Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea De Management,Inginerie Economica Si Dezvoltare Rurala Inginerie si management n alimentaie u!

lic" #i agroturism

Re$erat %arcul &atural Bucegi

Brauner Andreea si

Rata Ro'ana (ru a )*+, Anul II

%arcul &atural Bucegi


%rezentare
&umele de Bucegi are o $orm" ar-aic" de Buceci. Forma Buceci este identic" cu a antro onimicului Buc#a sau c" numirea ar $i o variant" a lui Bugeac /un com le' de mai multi mu#c-i care $ormeaz" un covor verde si moale/. 0n actul ctitoricesc din +,12 al M"n"stirii Sinaia, se s une c" m"n"stirea a $ost ridicat" /la ustie su! muntele Buceciul/. &umele de Buceci n loc de Bucegi mai este dat masivului, n zilele noastre, de c"tre unii !"tr3ni din Branul de Sus. 4amenii de e versantul nordic, estic #i cei din artea de miaz"zi a munilor, ca #i locuitorii Branului de 5os, i numesc cu toi n zilele noastre Bucegi. 6ingvi#tii s un ca -uceagul sau !uceagul este un "duri# des #i 7os, ori covorul de mu#c-i verde #i moale, sau c-iar "m3ntul ustiu, li sit de "duri, doar cu !uruieni #i ier!"rie. 6ocalit"i cu numele Bugeac sau Buceag e'istau in 7udeele 8onstana, Ialomia #i 9eleorman, Bugeacul istoric din Basara!ia, teritoriu a arin3nd regatului dacic al lui Bure!ista. %oate c" tu$ele 7oase de 7ne eni, numite #i !uceag, au dat numele Bucegilor. 6ingvistul Se'til %u#cariu susine c-iar c" Buc#oiul, unul din !raele stelei de muni ce se int3lnesc n v3r$ul 4mu, #i are numele derivat de la Buc, Bucur :nume autentic dacic;, tot a#a cum #i Buceci, Bugeci, se deriv" de la Buc cu acelasi su$i' ca n M"neciu sau Moeciu<=>. Masivul Bucegi are o $orm" de otcoav" desc-is" s re sud, din centrul c"reia izvore#te r3ul Ialomia. Ramurile rinci ale ale otcoavei se nt3lnesc n e'tremitatea nordic" c-iar n V3r$ul 4mu, unctul culminant al masivului. 0n a$ara celor dou" ramuri rinci ale, tot din zona v3r$ului 4mu se mai des rind culmi scurte #i a!ru te. 8"tre est orne#te muntele Moraru, s re nord?est Buc#oiu $ormeaz" arte din cum "na a elor, iar c"tre nord %adina 8rucii se ar" c"ld"rile glaciare M"l"ie#ti si @ig"ne#ti. Situat" ntre Valea %ra-ovei #i cea a Ialomiei, culmea rinci al" a Bucegilor este caracterizat" n rimul r3nd rin $ormele sale de relie$ uternic contrastanteA versantul ra-ovean :a!ru t #i st3ncos, cu o di$eren" de nivel de 2BB?1BB m; #i latoul Bucegilor : odi# nalt, av3nd altitudini cu rinse ntre +,BB?*CBB m #i o nclinare de la nord c"tre sud;. In lantul 8ar atilor romanesti, un loc de $runte il detine cetatea de iatra a Bucegilor, dominand s re est Valea %ra-ovei, care ii se ara de Muntii Baiului, s re nord 8la!ucetele %redealului, iat s re nord?vest si vest, latourile Branului si cu ola masiva a Muntilor 6eaota, iar la sud Su!car atii Ialomitei. S?a $ormat odat" cu sectorul 8ar aiilor Meridionali #i cu ntregul lan car atic, n tim ul orogenezei al ine. 8ar aii Meridionali #i gru a Bucegilor s?au n"lat cu cca +BBBm la s$r#itul &eogenului #i nce utul 8uaternarului. Re rezint" un larg sinclinal, de direcie nord?sud, cu rinz3nd de ozite sedimentare mezozoice, a#ezate n transgresiune este un $undament de #isturi cristaline. Aceste de ozite sunt $ormate n cea mai mare arte din calcare 7urasice, conglomerate de Bucegi #i gresii micacee. 8"tre marginea r"s"ritean" a masivului, n oriunea in$erioar" a a!ru tului ra-ovean, conglomeratele de Bucegi se rezeam" e $ormaii ale $li#ului cretacic in$erior, cu rinz3nd stratele de Sinaia, recum #i de ozitele de marne #i gresii a arin3nd eta7elor Barremian #i A ian. Su ra$aa arcului este de =*,,= -a, din care ,BD $ond $orestier #i =BD a7isti al ine. Administratia %arcului &atural Bucegi este o structura noua, $iind constituita ca su!unitate a Regia &ationala a %adurilor .?R4MSI6VA, res ectiv a Directiei Silvice 9argoviste .Administraia arcului se a$l" n comuna Moroieni, 7udeul D3m!ovia. Aceasta structura administrativa are o su ra$ata totala de =2.EBB -a, din care rezervatiile integrale? 1.BBB -a. . Din unct de vedere geologic %arcul &atural Bucegi cu rinde, in limitele sale, doua entitati structurale ma7ore si anumeA anza getica a 8ar atilor Meridionali s re vest si zona $lisului 8ar atilor 4rientali : anza de 8ea-lau a Dacidelor si E'terne; la est. Fona de contact a celor doua structuri este ascunsa su! aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si su erioare.

In artea vestica a masivului, delimitata de raul Ialomita, de su! conglomeratele de Bucegi, a ar la zi $ormatiuni cristaline si de ozite sedimentare 5urasice si 8retacice. Rezervatiile &aturale din %arcul &atural Bucegi, in numar de +C sunt zonele care necesita un grad mai mare de rotectie datorita lantelor, ar!orilor, $ormatiunilor calcaroase ce s?au dezvoltat in acele locuri. Acestea ocu a cca +*EEB -a adica a ro'imativ =2D din su ra$ata %arcului. 8ele mai cunoscute Rezervatii suntA ? %iatra Arsa ? A!ru tul %ra-ovean ? 8-eile 9atarului M4&UME&9E A6E &A9URII?%entru a astra in ermanenta caracteristicile s eci$ice naturale remarca!ile datorita semni$icatiei lor naturale, calitatii unice sau re rezentative s?au in$iintat con$orm 6egii 2G *BBB =1 de Monumente ale &aturiiA 8ele mai cunoscute ar $iA ? Ba!ele ? S$in'ul ? 8oltii Morarului ? %estera Ialomitei 4BIE89IVE6E %AR8U6UI &A9URA6 BU8E(I?%rotectia eisa7ului terestru si acvatic a -a!itatelor, ecosistemelor si s eciilor de lante si animale din %arc. ? Reglementarea si monitorizarea activitatilor traditionale de valori$icare a resurselor naturale ast$el incat sa nu $ie deteriorat eisa7ul sau -a!itatele terestre si acvatice. ?%romovarea unui turism ecologic si dura!il adecvat ca tim si intensitate calitatilor esentiale ale zonei din unct de vedere al rotectiei mediului. ? Im lementarea in actiuni de turism a valorilor ar-eologice, ar-itectonice, etnogra$ice, $olclorice, traditionale din zona. ? S ri7inirea stilului de viata si activitatilor economice traditionale care sunt in armonie cu natura. ? Stimularea 8omunitatilor locale rin $acilitati entru a rovizionarea cu lemne, roduse accesorii ale adurii sau restari de servicii. ? 8onstientizarea si educarea u!licului si a $actorilor interesati entru intelegerea im ortantei rotectiei eisa7ului terestru si mentinerea interactiunii armonioase a naturii cu racticile traditionale in domeniul social si economic. ? Identi$icarea zonelor unde este nevoie de un inalt nivel de rotectie entru conservarea diversitatii !iologice si rote7area eisa7elor. Facilitarea cercetarilor stiinti$ice cu res ectarea reglementarilor legale.

