Sunteți pe pagina 1din 34

0

cerintli prioritarli a /acestei perioade:

rt

Ing: Ion RECEANU

Mares majoritate a cresc5torilor de albine au depus, cum era si firesc, eforturi tot mai sustinute pentru men- tinerea in stupine a unor farnilii puter- nice, sgn5toase ~i productive in scopul ob+inerii unor recolte bogate de miere ~i alte produse apicole. 0 grij5 deose- bit5 a fost acordatii, desigur, formiirii populatiilor dc albine pentru iarn5 si indeosebi pentru intregirea rezervelor de hran5 necesare in sezonul rece, prin folosirea fagurilor cu miere stocati a- nume in acest scop qi a celor ce au prisosit in cuiburile unor familii dc albine deosebit de productive ca ~i ' prin hraniri de cmpletare a rezerve- lor. Cu toate acestea, ca urmare a lipsci culesurilor de intretinere si efectu5rii necorespunzgtoare a unor lucriiri Pn pe- rioada de toamng mai sint situatii in care unele familii de albite au riimas slabe ca putere ~i cu rezerve insufici- ente. Aceste familii nu vor putea ierna in bune conditii existind chiar riscul pieirii lor.

Pentru a preintimpina

inregistrarea

de pierderi din aceste cauze, se impune

efectuarea

umiitoarelor lucriiri :

- verificarea finalti temeinicii a st&- rii tutdror familiilor de albine de pre- ferat intr-o zi mai caldii ~i insorit5 pentru a stabili ~i nota in fi~eleindi- viduale ale ack?stora, pterea lor (nu- miirul de faguri ocupali compact cu albine) ~i indeosebi cantitatea de pro- vizii din fagurii ocupati de albine (ghemul de iernare); - adoptarea de mtisuri din cele mi eficlente pentru protectia stupi- lor cu albine pe durata iernii si in pri- mu1 find flentru iernarea fGr?i pier- deri a tuturor familiilor de albine slab dezvoltate.

Stabilirea stlrii tuturor familiilor de albine se realizeazii in urma reviziei amintite, care se poate efectua fugiiiv de un stupar priceput, indiferent de starca vremii. Trebuie acordat5 o aten- tie deosebit5 procuririi materialelor necesare protejgrii stupinelor contra

curentilor

de aer ~i a'vinturilor

predominante (tulpini de floarea-soare- lui, coceni de porumb.inalti, stuf, tres- tie etc.), intrucilt confectionarea perde- lelor de protectie reprezinta o rucrare specific5 lunii noiembrie.

reci

IV~fi folosit5 orice zi bun5 de lucru

conditiilor

necesare iern5rii c~respunz5toeit.ea tu- tuturor familiilor de albine care ocup5

in stupin5 pentru crearea

fiecare mhi putin de 5-6 faguri de mA- rimea ramei standard.

\

.

Pentru aceasta se procedeaz;

la :

.

- introducerea unei familii sla'be a- ZZturi de .o jamilie normalii, intrqtinutb intr-un stup orizontal ; - introducerea a cite doud sau mai multe familii slabe intr-un s'tup ori- zontal ; - introducerea a cite doud sau mai nzulte famitii slabe intr-un corp cle stup de tip vertical, cqezat decrsu~a corpului de stup, tot de tip vertical, in. , care se gtise~te~i va ierna o familie

nofvial2i.

Lucrarea se execuk5 dup5 apropie- rea treptat5 a stupilor respectivi, atunci cind albinele f~iriiresc zborurile. Pen- tru a se preintimpina riitgcirea albine- lor in zborurile ulterioare, se aplicg despzrtituri pe scindurile de zbor CO- mune. Cu prilejyl restructur5rii cui- burilor se va proceda la strimtorarea acestora la numirul de faguri ocupafi compact de albine ~i pe cit este posibil, la inlocuirea .fagurilor ce au cantitiiti - reduse de miere, cu alti faguri care au

mai multi miere si in majoritate cipi- citi. 0 atentie deosebiti se impune prein- tmpi65rii trecerii albinelor intretinute in stupi de tip orizontal gau de tip ver- tical cu un singur corp, dintr-un com- partiment in altul, fapt care ar duce inevitabil la pierderea de mitci. De aceea, diafragmele care le separi se fi- xeazi intre ~ipculi@(pe fundul $i pe- retii laterali ai stupului) iar partea su- perioari a lor trebuie si se giseasc5 la nivelul superior a1 scindurelelor de po- di~or. Familiile de albine care ocupi mai putin de 3 faguri de mirimea ramei standard (435 )< 300 mm) trebuie unifi- cate, folosind una din metodele care pot fi aplicate cu u~urintide oricare apicultol-, iar mitcile devenite disponi- bile vor fi pistrate la rezerva stupinei. La sfirsitul lucr5rii vor rezulta, f5r5 in- doial5, faguri cu putini miere cipiciti sau nec5picit2. fn timp ce primii fa- guri vor putea fi pistrati la rezerva stupinei ~i folositi cu mul! succes in prim5vara urmitoare-pentru completa- rea rezervelor de hrani in cuiburile unor familii de albine etc., in vederea refacerii efectivului de familii de al- bine, mierea nec5piciti trebuie extras5 ~i pistrat5 la rezerva stupinei, in vase ctr~~eticinchise (pentru uz apicol in prim5vara urmitoare sau pentru valo- rificare).

