/mm2

PAG.

77

(3.62)

Efortul unitar de intindere:


t =

F j max

249,277353 N/mm2

max

min

=t =

(3.63)

1230,38899 N/mm2
249,277353 N/mm2

Coeficientul de siguranta:

max
a = max
=
2

+ max
m = max
=
2

490,555821 N/mm2

739,833174 N/mm2
n=

1t

k
a + m

0,37771415

(3.64)

Capul bielei
Capul bielei se verifica la incovoiere sub actiunea momentului dat de fortele de inertie ale maselor
in miscarea de translatie si a maselor in miscarea de rotatie,care se afla deasupra planului de separare
dintre corp si capac:
Ipoteze de calcul:
corpul bielei este o bara curba continua
sectiunea cel mai mult solicitata e sectiunea incastrare
capul bielei are sectiunea constanta,de diametru mediu egal distanta dintre axele suruburilor
forta de intindere e distribuita pe jumatatea inferioara a capacului dupa o lege sinusoidala
cuzinetul se deformeaza impreuna cu capacul,preluand o parte din efortul proportional cu
momentul e inertie al sectiunii transversale

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

78

PAG.

Fig.3.5.4 Schema de calcul a capului bielei


Calculul coeficientului de intindere
Forta care intinde capul bielei:
Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie,Fjc:

F jc = R 2 ( m p + mIb ) (1 + ) + ( m2b mcp ) =

-15801,07581 N

(3.65)

mp - masa pistonului
mIb, mIIb - repartizarea masei bielei pe cele doua componente
mcp - masa capacului
mcp= 0,204 kg
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator

n = 2

1t
=
max (1 + )

2.658

Deformatia
=

0.0024 F jc l 3p
E ( I cp + I c )

(3.66)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA
0.00322 mm

PAG.

79

(3.67)

Calculul suruburilor de biela


Calculul la intindere:
Suruburile de biela sunt elementele cele mai solicitate mecanic din motor.

Fig. 3.5.5 Schema de determinare a coeficientului de siguran a suruburilor de biel


Sunt solicitate de doua forte:
Suruburile sunt solicitate de forta de strangere prealabila (Fsp) si de forta de inertie a maselor in miscare
rotativa (Fjc).
z=2 numarul suruburilor de biela.
F jc =

R 2
( m p + mIb ) (1 + ) + ( m2b mcp ) =
z

-7900,537904 N

(3.68)

Forta de prestangere
Fsp = 2.5 F jc =

-39502,69 N

(3.69)

Forta maxima de intindere a unui surub:


Fmax = Fsp + F jc =

-40687,77 N

= 0,15 caracterizeaza elasticitatea si rigiditatea pieselor imbinate


Forta minima:
Fmin = Fsp =

(3.70)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

-39502,69 N

80

PAG.
(3.71)

Coeficientul de siguranta pentru ciclul asimetric


n=

1t

k
+ m
a

2.3654

-1t=

N/mm2 otel
350 aliat

k=
=
=
=

4
1
1,5
0,2

Pentru ciclul ondulat

n=

k
+ m
a

3.2658

(3.72)

c=735 N/mm2
Diametrul fundului filetului:
cc=

1,25 ,,, 3

coeficient de siguranta.

c1=

1,3 factor ce tine seama de solicitarea la rasucire.

c2=

1,5 factor ce tine seama de curgerea materialului.

cc=

df =

3
c Fsp
4
cc 1
=

c2 c

Diametrul partii nefiletate a surubului:


dn =

Fsp
4
cc
=

13,338635 mm

(3.73)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

14,327993

PAG.

mm

81

(3.74)

Verificarea la oboseala:
As =

d 2f

min =

139,737405 mm2

Fs
=
As

min =

Fps
As

-282,69231 N/mm2

-291,17308 N/mm2

3.6 Calculul arborelui cotit


In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a gazelor si
fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au un caracter de soc.
Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare, incovoiere si
torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare cauzate de oscilatiile de
torsiune si de incovoiere.
La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima. Pentru
atingerea acestui deziderat la cele mai multe construct fusurile paliere se amplaseaza dupa fiecare cot,
diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora, de asemenea aceste masuri fac posibil marirea
dimensiunilor bratelor.

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.6.1 Dimensiunile relative ale arborelui cotit


Alegerea dimensiunilor arborelui cotit
lungimea cotului:
l = 1.28 D =

113,92 mm

diametrul fusului palier:


d p = 0.7 D =

62,3 mm

lungimea fusurilor palier:


intermediare:
54,2 mm
l p = 0.6 extreme
d p =

sau medii:

l p = 0.85 d p =

diametrul fusului maneton:

63,2 mm

82

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

d m = 0.56 D =

49,84 mm

l m = 0.6 d m =

29,904 mm

83

lungimea fusului maneton:

diametrul interior:

d in = 0.6 d m =

29,904 mm

grosimea bratului:
h = 0.3 d m =

14,952 mm

raza de racordare:
= 0.08 d m =

3,9872 mm

latimea bratului:
b = 1. 5 d m =

99,68 mm

Calculul la oboseala
Verificarea se face la rezistenta ca pentru o grinda static nedeterminata in urmatoarele ipoteze: se
izoleaza o portiune cuprinsa intre mijlocul a doua paliere vecine, care lucreaza in conditile
amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de torsiune si a fortelor variabile ca semn; se
considere aceasta portiune ca o grinda simplu rezemata; reazemele sunt rigide si punctele de aplicare a
fortelor se gasesc in planele de simetrie ale cotului; in reazemul din stanga cotului actioneaza un
moment de torsiune Mpi, egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar in reazemul
din dreapta actioneaza momentul Mp(i+1).
Calculul fusului maneton
Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune.
Momentul incovoietor in planul Mz si in planul perpendicular pe acesta Mt

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig 3.6.2 Schema fortelor carea actioneaz asupra unui cot al arborelui cotit
in planul z:
M z = 0,5lAz + ( zbr zcg ) ( 0,5l a ) =

36464,319 Nm

Az = 0,5 ( z zbr ) + zcg =

-2661,7967 mm2

Z eg = mcg r 2 =

a
2 h
2
mcg = =
3

Zbr=
Z=
in planul t:

9365,966 N
18212,27 N

-7084,9488 N

0,7765263 kg

(3.75)

84

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

M t = 0,5 lm Az =

-39799,184 Nm

(3.76)

Momentul rezultant:
2

M i = M z +M t =

53977,973 Nm

(3.77)

Momentul de incovoiere care actioneaza in planul orificiului de ungere:

Fig.3.6.3 Schema pentru determinarea momentului


n planul orificiului de ungere
M n = M z cos + M t sin =

=
Eforturile unitare:
M
max = i max =
W
maxime:
2

Wp =

dp
=
16

53966,678 Nm

(3.78)

18

70,8140943 N/mm2

(3.79)

85

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

86

PAG.

