Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CERINE Proiectarea unei reele format din una sau mai multe subreele interconectate, conectate la Internet, pentru o firm mic sau mijlocie, innd cont de elementele de mai jos. 1. tudiul cerinelor utili!atorilor pri"ind aplicaiile #i comunicarea$ %transmiterea de date simple, date "ocale, date ce repre!int ima&ini %e"aluarea numrului utili!atorilor, tipurile aplicatiilor, protocoalele folosite, etc. '.(efinirea cerintelor) %*ard, comunicatii, soft) %pri"ind parametrii de "ite! #i laten) %pri"ind disponibilitatea, securitatea, etc. +. tabilirea ar*itecturii sistemului $ %dac se mi&rea! de la un sistem "ec*i sau se creea!a o infrastructur complet nou) %stabilirea topolo&iei #i a elementelor de interconectare) %alocarea adreselor IP locale,pri"ate- #i ac*i!iionarea de adrese IP publice) %ale&erea I P si a modului de acces,"ite!e,trafic,accesibilitate,etc.-) %stabilirea securitatii ,fire.all etc.-) %simularea sau nu a solutiei alese. /.Implementarea solutiilor si documentarea pri"ind topolo&ia, monitori!area si mana&ementul , detectarea defectelor, posibilitati de bac0%up. 1.2estarea si e"aluarea performantelor. %folosirea de pro&rame #i comen!i pentru testare #i monitori!are. 3.E"aluarea costurilor %folosind E4cel sau un alt produs soft se "or e"idenia c*eltuielile cu materialele, softurile, abonamentul la pro"iderul,I P- folosit, resursa uman, cu mana&ementul #i intreinerea reelei. 5.Calcularea amorti!arii in"estitiilor. %se "a calcula eficiena economic #i amorti!area, innd cont de timpul efecti" de folosire. 6.Conclu!ii e "or e"idenia urmtoarele$ %prin ce se distin& soluiile alese ft de altele) %cum poate fi de!"oltat ulterior proiectul)
%ce propuneri concrete a"eai #i nu le%ai putut materiali!a 7n derularea proiectului) %de!"oltri ulterioare ale proiectului propus) %indicai propuneri proprii,concrete- pentru "iitoare proiecte. 89 . Este recomandat a se folosi$ %pro&ramul :isio din 8ffice sau un altul pentru dia&rame) %comen!i pentru testare,ipconfi&, netstat, etc.-) %pro&rame pentru testare si monitori!are precum$8pen:ie., Net:ie., 8p;ana&er, <i=i;ana&er, etc. .C.2*ree P*arm .R.>. solicit unei ec*ipe de speciali#ti proiectarea unei reele de 1? de calculatoare, adaptat necesitilor firmei #i ale crei costuri s nu dep#easc 1'1???R8N. (etalii despre firma 2*ree P*arm$ . C. 2*ree P*arm .R.>. este o companie cu capital 1??@ romnesc #i a luat fiin in anul 1AA/. (e#i este o companie relati" tnr, a reu#it s ajute piaa s%#i con#tienti!e!e #i s%#i defineasc ne"oile 7ntr%un sector socio%economic aproape ne&lijat, cel puin la 7nceputuri, 7n ciuda implicaiilor "itale pe care le de!"olta. B"nd o ec*ip tnr #i entu!iast, 2*ree P*arm #i%a propus #i a reu#it s se impun pe piaa produselor te*nico%medicale si parafarmaceutice din Romnia. =irma dore#te de!"oltarea unei reele proprii de calculatoare care s facilite!e munca 7n ec*ip, sc*imbul de informaii #i comunicarea rapid #i eficient 7ntre departamentele speciali!ate. Bstfel firma 2*ree P*arm "a putea s%#i 7mbunteasc 7n mod considerabil ser"iciile oferite clienilor$ prin intermediul comen!ilor primiteConorate online meninerea unui ni"el 7nalt al calitii produselor datorit accesului la informaii #i te*nolo&ii de fabricaie de ultima or onorarea comen!ilor 7n timp mult mai scurt prin intermediul po#tei electronice po#ta electronic in timp real "a permite utili!atorilor aflai la distan s comunice fr nici o 7ntr!iere, fiind posibil c*iar s se "ad #i s se aud unul pe cellalt)
aceast te*nolo&ie face posibile intlnirile "irtuale, numite "ideoconferinte, 7ntre oameni care se &sesc in diferite locuri de pe &lob)
an&ajaii firmei "or putea comunica 7ntre ei mai u#or) comunicare mai bun #i mai u#oar cu distribuitorii.
