Sunteți pe pagina 1din 34

- 0 halt5 Pndatorire patriotic; :

SA . CRESTEM NUMARUL $1 PRODUCTIA. FAMIMILOR DE ALBINE

I

I

,,Avem programe speciale pentru sericicultur~~i apieultur2i. Trebuie s5 luh toate mgsurile pentru ca aceste programe s5 fie realieate

\ in cele rnai bune condifii."

.

I

DIN

CUVINTAREA

.TOVAR~$ULUI

NICOLAE

CEAUSESCU LA PLENARA LARGITA A CONSILIULUI NAPONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMEN- TARE, SILVICULTURII $1 GOSPODARIRII APELOR DIN

14 FEBRUARIE 1986

I

I Din cele mai vechi timpuri apicul- tura esrte recunoscut5 ca o ocupatie

In

rem mu rile nOastP2, in ~0ntextulefortu-

crearea

port.

de

disponibilitirti

pentru

ex-

-util8 si totodata pl5cuta a omului.

Este de r-arcat

faptul c5 ap;.&ipe

in exclusivitate, in prezent sint folo- siti in tasa noastr- stupii sistematici. Desf&~urindu-se &.ivitate mu1tilat.e-

sensuri noi. ral5 s-a actionat pe toate caile pentru

modernizarea continua a apiculturii la

rilor int~giimeniri de a proteja me- diul Pnconjuriitor, apicultura capit5 '

, Albin5ritul trebuie considerat ca o mmur5 inrlispensabil5 a agriculturii, mai ales acum cind cultivarea pgmth-

tul~ise face pe

cind se folosesc pe, scar5 larga substan-

te chimice pentru combaterea buru-

cu

fntinse;

nivelul cerintelor actuale ale econo- miei noastrp nationale fn plin progres,

Aso-

o contributie Pnsemnat.5 avind-o cia@a Cresc5torilor de Albine.

suprafete

ienilor gi daunabrilor, tpolenizarea

albinele fiind unul >din f&orii

tehnici obligatorii prin care se asigura se ~i sate, care iubesc natura, linistea,

nemijlocilt cre~tereaproductiei de se-

minte, legunie gi fru& la heotar. rile alibinelor. Apicultura reuneqte -

fn pra n~Eistr5 exist5 posibilitati m o preocupre de baz5, ca profesie,

concrete

tenqalului apicol, fapt demonstrat si tori, funMonari, profesori, ingineri prin rezultatele bune pe care qicultu- s. a., cultiv5 pe copii $i prin ei pe p5-

Cine poate d practice spieultAra ?

agro- Toate categoriik de oatmeni, de la ora-

aerul curat

qi care suporti3 intepgtu-

po- sau ca o ocupaqle amatoristic5 munci-

de realizare

a

cregterii

.

ra mii ani. ,

national5

le-a

inregistrat

in ulti-

rinti, prelunggte

pului

viata, dg sens tim-

liber, fiind twtodatii gi o sursa

Prograrnul de

dezvokare

a

apicul-

de bunastare.

, turii din R. S. Romsnia, program a- Pasiunea pentru albine ii determing

doptet la gedinta Bimului Politic Exe- , pe multi apicultori s5 se grupeze in

cutiv a1 C.C. a1 P.C.R. din 24 ianuarie

1986, prevede pentru cincinalul actual rim@, t4i animati de ideea c5 impre-

(1986-1990) noi sarcini pentru api-

cult1.1~8,atit fn ce priveqte crgterea. vir5sirile lor vor duce la o apropiere nurn5rului familiilor de dbine pe tars, sufleteascti gi totodata la continua dez-

a productiei de mhe marfa gi a fon- voltare a acestei ramurb agriculturii. dului de stat la amt produs, diversifi- Folosirea tinnpului liber intr-o acti-

8 carea pradumei apicole, precum qi vitate( plZicuta,, util8 gi instructiv5, cU

jurul

cite .unui stupar mai cu

expe-

un5, fnv5pnd unii de la

altii, into-

e

-

1

1

'

totul deasebit5 de nceea din rhura in care lucr5m, constituie un mod re- confortant ~i s5nstos- de preocupare plin5 de pasiune, apicultura fiind o ocupatie ideal5 in acest sens pentru cei care fsi cautg a doua ocupatie ge ling5 cea de baz5, rnai ales pen- tru cs nu cere un efort fizic prea mare. Munca propriu-zisg in stup, este adevilrat, o fac albinele ; omul pate ~i trebuie d le dirijeze munca, aceasta presupunind interventii nu atit de dese cit de mare fin*, inteligentil si simt a1 previziunii. Apiculbrtul este, izlainte de orice un mare iubitor a1 naturii gi invat5 din via@ acestor insecte adev5ruri de o inalt5 valoare leticil si morals. Albi- nele i~itr5iesc viata intr-o colectivi- tate perfe-35, muficesc laolalts, se ap5- r5 solidar, cu -un deosebit spirit de sacrificiu impoMva dqmanilor din afar8 ; isi construiesc lgcqul singure, cu o art5 care le este proprie ~i lu- creaz5 intr-o deplin5 unitate si rigu- roas: disciplini. Sint insqiri ce tin de structura lor intim5, de instinctul lor, dar care influentea& puternic su-

fletul si cugetul celui care le indrii- gege gi le cul.tiv5. &a se explicri, poa-

ocu~atiea fost atit

de la6 prarticatg de ;o&ati.a acestei t5ri, care la avut in ea, nu numai o surs5 de existents, dar gi un suport 'moral, un model de m'at5, un halt spirit de solidaritate ob$eascti si de

munc5 perseverenti. Deci, apicul- tura este la indmina celor virstnici, care nu pot dqune eforturi fizice prea mari, dar ~i la indemina acelora care vor s5+i foloseasc5 timpul liber intr-un mod util gi sAn5tos - femei, elevi, studenti, muncitori etc.