Clima , relief , hidrografie


8lima se caracterizeaza rin tem eraturi medii de * ? , grade 8elsius si B ? * grade 8elsius la este +)BB m altitudine, reci itatii a!undente de )BB?+*BB mmGan si vanturi uternice. In Bucegi se intalneste climatul al in cu tem eraturi medii anuale su! * grade 8elsius, reci itatii utine si vanturi $oarte uternice %articularitatile climatice sunt generate de radiatia glo!ala, de circulatia generala a atmos$erei si de caracteristicile su ra$etei to ogra$ice. 8irculatia atmos$erei este re onderent oceanica vestica, in ro ortie de C2D, atat in erioada rece, cat si in cea calda a anului, du a care urmeaza ca ondere circulatia olara, tro icala etc.9em eratura aerului scade cu altitudinea, ast$el incat daca e valea %ra-ovei media anuala este de circa , grade 8elsius , la %redeal este de 2 grade 8elsius, entru ca e cele mai inalte culmi, la Var$ul 4mu, de ilda, sa scada la ?*,2 grade 8elsius. In luna $e!ruarie tem eratura medie este de ?++ grade 8elsius, e latou aceasta este cu rinsa intre ?+B grade 8elsius si ?) grade 8elsius, in restul masivului ?) grade 8elsius la ?, grade 8elsius, iar la %redeal a7unge la ?C,C grade 8elsius. In luna iulie, in tim ce la %redeal, la +B2Bm tem eratura medie lunara este de +C,2 grade 8elsius, in cu rinsul masivului variaza, in $unctie de conditiile locale, intre , grade 8elsius si +* grade 8elsius, entru ca la Var$u 4mu sa $ie de numai 2,C grade 8elsius. Modi$icarea conditiilor atmos$erice de la o zi la alta este, uneori, s ectaculoasa, cand in lina vara ? din cauza invaziilor de aer rece ? ot a area zile cu viscol si ninsoare, sau, in lina iarna, zile calme, cu tem eraturi ridicate din cauza inversiunilor de tem eratura, cand e latoul Bucegilor tem eraturile ot $i

cu +B?+2 grade 8elsius mai ridicate decat in valea %ra-ovei sau in cea a Ialomitei.%reci itatiile ? su! $orma de za ada sau loaie ? ot cadea in oice anotim al anului, dar cu $recvente di$erite. 6a Var$ul 4mu suma anuala a reci itatiilor este, in medie, de +*EE,, mm. 8ele mai mari cantitati de reci itatii cad in luna iulie, a carei medie este de +,),2 mm si cele mai mici in lunile octom!rie si noiem!rie cand se inregistreaza 2*,1 mm. 6egat de reci itatii si de e'istenta norilor, s?a calculat ca, in medie, in regiunea de muntelui sunt anual su! CB zile cu cer senin si este +CB zile cu cer aco erit. Vantul ? element climatic a roa e ermanent e cele mai inalte culmi ? are intensitati si viteze di$erite in tim ul anului. 6a Var$ul 4mu viteza medie anuala a vantului este de +B mGs, iar e $undul vailor ada ostite ea oate scadea in valori ana la * mGs. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, a7ungand ca e cele mai inalte culmi sa atinga ana la =B?=2 mGs, $a t care $ace a roa e im osi!ila circulatia turistilor. Statiunile meteorologice a arute de?a lungul tim ului la Sinaia, ince and cu anul +))), au inregistrat minime a!solute de ?*E 8, in ++.B*.+1*1 si ma'ime a!solute de =* 8, in ziua de +B.B).+1C2. 9em eratura medie anuala este insa cu rinsa intre ? ?=,1 8 ? in ianuarie, ?=,+ 8 ? in $e!ruarie si +2,E 8 ? in iulie.&umarul mediu de zile de iarna, cu tem eraturi mai mici de B 8, este de CE zileGan, iar numarul mediu de zile cu tem eraturi este *2 8, este de a ro'imativ +, zileGan. Din unct de vedere al ne!ulozitatii, la Sinaia, in tim ul iernii redomina cerul aco erit, iar entru sezonul estival, cerul senin si doar artial aco erit redomina 9re!uie totusi amintit ca in general, asa cum se intam la la munte, vremea se oate sc-im!a $oarte re ede, e'istand c-iar zile in care cel utin trei anotim uri sunt rezente in tim relativ scurt. %entru cei dornici de drumetii montane, $acem recizarea ca o zi de vara, oricat de $rumoasa are la rima ora, se oate trans$orma intr?una cu $urtuna. %reci itatiile medii anuale se situeaza in 7urul valorii de )BB mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si $e!ruarie. Fiind o statiune cautata entru s orturile de iarna, rezenta si calitatea za ezii devine un $actor im ortant entru Sinaia, De regula, se inregistreaza *) de zile de ninsoare anual, cu rinse intr?un interval ce oate atinge +,B de zile : rima ninsoare in zilele de ince ut de noiem!rie ? in anul +11C, c-iar la , octom!rie, iarultima ninsoare in 7urul datei de +2 a rilie;. Stratul de za ada oate atinge c-iar grosimea de +=B cm, la $el de !ine cum oate e'ista c-iar situatia li sei totale a stratului de za ada. Dis unerea relie$ului si regimul anual al reci itatiilor $ac din masivul Bucegi un adevarat castel de a e. In general, rocile constituente retin a ele rezultate din loi si din to irea za ezilor, acestea in$iltranduAse lent entru a $i a oi redate, tre tat, su! $orma de izvoare care a ar e vai, la ca ete de strat, la !aza calcarelor, a conurilor de gro-otis sau a morenelor $rontale. A ele din latou sunt adunate de a$luentii %ra-ovei. Sinaia aduna dins re Bucegi A Valea 8er!ului, Valea Al!a, Valea 5e ilor, Valea Urlatoarei, Valea Ba!ei, Valea %elesului, Valea 8aseriei, Valea Iancului, Valea Fgar!ura, Valea Izvorul Dorului, Valea 6arga, iar dins re masivul (ar!ova A Valea Fetei, Famora, Si a, 9u$a, 8um atu, Valea Rea, %araul 8ainelui, (agu, Valea lui Bogdan. Acestea acumuleaza a a din reci itatii, $ormand araiele ce se lu ta cu stanca, modeland dantele si croind drum s re %ra-ova, o$erind turistilor motive de o as. Relie$ul carstic este legat de masa calcarelor de e latura vestic" a rezervaiei, n sectorul Strunga? (ro-oti#?(uanu, iar local de unele !locuri cu dimensiuni mai mari incluse n masa de conglomerate. S eci$ic este e'ocarstul cu 5a iezuri n $orme si dimensiuni varia!ile, unele coline #i avene. Dezolvarea se m!in" sezonier cu ng-eul #i dezg-eul, contri!uind la dezvoltarea relie$ului ruini$orm de e a!ru tul calcaros. . S re aceasta artera -idrogra$ica se indrea ta toti a$luentii de e drea ta, dintre valea 8er!ului si Izvorul Dorului. Acestia, desi au de!ite mici, au vai cu ante mari in ro$il longitudinal, de unde si numeroase raguri si cascade. Valea 8er!ului, are un de!it de B,CE m=Gs , restul a$luentilorA Valea Al!a, 5e ii, Urlatoarea, %eles si Fgar!uraA avand o contri!utie mai mica la s orirea de!itului raului rinci al, care la con$luenta cu Izvorul Dorului are 2,+= m=Gs.