fn urma executirii lucririlor men- , tionate, stupii care adipostesc familii de albine slabe pot ierna in aer liber, pe vetrele unde s-au gisit la sfir~itul toamnei. b zonele bintuite de vinturi si de curenti reci de aer, in localitlitile din nordul tsrfi, unde iernile sint de obicei mai aspre,- se recornand5 ca stu- pii in care ierneaza familii de albine slabe si fie introdu~iin adilposturi in- terioare. Un asemenea adipost 1 poate constitui orice incapere unde poate fi asigurati o lini~tedesivir~it3pentru albine, primenirea aerului, mentinerea unei temperaturi ~i umiditati constahte (0-2°C sau cel mult 4OC, iar umidi; tatea intre limitele 75-85%). Introducerea stupilor cu asemenea familii in ad5posturile interioare se face fir5 a deranja albinele, pe la sfir- ~itullunii noiembrie sau inceputul lu- nii decembrie, cind temperatura a sci- zut sub 0°C ~i nu rnai sint sperante de imbunit5$re a vremii. Din cele ar5tate se pot desprinde unele posibilititi pentru iernarea fliri pierderi a tuturor. familiilor de albine din stupinele apicult&lor incepgtori. Realizarea in fapt a acestor posibili- t5ti depinde de fiecare apicultor, de priceperea -si indemharea cu care el actioneazri in func+e de- situava con- cretri a fiecirei familii.

Citeva preciziri utile in legztura' cu

Constantin MIU

Pentru a avea o bun5 dezvoltare a

- 2,3 kg

miere (2 borcane) ;

 

familiilor de albine este necesar si se

- 10 kg zahiir pudrd (apifort) ;

asigure rezerve suficiente de miere ~i

- 2-4

kg polen (pistfat in ames-

p5stur5. Acestea se asigur5 din peri- oada culesurilor principale, prip me-

tec cu zahir pudri in proportie de 2 p5rti polen la o parte zah5r) ;

-

todele cunoscute ~i descrise in litera-

Turtele proteice

se prepar2

astfel :

tura de specialitate.

-

se

inc5lze~te mierea

c'u

ceaiul

Stupiritul modern trebuie practicat- folosind nu nulmai hrgnirile glucidice

htr-un vas mare pin5 se lichefiaz5 si se amestec5 bine ;

ci si hriniri bogate in proteine care si

dea familiei de albine vigoarea sufi- cient5 necesar5 participirii la toate

culesurile,

(pomii fructiferi). Vom aminti, in ordine cronologic5, perioadele si modul de administrare a hranei mentionate de reputatul api- cultor Nicolae Bdrbulescu din Bucu- re~ti,intr-o ~edin* de pregitire a api- cultorilor din sectorul 6.

timpurii

inclusiv

la

cele

Separat de hrana de baz5 a f,ieciirei familii de albine, o hrfinire principali pe timp de iarnil Q constituie cea cu turte proteice, care se administreazii numa; fmfliilor puternice care ocup5 8 rame cu albine. Turtele proteice se

introduc in

stup in jurul datei dg 15

ianuarie si nurnai dupii tln zbor de curitire de amploare. In felul acesta se asigur5 o hrinire tibmpurie $i ca ur- mare o dezvoltare rapids. Turtele pro- teice se asaz5 cu fats. fiirii hirtie in jos pe rame,-avind grijii sH se Pnliiture

albinele pentru a nu le strivi. Este bine ca aceste turte. sfi se introducfi pe o rami cu gratie Hanemann, peste care

se pune o folie de polietilenil. Astfel,

albinele au acces uqor la turte ~i prin folia de polietileni se pate>urmHri u$or consumul, ridicind fgri zgomot podi~orul,pentru 2-3 secunde.

ne

ceai de

pelin foarte concentrat ;

Pentru

obtinerea

(un

turtelor proteice

trebuie :

-

800

ml

borcan) de

-se

introduce zah5rul in mod pro-

gresiv si se amesteci pin; se dizolvfi

$i se omogenizeazi ;

- se intrerupe focul ~i se introduce polenul amGStecind pin5 se omogeni- zeaz5 bine ;

- se toarnii compozitia in forme construite de noi, de dimensiunile unei coli de hirtie, forme avind gro- simea de 10-12 mm 5

- dup5 aproximativ 20-25 minute, turtele se ricesc si se pot impacheta si pune la pistrat pin2 la folosire.

0

turti

astfel

realizati

cint5re~te

1,l-1,2

kg si se poate administra cite

una sau chi'ar dou5 buciti daci fami- lia este bine dezvoltati. De reguli, aceste doui turte se con- sum5 in 18-30 zile in functie de pu- terea familiei ~i de alti factori legati de rezervele existente anterior ca ~i de calitgtile acestora. S-au exprimat piireri ci o turt5 rea- lizati la rece, adid fir5 inc8lzirea

mierii, ar fi mai corespunziitoare. Din experientele efectuate in aceea~ifami- lie si in famiYi diferite a rezultat ci turtele proteice realizate prin metoda ar5tat5 mai shs (prin incazire), sint mult mai bine apreciate si mult mai repede consumate de albine. Tot in timpul iernii facem hriniri de completare cu zahir candi. Aceass hr2nire poate incepe in jurul datei de

<

.

I

8

,

,

.

1 februarie $i ie aplicH

cel mult de

I

douii ori.