Ce se poate obtine din exploata- rea familiilor de albine ? Indiferent

de organizare, mlul bine cunoscut a1 crqterii albinelor este de a asigura productia apicolii direct5 : miere, cea- ri, polen, precurn si alte valoroase pro- duse apicole. Cercetilrile fiicute au do- vedit calit5ti marcabile de care dis-

te. - de ce aaceast5

pune mierea, atit pfin substantele- zaharoase direct asimilabile cit gi prin alti componeng dvi ca, elemente minerale ~i mimleanmk-' indispen- sabile organisnului _- iirninoacizi, unele ~nzime,substante baderiostatice, vitamine si chiar unele substante de tip hormonal. Toate acestea au, facut ca mierea s5 ocupe treptat un bine-

meritat loc in

roase produse natmle necesare ali- menta$iei rationale a omulul. Ceara, cel de a1 dbilea produs direct, este astilzi mult solicitat5 in industria electronicii, metalurgic5, optics, tiib8- cirie, farmaceutic5, cosmetic5, textil5 ~i alte industrii, ca materie prim5 de ca- litate superioarA. Am insistat numai asupra acestor doui produse, dar atit pe piata intern8 cit $i pe piata mondiali, se cere tot

mai insistent diversificarea productiei . apicole gi a derivatelor intr-o form5 largi de sorthenrte. As%%&in agricul- tura mdernil se lapreciazi insg, c5 va- loarea veniturilor indirecte realizate ca urmare a poleniz5rii culturilor agri- cole entomofile cu ajubrul *albinelor, poate fi estimat5 la un nivel de 10- 15 ori mai mare dwit valoarea produ- selor obtinute din apiculturi.

ierarhia celor mai iralo-

I

@ h condi$iile actude de cornba- tere chimicl a d8unZitorilor poate fi sporit numlrul farniliilor de albine

din $ara noastrl ? Fgrii indoialii c5

da, cu coconditia s5 se respecte preve- derile Ordinului comun nr. 76/01163/ 32 din 1980 a1 Ministerului Agri-

'culrturii,

Ministerului

Silviculturii

~i

respectiv Oomitetului 'pntru Proble- mele Consiliilor Populare, care stabi- lqte m5surile necesare pentru protec- . tia familiilor de albine fmpotriva in- ' toxicatiilor CU, pesticide. , ', \ Principalele prevederi ale acstui act normativ sint urm5toarele :

I. Interzicerea aplicirii tratamente- lor cu pesticide, cu exceptia celor ates- tate prin mentiunea de pe ambalajul lor c5 sint netoxice pentru albine, asu- pra culturilor ,agricole entomcdile, po- milor fructiferi sau principalelor spe-

+

cii

forestiere (saldm, tei) aflate in faza

de

inflorire, pram qi asupra arborilor

forestieri de aliniament aflati In pe- ri&a de exwdatie a manei. 2. Obligatima centrelor de protectie

a plantelor, precum qi unit5tilor agri- cole sau silvice de a executa tramen- teie fitmanitare in perioade de tirnp

c9t rnai scurte, care si dea posibilita-

tea apicultorlor s'5+ apere familiile de albine prin ilnchiderea stupilor. 3. Obligatia unitiitilor agricole qi sil- vice beneficiare de tratamente fitosa- nitare de a anun$a cu cel putin 5 zile inainte, consiliile populare din zon5,

despre xesk tratamente.

4. Obligatia consiliilor populare de a

anunta apkultorilor tratamentele fito-

(sanitare, cu cel putin 2 zile ainainte, sub sqnbtlurg de luare la cuno~tintb.

5. Obligatia deinsbrilor de stupi sii

anunte biroul, respectiv comitetul exe- cutiv a1 consiliului popular comunal, or5senesc sau municipal, dupb caz, pe teritoriul c5mia se afl5 stupina, asu- ora locul-ui de nmplasare a acesteia, perioada utiliz5rii vetrei de stupins, sediul sau adresa dletin5torului de fa- milii de albine la care pate fi anun-

tat in.cazull ulectuaii unm Wtamente fitosanitare.

Practicind apicultura se poate be neficia de anumite avantaje? Statul nostru mrdb nuimeroase avantaje ce- lm care practicb apiculbra, astfel mention5m pe cele mai importante :

- scutire de impzit asupra veni-. turiior realizate din creyterea albine- lor ;

- crdik pe termen lung pentru infiintarea .cji dezvoltarea. stupinelor ; -avansuri b8ne~tipentru produc-

tia apicola contractat6 ;

- resurse melifere repartizate gra-

ta;

- mijlola& de transport repartizate

cu prioritate pen:tru deplasarea Pn pa-

storal ;

- preluarea produselor apicole di- red de la skupinii, cu plata pe loc ; - veke pentru stdpine Pn folminti gratuia ;

. - plata pe bad de contract a ac- fiunii de polenimre cu albine a cultu- rilor agricole erutode ;

- asisbmM t~hnic5~i consultatii luridice grabuite ;\, - asigurarea aprovizioniirii cu unelte ji utilaje qicole, materiel biologic, medicamente; literaturi de speciali- tate etc., prin filialele judetene ale Asociatiei Cresciitorilor de Albine ;

- ambalaje pentru miere gratuit, cu titlu de impmut. Urmare demersurilor ficute de Co- mitetul Executiv al Asociatiei Crescb- torilor de Albine, Ministerul Muncii cu adresa nr. 66047 din 12 ianuarie 1981, face cunoxut c5 apicultorii, menzbrii Asociatiei Cresctitorilor de ALbine, care practicG apicultura ca ac- tivitate de bazii, i~idesfdgoarti activi- tatea organizat gi predau anual, pe bazii de contract, la fondul de stat produse apicole in valoare de cel pu- $in 15 000 lei,.se incadreazti in cate- goria persoanelor ocupate, care nu tau obliga$ia de a se inscrie la directiile judetene pentrU probleme de muncti $i ocrotiri-sociale, pentru a cere reparti- zarea in muncti. Atestarea prst5rii efective, cu ca- racter permanent, a activit5tii de fn- tretincre ~i exploatare a familiilor de albine, se face de Asociatia CrescZto- rilor de Alhine pfin filialele judetene ale acesteia.