Resurse naturale
Bucegii au uine !og"ii naturale, $olosindu?se entru iatr" de construcii sau $iind $olosii ca "#uni entru oi, arte din trans-uman".4data cu romovarea si dezvoltarea turismului, e' loatarea ma'ima a resurselor naturale dar si ca rezultat al rocesului e scara larga de distrugere a diversitatii !iologice cat si a

in$luentei acesteia asu ra $actorilor de mediu a $ost creat un cadru organizatoric adecvat masurilor s eci$ice de conservare si rotectie rin in$iintarea %arcului &atural Bucegi, rin 4.M. EG*E.B+.+11B. H e' loat"ri $orestiere, Fa!rica de I3rtie Bu#teni ? des$iinat" n *BB) calcare, cariera 6es ezi ce alimenteaz" 8om!inatul de la Fieni H calcare, n +)E) Azuga avea o $a!rica de var H a e, +)11 $a!rica de !ere Azuga :n rezent nc-is"

Flora, fauna
Masivul Bucegi detine un loc de $runte in lantul 8ar atilor romanesti rin $lora de rara !ogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iu!itori ai naturii din tara si de este -otare. 6ucrarile stiinti$ice ela!orate de restigiosi !otanisti, la ince utul secolului trecut, au stat la !aza rimului act de constituire a unor rezervatii?monumente ale naturiiA I8M. 1,2G +E.++.+1C=. Vegetatia este alcatuita din aduri dis use e mai multe eta7e ? eta7ul $agului care urca ana la +*BB m si c-iar mai sus, dar in amestec si eta7ul coni$erelor. Mai sus de aduri se dezvolta o vegetatie al ina, numita si ste a rece, cu a7isti, tu$isuri de ienu ar si 7nea an si ar!usti itici :a$in, merisor;. Bucegii sunt locul unde s?au $acut si $oarte multe studii si cercetari monogra$ice asu ra gru elor de lante in$erioare : talo$ite ; si su erioare : cormo$ite ;. Intre anii +122 si +121 Eugenia Eliade a identi$icat =,2 s ecii din C+ de $amilii arazite, e lante sa ro$ite. Dintre acestea *, sunt noi entru RomaniaJ de asemenea s?au gasit *1 lante?gazda noi entru *E de s ecii de macromicete rare in $lora tarii noastre. Flora lic-enologica a $ost studiata de %. 8retzoiu, 8onstanta Moruzi, Elena %etria, intre +1=B?+1,= si au evidentiat =1 de ta'oni, dintre care C sunt gru e noi entru $lora lic-enologica a tarii ? 8ladonia sKlvatica $.sorediata, 8ladonia digitata $.denticulata, 8ladonia coniocrea $.odontata,Usnea articulata $.lettauana. Fona deose!it de !ogata a atras numerosi s ecialisti, din ramuri di$erite ale !iologiei, ceea ce a condus la desco erirea a numeroase s ecii, multe dintre ele rare in 8ar ati. 5.(.(. Baumgarden, M. Fuss, L.6oitles!erger, Simion St.Radian, M.%eter$i, F.Matousc-eM, A.Degen, I.%od era, 9raian Ste$uleac si multi altii au desco erit s ecii de !rio$ite? Bucegia romantica Radian ? s ecie noua desco erita in anul +)11 de Simion Radian e Valea 8er!ului, MoerMia $lotoNiana, Anastre ta orcadensis, 6o -ozia -atc-eri, Stegonia lati$olia, (rimmia al icola var. lati$olia, 9aKloria tenuis, 9.acuminata, 9.serrata, 9etra lodon angustatum, 8atosco ium nigritum,Bu'!aumia a -Klla, %olKtric-um norvegicum. Flora lantelor vasculare, studiata de D. (recescu :+1+B;, numara E,B ta'oni, iar Ale'andru Beldie marele indragostit de Bucegi, indica in lucrarea sa ? monogra$ia /Flora si vegetatia muntilor Bucegi/ ? +1,E, un numar de ++)2 ta'oni, dintre care =+ ta'oni sunt noi entru stiinta :su!s ecii, varietati, $orme; studiul $lorei este com letat de cel al vegetatiei, in care sunt descrise *B de asociatii vegetale noi si sunt rezentate date asu ra ecologiei lantelor al ine si sucesiunea in s atiu a asociatiilor in $unctie de condiitile stationale. Floare de col9oate studiile !otanice e$ectuate n zona masivului Bucegi, au re$lectat !og"ia #i varietatea de s ecii #i $amilii re rezentate, s eci$ic" at3t "durilor de coni$ere #i $oioase c3t #i a7i#tilor al ine, susin3nd necesitatea rote7"rii #i ocrotirii acestui com le' de $orme, asociaii #i eisa7e. 0n +1=2, o arte din masiv este inclus n lista ariilor rote7ate din Rom3nia, cu statut de %arc &aional. 6a acesta se adaug" nc" doua rezervaii din !azinul Ialomitei #i c3teva uncte $osili$ere din sud. In urma investigatiilor e$ectuate reiese $a tul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute ana in rezent =2BB s ecii animale, de la roti$ere ana la mami$ere. Dintre s eciile roti$ere cele mai re rezentative entru %arcul &atural Bucegi suntA Adineta !ar!ata, Elosa Norallii, Encetrum saundersiae lo -osoma, s eciile genului Ia!rotrac-a. Deose!it de !ogata este si $auna de gastero ode ce se caracterizeaza rin rezenta a a ro'imativ +B2 s ecii, dintre care citamA Dauder!ardia transsKlvanica, Monac-a vicia, Agard-ia !ielzii, A. Bielzii var. Romanica, 8oc-lodina transsKlvanica, %seudoalinda montana, Uncinaria elata, Alo ia livida, Alo ia canescens, Alo ia mi'ia, A. Straminicolis. Datorita marilor ada tari, s eciile din aceasta clasa ocu a a roa e toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmo olite. Du a criteriul etologic avi$auna masivului oate $i im artita inA s ecii care cui!aresc in aceasta zona, s ecii de asa7 si s ecii care vin si cauta -rana in aceasta zona. Din cele +*1 s ecii semnalate, 2B a artin categoriei celor care cui!aresc in aceasta zona si e care le utem considera s eci$ice BucegilorA Alauda

arvensis, 8orvus cora', 9roglodKtes troglodKtes, Sa'icola ru!etra, 4enant-e oenant-e, %-oenicus oc-ruros, 9urdus merula, %-Klosco us collK!ita, %runella collaris, %. Modularis, 6anius collurio. Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in rivinta declararii si in$iintarii rezervatiilor din cu rinsul %arcului este rezenta multor s ecii endemice montaneA Allot-rom!ium $uliginosum, Ena o!scura montana, Allolo!o -ora dacica, 6euctra car atica, &emoura car at-ica, &. $usca, Ere!ia -arte romaniae. 4 arte din s eciile identi$icate in Bucegi sunt considerate rareA Iermanniela dolosa, Macro!iotus -i!ernicus, IK si!ius clavatus, I. nodosus, I. tu!erculatus, Vi era !erus !osniensis. De o deose!ita im ortanta sunt s eciile relicte glaciare semnalate in aceasta zonaA %ac-imerium tristanicum, Ena o!scura montana, Amara erratica, Bia ertura a$$inis, 6acerta vivi ara. 8a s ecii ocrotite citamA Formica ru$a, 9etraos urogalus, 6in' lin', iar s eciile de asari (K s $ulvus, Aegi ius monac-us, AOuila c-rKsaetosus c-rKsaetosus, A. -eliaca -aliacas sunt elemente dis arute si care tre!uie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere im ortanta lor ecologica.