A

si\ TRECEM LA VER~F~CA~EA

Stim c8 dezvoltarea cuibului se face i numai in miisura in care intr8 in stup

o

rea euleului de prim8var8 se proce- deaz5 la hrinirea de stimulare. Com- ! pozitia siropului este de regulii 1 : 1, !

hranii nous. De aceea, in apropie- !

$I SELECTIONAREA ' FMILIILOR DE - ALBINE FOARTE PRODUCTIVE

Petrn NEACSU %

.

,

,

!

constituitii din o parte ceai de plante ! medicinale (suniitoare, muvetel, coada ! soricelului, giilbenele sau pelin, mentii) ,

si

o parte de zahiir. Siropul astfel, pre- i

giitit se pune in cantit8ti mici in hr8-

nitorul uluc, in jgheabul ramei hril- I-pinelor din veciniitatea noastrii ~i stiim

nitoare sau direct in celulele fagurilor de vorbg cu apioultorii constat5m ci centrali, din ,apropierea cuibultii, la ! majoritatea au in stupina lor familii

interval de 1-2 vreme, pin3 la

pomii fructiferi, cind familiile de al-

bine trebuie si ajungii cit mai aproa- ! buiesc ajutate cu hrana nemari pen-

! milii care nu produc nimic ~i care tre-

aparitia culesului la ! mijlwii ~i mici iar in 'unele cazuri fa-

zile in functie de ! de albine iru productii de miere mari,

~actiarunc8m o privire asupra stu-

pe de maximum de dezvoltare.

~e

poate

oferi

spre

hriinire

diluats cu

din cele amintite mai sus.

ceai

de plante

Prin

hriinitii

, tru iernare. Astfel de apicultori, tinind de multe

miere t

medicillale i ori pe vatri familii de albine nepro-

si

4

aduc pagube ~i celorlalti a~icultoridin

poate ! jur, prin aceea cg trintorii de proas%

ductive, se multdmesc 'cu recolte de

prelucrareq acestei hrane, albi- ! citeva kilograme de miere pe sezon. Ei

nele se supraalimenteaz8, iar matca

este mai abundent

depune un numar sporit de OU~.Ast- ! cal\tate din stupinele lor se impere-

fel, puternic dezvoltatii, familia de q- t chehzii cu mi.tci de bung calitate ~i de

bine poate

deplin

de la sal: ! fiilor la Fare li s-a di~batmatea-

cim. Uneori, cind culesul din livezi ! patoriti acestei situatii trebuie s5

este foarte bun, se pate realiza chiar 4 ; trecem tionarea imediat fsmiliilor la verificarea de albine. si pentru selec- miere marfii ~i polen vi pot fi crescuti aceask este nevoie si cunoqtem ca-

cu

faguri artificiali.

la pobii fructiferi ca ~i eel

tialorifica intens ~i tit mai ! cele mai mulk ori se transmit prin

culesul de nectar ~i polen de ! miitci insu~irilelor nevaloroase fami-

! racteristicile

! productii mari, cu calitiiti

farniliilor

de

albine

,*o+*+-+(b.~*+o+i**+o+o+o+*+***+o+~! din care si lugm

!

!

!

!

!

!

APICULTORI I

Valorif icatp reziduurile de

!

! !

!

reformafi prin filialele Aso-

! ciafiei Crescarorilor de Al-

bine.

f +-+-.-+~+-+-+-+-+~.e+-+-+~.~.*.

"

i!

superioare,

reproducg-

cel ne-

tor femel pentru a-1 inlo,cui corespunziitor.

Cum

recunoa~tem familiile

Ele

aproape

sint 'acelea

! ! respunzZitoare ?

,! consumii

neco-

care

tot nectarul cules,

ceara (bo~tina) ~ifaguGi ! 4 ; puiet. pentru La cresterea controlul unei periodic, cantitgti la mari aceste de

!. familii gasim un numir

!

! ! ! ! !

6

5-25

mare de rame

! cu puiet compact, intre rame, indesite,

o mare cantitate de albine care nu lu-

creazii iar rarnele cu puiet nu au co-

ronite de miere ci numai cite

de

mm la partea de deasupra

o fi~ie-

puietului. In afar5 de, htitatea d& miere' din ooroni*, la culesul mare aceste albine &pun pe prima ~i ultima

ram5

plindu-le.

trag pe 7-9 rake lasind in urm5 ra- mele goale, iar En cuib cu tot cu rame au 5-6 kg miere, insuficientii pentru iernare. Apicultorul nu pate recolta nimic si pe deasupra este nevoit s3 le ajute cu miere de la celelalte Iamilii, in'speranta unor recolte in anul ur- m8tor. Aceste farnilii pot face si un num5r mare,de botci fiind qi roitoare, iar uneori irascibile. La stupii orizon- tali depun 12-15 rame cu puiet corn-- pact, iar la stupii cu caturi m5tcile ,depun,puiet compact pe toate ramele si numai o f.isie foarte mica de miere deasupra puietului.

cantitali

cle miere,

une~rium-

Spre t6arnn5 albinele se re-

pro-

ductive sint acelea care lucreaz5 echi-

librat,

In

schimb, familiile

adic5

de albine

cind

in 'perioada

depun

puiet au grijii s5-si asigrure hrana, de-

punind puietul la mijlocul rarnei pin3 jos, iar deasupra acestuia formeazri co- ronite rm rniere cu l5timea de 6-12 cm, formind uneori un semicerc in ju- rul puietului. In cazul cind nu este cules, deasupra puietului lasi loc pen- tru coronite, unde depun cantititi mici de miere pin5 la ivirea culesului de nectar, ,cind urnplu coroniple. La stupii verticali depun 7-8 rame cu puiet jos, iar la cat depun miere ; la cei orizontali 8-l0,rame puiet, iar la stupii supraetajati tlepun puiet la baz5 qi primul cat, iar la caturile ur- matoare depun miere, rareori depun puiet ~i la a1 treilea cat.