Practicarea stupGritului presu-

pune acumularea unui bagaj de cu-

nostinte de specialitate ; cum se

obfine ele? Desigur. cl sint necesare unele cunqtinte pentru crevterea qi exploatarea familiilor de albine, cu- no~tintecare se cer arnplificat, 3i per- fectionalte continuu. La nivelul filialelor jodetene ale Asociatiei Crescbtoril~r de Albine se organizeazi in fiecare an cursuri de mas5 cu incep5torii ~i apicultorii avan- sati, cicluri de conferinte, instructaje ~i dmlonstratii pmctice apicole. La magazinele de aprovizionare $i desfa- cere ale Aso~iatieiCresc3torilor de Al- bine, de la nivelul filialelor judeten'e

pot

,

r

~i cercurilor apiwle cu gestiuqe, dori- torii pot ghi o ,garnil larg5 de tip5ri-

csm, bro~uri,planqe,

mnude, pliante qi alte materiale vi- zuale. De asernenea, se pot oferi api- cultorilor filme apicole documentare, diapozitive si alte materiale instruc- tiv-didactice. fn problemele principale de ogani- zare a apiculturii, de preg3tire a cadre- lor, generalidre a metodelor avan- sate de lucru, diversificarea productiei 'apicole $i atragwea de noi oameni ai muncii de diferite profesii, la practi- carea apiculturii, o contributie. deose- bit4 o are revista ~Apiculturain Ro- m%niau,editat5 de Asociava Cresc5to- rilor de Albine.

turi apicole :

Privit.5 sub aspect financiar, api- cultura este rentabilg? Ca qi in alte

domenii de adivitate, in apicultura modern5 s-a impus pregnant necesi- tatea rentabiiitgtii. Stupinele trebuie s5-si asigure rentabilitatea din produ- sele apicole directe cit rnai diversifi- cate : miere, ceari, polen, propolis etc. si api ptin actiunea de plenizare la care participti, apIicind in practica cu- rent5 metode de intretinere intensiv5, care pot fi realizate cu succes ~i de apicultorii matori. S+upul,acest model de viat5 $i mun- c5 organimt5, r5mine originea unor re- surse de mare bog3tie pentru s5n5tatea omului. Practicarea albinaritului inseamn3 sAn54ate, vigome, energie si totodats satisfactii de ordin material, apiculto- rii asigurindu-~ipentru familiile lor mierea si alte produse apicole, plot sii predea ~i fondul de stat importante cantit5ti de produse apicole, reusind astfel s5qi- rn5reasc5 ~i veqiturile in gospod5riile proprii. Creqterea albinelor, pe ling3 faptul c5 este productiv5, cunstituie o destin- dere activ5. Apioultura sensibilizeaz5 sufletul omenesc qi determinii o soli- daritate care dep-qte unele diferente de natur5 divers& Fmei qi b&rbati, ti- neri ~i virstmici, romgni, maghiari,

get-mani, se sirnlt infr4titi in mijbcul naturii prin acewi pasiune : stupih-i- tul. Ei coopereaz5, conlucreaz5 gi ac- tioneaz5 fn direqia unui ideal comun :

prop5qirea apiculturii.

'

Ce milrime trebaie sii. aib5 o stu- pin5 ca sZi fie rentabilg? Cu cit este

mai mare o stupin5,'sfnt mai mari re- zultatele. Cei ce sint 'in cimpul muncii pot s5 exploa*teze,in timpul liber, ln bune conditii, 25-40 farnilii de albme. Dar si 2-3 faanilii pot s5-i ladune gos- podarului cPteva zeci de kilograrne de miere asigurindu-i .consumul familial anual. , Conducerea de partid gi de stat a- cord3 o atentie deosebit5 apiculwrii, legislatia apicol5 prevazind mhuri concrete, printre care si scutim de impozit pe vehiturile realizate din crqterea albinelor. h pra noastr5 exists, deci, create toate conditiile pentru ca apiculkura, aceast5 ocupatie pl8cut5 ~i in acelasi timp productiv5, sii fie imbriitiyat5 de cft mai multi oa- meni ai muncii de diferite profesii si

vfrste. BUNA GOsPODAIURE A PA- TRIMONIULUI NATIONAL APICOL, . CRES'jEREA CONTINUA A NUMA- RULUI DE ALEINE, SPORIREA AN

DE

AN

A

PRODUCTIlLOR

AP'I-

COLE, DIVEXSIFICAREA PRODUSE- LOIk STUPULUI, CONSTITUIE TOT ATITEA SARCINI CE REVlTV DEO- .

POTRIVA TUTUROR APICULTORI- LOR ROMAN1 INDIFERENT DACA SfNT PROFESIONI$TI SAU AMA-

TORJ, indiferent de locul unde ei isi desfiiqoarii advitatea - In sturpinele sectorului de stat sau cooperatist ori in gospodiiriile personale. fndeplintrea intocmai a aqestnr loarcini este o4naltB -

indatorire cet&@neasd

pentru

CONSTANT AVUTIA NA'$'IoNALA'

APICULTORII VOR PUTEA RAS- PUNDE CORESPUNZ&l'OR GRIJII !$I fNDRUMARU PmJDlTE DE DE CARE SE BUCURA APICUL TURA NOASTRA DIN PARTEA WN- DUCERLI SUPERTOARE.

qi

patriatic5

c5 nmai astfel, SPORIND

,

SIhJTEZA UNOR EXPERIMENT~RI

PRlVlNDSECRETIA CERll DE GATRE ALBINE, PRODUCEREA $I EXTRAGEREA El iN STUPINA

--- r-=e--==2 = Rezultate ale cercetarii I-5s-

- -

-

~tiintifice

-

z=

3

=

 

-

----

-

=

--

-

-

\

-

---

-

. .