Turism
In 5udetul %ra-ova s?a ridicat un com le' turistic modern. Anual, elevi din toata tara isi etrec vacantele la ta!erele scolare 8a rioara, 8er!u, Vanatoru, intru?un cadru natural deose!it din Muntii Bucegi. %rin com le'itatea lui, arcul o$era multi le osi!ilitati de recreereA drumetie cu g-id turistic autorizat de %&B : e traseele e'istente si marcate;, al inism :a ro'. *)B de trasee;, s eoturism, $otogra$iere, $ilmare, s orturi de iarna, moutain !iMe e drumurile u!lice din erimetrul %arcului. %uncte de in$ormareA canton Scro oasa, sediul Administratiei, re$ugiul turistic Saua Strunga.Drumul este $oarte accesi!il din Bucuresti, e D& +, rin %loiesti si a oi din stadiunile Sinaia si Bucegi. De asemenea, se oate a7unge si de e D& E+ din Sinaia s re 9irgoviste sau rin ruta Bucuresti ? 9irgoviste ? Moroeni, in artea de vest a zonei. %rintre conglomeratele si gresiile eterogene din Bucegi s?au $ormat verita!ile atractii turistice cum sunt Ba!ele, S$in'ul si 8iu ercile. Remarca!ile sunt esterile Ialomitei si estera Ratei. Alte atractii turistice din %arcul &atural Bugeci sunt 8ascada Urlatoarea, Monumentul Eroilor, sc-itul %estera, Valea Ioroa!ei, Mecetul 9urcesc, 9urnul Seciului. %e teritoriul arcului veti regasi cateva -oteluri, motel si ca!ane montane. Se ot organiza, cu asistenta si g-id salvamont, di$erite trasee turistice montaneA 6acul Scro oasa, 6acul Bol!oci, 8-eile 9atarului, Var$ul 4mu, 8a!ana Ba!ele, S$in'ul, %iatra Arsa, Masivul Doamnele, S intecatura Ursilor. De mare interes este Manastirea %estera Ialomicioarei si (rota %estera Ialomicioarei. 8entrul monastic %estera isi are ince uturile e vremea lui Mi-nea Voda cel Rau :sec. PVI;, dis une de un sc-it din lemn, la gura esterii :aceasta estera se considera a $i una din cele mai $rumoase din Romania;.

Obiective istorice, arhitectonice, culturale aflate in vecinatatea Parcului Natural Bucegi:


Sinaia?8om le'ul %eles $ormat din 8astelul %eles, %elisorul, Foisorul, 8or ul de (arda, Economatul Manastirea Sinaia cu rinde Biserica Mica, Biserica Mare, Muzeul Manastirii Siaia, mormantul lui 9ac-e Ionescu,8azinoul construit in +1+* du a modelul celui de la Monte 8arlo,Muzeul QRezervatia BucegiR Busteni?Muzeul memorial 8ezar %etrescu,Biserica Domneasca,8astelul 8antacuzino Rasnov-8etatea 9araneascaBiserica Evang-elica Bran--8astelul BranMuzeul Etnogra$ic in aer li!erMuzeul VamiiMonumentul Reginei Maria 9ur o erator ecoturismA Agentiile de turism? 8risstravel si Al voKages

Cabane in

untii Bucegi

?Cabana Babele. Este situata e creasta Ba!ele la **BBm si a $ost construita in +1=E de societatea turistica Admir. ?Cabana Bolboci. Este am lasata langa 6acul Bol!oci la o altitudine de +C,BmJ are ,B locuri, restaurant. A $ost construita in +1*, de catre societatea car atina ardeleana. ?Cabana Caraiman. Situata e Valea 5e ilor la o altitudine de *B*2m.A $ost constuita in +1=E de 8lu!ul Al in Roman, e locul $ostei case a E$oriei S italelor 8ivile, ridicate in +1BE si distrusa utin tim du a rimul raz!oi mondial. ?8ota +2BB.A $ost construita in +12= de 8onsiliul 8entral al Sindicatelor e Muntele Furnica la +2+Bm altitudine. ?Cabana !iham Este situata e Muntele Di-amu e Magura 8enusie la +=*Bm altitudine si a $ost construita de SMi? 8lu!ul german din Bucuresti in anul +1=C. ?Cabana Furnica Sinaia, 1=Bm altitudine, construita in +1==. ?Cabana "ura !iham 8ostruita e Valea 8er!ului la o altitudine de 1)Em, in anul +1+B. -Cabana alaesti Situata e V.Malaesti, la +E*Bm altitudine, a $ost construita in +1*C de societatea car atina ardeleana din Si!iu, marita in +1=)?+1=1 si modernizata in +1,E.%rima ca!ana din Valea Malaesti si in acelasi tim rima din Muntii Bucegi, a $ost cladita de societatea amintita, $iind insa asezata mai 7os.Aceasta a ars insa in +)1E. -Cabana Padina A $ost am lasata, in anul +12), de catre 8onsiliul 8entral al Sindicatelor e Muntele 8oltii %adinei, la +2*2m altitudine, in locul ca!anei ridicata la +1*). -Cabana Pestera Situata e Muntele 8ocora la +,+Bm altitudineJ a $ost construita de 9uring 8lu!ul Romaniei in +1C* e locul $ostei ca!ane ridicata in +1*= de societatea Ianul Drumetilor si distrusa com let de incendiul din +1CB. -Cabana Piatra #rsa 8onstruita e Muntele 5e ii Mari, la +12Bm altitudine, in anul +1=2 cu destinatia de ca!ana militara entru vanatorii de munte, rimind insa si turisti. ?Cabana Poiana $%voarele A $ost construita e Muntele Di-amu la +C22m altitudine, de catre Banca &ationala a Romaniei, entru $unctionarii !ancii. Se a$la in uz din anul +1CB. ?Cabana Scro&oasa Situata e Valea Ialomitei, e Muntele 6es ezi, la +*B2m altitudine, a $ost construita in anul +1=2. ?Cabana 'arful cu !or A $ost construita e Muntele Furnica la o altitudine de +))2m, in anul +1=C. ?Cabana 'arful Omu Societatea ardeleana car atina a construit rimul re$ugiu aici, in anul +))), su! $orma unei case de iatra. In locul rimei constructii, societatea car atina din Sinaia inalta in anul +1B) o casa de lemn care insa in anul +1+= este incendiata. 4 alta ca!ana este construita in anul +1*2 de 9ouring 8lu!ul Romaniei, ulterior reamna7ata de mai multe ori. Este situata la *2B2m altitudine, evident e Var$ul 4mu. ?Cabana (anoaga A $ost construita in anul +1,* de ISB8?Sinaia e Valea Ialomitei, e Muntele 4!oarele, la o altitudine de +CBBm.