762,089509 mm2

minime:

min =

M imim
=
W

-70,814094 N/mm2

(3.80)

Coeficientul de siguranta la incovoiere pentru ciclul simetric:

n =

1t

a + a m

2,0281161

(3.81)

-1t=500 N/mm2 otel aliat


=2
=0.8
=0.7
a=0.09
Verificarea la torsiune
momentul de torsiune:

M r =M p i +Ft R =

Mpmax=

488,7282

Mpmin=

-504,915

Ftmax=

9398,62

Ftmin=

-9709,9

977,45643
-1009,8291

N mm
N mm

(3.82)

235,28559

N/mm2

(3.83)

-243,07809

N/mm2

(3.84)

Eforturile de torsiune

M r max
=
WP
M r min
=
=
WP

max =
min

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

87

PAG.

d m3 1 mi =
Wp=
16
dm

4,15434044

mm2

=0.25 coeficientul lui Poisson


Coeficientul de siguranta

n =

1t

a + m

=
3.65

320 N/mm2

-1t=
=

0,7

1,4

a=

0,1

(3.85)

otel aliat

Coeficientul de siguranta global


n n

n=

n2 + n2

3,2654

(3.86)

Fusul palier
Fusurile paliere sunt supuse la torsiune si incovoiere. Deoarece ele au latimi mici,
momentele incovoietoare sunt reduse, motiv pentru care calculul se face numai la torsiune.
Fusul palier A:
Mmax=

771,2449 N*mm

Mmin=

24,00979 N*mm

Wp =

d 3p
12

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

88

PAG.

63304,2352 mm2

(3.87)

0,01218315 N/mm2

(3.88)

0,00037928 N/mm2

(3.89)

Eforturile unitare:

max =

M max
=
Wp

min =

M min
=
Wp

Coeficientul de siguranta pentru ciclul simetric

n =

v + m

22522,535 N/mm2

-1=

280 N/mm2

2,5

1,25

0,1

max + min
=
2
min
v = max
=
2
m =

0,00628121 N/mm2
0,00590194 N/mm2

Calculul arborelui cotit la presiune specifica si incalzire:


presiunile maxime in fusurile manetoane si in fusurile paliere:
Rm=

19439,9 N

Rp=

16133,05 N

p m max =

Rm
=
d m lm

(3.90)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

p p max =

Rp
d p l pi

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

13,0432792 N/mm2

(3.91)

4,7778141 N/mm2

(3.92)

presiunile specifice medii in fusurile manetoane (p mmed) si in fusurile paliere (p pmed) :


Rm med=

9612,177 N

Rp med=

5092,261 N

p mmed =

Rm
=
d m lm

p pmed =

Rp
d p l pi

6,44932754 N/mm2

(3.93)

1,50807625 N/mm2

(3.94)

coeficientul de uzura pentru verificarea la incalzire a fusului maneton si a fusului palier:


3

dm n

=
60

km =

p mmed

kp =

dp n
=
p pmed
60

2860094,1 N/mm2

(3.95)

2760291,5 N/mm2

n- turatia motorului
- coeficientul care ia in considerare ascilatiile bielei=

1,037

(3.96)

89

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

90

3.7CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE


Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care asigura realizarea
sistemuluidde gaze dintre cilindru motor si mediul exterior, respectiv umplerea cilindrului cu incarcatura
proaspata si evacuarea produselor de ardere. Aceasta functie este realizata prin deschiderea si inchiderea
periodica a orificiilor de admisie si evacuare.

Fig. 3.7.1 Dimensiunile orientative ale supapei


Dimensiunile supapei
Diametrul mare al talerului
d ad = 0.42 D =

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

pentru supapa de admisie:


pentru supapa de evacuare:
Diametrul canalului:

34,82 mm
d ev = 0.40 D =

33,32 mm

d c = 0.865 d ad =

admisie

30,74

mm

28,8218

mm

3,02934

mm

2,9988

mm

3,3814

mm

3,170398

mm

admisie

11,1424

mm

evacuare

10,6624

mm

7,1

mm

6,71

mm

104,66

mm

103,71

mm

d c = 0.865 d ev =

evacuare
Lungimea fetei:

b = 0.09 d cad =

admisie

b = 0.09 d cev =

evacuare
Grosimea talerului:

l = 0.11 d cad =

admisie
l = 0.11 d cev =

evacuare
Raza de racordare la tija:

Diametrul tijei
rc =
0.25 d cad
=
supapa
actionata
direct:
= 0.30 d cad =

admisie
r = 0.25 d cev =

= 0.30 d cev =

c
evacuare

= 0.16 d cad =

Lungimea supapei:
admisie
evacuare

l = 2.8 d cad =
l = 2.8 d cev =

91

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

92

PAG.

Grosimea radiala a scaunului supapei:


S sa = 0.11 d ad =

3,8302 mm

Inaltimea maxima de ridicare:


hmax = 0.18 d cad =

admisie

6,2676 mm

hmax = 0.18 d cev =

evacuare

5,9976 mm

Aria sectiunii efective de trecere


Ac =

2
dc
4

)=
702,56819 mm2

Viteza de curgere a gazelor pentru hmax


Ws = Wm

D2
=
4 As max

admisie:

189,36272 m/s

Wm=

13,8 m/s

viteza medie a pistonului

As max = hmax d c cos + h sin cos2 =


453,371805 mm2

45

Asa = h cos ( d c + h sin cos ) =

Asa = h cos 45 o 33,49 + h sin 45 o cos 45 o


Asa = 71 .82 h + 35 .9137 h

71 .82 h + 35.9137 h 2 793 .0151 = 0


h = 3.8mm

(3.97)

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

Ws = Wm

evacuare:

D2
=
4 As max

As max = hmax d c cos + h sin cos2 =

Ase = h cos ( d c + h sin cos ) =

Ase = h cos 45 o 33,49 + h sin 45 o cos 45 o


Ase = 71.82 h + 35.9137 h 2
71 .82 h + 35.9137 h 2 793 .0151 = 0
h = 3.8mm

45
Determinarea profilului camei

PAG.