Ing. Ion MILOIU

~er",iciultehnic a1 A.C.A.

IMPORTANTA SPORIRII PRODUCPEI DE CEARA

Problwna sporirii produaiei de cear5 kebuie s5 constituie pentru apicultori o prmupare deosebit5, intrucit ceara de albine este m produs care are in- fluen@ determinat.5 fn economia api- ' col5. Ga prim aspect mentiongm necesita- tea bine cunoscut5 de c5tre apicultori de a inlocui fagurii din cuibul famili- ilor de albine dup5 crqterea unui nu- m5r oakare de generafii de puiet,' db oarece celulele lor se rniqoreaz5 p~in

ingrroqarea pe*ilor cu resturile inveli- qurilor nimfale. Pe de o parte, mic~o- rarea celulelor impiedic5 dezvoltarea normal5 a puietului, conducind in timp la degenerarea materialului biologic. Pe de alt5 parte, resturile riimase in celule de la fiecqe generatie de puiet

constituie un mediu de pgstrare

pindge a agentilor patogeni. ai diferi- telor boli ale albinelgr adulte si mai ales ale puietului. In acest sens, mijlocul principal pen- tru pistrarea sh5tG$ii albinelor il con-

~i r%-

stituie ,,igienizarea cuibului", prin in-

lgturarea fagurilor vechi. Se consider5 in general c5 pentru a inl5tura aceste neajunsuri, fagurii din cuib trebuie in- locuiti periodic cu faguri artificiali, in

complet5 a

.echipamentului de faguri ai cuibului sii fie terminat5 in doi sau eel mult trei ani, prin Inlocuirea anuaii a 59% sau 330Ia din numa1 total a1 fagurilor. Nu putini sPnt ins5 apiculbrii care sa- tin necesitatea inlocuirii anuale, in to- talitate, a fagurilor din cuibul fami- liilor de albine. In aceste conditii, con-

aSa fel, incit schipbarea

siderind c5 nuan2rul fagurilor rulati in cuib este Pn medie de 5-10 bucliti, re- zult.5 ca numai pentru inlocuirea fa- gurilor reforrnati este necesar5 o can- titate de cel putin 350-700 g de cear5 anual pentru fiecare familie ck albine. Ad5ug'ind qi necesarul de ceari pentru asigurarea fagurilor destinati roilor, nu ie greqeqte dad se consider3 c5 pen-

tru necesit6tile strfcte ale apiculturii este nevoie de o cantitate de circa 1 kg cearCi anml, pentru fiecare familie de albine.

Numai dup5 asigurarea acestor ne- voi se pate vorbi de acoperirea ce- rintelor din ce in ce -mai mari de war3 pentru indqstria chimic5, farmaceu- tic5, optic5, electronic8, siderurgic3, de pielirie etc. care cu greu pot inlocui ceara de albine cu produse vegetale * sau sintetice. -

Obtinerea productiei de ceara pentru aco- perirea tuturor acestor nevoi se face pe urrmitoarele c5i I

-. reformarea fagurilor invechici ?Si cu defecte ; - desciiplicirea fagurilor cu miere inainte de extruetie ; - intrebuintarea ramelor clliditoare ;

-

colectarea

diferitelor

constructii

suplimentare

de cearli din stupi ;

- recuperarea resturilor de cearc de

pe fundul

stupilor (a rumegusului).

cear5 a

preocupat qi prmupii in continuare pe mulG apicultori, intrucft nu sub toate aspectele qi Pn toate problemele pirerile sint unanime.

fn cele ce mead, dorim s5 abor-

diim

Problematica

productiei

de

citeva

din

aceste

aspecte, folo-'

':,

-

*.

diverse date 'din

. Gind

in , acest smp

literatura. de specialitate:

SUB ASPECT

BIOLOGIC. SI

FIZIOLOGIC

Producerea de ceari si clidirea fa- gurilor artificiali reprezint2 o cerintii vital5 a Samiliei de albine, ca rezultat a1 unui lung proces de adaptare a al- binelor melifere la conditiile de mediu, care se manifesti +i se transmit ca o insu~iireereditari, hot5nfoare pentru insi~iexistenta slpeciei. Particularita- tea biologic5 de alcituire specific5 a

" cuibului +i de clidire a.fagurilor

arti-

fidaLi este ~af;igw& de glandele ceri- fere ale albinelor melifere, a caror se-

cretie depinde de starea fiziologici ~i conditiile de mediu la momenbul res- pectiv. fnci ?in anul 1792, Huber a identi-

ficat prezenta glandelor cerifere ale al- binei si a constatat c5 albinele produc ceara in urma consumului de miere ~i

tot el a

familiilor de albine numai anurnite grupe de lucr5taar-e care prodw ceari:

Mai tirziu, in 1927, Rosch a demon- strat ci glandele cerifere se gisesc cel mai bine dezvoltate la albinele Care

au virsta cupins5 intre a 12-a zi qi la

18-a zi, cind iniiltimea celulelor cen- fere este de 53 anicroni, dupi care se mic~oreaz3la 19 mimni in ziua a 19-a ~i la 3 microni in ziua a 24-a. Glandele

stabilit ci existi in cadrul

cerifere ale albinelor bgtrine, chiar a- trofiate se pt regenera atunci cind lipsesc din stup albinele tinere si exist5

un deficit de fapi.

Din cele prezentate rnai sus rezulti

de

secretie a

sbrict legat2 de Yirst5, ci in functie de anumite necesitiiti ivite in colectivita-

fntr-u, succesiune

ci albinele desf5soar5

activitatea

cerii

nu

tea familiei de albine.