Trasee turistice din localitati


Sinaia ? 8ota +CBB ? 8a!ana Var$ul cu Dor Sinaia ? %oiana Stanei ? 8a!ana %iatra Arsa %oiana 9a ului ? 8a!ana %oiana Stanei ? 8a!ana %iatra Arsa. %oiana 9a ului ? Valea Urlatorilori ? 8a!ana %iatra Arsa. Busteni ? Valea Urlatorilor ? 8a!ana %iatra Arsa

Busteni ? Valea Urlatorilorlor ? 8a!ana Ba!ele :sau 8araiman;. Busteni ? Valea 5e ilor ? 8a!ana 8araiman. Busteni ? %oiana 8ostilei ? Seaua 8a atanii %orcului ? Bucsoiu ? 8a!ana Var$ul 4mu.)A. Busteni ? %oiana 8ostilei ? Seaua 8a atanii %orcului ? 8a!ana Malaesti. Busteni ? %oiana 8ostilei ? Seaua 8a atanii %orcului ? 8a! Di-am Busteni ? %oiana 8ostilei ? Seaua 8a atanii %orcului ? 8a!ana %oiana Izvoarelor Busteni ? %oiana 8ostilei ? Valea 8er!ului ? 8a!ana V$. 4mu. Busteni ? 8a!ana (ura Di-amului ? 8a!ana %oiana Izvoarelor. Busteni ? 8a!ana (ura Di-amului ? Seaua Baiului ? 8a!ana Di-am. %redeal ? Valea Iadului ? Seaua Baiului ? 8a!ana %oiana Izvoarelor. %redeal ? Valea Iadului ? Seaua Baiului ? 8a!ana Di-am. %redeal ? Valea Rasnoavei ? 8a!ana Di-am. Rasnov ? 8a!ana Malaesti. Rasnov ? Valea (la7ariei ? 8a!ana Di-am. Bran ? 8lincea ? 8a!ana V$. 4mu. Bran ? 8lincea ? Valea 9iganesti ? 8a!ana Malaesti. Bran ? 8iu!otea ? 8a!ana V$. 4mu. Bran ? Valea (aura ? 8a!ana V$. 4mu. Bran ? (utanu ? Seaua Strunga ? 8a!ana %adina ? 8a!ana %estera. %ietrosita ? Do!resti ? 8a!ana Scro oasa ? 8a!ana Fanoaga.

Trasee turistice de la cabane.


Sinaia :)BBm; ? Iotel Al in:+CBBm; ? 8urmatura V3r$ului cu Dor:+1CBm; ? Valea Izvorul Dorului S Saua 6a tici:+)=Bm; S Iotel %estera:+,+Bm; Marca7A !anda rosie DurataA 2?, ore !escriere S De la Iotelul Furnica, traseul urca continuu 3na n Saua V3r$ului cu Dor, trece sugestiv e
l3nga 8a!ana Bradet, Iotel Al in, 8a!ana Valea cu Brazi. Du a unctul T6a 6acR, continua e l3nga %iatra 9urcului si urc3nd e Muntele Furnica, a7unge n Saua V3r$ului cu Dor, co!oara rin V3lcelul V3r$ului cu Dor, urca n amonte e Valea Dorului si du a un urcus scurt n Saua 6a tici, co!oara s re Iotelul %estera.

Sinaia)*++m, - Cabana Poiana St.nei)/01+m, - Cabana Piatra #rsa)/23+, - Cabana Babele)00++m, - Cabana Omu)03+3m, - 'alea alaiesti4%ina 5lectrica R.snov )*/3m, - R.snov)613m,7 arca8A !anda al!astra !urataA /9-/3 ore !escriereA 9raseul urca continuu de la marginea orasului Sinaia, trec3nd rin Valea %elesului,
traverseaza %oiana St3nei. Mai sus urca e %iciorul %ietrei Arse, ocoleste 4!3rsia Vaii %elesului si co!oara s re 8a!ana %iatra Arsa. 9raverseaza Valea Dorului, de aseste Saua 8ocora?6a tici si co!oara rin %oiana V3r$ul cu Bradet la 8a!ana %estera. De aici urmeaza malul st3ng al Vaii Ialomitei, 3na la 8ascada 4!3rsiei si urca n curmatura Vaii 8er!ului. Du a un scurt urcus, atinge V3r$ul 4mu, de unde urmeaza o co!or3re usoara s re &&V e Muntele Bucsoiu. 9raseul se orienteaza s re drea ta si co!oara accentuat n ser entine n 8aldarea Malaiesti, 3na n a ro ierea $ostei 8a!ane Malaiesti. De aici drumul co!oara rin adure si du a ce se lasa la drea ta traseul s re 8a!ana Di-am, continua s re st3nga co!or3nd n drumul $orestier din Valea (la7ariei, e care l urmeaza 3na la R3snov

Busteni )**3m, - 'alea :e&ilor-Cabana Caraiman )0+03m, - Cabana Babele )00++m, - ;otel Pestera )/6/+m, - Cabana Padina )/303m, - Cabana Bolboci )/<6+m, - Cabana (anoaga )/<++m, - Cabana Scro&oasa )/0+3m, !obresti )/+++m, - Tabara Ca&rioara arca8: cruce al!astra )

!urata: //-/0 ore Descriere - Din Busteni, traseul trece e l3nga statia 9eleca!inei J urmeaza drumul $orestier cateva zeci
de metri, mai sus araseste traseele , si 2. Urca din ce n ce mai accentuat rin adure, e versantul nordic al 5e ilor Mici si du a cca. +?+ U ore atinge $irul Vaii 5e ilor. 0n ontinuare, oteca urca e versantul sudic al 8araimanului, traverseaza $irul a ei de mai multe ori si iese s re st3nga la 8a!ana 8araiman. 8ontinua aralel cu $irul a ei 3na la 8a!ana Ba!ele. De aici co!oara e iciorul Ba!elor e Valea Ialomitei, trece e l3nga statia de 9eleca!ina %estera si urmeaza n aval soseaua e l3nga Iotelul %estera, 8a!ana %adina, rin 8-eile 8oteanului si 9atarului J e malul vestic al 6acului Bol!oci a7ungem la 8a!ana Bol!oci si utin mai 7os de !ara7 se lasa e st3nga la 8a!ana 8-eile Fanoagei. Stra!ate 8-eile Fanoagei Mari, ocoleste 8-eile 4rzei si co!oara s re Do!resti. 9raseu Busteni valea 8e&ilor Caraiman Busteni S c 5e i?8araiman Sinaia? varul cu dor 8anton 7e i iatra arsa 8araiman?Ba!ele Bol!oci?VF cu dor Malaesti? Rasnov Marca7 8ruce al!astra 9riung-i al!astru Banda rosie 9riung-i al!astru 8ruce al!astra 8ruce gal!ena Banda al!astra 9im =?C ore =?C ore +?* ore *B S *B min =B? CB min *?= ore =?C ore