144,63881 m/s

593,559336 mm2

93

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Fig.3.7.2 Schema de calcul pentru deplasarea tachetului la cama in arce de cerc


Raza r0 determin cercul de baz al camei
r0 = (1,5..2,0) h max = 19.72mm

Raza profilului I:
r1 = (10..18) hmax = 62.6mm

Raza profilului II:


r2max = r0 hmax = 13.46mm

Raza jocului termic


rc = r0 = 39.44mm

23 mm cu atac direct al camei


Calculul cinematic al tachetului
Pentru un unghi oarecare ridicarea tachetului va fi:
hT1 = (r1 r0 ) (1 cos( )) = 25.38mm

Unghiul maxim al primei poriuni este determinat de relaia:

D
sin(max ) = sin( )
= 0.232
2 r1 r2
D = r0 + hmax r2 = 12.52

94

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Pentru un unghi oarecare , spaiul parcurs de tachet este:


hT2 = hmax D (1 cos( )) = 5.76

unde unghiul

max = max = 6
2

DEPLASAREA, VITEZA SI ACCELERATIA


ist=

1,5

h = hsa max i st =

9,4014 Mm

(3.99)

V = VT i st =

19,3935627 mm/s

(3.100)

a = aT i st =

4,528725 mm/s2

(3.101)

Profilul camei fara soc polinomial


Metoda polinomial W. Dulley consider pentru fiecare poriune a camei o variaie a acceleraiei
de tip polinomial avnd termenii polinomului de grade corespunztoare unei progresii aritmetice.
i
h = hTmax (1 +

V = hTmax
j = hTmax (

i =2 , p , q , r , s

Ci (

i Ci (

i (i 1) Ci (

i =2 , p , q , r , s

(3.102)

i =2 , p , q , r , s

)2 (

) )

) i 1 )

(3.103)

) i 2 )

(3.104)

p,q,r,s sunt exponeni succesivi determinai n progresie aritmetic de raie p-2;


j este unghiul curent al camei considerat de la vrful acesteia;

95

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

96

PAG.

f este unghiul total al profilului camei;


C2 , C p , Cq , Cr , Cs sunt constante ce se determin din condiiile iniiale. Acetia au urmtoarele expresii:
C2 =

pqrs
( p 2) ( q 2) (r 2) ( s 2)

(3.105)

Cp =

2qrs
( p 2 ) ( q p) ( r p) ( s p)

(3.106)

Cq =

2 p r s
( q 2 ) ( q p) ( r q ) ( s q )

(3.108)

Cr =

2 pqs
( r 2 ) ( r p) ( r q ) ( s r )

(3.108)

Cs =

2 p q r
( s 2 ) ( s p) ( s q ) ( s r )

(3.110)

Valorile calculelor sunt trecute in tabelul 3.7.1 de mai jos:


Tabelul 3.7.1
fi
[grd]
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
Cq

-2,95313
-1,60494
-1,0791
-0,8064
-0,6414
-0,51312
-0,45319

psi

omega

[grd]
60

Curba

[1/s]
418,87902

Cr

Cs

Exponentul

I
II
III
IV
V
VI
VII
Hmax

2
2
2
2
2
2
2

6
8
10
12
14
16
18

10
14
18
22
26
30
34
a

14
20
26
32
38
44
50

[mm/s]
0
1564,61
6
2703,70
2
3691,95
1
4503,78
7
4022,72
9

[mm/s^2]
-4935735

-0,03448

[mm]
6,2676
5,94161
7
5,14050
8
3,95260
2
2,41341
6
0,70096
2

-0,03891

3,35E+08

1,40625
0,74897
1
0,49804
7

-0,27344

0,3696
0,29256
7
0,21865
9
0,20544
4

-0,0704

-0,14403
-0,09521

-0,05559

[mm]
6,2676

-3753148
-3228616
-2838075
-1694794
7117925

18
26
34
42
50
60
66

C2

Cp

-2,46094
-1,87243
-1,61865
-1,4784
-1,38969
-1,32703
-1,28403

3,28125
1,872428
1,294922
0,9856
0,79411
0,655977
0,570679

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

RIDICAREA SUPAPEI
h [m]

7
6
5
4
3
2
1
0

-80

-60

-40

-20

0
fi [grd]

Graficul pentru ridicarea supapei

PAG.

97

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

VITEZA SI ACCELERATIA
v [mm/s]

a [mm/s^2]

5000

400000000

4500

350000000

4000

300000000

3500

250000000

3000

200000000

2500

150000000

2000
0

100000000

1500
a

50000000

1000

500
0
-70

-60

-50

-40
-30
fi [grd]

-20

-10

-50000000
0

Graficul vitezei si acceleratiei


Calculul la rezistenta a pieselor mecanismului
Masele reduse ale mecanismului
Sistemul fara culbutori
m d = m s + mt +

1
m r + mT =
3

24,3333 g/cm2

g/cm2

ms=

20

mt=

masa talerului pentru arc

mT=
mr=

masa tachetului

masa arcului

l
i= t =
ls

masa supapei

(3.111)

98

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

99

PAG.

CALCULUL ARCULUI DE SUPAPA


Dimensiunile arcului:
24,592 mm

Dr = 0.8 d ca =

(3.112)

Diametrul sarmei

d=

1 Dr
=
7

3,51 mm

(3.113)

1,15

(3.114)

Efortul la incovoiere

Dr
+ 0.5
d
=
=
Dr
0.5
d
= coeficient care depinde de raportul Dr/d

= 8 Fr

Dr
=
d3

209,974 N/mm2

(3.115)

forta arcului:
Fr = K F j =

Fj=

126 N

(3.116)

70 N

K=(1,6..2,0)= 1,8 coeficient de rezerv care ia n considerare supraturaiile sau vibraiile arcului sub
aciunea crora fora Fr poate varia n limitele foarte largi
Sageata maxima
Se adopta: fmax=

14

100
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Numarul de spire

ir = G

d f max
=
Dr

(3.117)

G=(0,8 ,,, 0,83)*105 N/mm2


G=
80000 N/mm2
Numarul total de spire:
i = i r + ( 2... 3) =

(3.118)

Pasul spirelor:
se alege astfel ca la deschiderea complet a supapei ntre spirele arcului s rmn un joc
min = (0,5.. 0,9) =

0,5 mm

(3.119)

Pasul spirelor pentru arcul n starea liber :

f max
6,35 mm
+ min =
ir
Lungimea arcului la deschiderea complet a supapei va fi:

t =d+

(3.120)

l min = i d + ir min =

31,1 mm

(3.121)

37,4 mm

(3.122)

Lungimea arcului la nchiderea supapei rezult:


l 0 = l min + hmax =

101
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Lungimea arcului n stare liber devine:


l l = l min + f max =

45,1 mm

(3.123)

102
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
3.7.1

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CALCULUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE

Fig.3.7.1.1 Schema de calcul a sagetii de incovoiere a arborelui cu came


Fora maxim care solicit arborele de distribuie este transmis de la supapa de evacuare la nceputul
perioadei sale de deschidere.
Fora maxim de inerie va fi:

F j1

max

= md j1max =

24,33333333 N

(3.124)

Fora gazelor se calculeaz pentru diferena de presiune care acioneaz asupra supapei:

d e2
Fg =
( p pe ) =
4

10196,134 N

de - diametrul exterior al supapei de evacuare=


p - presiunea din cilindru pentru poziia dat a camei=

(3.125)
25,71 mm
5 daN/cm2
0,09 N/mm2

pe - presiunea n conducta de evacuare=


Fora sumar care acioneaz pe cam este:

FT = ( Fr + F jm ax + Fg ) =

10346,467 N

(3.126)

103
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Eforturile unitare de strivire pe suprafeele de lucru ale camei tachetului:

pentru tachet plan:

= 0,418

FT E
=
br

715,79094

N/mm2

(3.127)

b=

31,33 mm

latimea camei

r=

23,65 mm

raza de curbura a profilului camei de tandenta cu tachetul

E=

210000 N/mm2

modul de elasticitate transversal

Fig.3.7.1.2 Schema de calcul a tachetului pentru verificarea presiunii specifice


Sgeata de ncovoiere
Se determin deoarece arborele trebuie s fie suficient de rigid pentru ca ncovoierea s nu manifeste
influene eseniale asupra funcionrii mecanismului de distribuie
FT l12 (1 l1 ) 2
f = 6,8
=
E l ( d 4 4 )

l=

0,1692234

116,3 mm

(3.127)

104
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV
l1=
d=
=

PROIECT DE DIPLOMA

35,57 mm
19,39 mm
5,6 mm

PAG.