Mult timp in apiculturi au persistat p5reri confom ciirora productia mare

de ceari este in dekimentul $roduc@ei

de miere. In literatura de specialihte

mai veche se PlltSlnesc date, dup5 care, pentru a pwduce 1 kg de ceara albi-

'

nele

conshi

sau

chiar

20

kg

miere. 8-a demonstrat ins5 c5 valori- ficarea integral5 a potentidului fami- liilor de albine de a produce cear5 nu frineaz5 productia de miere ci din con- trii, aceste productii se stimuleazi reci- proc, secretia de cearg fiind o functie

fiziologici normal5 a albinelor tinere. La stabilirea echivalenfului .chimic- energetic dinGe miere si ceari, .s-a , constatat ci daci albinele ar consuma rniere nunmi'pentru a produce cear5, ar revmi pemtru fiecam kilogram de cearg o cantitate de 3,5-3,6 kg rniexe si o wremm cantitate de pisturB fKo-

valev, Nujdin, Poltev, Taranov, Tem-

nov, 1955). Problema sub acest aspect este fns5 mai complexi.

,

Consumul

pentru

face

de

miere

de

c5tre

urm5toarele

acfiuni :

albine

se

- me,ntinerea temperaturii wibului, precum +i a organismului albinei peste limila criticti ;

- asigurarea activitiifii musculare de care depinde deplasarea, zborul, des- fti~urareaprocesului de culegere a nec- tarului +i polenulzl, efectuarea altor activittifi specifice ;

- asigurarea circulafiei hemolimfei, functionarea sistemului nervos, a apa- ratului respirator ~i a altor acti'jitafi vitale penW organism ;

- desftiqrarea metabolismului ce- lular, respectiv a proceselor de sintezti, de termogenezti, de respiratie celularti ;

,vi

- asigurarea proceselor

de digestie

absorbtie a substan$elor nutritive;

- activitatea glandelor secretoare in vederea producerii enzimelor nece- sare pentru- o~ganism~i pentru prelu- crarea nectarului, producerea ltiptigo-' rului pentru hrana puietului ;i a dt- cii, producerea cerii ;i a veninului.

fn cadrul .acestui consum de ansam- blu .a1 prweselm vitale are loc sere-

tia de cearii gi cu cit procesele meta- bolice ale organismului hlbinelor' vor ,fi mai intense, cu atit gi secretia de cear2i va fi mai mare.

I

h acest cadrul este demn de amintit ~5 pe baza experientelor efect~tkde Wanov se ajunge la concluzia c5 in- siqirea de a produce cear5 qi de a creste lwve se manifest5 mai complet cPnd albinelor le esk dat5 posibilitatea s2 indeplineasc2 concomitent aceste funai. Excluderea uheia din ele nu duce la intensificarea celeilalte. Pe de alt.5 parte, A. Miilaiu qi V. Florea (1960) scot 36 evident2 core- latia direct pozitiv5 care exist5 intre productia de cear2 si productia de mie- re. Cu cit productia de miere, deci ac- tivitirtea de zbor de prelucrare a nec- tarului este mi mare, cu atit $ipro- ductia de cearii sporegte. fn acest scop, pentru a clarifica cum influenteazi secretia de cear5 qi cl5- direa fagurilor artificiali asupra acti- vit5tii de zbor a albinelor, G. F. Tara- nov (1955) la ~katiuneade apicultur5 din R. S. S. UcrainwnB a efectuat o experienv qi a constatat c5 prin cl5; direa fagurilor artificiali nu s-a redus zborul si activitdea albinelor pentru cules. - Rezultable experientelor mentionate sint corelate cu biologia productiei de cear5. In gereral, secretia dC cear5 este un produs fiziologic specific albinelor .care desfgqoar5 adivit2ti in stup, in special prelucrarea nectarului adus. Cu cit aceast5 cantitate de nectar ate. mai mare: cu atit mebabolismul dbi- nelor qi legat de aceasta functiile fi- ziologice, deci .qi secretia de cear5 sint mai intense.

CANTITATEA DE CEARA PE CARE

ALBINELE

PENTRU

0

SECRETA

CONSTRUIREA

\

$1

0

FOLOSESC

UNUI

FAGURE

Pentru cl5direa fagurilor albinele fo- loses partial qi ceara din fagurii arti- ficiali (Woytacki, 1953, Bayaeczuc, '1960) sau ceara roas5 din faguri (Dar- chen, 1958) in fun4ie de cantitatea de cear5 continut5 in acgtia. Cantitatea cea mai mare este asigumt3 de albine de ceara secretat3 de organisrnul lor.

.

I

H. Kettner (1959) a constatat c5 pen- tru cl5direa unei fee de fagure nor- mal, albinde mai adaug5 la fagurele artificial, 2,6 g cear5 pe dm2, apropiat cu datele lui Ambruster care indicg 3 g cear5 pe dm2, ceea ce calculat la fagurele tip %dant (420x270 mrn) ar insernna 33,9 g pe o fat& Gromisz gi Z. Zalewski (1965) au ar5- tat c5 in experienta Instiutului de po- miculturii Skierwierwici din Polonia, albinele au ad5ugat in rnedie 31,l g cear5 la o fa@ a foii de fagure artifi- cial tip Dadant. Cantitatea de ear2 ad5ugati de albine la foile experimen- tale a fost diferit5, hi func$ie de gro- simea foii $iputerea familiei de albine. Albinele au produs cantitatea maxim5 de cear5 la cl5direa fagurilor pe foi sufbtiri, 39,33 g, iw la clgdirea fagu- rilor pe foi groase cantitatea de cearii ad2ugati a fost redus5 la 22,53 g, re- utilizind in a& caz o parte din ceara fagurilor artificiali. G. F. Taranov (1959) precizeaz3 c5 adaosul de cear2 variazi pin3 la ma- ximum 41,96 g/fagm pe o singul'2 pa~te.