In tikpul culesului majoritatea al-

_ binelor din stupi pleac: la dies iar pe ramele cu puiet si intre rame riimin foarte putine albine, comparativ cu fa- miliile neproductive. Se observi o ac- tivitate intens5 de zbm la urdini~si Ge ramele unde depun nectarul. Aceste familii sint neroitoare, iar pen- tru schimbarea linkjtit.5 a m5tcilor fac 1-5 botci. Deci, nu avem probleme ,cu roitul oa la familiile neproductive si roitoare, iir schimbarea mBtcilor se

I

\

face liatit, de cite ori au nevoie, pe- riodic, o dat2 la 3-4 ani. Personal nu. intervin in asemenea situatii, deoa- rece albinele iqi aleg matca cea mai - bunk Sint rezistente la boli, nu in- tea@, ies la zbor la cules' chiar pe ' timp ceva mai r5coros. In functie de climat ~i-flol.5 dau productii mari de 25-60 kg rniere intr-un sezon, iar cui- bul pentru iernare este bine organizat cu hran5 suficient6 15-25 kg, ier- narea decurgincl in bune conditii cu mortalitate mics de albine. Din astfel de familii fac Pnmultiri sau iau mate- rial pentru indreptarea celor nepro- dudive, folosind mai multe metede din care red5m mai jos cfteva :

@ urm5resc cind fac botci una din- tre aceste familii bune, le recoltez $i le asez cu capac protector de sit: pe una din ramele cu puiet din mijlocul "cuibului familiei neprodudive. Binein- teles ci inainG cu 6-12 ore orfanizez'

familia respectiv:.

fagurele, vor intra sub capac, vor in- griji botca si vor dirija matca pentru

'Albinele vor roade

a ie~ide sub 'mpacul.de sit2 ;

mijlocul

cuibului o ram5 cu ou& proaspete de

@ dup5

orfanizare

duc

in

,

.

,

\

'

'

o hi, f5rii albine, crescut5 special in rfamilia donatoare. Dupi 5-6 zile tai botcile facute pe celelalte rame, iar in . cazul cind familiile fac mai multe botci pe i-ama introduss, putem folosi aceste botci la indreptarea altor fa.milii sau la formarka de nuclee ; 0 in cazul existentei unor m3tci de rezerv5 de la stupii buni, orfanizez fa- milia nep~uotiv5qi introduc mah in CUSC:, in rnijloc!ul cuibului si o las . amlo pin5 dnd albinele o vw elibera';

o data cu organizarea familiei se

.scot citeva

,

\

rame far5

puiet

dintr-un

,

ca$t a1 shqmlui, itw dup3 6-12

ore, ; 0 tntrebare $1 un clspuns:

pe inserate, adaug o ram5 cu rniere ; kngi vechka farnilie, apoi introduc un f

hucleu cu matca tingri .tji ceva puiet, i C~NDPOT DEVENI AaRESIVE

qezind ramele nucleului in ordine, 4 aliituri de rama cu miere ; dac3 trebuie indreptate mai multe !

multe !

!

farnilii pentru a obtim ,bOtci mai

gi mai timpuriu, aplic

lente intr-un stup de 7-8 rame pen- !

ALBINELE NOASTRE . BL~NDE?.

'

Ing. Stoica Horia BASARAB

,

hr5niri stimu- !

puiet

gata

de

qi ne-

tru cregterea urgent3 de puiet, apoi in- +

troduc

eclozionare' fAr3 dbine , pe ele. In + gazinu a publicat

! culoas5 de alffel, cu un apicultor din

acest fel albinile, indesindu-le

maiavind unde lucra, degi familia este + cu un de

neroditsare va trage botci .pentru i tografiei arati ci printr-o seleqie in-

schimbirea dtcii, pe care le folo- ; delungat3 s-a obtinut intre graniele mai inainte. i tgrii ~~oastre0 l'opulatie .de albine

e,

+

+ +

!

1-2

rame cu

Jn luna februarie 1986 revista ,Ma-

0 fotog'rafie, specta-

Tirgu Mure$, care avea fats acoperita

albine

comentariul

fo-

sesc aqa cum am

Ridic diafragma pe care am pus-o pen- ! best pe apicultor.

tru strimtorarea cuibului gi adaug prin !

blinde,

care il cunosc ~i chiar

$1 iu-

,-,aorice m5sura de precautie, a-

sprgerea cuibului rame pentru corn- ! tunci cind se lucreazi cu ele, ar fi de

pletarea stupului. In cakl cind nu avem familii de ca-

litate pr~rimmstci de la asociatie + mai multi ani consider ci acest mod

sau de'la cre&tori de mitci verificaii.! de a pune ~roblemaeste nu numai

eronat ci gi dlun3tor. AS vrea si fiu

bine fnteles. Iubesc albinele gi apre- cil0r trebuie SS aVem grjji S; cregkm , ciez deosebit de rnulf modul lor de

cei via@, 'organizarea, hirnicia, cur9tenia.

la. timp

mai bus, introducindu-le rame cu ce- ; Dar a crede cA-albina pate ~5-1cu-

lule de trintori. lndreptarea familiilor de'albine

care se im-

+ Sint cazuri in cane apicultorul, ,care tie

! prisos.