105
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Solicitarea de torsiune
De la fiecare cam, atinge de obicei valoarea maxim la sfritul primei perioade de ridicare a supape,
cnd punctul de tangen este cel mai ndeprtat de axa tachetului.
M max = ( Fr + F j1 ) m a x O B =

OB=

3140,46 Nmm

20,89 mm

Calculul tachetului
const n verificarea presiunii specifice pe suprafaa lateral

q max =

6 M max
=
d0 l 2

2,890463485

d0=

4 mm

diametrul tachetului

l=

40,37 mm

lungimea tachetului

106
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP.4 CALCULUL SISTEMULUI DE RACIRE


Sistemul de racire cu lichid
Instalaia de rcire are rolul de a prelua, transporta i transmite mediului nconjurtor o parte din
cldura dezvoltat n cilindrii motorului pentru a menine un regim termic optim a pieselor motorului.
Performanele de durabilitate ale motorului sunt influenate de oscilaiile regimului termic al
pieselor mecanismului motor fa de valoarea optim. Astfel, la temperaturi sczute ale pereilor camerei
de ardere i cilindrilor combustibilul poate condensa i spla pelicula de ulei accentund procesele de
uzur; la temperaturi ridicate rezistena mecanic a piselor se diminueaz, n plus pelicula de ulei poate
fi distrus prin ardere i dac se asociaz i cu creterea dilatrii pieselor se poate ajunge la gripajul
cuplei cinematice, cilindru-piston.
Indiferent de tipul motorului instalaia de rcire trebuie s rspund urmtoarelor cerine
S asigure desfurarea proceselor de schimb de gaze cu pierderi minime
La toate regimurile de funcionare ale motorului i condiiile climaterice i de drum s asigure un regim
termic optim
Consum mic de putere pentru antrenarea diverselor elemente
Siguran i durabilitate n funcionare
Construcie simpl cu dimensiuni de gabarit ct mai reduse
4.1 Calculul caldurii evacuate prin sistemul de racire
Partea de caldura dezvoltata in motor evacuata prin lichidul de racire :
qr=

0,18

Pe=

75 Kw

Puterea efectiva a motorului :

Puterea calorica inferioara a combustibilului :


Qi=

41868 kj/kg

Consumul specific de combustibil:


ce=
Caldura preluata de lichidul de racire :

Qr = q r Pe ce Qi 10 3 =

272,0125 g/kwh

107
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.
153746,36 kj/h

4.2CALCULUL POMPEI HIDRAULICE DIN SISTEMUL DE


RACIRE
Caldura specifica a lichidului de racire :
ca=

10 kj/kg

a=

1 kg/dm3

Densitatea lichidului de racire :

Diferenta de temperatura a lichidului la iesirea si intrarea in motor :


7 K
t = t ae t ai =

tae=

87 C

temperatura lichidului la iesirea din motor

tai=

80 C

temperatura lichidului la intrarea in motor

Va = (1... 1.25 ) Pe =

75 l/min

Debitul lichidului de racire care circula in sistem :

Va =

Qr
=
ca a t 60

Coeficientul de scapari :
p=0.8

36,606276 l/min

108
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

Debitul teoretic al pompei :


Vat =

Va
=
p

45,757846 l/min

Turatia axului pompei :


n=

2000 rot/min

Viteza apei la intrarea in pompa :


v1=

(1 ,,,, 2,5)m/s=

r0=

15 mm

2 m/s

Raza butucului rotorului :

Raza orificiului de intrare in rotor :

r1 =

Vat
+ r02 =
4
18.85 10 v1
15,000004 mm

Unghiurile caracteristice ale rotorului :


=8 ,,, 12=
=35 ,,, 50=

8
35

Caderea de presiune :
pp=(4 ,,, 7) mm col H2O=
h=0,6 ,,, 07=

0,6

4 mm col H2O

PAG.

109
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

9,81 m/s2

g=

Puterea consumata pentru antrenarea pompei :


pp =

Vat p p
75 h

4,067364054 Kw

Viteza periferica finala a apei :

u2 = 1 + tan

pp g
1

=
tan
h a

5.23889 m/s

Raza exterioara a rotorului pompei :

r2 =

10 3 30 u2
=
n

25,013862 mm

Viteza periferica la intrare :


u1 = u2

Caculul radiatorului

a1

a2
F2

r1
=
r2

3,1415935 m/s

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.4.1.1 Schema de calcul a radiatorului


Coeficientul de nervurare :
=7,5 ,,, 10=

Coeficientul de transmitere a caldurii de la lichid la tuburile radiatorului :


1=5850 ,,, 9300 W/m2L=

8000 W/m2L

Coeficientul de transmitere a caldurii de la radiator la aer :


2=70 ,,, 116 W/m2K=

114 W/m2K

tml=85 ,,, 95 C=

95 C

tma=50 ,,, 55 C=

50 C

temperatura medie a lichidului in


radiator
temperatura medie a aerului in
radiator

Coeficientul de spalare al radiatorului :


=0,8 ,,, 0,9=

0,85

Densitatea aerului la temperatura si presiunea ambianta :


aer=

1,9

kg/m3

Caldura specifica a aerului :


caer=

1005 J/kgK

PAG.

110

111
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Caderea de temperatura a aerului in radiator :


ta=20 ,,, 30 C=

30

Viteza aerului la intrarea in radiator :


wa=6 ,,, 9 m/s=

9 m/s

Aria suprafetei de contact cu aerul:

9 m2

F2 = ( 0.1... 0.15 ) Pe =

Aria suprafetei de contact cu lichidul de racire:


F1 =

F2
=

1,125 m2

Cantitatea de caldura cedata lichidului de racire :


Qaer =

1
F2 ( tml tma ) 10 4 =
1 F2 1
+
1 F1 2

Debitul de aer care trece prin radiator :

Vaer =

aer

Qaer
=
caer ta 3600

414452423.7

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

2.009

Vaer = 0.028 Pe =

Se adopta viteza de curgere a lichidului prin radiator

2520 m/h

Se adopta tub plat cu urmatoarele dimensiuni:


raza tubului r =
At =

3,5 mm
38,485 mm2 =

0,0385 m2

Numarul de tuburi :
it =

Va
=
At w1

Se adopta it =

24,72 tuburi

82 tuburi

Suprafata de racire in contact cu lichidul


se adopta hrad =

600 mm

Inaltimea
radiatorului

At = it 2 r hrad =

1,082 m2

Calculul ventilatorului

m/s2

2,1 m/s2

Calclul numarului de tuburi

w1=(0.40.8) m/s
w1=
0,7

112

PAG.