P$#TR# #RS= - B#B5>5 Marca7A !and" gal!en" 9im A +?+U ore


Din s atele ca!anei %iatra Ars" :+12B m; oteca se ndrea t" s re &. urcnd u#or de?a lungul %latoului 5e ilor Mari. Du " circa +2 min de la ca!an", a7ungem la o r"scruce de drumuri de unde se des rinde otera marcat" cu triung-i ro#u; s re cantonul 5e i e care?l z"rim s re SE n marginea latoului. Drumul urmeaz" de?a coasta e su! V$. 8iocrlia, e deasu ra oriunii din latou a V"ii Url"toarea Mare :drea ta;, a oi trece curnd e la o!r#ia acestui $ir #i se continu" e ntinsul monoton al %latoului 5e ilor Mici, urcnd u#or s re &. Du " CB?C2 min de la ca!an", a7ungem ntr?o mic" #a, n marginea latoului, la o !i$urcaie de drumuri, de unde a are n $a" adncitura V"ii 5e ilor, iar dincolo de vale, 8araimanul. S re ca!ana 8araiman :marca7 unct al!astru, +B?+2 min;. Urm"m nainte oteca, n co!or# u#or de?a coasta, a oi re ede, c"tre V. 5e ilor. 9ravers"m $irul acestei v"i #i du " un urcu# scurt e malul o us, a7ungem la ca!ana 8araiman :*B*2 m;. De la !i$urcaia de mai sus, urm"m la stnga, n urcu# de?a coasta, drumul de c"ru", ie#ind curnd e coama Ba!ele?5e i. Drumul se ndrea t" c"tre &, descrie o cur!" larg" s re stnga, a7unge e un rag lat al coamei, iar du " ce urc" ie tul urm"tor, iese e un al doilea rag, unde ntlne#te venind din drea ta oteca de la 8araimanJ de aci, du " un ultim urcu#, conduce la ca!ana Ba!ele :**BB m;. 6eg"turi de la ca!ana Ba!ele s reA V$. 4mulJ %e#teraJ 8araiman :#i Bu#teni rin V. 5e ilor;J %iatra Ars" :#i Sinaia ;sau canton ,,5e i/ :#i Bu#teni; .

B#B5>5 - '?RF4> O 4> Marca7A !and" gal!en" 9im A * ? *U ore


De la ca!ana Ba!ele :**BB m; oteca orne#te c"tre &, e $lancul estic al crestei Ba!ele, co!oar" u#or de?a coasta, du " care, de?a lungul unei lat$orme ntinse, trece e la !aza !locului de calcare ce $ormeaza V$. Ba!a Mare :**1* m;. Du " 2 ? +B min de urcu# e coasta o us", a7ungem e un rag larg, unde l"s"m n stnga V$. Ba!a Mare. %oteca trece n urcu# u#or, e deasu ra o!r#iei V"ii 5e ilor :drea ta;, traverseaz" coama sla! de$init" a Ba!elor #i se las" e $lancul dins re V. Sug"rilor. In stnga, 7os, z"rim V. Sug"rilor #i c"ldarea sa su erioar"J dincolo de aceast" vale, muntele 4!r#ia cu vr$urile lane ale 4!r#iei #i 8olilor 4!r#iei, des "rite rintr?o #a larg", iar n $und, s re RME, V$. 4mul. Drumul continu" de?a coasta, traverseaza

cteva viroage #i du " *B?=B min a7unge n 8urm"tura Sug"rilor de unde urc" n creasta 8olilor 4!r#iei, iar de aici, n cca +B min, conduce e lat$orma %intenului 4!r#iei. 0nainte se desc-ide adnc Valea 8er!ului, dincolo de care se nal" creasta #i 8olii Morarului, iar c"tre &V, V$. 4mul. De la %intenul 4!r#iei c"tre stnga, n urcu# e creast", se des rinde varianta de iarn" a drumului. 9rasonul de var" se a!ate la drea ta e $lancul nordic al crestei, str"!"tnd n lung o !rn" cu !olov"ni#uri, e su! ,,8erdacul 4!r#iei/, ai c"rui erei stnco#i ncing, ca un zid dc cetate, coastele nordice ale 8olilor 4!r#iei. Du " cca *B min de mers e aceast" !rn", la ca "tul ,,cerdacului/ ntlnim varianta de iarn", ce vine din stnga. Un scurt co!or# ne conduce n 8urm"tura V"ii 8ur!ului, #a larg" situat" n creasta care des arte c"ldarea su erioar" a V"ii 8er!ului :s re E; de cea a V"ii 4!r#ia Ialomiei :s re V;. Din curm"tur", oteca urc" e $lancul vestic al crestei, ocolind !locul stncos ce $orrneaz" V$. V"ii 8er!ului, iar du " ce ntlne#te drumul care urc" din stnga, dins re %e#tera, iese din nou n creast". %rin cteva ser entine urcu#ul continu" ie ti# n" su! !locul de calcare al!e al V$. ("vanele, unde ntlne#te oteca ce vine din stnga dins re Strunga. Drumul trece mai de arte e $aa V. 8er!ului, las" n stnga varianta de iarn" :cu ca!luri;, du " care continu" de?a coasta e su! V$. Bucura #i a7unge curnd la ca!ana 4mul :*2BE m;. Vr$ul 4mul #i lat$orma ce?l neon7oar", rezint" un as ect oarecum receJ n sc-irn!, orizontul ce desc-ide n" la mari de "rt"ri, este tot ce oate n$"i#a mai im resionant vreun vr$ din lanul 8ar ailor no#tri. S re &E, Munii Moldovei se ro$ileaz" la orizont e un $ront largJ la ca "tul de 7os al cotului 8ar ailor, se nal", din noianul de s in"ri 7oase, vr$ul stncos al 8iuca#ului, iar e un lan mai a ro iat, dincolo de culoarul V. %ra-ova, s in"rile rotunde #i le#uve ale (r!ovei se revars" c"tre sud n ondul"ri u#oare. In $a", str"7uit" de V$. %ost"varul #i coama lan" a %ietrei Mari, 8m ia Brsei se des$"#oar" n" n 4lt, dincolo de care se ntinde vastul %odi# al 9ransilvaniei ntret"iat, de arte, de la est la vest, de a ele Mure#uluiJ s re nord?vest, coama de calcare a %ietrei 8raiului recede s in"rile nalte ale Masivului F"g"ra#, iar s re sud, de?o arte, 8ulmea Strungii, iar de alta, 8ulmea rinci al" a Bucegilor, co!oar" relung, ierzndu?se n uzderia de dealuri m "durite ale Ialomiei #i %ra-ovei, dincolo de care ntrez"rim, rin ul!erea str"vezie a de "rt"rilor, 8m ia Munteniei. 6eg"turi de la V$, 4mul s reA %e#tera rin V. 4!r#ia IalomieiJ Vaua Strunga :#i %e#tera; rin 8olii @a uluiJ M"l"e#ti rin V. M"l"e#tiJ M"l"e#ti rin Buc#oi ? Brna 8a relorJ %ic-etul Ro#u :#i Di-am, %oiana Izvoarelor, %redeal, Bu#teni; rin Buc#oiJ Bu#teni rin V. 8er!uluiJ Ba!eleJ Bran rin V. (auraJ Bran rin 8iu!oteaJ Bran rin 8lincea.