e "a reali!a o reea local, 7ntruct toate departamentele firmei se afl 7n aceea#i cldire, reeaua fiind conectat bineaneles la Internet. Cte"a cu"inte despre reeaua local ,>BN-$ 8 reea local repre!int un ansamblu de mijloace de transmisiune #i de sisteme de calcul folosite pentru transportarea #i prelucrarea informaiei. Ele sunt frec"ent utili!ate pentru a conecta calculatoarele personale #i staiile de lucru ,.or0station- din birourile companiilor #i fabricilor, cu scopul de a partaja resurse ,de e4emplu imprimantele- #i de a face sc*imb de informaii. Reeaua local de calculatoare este o combinaie de componente *ard.are #i soft.are$
sistemele de calcul care se interconectea!) adaptoare sau plci de reea Net.or0 Interface Card ,NIC-) mediul fi!ic de comunicaie, care poate fi un cablu, dar #i unde radio, deci fr fir ,.ireless-) uniti de interconectare ,concentratoare C repetoare C s.itc*es etc.-) soft.are pentru administrarea reelei.
(in punct de "edere fi!ic, o reea de calculatoare se compune dintr%o reea de comunicaii #i o mulime de calculatoare destinate prelucrrii, memorrii #i accesului la datele si pro&ramele din reea. (enumirea de >BN "ine de la prescurtarea >ocal Brea Net.or0 care inseamn reea local. >BN%urile sunt reele pri"ate, locali!ate 7ntr%o sin&ur cldire sau 7ntr% un campus de cel mult cai"a 0ilometri. Btributele pre!entate de o reea local sunt$
fle4ibilitatea, do"edit de posibilitatea utili!rii >BN in aplicaii di"erse,
datorit faptului c un >BN poate inte&ra impreun di"erse tipuri de ec*ipamente ,precum cele necesare unei "ideoconferine, de e4emplu, pentru ca interpretariatul s decur& in condiii optime-) si&urana, dat de o te*nolo&ie bine pus la punct si inc*e&at)
pro"eniene di"erse) e4pandabilitatea, sau posibilitatea de a cre#te &radat comple4itatea reelei, dup dorina utili!atorilor ,7n ca!ul de fa, 2*ree P*arm "a putea inte&ra in reea "iitoarele noi departamente-) administrarea si &estionarea relati" simpl ,de obicei o autoritate administrati"a- #i mult ba!at pe accesul de la distan, dat de posibilitatea utili!rii unor pro&rame de &estionare) economicitatea, sau posibilitatea de a folosi reeaua 7ntr%un mod eficient si ieftin. >BN%urile au fost concepute s satisfac anumite cereri$ %permit mai multor utili!atori accesarea aceeleia#i lun&imi de band %operare intr%o arie &eo&rafic restrns Reelele locale sunt rspdite 7n trei topolo&ii majore$ stea, ma&istral #i inel. 2opolo&ia reelei Prin topolo&ia unei reele se 7nele&e modul de interconectare a calculatoarelor 7n reea, planul fi!ic de le&are a calculatoarelor 7n reea, plan ce include cablurile #i alte dispositi"e de conectare ,s.itc*%uri, *ub%uri, comutatoare, routere, elemente de interconectare ca puni-. =olosirea unei anumite topolo&ii are influen asupra "ite!ei de transmitere a datelor, asupra costului de interconectare #i asupra fiabilitii reelei. Dn funcie de tipul componentelor #i cablurilor utili!ate #i de dispunerea calculatoarelor, reelele pot fi$
tea
=irma 2*ree P*arm este situat intr%o cldire cu / ni"ele, adic + etaje ,parter, etajul1,etajul', etajul+-. Dn total "om a"ea 1? de calculatoare distribuite astfel$ la primele + ni"ele "om a"ea /1 de calculatoare folosite de ctre personal, iar la ultimul ni"el "om a"ea 1 calculatoare pentru conducerea firmei. (eoarece e un numr mare de calculatoare am decis s reali!e! mai multe reele interconectate, cte o reea pentru fiecare ni"el al cldirii. Reeaua numrul 1$ E reeaua de la primul ni"el ,adic de la parter-, la aceast reea "or fi conectate 11 calculatoare care sunt le&ate la .itc*%ul numrul 1 cu 13 intrri ,porturi- conectat la s.itc*%ul numarul ' cu '/ de intrri si mana&ement, aflat la ni"elul ' ,etajul 1-. Reeaua folosit este o reea de tip stea. Reeaua numrul '$ E se afl la ni"elul ' ,etajul1-. >a aceast reea "or fi conectate 11 calculatoare, ser"erul #i routerul. 2otul se conectea! la s.itc*%ul numarul ' cu '/ de intrri.