113
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Puterea de antrenare:
Pvent =

pa Va

219,24002
kw

pa=
v=0,55 ,,, 0,65=

caderea totala de presiune in circuitul de


aer

60

mm col H2O

0,55

randamentul ventilatorului

Viteza periferic a ventilatorului


u = 2,8 1

pa =

62,89725 m/s
y1 = 2,22,9 =

2,9 pentru palete curbe profilate

Diametrul ventilatorului axial

Dv = 1,3

Va
=
wv

wv =13.30 =

0,412091814 m

20 viteza aerului n ventilator

turaia ventilatorului:
nv =

60 u
=
Dv

2915,003261 rot/min

m/s

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

114

CAP. 5 CALCULUL INSTALATIEI DE UNGERE


Are rolul de a asigura ungerea suprafetelor pieselor aflate in miscare relativa pentru a diminua
frecarea respectiv uzura;racirea suprafetelor si pieselor solicitate termic;peotectia impotriva
coroziunii,curatirea suprafetelor in miscare relativa de eventualele particule metalice sau alte depuneri.
Pompa de ulei este cu roti dintate cu angrenare exterioara.Sa ales aceasta solutie datorita dimensiunilor
reduse,sigurantei in exploatare si posibilitatii obtinerii presiunilor ridicate la turatii scazute.
Supapa de siguranta este cu bila.Aceasta solutie are avantajul simpiltatii constructive.
Filtrul de ulei este cu element filtrant din hartie si este amplasat in circuitul principal al instalatiei de
ungere.
Calculul instalatiei de ungere
Calculul lagarelor. Fortele care actioneaza asupra lagarelor si dimensiunilor fusurilor arborelui cotit se
determina pe baza calculului dinamic.
Jocurile minime:
hmin = 55 1010 c

n d
=
p f

0,0865318 mm

n=
=
c=

1
=
1+ d
l

800 rot/min
14

0,294099135

d=
l=
=

=
d

=(0.4...0.5) 103 d =

pf =

R
=
d l

turatia arborelui cotit


vascozitatea dinamica

coeficientul de corectie

49,84 mm
14,952 mm

diametru suprafetei de sprijin a lagarului


lungimea suprafetei de sprijin a lagarului

0,0004

jocul relativ

0,019936 jocul diametral pentru lagare turnate din


babit
26,08655837 N/mm2

presiunea pe suprafata
de sprijin a lagarului

115
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

R=

Verificare:

PROIECT DE DIPLOMA

19439,90364 N

PAG.

forta rezultanta care actioneaza asupra


lagarului

hmin = ( H 1 + H 2 ) k h =

H1, H2 - inaltimea microneregularitatilor lagarului si fusului care pentru diferite prelucrari


pentru superfinisare au valori intre 0,05 ,,, 0,25
H1=

0,2 m

H2=
kh=

0,2 m
5 coeficient de siguranta

Calculul debitului de ulei


Debitul pompei de ulei se determina pe baza bilantului energetic,considerand ca uleiul preia caldura
dezvoltata,prin frecare,care reprezinta o fractiune din caldura degajata in cilindru.
Qu = f Qc =

2989,512579 kj/kg

f=(2,5 ,,, 4,5)*10^-3=

0,0035 coeficientul de frecare lichida

Qc = Gc Qi =

854146,4513 kj/kg

Qi=

41868 kj/kg

puterea calorica a combustibilului

Gc = 10 3 g e Pe =

20,4009375 kg/h
Pe=
ge=

75 kw
272,0125 g/kwh

consumul orar de combustibil

puterea motorului
consumul specific de combustibil

Debitul de ulei din conducta principala, necesar pentru evacuarea calduri:

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

Vur =

PROIECT DE DIPLOMA

Qu
=
Cu u Tu

PAG.

116

0,0078233

Cu - caldura specifica a uleiului kj/kgk


u - masa specifica a uleiului kg/m3

Cu u = (1674 ... 1883 ) =

1676 kj/m3
Tu=

228 k

Debitul prin magistrala de ungere:


'

V ur = ( 9... 20 ) Pe =

750 l/h
Calculul pompei de ulei
La calculul pompei de ulei se are in vedere ca debitul acesteia sa fie de peste doua ori mai mare decat
debitul de ulei necesar in circuitul de ungere.
Debitul pompei de ulei:
V pu = (1,5 2,5) Vur =

1125 l/h

Tinand cont de tipul si puterea motorului se recomanda


V pu = ( 25 ... 40 ) Pe =

1875 l/h

117
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Debitul pompei cu roti dintate:

V pr =

V pu

2343,75 l/h

p=(0,7 ,,, 0,8)=

0,8 randaentul volumetric al pompei

Diametrul exterior al roti dintate:

Dp =

60000 w p

np

Wp=

95,492966 mm

m/s

10

np=

2000 rot/min

viteza periferica a rotilor dintate


turatia pompei

Latimea rotii:
b=

V pr
2 n p m z p 60 10 6
2

z=(6 ,,, 10)=


m=(3,5 ,,, 4,75)=
h=(2 ,,, 2,3)=

6
3,5
2 mm

95,46 mm

numarul de dinti
modulul roti dintate
inaltimea dintelui

Puterea necesar antrenrii pompei de ulei:

Pp =

10 3 V pr pu

0,78125 kw

118
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

pu=

0,3 N/mm2

caderea de presiune

m=0,85 ,,, 0,9=

0,9

randamentul mecanic al pompei de ulei

Volumul de ulei din baie:


'

Vuc

V ur
=
=
150
5

l/h

Calculul filtrelor de ulei


Suprafaa de filtrare :
Sf =

10 3 V pu
w

187,5 cm2

Vu [l/h] debitul de ulei


w [m/h]; viteza uleiului n filtru w = 36432=
w = Dp/R=
0,01
Dp - cderea de presiune din filtru, n starea curent
p=0,02 ,,, 0,05=
0,02 N/mm2
=(2 ,,, 2,2)10^-6=
0,000002 Ns/cm
R- rezistenta elementului de filtrare
R=(1 ,,, 10)10^6=
1000000 cm-1
Suprafaa nominal a filtrului
Sn = k S f =

750

k - factor care tine cont de materialul dintre pori


k=3,3 ,,, 5 =
4 la filtrele de sita

100 m/h

119
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP.6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A


ARBORELUI CU CAME
Tabelul 6.1
Nr.
crt.

Denumirea

10.

Frezarea capetelor si
centruire
Strunjirea fusurilor
paliere
Rectificarea fusurilor
Srtrunjirea simultana a
tuturor fetelor frontale
ale camelor si fusurilor
Redresare
Frezarea canalului de
pana
Burghiere-tarodare la
capatul prevazut al
canalului de pana
Strunjire de degrosare si
de finisare a camelor
Rectificare de finisare a
camelor
Control

11.