(1960) au

ar5tat c5 albinele, la clildirea unui fa-

gure artificial .pe arnbele fete, adaug5 in medie 70 g cear5. ,

A.

Mtilaiu

qi

V. Florea

,

,

CA~TITATEADE CEARA CARE SEOBWNE PRIN REFORMAREA FAGURILOR

'ln orice stupin&, una din principa- lele surse de materie prid de cear5 o constituie fagurii vechi. Din litera- tura de spedalitate se desprinde con- cluzia c5 nivelul cantitativ a1 ceffi, din-

tr-un fagure cMdit depinde de mi mulfi factori, dintre care cei mi im- portanfi sent :

- procedeul da extractie utilizat ;

- randamentul utilajului de extrac-

fie ;

-

vechimea fagurelui cllidit';

-

inillfirnea

(adincimea)

cslulelor

construite de albim ;

t

greutatea foii fagurelui artificial introdus in cuib pentru cllidit. Exemplific5m in acest sens cu citeva rezulltate owinub de diver~iautori :

-

Astfel, A. Mlilaiu ~i 9.\Florea (1960)

' au

ar5tat c5, un fagure complet cladit

pe ambele fete contine 170 g cear5. Z. Voiculescu (1969), folosind topi- tom1 cu aburi, obine 120-130 g cear5 dintr-un fagure STAS (415)< 260 mm). Folosind acelqi prodeceu; din fagurii de calitatea I-a (multietajat 415X 190 mm) obtine 97,5-114 g cear5, iar fagurii de calitatea 'I-a tip STAS (415x260 mm) oMine 157,7 cear5. Din observatiile pprii ca ~i din literatura de specialitate, autorul afirm5 cli un fagure, in care se cresc mai rnulte ge- neratii de albine, nu-si mOdific5 canti- tatea de ceara initial&ci nmai gredta- tea, ca umare a materiilor organice care se adaugii. C. Antonescu, inspirat de 'traditio- nala practic5 'romAneasc5 privind ex- traaia cerii din bo~tinade stuping, cu ajutorul teascurilor t5~5ne$ti, asigur5 obtinerea a dte 192-204 g cearil din- tr-un fagure' cu suprafata de circa 12 dm2.

V. ~lexandr~(1968) obtine cu aju- torul presei hidmulice tip STAS, 96 g cear5 de la un .fagure tip multietajat, isar prin procedeul de extrktie cu va- pori de apli, s-au obtinut 137 g de cear& dintr-un fagure tip Dadant.

fuictie

D.

Pop in

1964 obtine, In

de vechimea fagurilor reforma@, 146- 200 g ceSr5, cantitatea cea mai rrlic5 de cearg fiind obtinuta. din fagurii ve- chi de 4 ani, iar cantitatea cea mai

mare fiind o&inuta din fagurii vechi de pin5 la 1 an. fn 1970, prof. dr. E. Mure~an$i co:

laboratorii o&in de 'la un fagure tip Dadant 139 g cea3-8. Kovalev, Nujdin, Poltev, Taranov, Temnov (1955) arat2i c5 un fagure obi9- ,nuit din cuib contine 140-150 g cear5 cura,tZ.

Kopitev (J961) pustine &iun fagure cl5dit complet contine in medie 170 g cear5, iar la prelucrarea fagurilor cl5- diti fiecare fagure d5 140 g cearti, afar5 de 30 g war3 care ribnine in bov- tin% G. Kaseovski ~i A. H. ~igu&n(1962),

la

dintr-un fagure, au gasit c5 ceara obti- nut5 cre~tesirntitor cu sporirea nmi-

~i 10 prdri)

cerii

determinarea

randamentului

rului de pres5ri (3, 4, 5

,

,

~i in functie de calitatea fagurilor pre-

sati. Asffel, la presarea repetat2 de 3 ori, din fagurii de calitatea I-a $i a 111-a se obtin d& 145 g cear5 iar din fagurii nesortati, se obtine 111 g cear5 calitatea I-a. Randamentul cerii la ma- teria prim5 de calitatea a 111-a a fost la 4 pres5ri de 1250/0, la 5 pressri de

131,2%, iar la

10 pres3ri de

159,4@/0

fat2 de randmentul 'de 1000/0 la 3 pre- s5ri repetate. Din cele argtate mai sus rezult5 c5 datele obtinute de diveqi autori in- dic5 rezultate diferite, cantitatea de cear5 ohinutii din prelucrareq faguri- lor variind de la 96-100 g pIn8 la 190-200 g cear5 (~ichiar peste 200 g). Rezdtatele diferite h acelaqi dome- niu de cerc&re experimental2 obti- nute de diferiti aubri nu repre2int.G o contmdieie, intrudt ei au lucrat Pn conditii diferite $i dup3 metode dife- rite, fiecare rdtat puZlind fi just $i exact in conditiile date, astfel cB o ' piirere, un rezultat, nu-1 exclude auto- mat qi mecanic pe cellilalt. Trebuie g&ite acele c3i prin care s5 sporim necoritenit aceqst5 importantti productie a apiculturii, rentabilizbd fiecare stupin5 si f5cind sli creasc5 e- ficienta economic5 a activit5tii apimle. zmpirtant este ca fiecare apicultor din sectorul apiculturii de stat, cooperaliste sau cu stupinti particularti sli inteleagii cti producerea cerii de clitre albine nu diminueazti produeia de miere @ €6 aceastti capacitate productivli, acest po- tenGal fiziologic trebuie integral uti- li=ate.