Reeaua numrul + E reeaua de la ni"elul + ,etajul '-. >a aceast reea "or fi conectate tot 11 calculatoare le&ate la s.itc*%ul numrul + cu 13 intrri ,porturi- fiind conectat la s.itc*%ul numarul '. Reeaua folosit este de tip stea. Reeaua numrul / E se afl la ultimul ni"el ,etajul+-. >a aceast reea "or fi conectate un numr de 1 calculatoare le&ate la s.itc*%ul numrul + cu 6 intrri ,porturi-. Reeaua este o reea de tip stea.
Dntr%o topolo&ie de tip stea fiecare nod din reea care accept #i li"rea! informaiile este conectat la un sin&ur nod central numit *ub sau s.itc*, prin care trebuie s treac tot traficul. 2opolo&ia stea folose#te un calculator central care "a fi conectat cu toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. 2oate transferurile de date se reali!ea! prin intermediul calculatorului central. Bceast cone4iune centrali!at permite o cone4iune permanent c*iar dac un dispo!iti" de reea iese din funcie. (ac se folose#te un calculator central de mare putere, atunci reeaua "a a"ea performane ridicate, 7ns defectarea acestuia poate duce la oprirea reelei. B"antajele topolo&iei de tip stea$ 8 performan sporit$ trecerea pac*etelor de date prin noduri inutile este pre"enit de aceast topolo&ie. Bceast topolo&ie dup sine induce o mare 7ncrctur asupr nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea respecti", atunci o utili!are intensi" de ctre un dispo!iti" din reea nu "a afecta celelalte dispo!iti"e din reeaua respecti". I!olarea dispo!iti"elor$ fiecare dispo!iti" este i!olat inerent de ctre le&tura care se conectea! la nodul central. Bcest lucru face i!olarea dispo!iti"elor indi"iduale destul de simplu, #i permite deconectarea lui 7n orice moment de la nodul central. Bceast procedur de i!olare pre"ine orice e#ec non%centrali!at care "a afecta toat reeaua. Reteaua local a firmei 2*ree P*arm "a fi alcatuit 7n principal dintr%un ser"er, patru s.itc*%uri, un router, patc*%panel%uri #i bineaneles staiile de lucru 7n numr de 1?. 8 retea de tip >BN ba!at pe ser"ere ofer o securitate mai bun decat o reea peer to peer ,7n care fiecare calculator joac un rol dublu % de client si de ser"er-. Costurile sunt mai mari, dar am constatat c securitatea este prioritar, pentru c 7n
reeaua 2*ree P*arm "or circula fi#iere coninnd diferite date importante. er"erele "or a"ea ne"oie de protecie 7mpotri"a penelor de curent #i a defeciunilor *ard.are, protecia se "a obine prin folosirea FP %urilor ,acestea se alimentea! de la pri!, e"itandu%se astfel pierderea datelor sau apariia defeciunilor-. Fn s.itc* de reea este un dispo!iti" care reali!ea! cone4iunea diferitelor se&mente de reea pe ba!a adreselor ;BC. .itc*%ul este o component *ard.are ce asi&ur interconectarea 7n reea a staiilor de lucru. Cele dou scopuri ale routerul%ui sunt$ ale&erea caii si comutarea rutelor si pac*etelor. copul router%ului este de a e4amina pac*etele sosite, de a ale&e calea potri"ita in retea si apoi comutarea lor catre portul de iesire potri"it. Dn reelele mari, router%ele sunt cele mai importante dispo!iti"e de re&lare a traficului) ele ofer posibilitatea oricrui tip de calculator ,folosind protocoale potri"ite- de a comunica cu aproape orice alt tip de calculator din lume.