'?RF4> O 4> - B#B5>5 - P$#TR# #RS= - S$N#$# 9im A 2?, ore '?RF4> O 4> - B#B5>5 Marca7A !and" gal!en" 9im A + U ? * ore
De la ca!ana 4mul :*2BE m; urm"m oteca s re S, n co!or# de?a coasta e su! V$. Bucura #i e deasu ra c"ld"rii su erioare a V"ii 8er!ului :stnga;, a oi e su! !locul de calcare al!e ce $ormeaz" V$. ("vanele :*CE1 m;, de unde un co!or# re ede ne conduce n cca +2 min, de la ca!an", ntr?o #a situat" lng" V$. Vaii 8er!ului, e coama ce des arte c"ldarea su erioar" a V"ii 8er!ului :s re E; de cea a V"ii 4!r#ia Ialomiei :s re V.;. 8ontinund co!or#ul e $lancul vestic al coamei, l"s"m n drea ta oteca s re %e#tera :marcat" cu !and" al!astr"; #i ne ndre t"m de?a coasta, e su! stnc"riile vr$ului V"ii 8er!ului #i e deasu ra c"ld"rii su erioare a V"ii 4!r#ia Ialomiei, s re 8urm"tura V"ii 8er!ului. Din acest unct urm"m creasta #i a7ungem e un rag, de unde se des arte s re drea ta, varianta de iarn" a drumului. 9raseul de var" continu" c"tre stnga, de?a coasta, e o !rn" ce trece e su! ,,8erdacul 4!r#iei/, ai c"rui erei stnco#i ncing, e toat" des$"#urarea sa, versantul nordic al 8olilor 4!r#iei. 9im de +2?*B min ct dureaz" arcurgerea acestei !rne, n stnga noastr" se desc-ide a$und, c"ldarea su erioar" a V"ii 8er!ului, dincolo de care se nal" 8reasta Morarului. 6a ca "tul ,,8erdacului/ ie#im n creasta 8olilor 4!r#iei, e o lat$orm" cu !olov"ni# situat" n cre#tetul %intenului 4!r#iei. Aici ntlnim varianta de iarn", care co!oar" din drea ta. Du " un co!or# de cca 2 min s re S, a7ungem n 8urm"tura Sug"rilor.

+B

Rami$icatie sudic" a acestei #ei c"tre stnga se des arte o otec" ngust" care conduce ntr?o mic" #a, situat" la o!r#ia V"ii Al!e de unde urc" u#or e S inarea 8aramanului, n" n V$. 8araiman :*=)C m; #i co!oara re ede c"tre E, n Vaua 8araimanului, la 8rucea Eroilor :*=*2 m;. De aci, oteca ce nsoe#te Brna Mare a 8araimanului, s rc SV, co!oar" e su! ereii S in"rii 8araimanului la ca!ana 8araiman :*B*2 m;. Din 8urm"tura Sug"rilor oteca urc" $oarte u#or de?a coasta, traverseaz" o serie de viroage a$luente ale V"ii Sug"rilor #i du " cca *B min iese n latou, e coama Ba!elor. Du " un co!or# u#or, l"s"m n drea ta !locul de calcare ce $ormoaz" V$. Ba!a Mare :**1* m; #i a7ungem $oarte curnd la ca!ana Ba!ele :**BB m;. 6eg"turi de la ca!ana Ba!ele, s reA %iatra Arsa :#i Sinaia sau Bu#teni;J 8araiman #i Bu#teni rin V. 5e ilor;J %e#teraJ V$. 4mul.

B#B5>5 - P$#TR# #RS= Marca7A !and" gal!en" e stl ii liniei tele$onice 9im A + ? +W ore.
De la ca!ana Ba!ele :**BB m; oteca se ndrea t" c"tre E #i co!oar" e un rag orizontal, unde las" n stnga drumul s re 8araiman. De aci continu" co!or#ul a7ungnd e un al doilea rag de unde descrie o cur!" larg" c"tre drea ta #i co!oar" de?a coasta n marginea %latoului 5e ilor, unde ntlne#te oteca ce vine din stnga, dins re ca!ana 8araiman. Drumul urmeaz" s re S, str"!"tnd ntinsul latou al 5e ilor MiciJ du " +2 ? *B min trece e la o!r#ia V"ii Url"toarea Mare :stnga; continu" de?a coasta e su! V$. 8iorrlia #i iese curnd e un t" #an, la o rami$icaie de drumuri, de unde se z"re#te s re stnga, n marginea latoului, cantonul 5e i. Rami$icaie s re cantonul 5e iA Marca7 triung-i ro#u. Urm"m U la stnga oteca, la nce ut n co!or#, a oi n urcu# u#or #i du a cca. +B min a7ungem la cantonul 5e i :+1,B m;. De aci, s re Bu#teni, rin V. Url"torilor. De la rami$icaia sus?amintit" "r"sim drumul carosa!il care se continu" nainte, #i urm"m U la drea ta otera ne conduce, du " cca. +B min de co!or# u#or rin 7ne eni#, la ca!ana ,.%iatra Arsa/ :+12B m;. 6eg"turi de la ca!ana %iatra Ars" s reA Sinaia, rin %iatra Ars"J Vr$ul cu Dor :#i Sinaia;J cantonul 5e i :#i Bu#teni;J %e#tera.

C#R#$ #N - B#B5>5 arca8A cruce al!astr" Tim&A *B?=B min


De la ca!ana 8araiman :*B*2 m; urm"m c"tre V, oteca n urcu#, e malul stng :drea ta cum urc"m; al V"ii 5e ilor. 9recem rin a7i#tile de la oalele $eei sudice a 8araimanului #i urc"m a oi ie ti# o trea t" a v"ii, la !aza c"reia l"s"m n drea ta oteca ce urc" de?a lungul Brnei Mari a 8araimanului, s re 8rucea Eroilor. Du " o scurt" oriune a roa e orizontal", oteca se a ro ie de $irul su erior al V"ii 5e ilor, n unctul de con$luen" cu Viroaga Ba!elor ce vine dins re V de su! creasta Ba!ele. De aici ne ndre t"m c"tre stnga, travers"m $irul #i continu"m n urcu#, aralel cu viroaga, e malul dre t al acesteia :stnga cum urc"m;. Ie#ind e ragul orizontal al coamei Ba!ele?5e i ntlnim, venind din stnga, drumul dins re %iatra Ars". Un ultim urcu# de cca 2 min ne conduce n creast", la ca!ana Ba!ele :**BB m;. 6eg"turi de la ca!ana Ba!ele s reA %e#teraJ Vr$ul 4mulJ %iatra Ars" :#i Sinaia sau Bu#teni;J canton 5e i :#i Bu#teni;J 8araiman.

B#B5>5 - P5@T5R# Marca7A cruce al!astr" 9im A +W ? +U or"


De la ca!ana Ba!ele :**BB m; co!orm s re V, travers"m cteva viroage #i du " +B?+2 min a7ungem deasu ra unei zone stncoase, de unde oteca se strecoar" c"tre drea ta, rintr?un mic culoar, #i conduce e %iciorul Ba!elor, de?a lungul c"ruia traverseaz" o zon" de !olov"ni#uri #i a7unge curnd ntr?o #a larg". %oteca trece e $lancul dins re V. 8ocorei :s re stnga;, co!oar" re ede de?a lungul %iciorului Ba!elor la !aza c"ruia ntlne#te venind din drea ta, drumul de la V$. 4mul rin V. 4!r#ia Ialomiei, iar du " ce

++

str"!ate s re S, a7i#tile unui latou larg #i u#or nclinat, traverseaz" Valea 8ocorei #i se ndrea t" s re ca!ana %e#tera :+,+B m;. 6eg"turi de la ca!ana %e#tera s reA Bol!oci :Scro oasa, Do!re#ti, %iero#ia;J M"n"stirea %e#tera, %e#tera Ialomiei #i ca!ana %adinaJ Vaua Strunga :#i Bran sau V$. 4mul;J %iatra Ars" :#i Sinaia sau Bu#teni;J Vr$ul cu Dor :#i Sinaia;, V$. 4mul.