Tratament termic

12.
13.
14.
15.
16.

Detensionare
Control duritate
Demagnetizare
Splare.
Control final.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Maina unealt
Fig. VI.1 Agregat special
Fig. VI.2 Strung semiautomat
Fig. VI.3 Masina de rectificat rotund
Fig. VI.4

Strung semiautomat
multicutite
Presa de indreptare

Fig. VI.5 Masina de frezat vertical


Fig.VI.6 Masina de gaurit
Fig. VI.7 Strung de copiat multicutite
Fig. VI.8

Masina speciala de rectificat


came prin copiere
Instalatie speciala de calire
prin curenti de inductie
Cuptor de detensionare
Aparat de control
Demagnetizator
Instalaie de splare
Masa de control

120
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

121

122
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

123
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

124
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

125
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

126
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

127
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP. 7. STUDIUL CAMERELOR DE ARDERE PENTRU MOTOARE CU


INJECIE DIRECT
Introducere
Creterea importanei problemelor de protecie a mediului ambiant determin pe constructorii de
automobile ca la concepia motoarelor s adopte soluii care s asigure un consum redus de carburant i
emisii reduse de gaze de evacuare.
n aceast direcie motoarele diesel cu injecie direct prezint un teren favorabil.
Arderea n motoare reprezint procesul cel mai complex i cel mai important de a crei
desfurare depind ntr-o msur foarte mare performanele motoarelor.
Motoarele diesel n ansamblu prezint emisii reduse n gazele de evacuare, consum redus de
combustibil. n ultima vreme firmele de prestigiu din domeniul construciei de automobile se axeaz n
general pe cercetri n optimizarea proceselor de ardere n cazul motoarelor diesel cu injecie direct.
Forma geometric a camerei de ardere i poziia relativ a organelor care o formeaz au un rol
deosebit de important n formarea amestecului aer-combustibil precum i n desfurarea procesului de
ardere.
n vederea utilizrii ntregii cantitI de aer pentru ardere, deci pentru o ardere ct mai complet a
combustibilului este necesar o micare dirijat a aerului.
Aceast micare a aerului este realizat n trei etape diferite ale procelului de lucru:

128
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

n timpul procesului de admisie i baleiaj


n timpul procesului de comprimare
n timpul procesului de ardere.
Micarea aerului n ultimele dou etape depinde de arhitectura camerei
de ardere. Pentru o ardere complet i rapid a combustibilului, este necesar o vitez relativ
mare ntre picturile de combustibil i aer.
Camerele de ardere necompartimentate, la care micarea aerului este organizat n vederea
formrii mai rapide a amestecului, sunt utilizate cu succes pe motoarele diesel rapide.
Eficiena micrii organizate a aerului a fost demonstrat de
H. Rchardo pe motorul Voltex, n care vrtejul produs la admisiune este amplificat prin
expulzarea prin praguri. S-a constatat c valoarea consumului specific de combustibil scade cu mrirea
vitezei de turbionare. Odat cu mrirea turaiei apare necesitatea formrii mai rapide a amestecului de
carburant, deoarece durata disponibil pentru ardere se reduce considerabil.
Precum am artat i mai nainte, n prezent se desfoar o activitate intens pentru
perfecionarea motoarelor diesel cu injecie direct.
Pentru exemplificare vom urmrii cercetrile n aceast direcie ale firmei Audi.
Motorul cu injecie direct Audi
Firma Audi a realizat un motor Turbodiesel cu injecie direct cu cinci cilindrii. Puterea
motorului este de Pe=88 [kW] sau Pe=120 [CP] la o turaie nominal de 4250 [r.p.m.] iar momentul
motor maxim este Mmax=265 [Nm] la o turaie de nm=2250 [rpm] . Motorul are o capacitate cilindric de
2.5 [l].
Acest autoturism a fost echipat cu a doua generaie de motoare cu injecie direct. Motorul a fost
echipat cu o pomp de transfer cu control electronic i cu injectoare cu dou arcuri.
Motorul este montat pe autoturismul Audi 100 apoi a echipat primele modele ale seriei A. Acest
motor a fost performant att din punct de vedere alconsumului ct i din punct de vedere al
performanelor.
Nivelul emisiilor poluante a fost redus mult sub limita admis. Motorul realizeaz un amestec
omogen i un nivel de zgomot sczut.
Afirmaia c motorul aduce elemente noi se bazeaz pe urmtoarele considerente:

Injector cu cinci orificii de pulverizare

Injecie la presiune mare cu preinjecie cu injector cu dou arcuri

managementul funcionrii motorului se realizeaz electronic

controlul electronic al caracteristicilor pentru diferite condiii de umezeal n funcie de


sarcina motorului

compartimentul motorului nchis complet cu acionare automat a procesului


intercooling adica rcirii aerului din coloana de admisie.
Motorul Turbodiesel cu 5 cilindrii cu instalaie intercooling are o capacitate de 2460 [cm 3] cu
alezajul D=81 [mm] i cursa S=95.5 [mm].
Acest motor este capabil s dezvolte o putere de 120 [CP] la o turaie nominal de 4250 [rpm].
Momentul de aproximativ 240 [Nm] este aproape constant ntre turaiile (18003300) [rpm].
Consumul specific minim la funcionare n sarcin maxim este c=198 [g/kWh].Presiunea maxim
efectiv este de 13.5 [bar] la 2250 [rpm].

129
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Consumul de combustibil n [l/100wm] la vitez constant de 90 [km/h] este de 4.5 [l/100km],


iar la 120 [km/h] de 5.9 [l/100km], n ciclu urban 7.2 [l/100km].
Normele ecologice din ultimii 5 ani stau la baza acestui nou motor cu injecie direct, prin emisia
sczut de CO2 i nivel sczut al consumului de combustibil.
Problematica exploatrii i dezvoltarea motorului diesel Audi cu injecie direct
Pn a se ajunge la producia de serie au fost efectuaue cercetri de nalt tehnicitate pentru a
satisface cerinele de construcie i proiectare.
n fig. VI.1. este prezentat problematica exploatrii, avantajele, parametrii motorului i
rezultatele obinute. Este uor de observat c au aprut conflicte de scop n studierea diferiilor
parametrii care influieneaz reciproc funcionarea motorului. Pentru studierea acestor parametrii s-a
efectuat o activitate de cercetare profund.
Ca n a l d e
a d m is ie
Fia b ilita te