Reeaua firmei 2*ree P*arm "a fi proiectat asemntor sc*emei de mai jos$ Etajul +
Switch nr.4 5X
Etajul '
Switch nr.3 15 X
Etajul 1
Switch nr.2 15 X Serve Router
Parter
Switch nr.3 15 X
;ediul de transmisie$ >a elaborarea unei reele locale ale&erea suportului ,mediului- de transmisiune este influenat de performanele urmrite, 7n primul rnd de debitul datelor transmise 7n reea #i de alte criterii, cum ar fi$ costul cablajului, folosirea unui cablaj e4istent, protecia suportului fa de perturbaii, facilitile de 7ntreinere. Dn linii mari, putem 7mprti mediile de transmisie 7n dou mari cate&orii$
a.
medii de transmisie cu suport fi!ic ,cabluri-. unt compuse din unul sau mai multe conductoare, 7nc*ise 7ntr%un 7n"elis ,de obicei din plastic-. Bcest tip de mediu de transmisie este, 7n &eneral, utili!at pentru retele locale, de mici dimensiuni. Cablurile transmit, 7n mod normal, semnale aflate 7n !ona inferioar a spectrului undelor electroma&netice ,e4$ semnalele electrice-. Dn aceast cate&orie intr$ cablul torsadat coa4ial optice ,fibra%optic-
b. medii de transmisie fr fir. unt utili!ate 7n ca!ul retelelor care au componente aflate la mare distant unele fat de altele, precum si 7n ca!ul
retelelor ce cuprind calculatoare mobile. Pentru aceste medii de transmisie, se utili!ea!, 7n &eneral, frec"ente 7nalte ale spectrului undelor electroma&netice. (in aceast cate&orie fac parte$ undele radio microunde undele infraro#ii (atorit bu&etului nu tocmai mare aici "om folosi cablu F2P ,Fns*ielded 2.isted Pair cable % cablu torsadat neecranat- CB2 1e sau e"entual CB23, cablul urmnd a fi tras prin perete. Bcest tip de cablu const din dou fire de cupru i!olate, rsucite pentru a minimi!a intensitatea radiaiilor electroma&netice datorit transmisiei semnalelor electrice #i interferena creat de alturarea mai multor perec*i de astfel de fire. Bcest tip de cablu este des folosit 7n reelele de tip >BN datorit costului redus. Important este c 7n "iitorul apropiat "a fi posibil inlocuirea cablului F2P cu fibra optic. B"em ne"oie #i de mufe RG/1. ;ufarea$ Pentru reali!area efecti" a unei reele funcionabile corespun!tor cerinelor se folose#te cablul F2P, mufele F2P, testerul de reea si cle#tele ,care se &se#te la toate ma&a!inele de specialitate- dup care se confi&urea! routerul si IP%ul pentru fiecare calculator 7n parte.