2 Dintr-o expkrienti personali de

e

!

!

Imprecherea

trintori

a

multi din stupii

; noascli pe apicultor, e o prim5 gre~ali.

t

,lucread cu

f creazi in stupin5 firs a fi prea des fn-

! tepat.

Ass

se

fntimpli

de reguli in

e timpul

; tar,

existentei

vremea

ctnd

unui

este

cules de nec-

caldH Si

fer;

productive sau putin productive se ! brac3 in culori deschise, evit2 mirosul

la 15 mai la 1 august cu re- ! de parfum, transpirave, alcool etc., lu-

face de

zultate bune. Dac5 in stupinele noastre vom avea

numai

si

foarte bune, productia de miere marf2 : dnt.

ar creqte eel putin cu 35'/0, fat3 de i

productia medie actual2 care este ; tul si periatul fagurilor cu miere si

destul de modest; raportind-0 la flo- chiar la simplul control, cind timpul

! este noros ~i,cu vint sau seara, dyp2

.- ! apusul soarelui. Uneori albinele atac2

Lucrurile se schimb5 ins5 ta scutura-

ne-

familii

cu productii

bune

ra ~i climatul din tara noastr5. ln concluzie trebuie si ajutem apl-

.cultorii

cu

ajutindu-ne

~rductiimici. de noi.

pe

in grup Si dup5 ce rau inceput si in-

miere, ! tepe, excitate de mirosul veninului, i~i

+ infig acele

in

aceeaqi zon5. fn astfel

de situaiji es\e bine s5 se inchid5 stu- pul gi s5 se reia lucrul En stupin5 dup5 o zi sau doui, intr-o zi senini qi

calm3.

Jn privinta .dragostei pentru apicul- torh, aceasta nu exist5 ~i nici .nu poate exista, tinind cont -c5 vara o albin2 tr2- ie~tedoar 30-40 de zile in medie, ie-

- sind la zbor dup5 circa 12 zile. Se tie c5 cele mai agsesive sint' culegitoarele, atunci cind nu g5sesc nimic dulce in

natur5.

atunci intrebarea :

,Cum e cu povestea din fotografie ?" Da, e -reali, ins5 valabil5 numai pentru roii naturali, care inciircati pin5 la re- fuz cu miere, cear5, propolis, ',,uitsU s5 rnai intepe, albinele fiind intr-o ade- virati euforie qi putind greu s2-gi fn- doaie abdomenul. Totu~i am vkut persoane intepate la' ochi, nas, buze, de albinele unui roi natural, persoane care abia au sc5pat cu via@.

Se poate

pune

Ce

conclyii

s-ar

putea

des)rinde

din cele de mai sus ? In primul rind trebuie s5 nu se uite niciodati ci blinda albin5 carpatina poate deveni agresivi. De aceea, utili- zarea m5stii este indicat5, afumgtorul trebuie si fie qi el la indemin5. ,Tre-

buie qtiut ci intep3turile de albine sint'

A fost

suficienta o intep5tur5 In ureche 9 un copil de 12 ani, voinic qi s5n3tos a -murit fn drum spre dispensar. lnte,- pitura la ochi pate determina pierde- rea definitivii a acestuia. Dedsebit de dureroase gi cu grave consecinte pot fi inFp5turile in limb& qi irP buze. Este bine ca apicultorul ~i persoa- nele alergice ,la aceste intepMuri s5 aib3 totdeauna la indernml un flacon cu medicamente , antialergice? (Fenira- min sau Prednison), pentru a preveni in caz de intepaturi gocul anafilactic

care pate in unele cazuri s5 fie foarte grav sau chiar fatal. Apicultorul incepgtor trebuie si inT vete de la cursuri, de la altii cu ex-

periculoase indeosebi la cap.

perient5 gi din c5rNe de specialitate, cum se lucreaz5 cu albinele, s5 faci mi~5rilente qi continui, s5 nu scape sau si trir&easc3 ramele. Dac5 un stup este de regul5 agresiv cind ceilalti sint lini~titi,ori constructia podi~oruluieste defectuoas3 ~i strive~te albinele, ori matca ar trebui inlocuiti pentru ca no- ile generatii de lucritoare si moqte- neasc5 o linie genetic5 ameliorat2, in ceea ce privegte agresivitatea redus5. Uneori albinele sint deranjate de animalele ~i p5s5rile de curte. Am avut un caz in care la aproximativ

3

m

de un

stup era intr-un

cotet din

sirm un curcan. In timpul cercetgrii botcilor de roire care ap5ruser5, un gbem de albine s-au repezit la*curcm qi 1-au intepat cu zecile. A trebuit s5 fie imediat sacrificat, altfel ar fi fost prea tirziu. (Ciinii gi caii sint atacaq des datorit.5 mirosului ior iritant pen- (tru albin;). 6iqt deci de acord c5 uneori albi- nele noas'tre sint blinde, dar s5 nu ne . culc5m pe-o ureche in ceea ce priveqte misurile de protectie a muncii nece- sare in'aceasti activitate.