Form a ca m erei d e a r d er e
Coord on a r e h id ra u lic\

Cos t

Tip u l p om p ei d e in jec]ie

Am ortiza r ea vib r a ]iilor

Acu s tica

Filtr a r ea ga zelor d e eva cu a r e

Prob lem a tica


exp loa t \ r ii

E m is iile

M\ rim ea a u toveh icu lu lu i

Con s u m u l d e com b u s t ib il

Or ga n iza r ea con s t ru ctiv\


Toler a n ]e

Mom en tu l m ot or

Fu n c]ion a rea m otoru lu i

Fig. 7.1.
Pentru a ajunge ct mai repede la producia de serie a trebuit s se studieze procesele
termodinamice n timpul funcionrii i s se rezolve problematica toleranelor.
Procesele de ardere au fost deosebit de ample conform ateptrilor. Aceste cercetri au avut loc
cu ajutorul unei cooperri deosebit de eficiente cu firma AVL din Graz Austria.
Studiul proceselor de ardere

130
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Formarea amestecului carburant la motoarele diesel cu injecie direct este influenat de 3


elemente:

Canalul de admisie al aerului

Poziia i forma camerei de ardere

Hidraulica injeciei
Parametrii ntlnii se influeneaz reciproc deci este nevoie s se realizeze un compromis optim
ntre ele.
n continuare vom prezemte cercetrile efectuate de firma Audi n realizarea canalului de
admisie i camerei de ardere optime.
Canalul de admisie curbat
Este necesar la motoarele diesel cu injecie direct pentru formarea optim a amestecului
carburant.
Curenii de aer sub form de spiral iau natere la ieirea din canalul de admisie. Pe lng
realizarea de cureni de aer de form spiralat este necesar realizarea unei umpleri corespunztoare.
Mai ales la turaii nalte ale motorului diesel cu injecie direct de pn la 5200 [rpm] aceast
cerin este greu de ntlnit.
Cersetrile au artat c pentru fiecare variant de camer de ardere i de orificii de pulverizare
exist un numr bine definit de curbe la care se obin rezultatele optime.
Dac mrimea curbei este prea mare se poate ajunge la efectul overswirling: de supratorsionare
cu degajare puternic de fum la turaii nalte.
Dac curba este prea mic se ajunge la efectul de nnecare a motorului.
Depirea unei anumite mrimi a curbei duce la degajare intens de
fum n
orice situaie aproape la orice valoare a turaiei.
Dup o munc ndelungat i mai muli ani de probe de exploatare s-a elaborat un canal de
admisie curbat care satisface cerinele:

O mrime optim a curburii ca un compromis ntre mrimea momentului motor, calitatea


n funcionare i emisiile de noxe respectiv cel mai redus consum specific de combustibil

Asigurarea pstrrii masei interioare, a avantajelor constructive, a limitelor de toleran


prin modul de realizare a produciei de serie.
Astfel este posibil o funcionare cu un moment motor corespunztor i n
acelaI timp se realizeaz o valoare sczut a emisiilor de substane poluante. Pe lng
canalul de admisie curbat, este influenat ntregul spaiu unde ia natere curentul de
form spiral.
Astfel se poate optimiza n detaliu:

canalul de admisie
supapa sub form de con drept
geometria scaunului supapei
suprafaa de splare a supapei

131
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

n cazul capului de cilindru al motorului Audi, organizarea n oglind are


canalele de rotaie spre dreapta sau spre stnga.
Posibilitatea de a domina producia de serie este o dispersie mic ntre canalele
curbate i de la un cap de cilindru la altul.
n figura VI.2. se prezint banda de dispersie a debitului i a momentului la cei 5 cilindrii.

Fig. 7.2.

Geometria camerelor de ardere


Soluia cu injecie direct presupune formarea optimal a configuraiei camerei de ardere, pentru
exploatarea optimal a momentului concomitent cu meninerea unui nivel sczut de emisii poluante.
Pentru reducerea la minim a volumului de pierderi trebuiesc cercetate urmtoarele detalii:
Mrimea deschiderii capului pistonului:
reducerea la minim a spaiului prin realizarea ngust a construciei
Supapa de admisie i refulare:
cea mai bun posibilitate s-a dovedit a fi cobinaia de la mica ridicare a supapei n scopul
ventilaiei n piston
Procesul de ardere:

trebuie s se asigure un proces de ardere care s asigure o funcionare n siguran a


segmenilor
Astfel se permite o reducere la minim a volumului de pierderi prin realizarea unei comprimri
maxime posibile a volumului n camera de ardere. Astfel cea mai mare parte posibil a volumului de gaz
poate lua parte la procesul de ardere.
Geometria optimal a camerei de ardere a fost realizat printr-o cercetare pas cu pas. S-a pornit
de la o anumit form a camerei de ardere aceasta fiind modificat pas cu pas.
Cea mai bun posibilitate de compromis ntre nivelul emisiilor poluante din gazele de evacuare,
funcionare i consum specific de combustibil pespectiv pentru posibilitatea produciei n serie s-a

132
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

dovedit a fi varianta f) din figura VI.3. n figura VI.3. sunt prezentate soluii constructive obinute de
ctre firma Audi n timpul activitii de cercetate.

a)

b)

c)

d)

e)
Fig. 7.3.

f)

n figura 7.3. ntlnim urmtoarele tipuri de camere de ardere:

a) camer tip cuit

b) camer adncit

c) camer cu inel de turbulen

d) camer sub form de cmar

e) camer tip minge de golf

f) camer la nivel cu injectorul


n vederea unei rezistene mai ndelungate a peretelui camerei de ardere, n ciuda dezavantajelor
acestora a fost placarea acestora. Aceast soluie s-a dovedit a fi mai eficient dect folosirea n
camerele de ardere a pereilor ascuii.

Fig. 7.4.

133
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

n figura 7.4. este prezentat geometria camerei de ardere adic a pereteui acesteia obinut de
firma Audi pentru camera de ardere optimal.

CONCLUZII
Dei nu mai constituie un mister motorul cu ardere intern ofer un cmp larg de aciune pentru
inteligena creativ.
Bazele de date acumulate n decursul a ani i ani de cercetare efectut de firme bine cunoscute
sau n devenire necesit o cooperare strns ntre diferitele concerne, ntreprinderi i instituii de
cercetere.
Precum am vzut n cele prexentate mai sus, cercetarea pas cu pas, observarea atent a
proceselor de ardere, formarea amestecului .a. pot asigura succesul activitii de proiectare. Chiar dac
o soluie este viabil pentru cazul cercetat, rezultatele obinute pot fi folositoare n cursul unor cercetri
ulterioare.
Normele ecologice din ce n ce mai severe impun o activitate serioas de cercetare pentru firmele
constructoare de automobile i motoare.