8rice cablu F2P conine patru perec*i de fire ,adica 6 fire- dintre care se "or utili!a numai dou$ o perec*e pentru emisie ,fir de semnal si masa- si cealalta perec*e pentru transmisie.
cablul F2P
tandardul acceptat implica utili!area pinilor l si ' pentru transmisia datelor si a pinilor + si 3 pentru receptie. Pentru a mufa un cablu F2P, acesta se "a serti!a ,taia- cu un cleste special astfel incat sa permita comunicarea intre calculatoare.
cle#te special erti!area cablului 7ncepe cu indeprtarea i!olaiei pe o poriune de ' cm, cu ajutorul cle#telui. (up 7ndeprtarea i!olaiei se face ordonarea #i 7ndreptarea firelor pentru ca acestea s patrund mai u#or in mufa RG/1.
muf RG/1 =irele se taie toate la aceea#i lun&ime pentru asi&urarea unui contact ferm. Bpoi cablul se introduce in mufa RG/1, a"nd &rij ca perec*ile de fire s corespund unui tip de mufare$
Cablu direct , strai&*t ,le&atura s.it*%PC-. >a ambele capete se mufea!a la fel, respecti"$ ap,alb portocaliu-, p,portocaliu-, a",alb "erde-, a,albastru-, aa,alb albastru-, ","erde-, am,alb maro-, m,maro-.
Crosso"er ,adica dou calculatoare sau dou s.itc*%uri 7ntre ele-$ Pentru a le&a dou calculatoare sau dou s.itc*%uri 7ntre ele, la un capt se mufea! ca mai sus ,adic$ ap, p, a", a, aa, ", am, m- iar la cellat capt se in"ersea! firul "erde cu cel portocaliu adic ,a", ", ap, a, aa, p, am, m-.
=irele se "or aranja in aceeasi ordine la ambele capete. ;ufa RG/1 se "a pune cu Hclapita josH atunci cand sunt introduse firele. Referitor la ordinea culorilor$ daca la un capat se incepe ase!area firelor de la stan&a la dreapta atunci si la celalat capat se "a face la fel. erti!area se "a efectua dupa ce au fost montate toate cablurile intre calculatoare si s.itc*. Protocoale$ Protocolul utili!at 7n reeaua firmei 2*ree P*arm "a fi protocolul 2CPCIP ,2RBN P8R2 C8N2R8> PR828C8>CIN2ERNE2 PR828C8>-, este pe departe cel mai rspndit tip de protocol. Este unul dintre cele mai importante tipuri de protocoale folosite pentru interconectare. eria de protocoale 2CPCIP este public #i poate fi impelentat pe orice tip de calculator de la calculatoare personale la supercalculatoare #i se poate utili!a att pentru reelele locale ct #i pentru reele pe arii e4tinse. Protocolul repre!int un standard sau o con"enie asupra modului de desf#urare a unui anumit lucru E 7n ca!ul reelelor$ protocoalele permit calculatoarelor s comunice 7ntre ele printr%un limbaj comun. IP%Internet Protocol Internet Protocol ,IP- este o metod sau un protocol prin care datele sunt trimise de la un calculator la altul prin intermediu Internetului. =iecare calculator ,cunoscut ca I8 2-, pe internet are cel puin o adres IP unic, care 7l identific 7ntre toate computerele de pe internet. Cnd trimii sau prime#ti date ,de e4.$ e%mail- mesajul este 7mprit 7n pri mai mici numite pac*ete. =iecare pac*et cuprinde adresa celui care trimite datele, dar #i a celui cruia 7i sunt destinate. =iecare pac*et este trimis, prima oar la un HJate.aK ComputerH care 7nele&e o mic parte din internet. Computerul HJate.aKH cite#te destinaia pac*etelor #i trimite pac*etele la un alt HJate.aKH #i tot a#a pn ce pac*etul ajun&e la HJate.aKH%ul "ecin cu computerul destinatar. Este protocolul care aloc adrese lo&ice &a!delor ,adrese IP-$
automat, prin intermediul (ICP ,(Knamic Iost Confi&uration Protocol manual, prin introducerea adreselor IP =2P %=ile 2ransfer Protocol Este cea mai folosit metod pentru transferul fi#ierelor , indiferent de tipul #i dimensiunea acestora , de la un computer la altul, prin intermediul Internetului. 8data ce "%ati conectat prin =2P, puteti sa primii sau s transmitei fi#iere. (ac " interesea! anumite fi#iere de pe ser"erul &a!d putei ale&e opiunea descrcare ,do.nload- pentru a le putea transfera 7ntr%un anumit director de pe calculatorul propriu . (ac "rei s transferai fi#iere din calculatorul d"s. pe ser"er trebuie sa faceti 7ncrcare , upload-, selectnd bineaneles directorul 7n care se &sesc fi#ierele. =i#ierele sunt apoi copiate dintr%un director 7n altul. Procedura este asemntoare cu copierea unor fi#iere dintr%un director 7n altul, pe un calculator. Pentru a " putea conecta la un ser"er =2P a"ei ne"oie de un pro&ram special, numit client =2P care s poat lucra cu acest protocol. istemul de operare folosit pe calculatoarele firmei au acest pro&ram =2P 7ncorporat. E4ist #i alte pro&rame de client =2P cu un desi&n mai prietenos dar acestea sunt s*are.are. Pentru reeaua firmei ajun&e folosirea clientului =2P pe care%l are sistemul de operare <indo.s LP. Dn primul rnd adresele IP trebuiesc 7nc*iriate pe termen nelimitat contra unei sume de bani ,dup calculul meu suma se ridic la '?? euro-. Dnc*irierile se pot face de pe site%ul ....rnc.ro .