'

N.R. Fotografia 'ap5ruEi In revista ,,Mags- zin" la care se refer5 autorul la Incepu- tul articolului ne-a fost trimis5 $i nous. Nu ,am publicat-o tocmai din consideren- tul cB imaginea reprezint5 un caz particu- lar de comportament a1 albinelor unui roi, far5 caracteristici care sB confere un clt de mic grad de generalizare.

be

altfel,

asemenea

fotografii

mai

mult

sau mai putin, spectaculoase 'spar uneori In

di*erse

publicatii

mai ales din str5ingtate.

Ele ilustreazg,

a$a cum subliniazg

$i au-

torul articolului, comportamentul specific a1 albinelor ce forrnek roidl h momentul respectiv, uneori In imagini dintre cele ~noi inedite ~i lntr-adevBr spectaculoase.

$1 SPORURI LA FAMI6111 E DE A1 BINE

Ing. Stefan .POPESCU

/

Pasiunea pentru cregterea albipelor genereazg, deseori, printre stupari, ati-

tudini diferite fat3 de una $i aceea~iproblem% cu caracter apicol. Bazat ins& ge

o indelungatii experients apicolg am avut $i am $i tn prezent prilejul sii constat

ci4 toti stuparii, f%r5exceptie, spre meritul loh. imposibil de contestat, au o pozitie .

hanimg $i atitudine uni&% cu privire la avantajele familiilor de albine puter- nice, cu precgdere fnaintea culesurilor principale. Si totu~ila nivelul stupinelor mai exist&,in& familii de albine care in con- ditii de clim5 identice $i in acela71 bazin melifer, realizeazii productii de miere mad5 ce contrasteazs net cu cele obtinute de c?itre,familiile puternice. Care este cauza ? De$i cauzele sint multe, totu$i exist& certitudinea cii una din cauzele principale constg, ln metodele diferentiate de cre~tere$i intrctinere a familiilor

de albine, respectiv in insuficienta cunoagtere $i respectare a principiilor biologice

$i fiziologice care caracterizeaz5 viata albinelor.

,

i.

En insernngrile care urmeazg ne pro- punm s5 expunem, cit mai succint, cum pregiitim familiile de albine 'in vederea valorificgrii, superioare a cu- lesurilor din sezonul urmgtor, in ca- drul asociatiei noastre format3 din 4- ; 5 tineri stupari h ours de indrumare ' ~iformare. Meritg sg preciw ci lucrim cu stupul RA 100-1, in zona Drrlg3yni~ lor, caracterizatg printr-o dim5 pro- pice apiculturii, cu posibilitgti de de- plasare 'pe drurnuri bune, la cuiesul . de la salcimul I la distanp de circa 25 krn sud de Drig3~ani~i la cel , mult 45 km nord de DrBggsani la cu- lesul de la salcfmul 11. PregEitirile fn- cep in prima decadg a lunii august cind familiile de albine Sint aduse la Dr5gA~anide la culesul de la floarea- soarelui cu mgtci tinere, de prove- nient5 diferiti, cu provizii -suficiente (10-12 kg), albine multe dar uzate ~i puiet relativ putin (3-4 faguri). Ime- diat ridicgm magazinele, reducem cui- burile la 6-7 fagwi dintre cei mai buni pentru ouatul mgtcilor. lncepind de la mijlocul lunii august si pin5 la sfir~itullunii septembrie, deci timp de 40-45 zile practicgm sti~mul5rilede toamng, la interval de 1-2 zile, cu ratii a cite 300-409 ml sirop de api-

stim

10% zer sau lapte proaspat nefiert la fiecare/ litru de sirop. Ultimele 10- 12 ratii de sirop conqn 25+30 g dioj- die de bere inactivatg la litrul de si- rop, fiert in prealabil de mai rnulte ori. Urmsrim qi reusim s3 realizgm minimum 20-25 dm2 puiet cSpAcit, pe ambele pgrti, inmultit cu 700 al- bine se ajunge la 15-18 000 albine eclozionate in prima jumgtate a lunii octombrie. Nu sint prea multe, dar posed5 citeva calit5ti : sint tinere, neu- zate si cu stratul corpului gras mai gros. Stupii siot a~ezatipe postamente, tip lBzi, inalte de 50 cm, umplute cu paie ~i ierneaz5 pe 5-6 faguri, intre douA perine mprginale, avind intervalele, de sus gi pin5 jos, ocupate compact cu albine. Deasupra ramehr punem bu- c%tide stof de ling, apoi ,podi~orulsi peste acesta perina cy ram5 de brad, inalt4 de-5 cm, u~mplut5cu materiale textile vechi. Ventilatoarele capacului se inchid, stupii Sint acoperiti cu car- ton gudronat ~i in sezonul de iarn5 au urdinipl inferior inchis iar cel su- perior deschis. Podi~orul~i perina de peste podi~orsint prevgzute, 'in apro- pierea: peretelui frontal, cu orificii cir- culare, suprapuse, cu diametrul de 5-

in conceqtratie 1 : 1 qi adaos de

6 cm, astupate cu cirpe si folosite pen- tru asigurarea unei ventilatii optime. La aparitia puietului inchidem urdi- nisul superior ~i deschidem pe cel in- ferior, cuibul in aceste conditii fiind cu desavirsire lipsit de umezeala. In anumiti ani, in sezonul de primii-

vh, reducem cuibul 1i 4-5 faguri qi incepem hriinirile stirnulente cu hranii proteicti (polen, lapte praf, zahar pu-