134
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP. 8. CALCULUL ECONOMIC


Alturi de cresterea performanelor i scderea emisiilor poluante, creterea economicitii este
un alt obiectiv important al proiectanilor de motoare. Acest lucru este influenat de faptul c rezervele
energetice ale planetei sunt n scdere, iar parcul auto n continu cretere.
Pe lng metodele deja clasice n care se realizeaz acest obiectiv, fiecare productor ncearc
soluii tehnice proprii. Dac acum 30 de ani un consum urban de 15% era considerat normal, n zilele
noastre un motor optimizat are aceast valoare de aproximativ 6-7%.
Dei exist incercri reuite ale marilor productori de a realiza motoare cu un consum de 2-3%,
scderea cu orice pre a consumului nu este totui soluia problemei, deoarece acest lucru atrag dup sine
i scderea performanelor.
Termenul de economicitate are n industria autovehiculelor i alte semnificaii:
Reducerea preului de cost al motorului;
Reducerea duratei de proiectare;
Scderea greutii pieselor i subansamblelor n concordan cu creterea rezistenei acestora
folosind seciuni profilate;
Mrirea durabilitii i a mentenabilitii;
Creterea preciziei de prelucrare n scopul micorrii uzurilor;
Creterea siguranei n exploatare;
Mrirea fiabilitii componentelor motorului;
Scderea costurilor de cercetare i proiectare prin creterea numrului de componente comune;
Folosirea simulrii n procesul de proiectare;
Modalitti de cretere a economicitii motoarelor:
Srcirea amestecului permite scderea concentraiei de hidrocarburi asigund n acelai timp
micorarea consumului de combustibil;
Turbionarea amestecului n camera de ardere;
Prenclzirea amestecului bogat prin folosirea temperaturii gazelor de evacuare;
Utilizarea supraalimentrii;
Optimizarea procesului de ardere (folosirea a dou bujii ntr-o camer de ardere);
Modificarea optim a fazelor distribuiei;
Mrirea randamentului indicat;
Creterea presiunilor de injecie i folosirea unor geometrii corespunztoare orificiilor de
pulverizare pentru mrirea fineii acesteia ntruct favorizeaz o omogenizare mai bun i mai
rapid a amestecului carburant;
Utilizarea materialelor ceramice pentru izolarea termic a fluidului de lucru, rezistena
componentei ceramice fiind asigurat n general de metalul care este izolat fa de gazele de
ardere de ctre ceramic;
Creterea puterii raportate la unitatea de volum a cilindrului prin mrirea coeficienilor de exces
de aer i creterea turaiei;
Scderea masei i a dimensiunilor de gabarit raportate la puterea dezvoltat;

135
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

Simplitatea i tehnologicitatea construciei;


Optimizarea procesului de ardere folosind controlul acesteia asistat de ctre computerul de bord.

136
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

CAP.9. CONCLUZII PRIVIND DEZVOLTAREA CERCETATRILOR N


PROIECTUL DE DIPLOM
Lucrarea intitulat Proiectarea unui motor cu aprindere prin scanteie avnd puterea de 75 kw i o
turaie de 4000 rot/min cuprinde si un studiu care abordeaz o tem de mare actualitate privind
distributia variabila.
Lucrarea contine 8 capitole i o lista bibliografic.
n capitolul 1 se prezint studiul de nivel asupra unor motoare alese ca model in proiectare.
n capitolul 2 se prezint calculul termic al motorului avand ca date de intrare Pn=75 Kw i
nn=4000 rot/min.
n capitolul 3 se prezint calculul si construcia principalelor elemente componente ale motorului:
calculul cilindrului, calculul pistonului, calculul bolului de piston, calculul bielei, calculul arborelui
cotit i calculul mecanismului de distribuie.
In capitolul 4 se prezint instalaia de racire cu care este echipat acest motor.
n capitolul 5 se prezint instalaia de ungere cu care este echipat acest motor.
n capitolul 6 se prezint procesul tehnologic de fafricare a arborelui cu came.
n capitolul 7 se prezinta studiul asupra camerelor de ardere pentru motoarele cu injectie directa
folosite in industria auto de anumite firme producatoare.
n capitolul 8 se prezint studiul economic al acestui motor.
Cuvinte cheie:motor, injectie, distributie variabila.

137
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.

BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Bobescu, Gh.- Al. Radu, A. Chiru, C. Cofaru, V.Ene, V. Amariei, I. Guber MOTOARE
PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE, vol. I, II i III Chisinau, Ed. Tehnica 1998.
2. Radu Gh.Al, Ispas N. CALCULUL I CONSTRUCIA INSTALAIILOR AUXILIARE
PENTRU AUTOVEHICULE , Reprografia Universitii Transilvania Braov, 1972
3. C.Cofaru, N. Ispas, M. Nastasoiu, H. Abaitancei, H.R. Anca, M. Dogariu, A. Chiru,
V. Eni
PROIECTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE, Brasov, Reprografia Universitatii
Transilvania 1997
4. D. Abaitancei, Gh. Bobescu MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE, Bucuresti, E.D.P 1975
5. D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L. Cihodaru MOTOARE PENTRU
AUTOMOBILE SI TRACTOARE, Bucuresti,Ed. Tehnica, 1978
6. CONAT 99 AUTOMOTIVE FOR THE NEXT CENTURY
7. T. Nagy, M. Alex. Stanescu, N. Turea, D. DimaFIABILITATEA SI TEROTEHNICA
AUTOVEHICULELOR vol I Brasov, Reprografia Universitatii Transilvania 1997.
8. D. Marinca, D. Abitncei FABRICAREA I REPARAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE
Bucureti, E.D.P. 1982
9. D. Marinca COMBUSTIBILI, LUBRIFIANI I MATERIALE SPECIALE PENTRU
AUTOMOBILE. Bucureti Ed. Tehnic 1983.
10. Colecia revistelor AUTOMOTIVE ENGINEERING - editat de Society of Automotive Engineers
11. Documentaii despre motoarele autovehiculelor BMW
12. HTTE MANUALUL INGINERULUI FUNDAMENTE Bucureti, Ed. Tehnic 1995
13. INSTALLATION MANUAL FOR SCANIA INDUSTRIAL ENGINES.
14. DIVERSE SITE-URI ALE FIRMELOR CONSTRUCTOARE DE MASINI SI SUBANSAMBLE
PENTRU INDUSTRIA AUTO.
15. Wolters, Peter, Fuel Economy Concepts for Gasoline Engines in Connection With Future Emission
Legislation, FISITA Congress, PAsis, 1998, Paper F98T214.
16. Demmelbauer-Ebner Wolfgang, Hans Peter Lenz, VAriabile Valve Actuation a Modern Engine
Technology, SIAR- Conference, Sept.7-12, 1992, Bucharest.
17. Frank van der Staay, Hans Kemper, VAriabile Valve Timing New Dimension in Engine Controls,
EAEC Congress, Barcelona, 1999, Paper 99C314.
18. Alboteanu, R., Petcu, Cr. Engine Charging Control by Using Full Variabile Valves Timing, EAEC
Congress, Bratislava, 2001, SAITS 0115.
19. Brustle Claus, Porsche 911. Turbo with VarioCam Plus, AutoTehnology, Vol.1, October, 2001, pp
54-57.
20. Oprean, M, Interactiunea cama-arc de supapa la motoarele cu aprindere prin scanteie de turatie
ridicata, Teza de doctorat, Institutul Politehnic Bucuresti, 1984

138
UNIVERSITATEA
TRANSILVANIA BRASOV

PROIECT DE DIPLOMA

PAG.