Costul unei 7nre&istrri de spaiu de adrese IP este de 1?? F ( M 2:B respecti" de '?? F ( M 2:B 7n ca!ul 7n care nu este necesar acordul RIPE. Bcordul RIPE este necesar pentru spatii de adrese ce dep#esc Bssi&nment <indo. al RNC sau spaii de adrese PI ,independente de pro"ider-. Bcesta repre!int ta4a pentru ser"iciul de alocare #i 7nre&istrare a acestor adrese la RIPE. Bdresele IP"/ fiind limitate nu se "nd ci se aloc temporar att timp ct este ne"oie de ele. >a adresa *ttp$CC....ripe.netCripeCdocsCip"/%policies.*tml putem afla mai multe despre alocarea adreselor IP.
>e&area la Internet se face prin fibra optic. Pentru le&area la Internet s% au folosit urmatoarele$ =ibra optic (ispo!iti" cablare fibr optic =iber to Et*ernet Con"ertor Rooter , istem de operare ales$ (ebian E free2oate costurile le&ate de conectarea la internet sunt suportate de pro"iderul de internet R( %RC . Confi&urarea Internetului
>a IP address se scrie adresa calculatorului, adresa alocata de I P. >a subnet mas0 se introduce masca. 8 masc este folosit pentru a determina crui subnet 7i aparine un IP. >a default &ate.aK #i la preferred (N ser"er se scrie adresa rooterului. Pentru reeaua firmei 2*ree P*arm "om folosi urmtoarele adrese$ Bdresa de reea$ 1A'.136.?.? Bdresa re!er"at pentru ser"er$ 1A'.136.?.1 Bdresa pentru staiile de lucru$ 1A'.136.?.1 1A'.136.?.11
Pentru monitori!area #i testarea reelei "om folosi diferite aplicaii free.are. Primul este Net.or0 Ea&le care este un instrument pentru monitori!area retelei locale. Poate monitori!a porturile 2CP, testa lin0%urile =2P, "erifica ba!ele de date ,"ia 8(9C-, monitori!a ser"erele ; N>. :erificarea se poate face la inter"ale re&ulate de timp si pot fi predefinite unele alerte ,daca sunt indeplinite anumite conditii-.
Bl doilea pro&ram pe care il "oi folosi pentru monitori!area reelei este =riendlK Net :ie.er. Oi acest pro&ram este free.are a#a c nu "om arunca cu banii pe pro&rame costisitoare.
Dn continuare "om "erifica funcionalitatea reelei cu ajutorul unor comen!i. Primul lucru care se poate "erifica daca cone4iunea la Internet a unui calculator nu functionea! este dac are setrile necesare. Bcesta se poate "erifica cu ajutorul comen!ii,7n <indo.s- ipconfi&Call. e ale&e din meniul 2BR2%RFN%cmd.