FAMlLll PUTERNICEPENTRU-VALORIFfCAREACUCESULUI DE LA SALCiM

Ion DUMITRICA

Unul din culesurile de baz8 din tara noastrA este ~i salcimul care ocupii su- prafepe insemnate. El inflore~tela in- ceputul lunii mai $5 se prelunge~tein functie de condi$iile geografice $i pe- doclimatice, pin5 la sfir~itullunii iunie. Qalonarea perioadei de inflorire d8 posibilitate apicultorilor s8 walizeze in cadrul unui sezon apiml, dou5 sau chiar trei allesuri la salcim. 1mpo;tant este ci perioada de 'inflorire coincide cu perioada cind natca depune ma- ximum de ouii qi farniliile de albine sPnt dedvoltate. Este bine ca marea majoritate a api- cultorilor sB inteleag3 c8. familiile de a1bine tre%ufesc pregtitite- pent* west cules care este mai putin poluat pi firti toxicitate pentru albine. Mare grgeal5 fac unii apicultori care valorific5 nu- .mai ultimul mare cules din pra noas- tri, eel de la flmrea-soarelui. DacB in acest timp se fac tratamente *chimice saa culesul esk cornpromis, familiile de albine se pot reface cu greu *. Pentru a aveq familii de albine pu- ternice la culesul de la salcim am fost preocupat 4n permanent5 de a cunoa~te cft rnai multe hine ale acestor minu- nate gize. Am cules din experienta unor apicultmi in~injtat~,din experienta si cercetarile unor persoane cu renume din tara noastri sau de peste hotare, am studiat materiale de specialitate ~i nu-mi lipsqte revista ,,Apicultura en Romiinia" .cji revista ,,Romiinia Apii- ~026"incepind din mu1 1948. Apicultori cu renume, hrBnind albi- nele eu lapte, au mmunicat ci aceste colonii s-a\i dezvoltat mult mai repede.

Altii' au pus

seama f5inii de soia, altii pe seama

dezvoltarea' albinelor pe

* I. Ogradii In revista ,,Apicultura in.Ro- ansnia" nr. 211985.

gilbenwjului ~i albuqului de. ou, pe drojdia de bere inactivatii etc. De re- tinut este c5 in acqti inMuitori lip- sesc citeva elemente nutri~tiveesentiale care se giisesc in plenul natural qi deci riu pot servi drept inlocuitor, ci nu- rnai ca o completare a polendlui.

Personal am procedat pi procedez in felul urrn&tor:

- Dupi ce am completat: hrana pen- tru iernat atit calitativ cirt qi cantita- tiv, am in vedere citeva amgnunte, neajynsuri care se pot ivi iarna. Din tmnii, cind ordonez ramele cu hran5 in cuib, cu virfhl unui cutit, perforez sub speteaza rmnei, la 7-10 cm, un canal de mmunicare fntre albine, pe unde acgtea se pcxt deplasa de pe o - ram5 pe alta in zilele mai insorite ($ti- ind c5 in tirnpul imii se deplaseaz5 dupii krqan5 numai pe ramele unde au ghemul format, de jos in sus $i late- ral. C. L. Hristea, incB din 1948 fn ,,Rdnia Apicolii" pmciza importan@ perfortirii ramelor. Am in vedere s5 string cuiburile familiilor de albine pentru ierrrat, dar mai ales dup5 prima

primBvar8, ca spatiul dintre

diafragmB-peretele stupului 9 ultirna

ram8 s5 fie plin5 cu albini.

- Stimulez albhele incg din luna februarie, mai devreme 'sau ,mei tirziu in funeie de cpndi$iile climatice, in dou5 etape. Prima etap5 comt5 in ad- ministrarea de turte proteice la care adaug mai intii 25-50 g polen (recol- tat de albine), lapte praf 50 ,g,fain5 soia 50-75 g, drojdie de bere uscat5

revizie de

50 g

inactivatid prin fierbere 30 mi-

.

nute, un ou, zeam8 de ceapi7 25 g (o ceapa obi~uit5pentru fiecare kg de compozitie, dat8 prin r5zBtoama fins de buc8t5rie qi far2 s-o mai sborc, a- mesh pasta format3 in turte). Mai adaug un comprimat hidrazids pentru ' fiecare kilogam de turti, 750 g zahgr

I

1 farid sji mk3-e dt? ~aleb'neft trebuie.

Cohfinutul gwteic a1 hranei nu trebuie

- si depiqea&i lo%, procent care asi-

REZULTATE OB'FINUTE

.' . gurg eficienta corespunz5toax-e *. Aceste

proteice se administreaG de

400 g. A doua perioadi de stirnulare coin- cide cu inC5lzirea vrernii, cind albinele Sncep si aduci polen. Din experienp autorului - iau ca ghid Pnflorirea zarzirului - stimularea cu sirop de zahh trebuie inceppti cu doui sipthfni inaintea infloririi aces; tuia. La noi, zarzirul inflorqte' intre 1-23 aprilie, iar culesul salcimului din sudului Olteniei, la Apele Vli, in jude- Wl Dolj, cu 30 de zile mai tirziu de la inflorirea zarzirului. Deci, inceputul stimulgrii cu sirop are loc cu 45-50 zile mai devreme fati de infloritul sal- cimului. - Siropul de zahir il administrez diq doui in doui zik, cite 300-400 g