dr5 ~i miere), cu ratii a cite 500-

60b g, suficiente pentru 8-10 zile $i care dureaza pini la aparitia polenului in natur5. ObservaQile ficute in ulti-

mii

23 ani, cit qi insemn5rile fenolo-

gice

m-au convins cB de felul cum in-

treonem familiile de albine in cursul lunii februarie depinde in mare ma- surH dezvoltarea lor optima $i valori- ficarea deplini a culesurilor de la sal- cimul I si 11. Precizez cti pentru atin- gerea acestui scop este necesar ca pin6 la 18-22 aprilie fiecare farnilie de al- bine sB aiba 6-8 faguri cu puiet de toate virstelet

pk ce ping la 18-22 aprilie ?. Sal- cimul I din zona unde deplasg~stu- pinele infloreste, in general, in prima j~miitatea lunii mai, fapt care ne de- terminii ca in perioada 18-20 martie - 18-22 aprilie sA intensifictim hrii- nirile stimulente. Pentru aceasta folo- sim zilnic siropul de apistim (1:l)-

a cite 300 ml cu adaos

de 10% zer sau lapte nefiert. Din ou5- le depuse in aceste circa 30 zile inmul-

(2:l) in ratii

tite cu aproximativ 1500 ouii depuse zilnic, eclozioneaz5 fnaintea infloririi salcimului 45-50 000 albine capabile s5 participe la acest cules pe toat5 durata de inflorire a salcimului I ~i11.

intrerupem

Dup5

18-22

aprilie

hriinirile

zile

stimulente

cu

inaintea

infloririi

circa

salcimului

12-14

I,

cu scopul ca familiile deplasate la acest cules si aibg peste 85% puiet ciipacit, conditie necesarg +i caracteris- tic5 valorificsrii cuIesurilor abundente ,si de scurt5 duratfi. 1Vu grtibim 15rgi- rea cuiburilor si de~inu avem o data precis6 ,totusi lucrarea se execut5 prin spargerea cuiburilor Pncepfnd de la sfir~itullunii martie ~i pin5 la 18-

-

20 aprilie cu faguri de cea mai bun5

calitate, in prealabil incilziti ~i stro- piti cu sirop de apistim. Ann observat c5 prin desciipacirea mierii, in cursul lunii aprilie, de pe fagurii cu puiet c6p5cit qi rotirea fagurilor la 180°, oua- tul mtitcilor este puternic intensificat , si in uma stabilirii aproximative a ~uprafetelorcu puiet c5pticit, expdma- te in dm2 $i inmultite cu 700 albine, cite are un dm2 ~i PmpBt$it la 12 (dupii 12 zile eclozioneazg puietul cilpicit)

constatam c5 matcile ating un poten- .

,

tial prolific de peste 1 500

24 ore, dupi cum 6a artitat la reali-

zarea unui num5r de 45-50 000 albine.

de oug in

i

Stupii

sikt deplasati la salffirnul I

la aparitia primelor virfuri albe, fnca nedesfgcute, avind cuiburile comple- tate cu faguri clidiv in perioada in- floririi pomilor fructiferi ,~i a rapitei qi cu magazinele aplica'te inainte de a a~teptainiilbirea fagurilor din cuibul stupului, semn prin care albinele ne atrag atentia cii voluunul celulelor este insuficient pentru depozitarea necta- rului si cti am intirziat cu aplicarea magazinelor. Culesul dureaza Intre 9 s3 si 13 zile, cind se realizeazs productii

medii de rniere marfa intre 18-25

kg.

0 importantti remrccabi1El o are fap-

tul cii in timpul extractiei mierii de la salcimul I, scot de la .cele mai pu- ternice familii cite unul sau chiar doi faguri cu albine care-i acoper5, de preferin* cu mult puiet ciipgcit qi co-

T

.

r

,

\

--

<

.

.

\

-1 <I-

/

roane bune de miere in partea lor su- perecheate ~i in aceeasi zi, seara, adu- perioar8 ~i form5m stoloni, adev5rate cem stupinele la Dr8gB~ani. familii de baz5, pe 7-8 faguri cu puiet Magazinele sfnt ridicate ~i in lips5

de cules de intretinere proced5m ime- diat la stimularea faaniliilor de albine, cu ratii zilnice de circa 300 ml sirop de apistim cu adaos de Aer sau lapte proaspat nefiert, in concentratie

~i

familii nou

c8p8cit. Cmpleth imediat cuibul cu restul de 2-3 faguri cl5diti ~i aceste

formate

cu

le tinem

inchise

la

umbra

ventilatia

asigurat5.

La familiile care au cedat cite 1-2 fa-

guri introducem, imediat ~i central, de 1 kg apistim la 3 1 ap5. Aceste

acela~inum5r de faguri cl5diti in pe- stimuliri nu se intrerup decit la apa-

ritia primelor flori de floarea-soarelui, cind stupinele sint deplasate ' la lanu-

rioada infloririi pomilor fructiferi si a rapiki qi observ8m la aceste familii,

, hrin faptul c5 au fost descongestiona- rile de floarea-sorelui, situate la 30 km

te, in continuare, o activitate ~i mai sud de DrBgb~ani.Fiecare farnilie are

4-5 faguri cu puiet nec8pScit de toate virstele, fapt care constituie o condi- lie ~i o rezerv8 permanent8 qi foarte

nord de Drgggpni, cind circa 5-100/0 valoroas8 pen$ru inlocuirea albinelor

din

uzate in timpul acestui cules. Stupii

1

I

I

pronuntat5 la salcimul 11.