8 alt comand este pin&. Comanda pin& este folosit pentru a afla dac un calculator este sau nu 7n funciune, 7ns nu d nici o alt informaie rele"ant despre ce ser"icii sunt disponibile pe calculator. Bceast comand trimite pac*ete mici de 13 octei ctre destinaie #i dac aceasta este 7n funciune, "a primi rspuns la pac*etele trimise. (e e4emplu$ pin& 1A'.136.?.1
(up cum obser"m 7n ima&inea de mai sus toate pac*etele trimise au fost recepionate. (eci reeaua funcionea!. ecuritatea reelei Este unul dintre cele mai importante etape 7n proiectarea unei reele. ;uli o ne&lijesc #i se tre!esc prea tr!iu, cnd reeaua a fost spart de *ac0eri, sau au fost furai date importante ale firmei. Cele mai importante ameninri la adresa securitii unei reele de calculatoare au urmtoarele ori&ini$ de!astre naturale, defectri ale ec*ipamentelor, &re#elile umane de operare #i fraudele. Dn condiiile 7n care e4ist numeroase spar&eri ale unei reele, este e"ident c proiectantii resurselor *ard.are si soft.are ale acesteia trebuie s ia msuri de protectie foarte serioase 7mpotri"a unor tentati"e de fraud. (e aceea este bine ca 7nc de la
7nceputul proiectrii reelei s se ia msuri de protecie, s se implemente!e un plan de securitate pentru reea. Pentru asi&urarea securittii retelei este important implementarea unor mecanisme specifice pornind de la ni"elul fi!ic ,protectia fi!ic a liniilor de transmisie-, continund cu proceduri de blocare a accesului la ni"elul retelei ,fire.all-, pn la aplicarea unor te*nici de codificare a datelor ,criptare-, metod specific pentru protectia comunicrii 7ntre procesele de tip aplicatie care rulea! pe di"erse calculatoare din retea. :om folosi un soft pentru criptarea reelei. er"iciul ;essa&e>abs pentru criptare a &ranielor emailurilor asi&ur securitatea cerut prin criptarea comunicaiilor email #i a informaiilor coninute, permind 7n continuare e"aluarea coninutului inadec"at. Cu ajutorul acestui soft emailurile "or fi protejai 7mpotri"a falsificatorilor. 8 alt modalitate pentru mrirea securitii reelei este modificarea re&i#trilor. Pentru a modifica re&i#tri "om folosi pro&ramul re&edit$ tart PQ RFN PQ se scrie re&edit. Bici "om putea face o serie de modificri pentru o mai bun securi!are a reelei. Pentru a ascunde Identification pa&e se editea! NoNet etupI(Pa&e. Pentru a ascunde Net.or0 Bccess Control Pa&e se editea!a NoNet etup ecuritKPa&e. Pentru a bloca accesul la fereastra de sc*imbare a parolei #i de definire a utili!atorului ,Fser Profiles-$ IRES CFRREN2 F ER PQ oft.are PQ ;icrosoft PQ <indo.s PQ Current :ersion PQ Policies PQ Kstem) Pentru a ascunde C*an&e Pass.ord Pa&e se editea! NoP.dPa&e. Pentru a ascunde Remote Bdministrator Pa&e se editea! NoBdminPa&e. Pentru a ascunde Fser Profile Pa&e se editea! NoProfilepa&e. Pentru a ascunde (e"ice ;ana&er Pa&e se editea! No(e";&rPa&e. Pentru a ascunde Iard.are Profile Pa&e es editea! NoConfi&Pa&e Crearea conturilor de utili!atori se "a face cu ajutorul pro&ramului Fser Bccounts. Pe sistemul de operare <indo.s, conturile de utili!ator ofer confi&urri #i preferine particulari!ate pentru toi utili!atorii care folosesc calculatorul. e accesea! meniul tart %Q ettin&s %Q Control Panel %Q Fser Bccounts