In 1984 am fost obligat ca inainte de inceputul eulesblui de la salcim I, in jurul datei de 15-18 mai si formez din cei 60 de $upi un numi7ir de 32 de roi prin stolonare, a 5 rarne fiecare. Familiile erau atit de dezvoltate c& albinele nu mai aveau lac in stupi. Dupi cum bine este cunoscut roii se formeazi numai dupe salcim I, pentru a nu diminua productia de miere dar prin stimularea sus mentionati fami- litle se dezvoltg mai tim~puriu,iar roii astfel fmma$i, cu dtci sau chi% botci, ajung familii pin5 la salcim I1 (fiind tot timpul in cules). Un alt exemplu, la acelaqi cules, in acela~ian 1984, farniJia de control de pe cintar, am lisat-o la puterea ini- tial5, pentru a cunoaqte adevirab se- cretie de nectar. Dupi 6 zile de la 4n- ceperea culesului (a scgzut), a Pnre- gistrat pe jumgtate fati de o familie martor de la un vecin apicultor. Am inkrvenit, am formit un roi pe 4 ra- me, am extras intreaga cantitate de miere, am disrtrus toate botcile formate, am adiugat 5 faguri artificiali, din care 3 1.a cellltrul cuibului. Acmst5 lucrare s-a fScut la orele iar la 12 familia activa de zor, ca pin5 seara si inre- gistreze 5 kg de nectar (dt familia

fast

bila

prim5vari

apiculturii,

cind

ploile, alternind

, .%' tultte

1,

-

2-3

ori pe

6

lung, in poeii de 300-

od'atg. fl prepar astfel : dou5 p5rti ceai medicinal qi o parte zahir ; ceaiul este 8

o infuzie cu precidere din xoinitg qi

ment5 de balti (cimbriqoru1 cerbilor). ,4daug 50-100 g lapte dulce pentru Tiecare litru de sirop, 25 g zeami de ~eapi.Ga medicamente, pentru fiecare familie folosesc 3 comprimak hidra- zidi fgrimate care se dau in trei re- prize si o fioli de sulfatizol (data in doui reprize pentru a nu fi prea amar siropul). -NU uit s5 adaug 1-2 g sare

- stimularea dureaz5 pin5 la in-

timpul

de limiie pentru fiqare litru de sirop. ' martor) iar a doua zi cantitatea de nec-

tar $5 se dubleze. Este adevirat cg a

deosebit de favors-

lipsit de cules, in perioadele reci cind

albinele nu ies citeva zile. cu zile calde si insorite, au stimulat

floritul pomilor ~i se reia in

mgsuri preventive de a combate

boliTe mai grave

cu micocidin qi teramicini (2,5 g tera-

micini la un flacon de 1 g de micoci- din). Medicmentele trebuie s5 fie ad- ministrate cu cel putin 2 sipthini mai devreme fat2 de inflorirea salcimului.

tratamente

A.

* ,,Sporirea productiei de miere" de ing.

Ceres,

Malaiu,

Editura

Bucure~ti, 1976.

secretia de n&ar $i au grabit albinele

s5 iasa la cules. Culesul

a durat 12 zile

fat. de 6-7, dar nectaruf era secretat numai de -floarea respectivi Si adunat de farnilii puternice, atit de puternice

intpa in frigurile roitului

c5

chiar qi in plin cples. tnsa cu masurl luate la timpul potrivit am inlgturat

aceste neajunsuri.

,

FORMAREA TlMPURlE A FAMlLIlLOR DE ALBlNE CU. MXTCI AJUTATOARE /N STUP1 ORlZONTALl

Ion CAPISIZU-DELABIRCA

Practica formgrii si folosirii farnili- ilor de albine cu mitci ajutiitoare, se impune din ce fin ce mai imperios, pe rn5sur6 ce posibilitgtile unor culesuri de intretinere tirzii se restring, atrii- gind dupil sine stagnarea dezvoltgrii farniliilor de albine. c Cu toate mZisurile de stirnulare pe care le-am aplicat la sfir~itulverii, ne- fiind mulwit de starea farniliilqr mele de albine la intrarea in iarnH, am inceput s5 aplic acest procedeu, iar re- zultatele'au fost dintre cele mai bune. Am x$ionat in felul miitor :

AMENAJAREA STUPULUI

1

h stupul orizontal de 22 de rame,

am organizat cu ajutorul diafragmei etanw iniilme, un compa'rtiment de 6 rame in partea urdini!jului~micqi a ce- lui superior a1 stupului, compartiment ctiruia i-am fiicut podisor propriu, pen- tru o perfect6 izolare a elo or douii fa- milii. In predabil am vopsit in altii culoare partea stupului cu comparti- rnentul rnic, pentru a elimina orice risc in dezorientarea miitcii sau la inapo- ierea din zbrul de imperechere. In diafragma etanq5 iniilptii (fig. I), am practicat la 5 cm de speteaza su- perioar5 ~i 1~ mijloc, un 'orificiu cu diamdrul de 2 cm, care se poate in- chide si deschide cu ajutorul unui ci-

cuisor,

orificiu necesar la unif icarea celor

douii familii. In mi~loculdiafragmei, am decupat o fereastrii de, 10x20 cm peste care

pike1 de

tablg,

prins Pntr-un

am aplimt pl~sidin sirrnii de o parte si de alta, ifereask3 ce este necesarg, la unifirmiza?ea mirbsului, condiGe obligatorie in unificarea familiilor. Diafragma am mai in6lpt-o cu 2 crn, cu ajutorul unei speteze, ce ajutA la separarea wlor douii podivoare. De ase- . menea mmai rfixaSt3 fi~iide cauciuc - dou5 latemle qi una inferioarii - ce aderii perfect la perevi ~i fundul stupului, astfel rmlizind o etan~eitate ~i o fixare pen€&.

Pe tirnpul culesului timpuriu, la ra- pi@, cind (in sudul Prii) familia de albine eite in dezvoltare explozivii,

Fig.

1. Diafragmd

iniiltatd

pentru

fomarea

familiilor cu matcLi ajutdtoare En stupi orG zontali : I - $LpcB neoesara separarii celor

dou5 podi~oare; 2 - orificiu pentru unifi- care ; 3 - dplIcel de tab15 ; 4 - sit& pen- tru Uniformizarea mirosului ; 5 - fl$ie cau- ciuc lateral& ce ader5 la peretii laterali ; 6 - fT$ie cauciuc ihferioarh ce aderg 'la fundul stupului.