P5@T5R# - B#B5>5 Marca7A cruce al!astr" 9im A +X ? * ore


Din oiana ca!anei %e#tera :+,+B m; oteca orne#te c"tre &, traverseaz" V. 8ocorei, iar rin a7i#tile unui latou larg #i u#or nclinat, a7unge, du " +B?+2 min, la rami$icaia drumurilor. 0nainte, drumul continu" s re V$. 4mul rin V. 4!r#iei :marca7 !and" al!astr";. 9raseul nostru se a!ate la drea ta, n urcu# direct, iar du a +2 ? *B min iese e un rag al %iciorului Ba!elor, de unde continu" n urcu# u#or de?a coasta #i conduce curnd n creast", e cum "na dintre V. 8ocorei #i V. Sug"rilor. %oteca trece mai de arte rintre !olovani#uri e la !aza unei zone de stnc"rii, se strecoar" curnd rintr?un mic culoar, iar du " ce traverseaza rin a7i#tile de su! creasta Ba!elor, cteva viroage, urc" la ca!ana Ba!ele :**BB m;. 6eg"tura de la ca!ana Ba!ele s reA 8araiman :#i 8rucea Eroilor;, V$. 4mulJ %iatra Ars" :#i Sinaia;J canton 5e i :#i Bu#teni;J %e#te$a.

B#B5>5 - C#R#$ #N arca8: cruce al!astr" Tim&A *B min


De la ca!ana Ba!ele :**BB m; oteca se ndrea t" catre E, co!oar" e coama Ba!ele?5e i, iar du " ce las" n drea ta drumul s re %iatra Ars" continu" co!or#ul aralel cu Viroaga Ba!elor, n" la con$luena cu $irul su erior al V. 5e ilor. %aralel cu acesta, co!orm o scurt" ru tur" de ant", de la !aza c"reia se des arte la stnga oteca s re 8rucea Eroilor rin Brna Mare a 8araimanului, #i a7ungem curnd la ca!ana 8araiman :*B*2 m;. 6eg"turi de la ca!ana 8araiman s reA Bu#teni rin V. 5e ilor, 2EJ cantonul 5e i :#i Bu#teni rin V. Url"torilor;, 2(J 8rucea Eroilor :#i V$. 4mul;, 2FJ %iatra Ars" :#i Sinaia;, 2(J Ba!ele, 2A. %uin mai de arte, l"s"m n stnga otecii, ,,%iatra %rlit"/, vec-i loc de ad" ost su! un !loc de stnc", a$umat de $ocuri cio!"ne#ti. In $a", z"rim gura V"ii %ri onului #i 8reasta %ri onului, iar n stnga, des ic"tura V"ii 8a relor, care s$r#e#te deasu ra oienii rintr?un -orn vertical, cu un imens !loc n sur lom!". 6a ca "tul de sus al oienii se ridic" intenul ,,%ri onul V"ii 8er!ului/, care $ormeaz" o nsemnat" ru tur" de ant" a v"ii. %oteca se a ro ie mult de gura stncoas" a V"ii %ri onului, continu" e coasta %ri onului V"ii 8er!ului, urcnd re ede, rin cteva ser entine, e les ezi de iatr" #i "trunde ntre ereii unui -orn. Ie#ind deasu ra -ornului, nclinarea scade simitor, #i du " +2 ? *B min de la ,,%iatra %rlit"/ a7ungem n marginea unui rag, de unde orne#te s re stnga o !rn" lat", nsoit" de o otec" ce conduce n V. %ri onului :descris" la indice =+;. De aci continu"m e su! coast", trecem curnd e $aa Morarului, de unde se des rinde c"tre drea ta Brna Mare a Morarului :descris" la indice =*;. 6"snd n urm" ultimii ar!orii r"zlei, intr"m n zona al in". Du " *B? *2min de la traversarea v"ii trecem din nou e 8o#tila. Urmeaz" un ie t lin de !olov"ni#uri, de?a lungul c"ruia oteca !r"zdat" de ,,scurt"turi/ urc" n ser entine, conducndu?ne e un alt rag, du " care traversam entru ultima oar" $irul v"ii, trecem e Morarul #i a7ungem curnd n marginea c"ldarii su erioare a V"ii 8er!ului. Distingem, din acest unct, s re stnga, Muntele 8olii 4!r#iei, remarca!il rintr?o zon" de erei stnco#i :8eardacul 4!r#iei;J n $a", deasu ra cald"rii, !locul roeminent al V$. V"ii 8er!ului #i !locul de calcare al!e al V$. ("vanele :*CE1 m;, iar n drea ta s inarea relung" a Morarului. Din marginea c"ld"rii oteca urmeaza s re drea ta coastele de su! V$. Bucura, aco erite cu lcuri dese de smirdar #i traverseaz" de cteva ori Si#toaca Bucurei. Urcu#ul continu" e $aa Morarului, du " care oteca se ndrea t" c"tre V urcnd de?a coasta n 8ulmea Bucurei, unde ntlne#te oteca ce vine din stnga, dins re %e#tera #i Ba!ele, iar de aici a7unge n cteva minute la V$. 4mul :*2BE m;. 6eg"turi de la V$. 4mul s reA Bran rin V. (auraJ Bran rin 8iu!oteaJ Bran, rin 8linceaJ M"l"e#ti rin V.

+*

M"l"ie#tiJ M"l"e#ti rin Buc#oi ? Brna 8a relorJ %ic-etul Ro#u rin Buc#oiJ %e#tera rin V. 4!r#ia IalomieiJ Vaua Strunga :#i %e#tera; rin 8olii @a uluiJ Ba!ele :sau 8rucea Eroilor #i 8araiman;J Bu#teni rin V. 8er!ului. %ic-etul Ro#u :#i V$. 4mul sau M"l"e#ti; J 8a!ana Di-amJ %redeal rin Vaua BaiuluiJ (ura Di-amului :#i Bu#teni;.

+=

Bi!liogra$ie si linMuri montane


Bi!liogra$ie. ?)B 9rasee 9uristice in Muntii Bucegi Dr. docent Al. Beldie Editura Agrosilvica, +1,). ?Bucegii. 9urism Al in ?Em. 8ristea, &.Dimitriu ?Editura de 8ultura Fizica si S ort, +1,*. ?8lima Bucegilor ? St. Stoenescu ? Eitura 9e-nica, +12+. ?Iidrologie ?Ion Favoianu ?Editura Fundatiei Romania de Maine, *BB*. 6inMuri montane. NNN. iatra?craiului.-ome.ro NNN.al inet.org NNN.c nt!v.go.ro muntelegaina.artelecom.ro NNN.retezat.ro adureacraiului.da .ro NNN.amiciimuntilor.ro escalada.go.ro

+C