8 alt modalitate de securi!area reelei este un sistem de crKptare. ecured oc0et >aKer este un sistem de!"oltat de firma Netscape Communications care asi&ur criptarea pentru comunicrile reali!ate 7ntre dou sau mai multe calculatoare cu le&atura la Internet prin intermediul protocolului uni"ersal folosit % 2CPCIP. > se ba!ea! pe criptarea cu c*eie public si functionea! 7n dou etape$ 7ntr%o prim etap se stabileste o c*eie special de sesiune ,transmis 7ntr%o form criptat folosind c*eia public- aceast c*eie "a fi utili!at 7n cea de a doua fa! pentru o criptare rapid a datelor. > asi&ur$ T? autentificarea ser"erului pe ba!a certificatelor di&itale ,care descurajea! impostorii-) T1 confidentialitatea transmisiilor ,prin criptare-) T' inte&ritatea datelor transmise ,prin coduri de "erificare-. Fn alt protocol de transmitere securi!at a datelor este I22P % ecured IKper2e4t 2ransfer Protocol, care constituie o "ariant si&ur a protocolului nati" de transfer al pa&inilor .eb % I22P. I22P a fost de!"oltat de asociatia CommerceNet #i asi&ur criptarea documentelor .eb transmise, utili!area semnturilor di&itale #i a unui cod de autentificare pentru inte&ritatea mesajelor. Dn mod e"ident, transferul protejat al datelor 7n procesul de na"i&are pe .eb este de mare interes 7n comerul electronic si permite reali!area de tran!acii financiare confideniale #i operatii comerciale pe cale electronic. Costurile implementrii reelei Bc*i!iiile soft
C om pon e n ta
W indowsX P Professional S P3 S erviciul !essa " e# a$s de c ri%ta re 'dresa(P 'va st ) nter%rise S uit*'+, -irewall, .etwor/!ana " er0 T O T A L
B u c a ta
5 0 5 0 1 5 0
Pro&ramele =riendlK Net :ie.er #i Net.or0 Ea&le sunt free.are,&ratuite-. Bc*i!iii *ard
C o m p on e n ta
S iste12 es/to% S eriou34 ila ncio +3 5 (ntel 6 eleron4 2 01 .&7 8 95 2 7 42 2 R 2 52 5 0 7 4, !onitor # 6 2# 71 9 :: 7 R '; < (; ; a sta tura'4 ; ec h er" ono1 ic a 5 PS =2 !ouse '4 ; ec h 3$utoa ne, rotita S witc h .ortel .etwor/ 4 a se>; 52 4 ?R @>4 5c u1 a na " e1 ent S witc h (P>; i1 eS W 0 5 intra ri5 fa ra1 a na " e1 ent S witc h# in/sAs) B X S 1 & W >) < 51 & X R @>4 5
B u ca ta
5 0 5 0 5 0 1 1 2 1 1 1 2 0 4 1 4
T O T A L
& 7 7 5 3 .9 &
Bmorti!area reelei :eniturile totale ale firmei 2*ree P*arm sunt obinute 7n principal din "n!ri de ec*ipamente farmaceutice ct #i ser"ice ec*ipamente medicale. :eniturile totale ale firmei P111??? C*eltuielile totale ale firmei ,conine c*eltuielile cu personalul, salarii, ta4e, abonamente etc.P1????? Profitul firmei P :t%C*tP111???%1?????P11??? Bsociaii firmei *otrsc ca 7n fiecare lun s fie alocat +?@ din profitul firmei 7n scopul amorti!rii reelei. Bstfel 7n fiecare lun "a fi alocat suma de /1?? R8N. C*eltuielile totale cu reeaua P ac*i!iii soft Mac*i!iii *ard Mmanoper P 1551/M/'3AAM1AAAP1?'/1' R8N (urata medie de amorti!are a reelei este 7n jur de ''.6 luni apro4imati" ' ani.
9I9>I8JRB=IE
Reele de calculatoare notite de curs Radu >ucian >upsa ,'??1....ema&.ro ....calculatoareonline.ro *ttp$CCen..i0ipedia.or&C.i0iC>ocalUareaUnet.or0 *ttp$CC....biblioteca%di&itala.ase.roCbibliotecaCmodelCinde4'.asp eminarii Reele de Calculatoare