In

aceea~i

sear5 stupinele sint deplasate la cule- sul de la salcimul 11, la circa 45 km

flori

sint

in

cuqs de desfacere.

1 Stupii se ayzA pe un singur rind ~i sint qezati pe un singur rind, cu ur-

i.

zile de

cules bun apliczm magazinelr, pentru ca dup5 blocarea cuiburilor cu miere albinele culegatoare s5 ocupe, in func-

tie de starea vremii, mai mult sau mai putin, fagurii din magazine si s5 rea- liz5m in merlie productii de rniere marf5 intre 8 ~i 12 kg. 9x1 ziua extractiei ~i de la acest cules, de asmenea, fom5m cite o nou5 familie de la fiecare grup. de 5-8 fa-

perioare. Acestea se apz5 separat de milii de baz5 ~i stupii sht adu~ipc

lii de albine cu insu~irieconomice su-

turale din cadrul altor stupine si fami-

din schirnbare lini~tit5sau

se deschid alternativ la interval de 10 dinisele la nord si dup8

-15 minute. Noile familii de baz5,

6-7

, Eormate la salcimul I primesc pe va- tra salcimului I, dup6 5-6 ore mBtci

I imperecheate in prealabil, procurate de la pepinierele MBldBre~ti~i Timi- soara sau la nevoie, dupii 24 ore botci mature, de preferin@ botci provenite

roiri

na-

restul farniliilor de albine. Nu folosim

botci de salvare si evit8m nocivitatea lunii august, cind incepe campania

lor

asmenea, renunth la stoloni pe 3-4

vatra de iernare in prima decad8 a

asupra

materialului

biologic.

De

anului urmgtor. La obtinerea acestor rezultate, ti- nmn s5 subliniem cii contribuie in bun5 m8sur8, dup8 p5rerea mea ~i vo- lumul relativ redus a1 cuibului, Care pentru conditiile din tara noastr5 con- stituie 0 ca~acteristicspoZitiv5 a S~U- pului RA 1001, cu conditia ~5 avem familii de albine puternice ~i f0arte puternice.

.

N.R. Tara noastrg este bogata in producg-

tori de

polon, incit nu are rest

sg

se fo-

faguri care cer

sint rentabile decit dup5 1-2 ani.

Jn functie de conditiile climatice,

la acest al doilea cules obtinm

ingrijiri muIte qi nu

de

de la

noile

familii

formate

la

salcfmul

I

intre

10

c+i

15

kg

rniere

rnarf5 spre

deosebire de cele de baz8, de la care

@ realiz8rn intre 20 si 29 kg miere marf5.

Este demn de retinut cg ~i in ziua cind, se face extractia mierii de la sal-

*

~imul 11,

identic

ca

la

salcimul

1,

,

loseasc5 zer, lapte sau alte produse care

cind condivile climatice au fast favo-

,

sg inlocuiascg polenul. Acesta st5 la dispo-

rabile, form5rlr din

nou alte familii

zitia

tuturor stuparilor care il

pot

recolh ,

pe 7-8 fapri cu puiet c?ip5cit, com- fie cu ajutorul albinelor sau fiecare personal.

pletind imediat 2-3 faguri clgditi. din paniculele lanuriloi de porumb, cind. DuM 5-6 ore introducem rngtci im- acestea scot apicul cu antere.

1

;

Un apicultor dintr-o zong cu - ierni aspre ne propune:

SOLARUL APICOL

I Ing. Dumitru TEODOSIADE-THEOVID

~Y~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~~IIIII!IIIIIIIIII~~~UIIIIIIIIIIIIIIIIIIII--

-

---

-

-

-

-

-

-

--

RllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUl~llllUlllliNl~

En sud,

,

albinele

-

- -

-

-

-

-

=

5

, g

.--

--

-

-

-

-

.--

-

-.

-

-

-

.-

-

-

-

-

-

-

-

--

--

. = =

-

-

-

-

-.-

-

-

-

.3 --.-

-.

=

-

-

S

---

z--

--

-

1

=

,

-

Iernarea familiilor de albine En zonele nordice ale tdrii noastre, unde pe-

iar zilele

rioada de

calde, in care albinele pot ie~ila zborul de curdtire sint foarte pufine $i dfstan- tate En timp, constitute o problem6 de o importanfii capitald pentru noi apicul-

torii.

cunoage, In acest iar En zone zilele se calde, manifestii dnd geruri albinele aspre ies din $i persistente, stup, sint fluctuafii cum sudul mari' nu de le

temperaturd, curenfii calzi st reci s2 succed de la o or& la alta, incit

prinse in zbor cad amoqite 9 nu se ma2 pot Entoarce la cuibul.lor, depopulindu-se

astfel cele mad puternice familii, fiindcii tocmai ele ies mai frecvent din stup $i g

in masii.

frig

dureazii

cu cel pufin

o lunil

mai mult

dedt

--- Consecintele dcestor situafii sent $2 mai grave pentru stupinele care coboar&

--

-

=

Z=

-

3

-

-

--

.

.

vara On sud

la pastoral, de unde albinele se Entorc extenuate de munca depusd

~i de transporturlle lungi.

septembrie, pot

unde

Principiul cd familiile puternice, formate din albine tinere, cele din august-

depd~icu succes etamenul iernii. nordice, nu este suficient aici,

toate stup'inele inregistreuzii pierderi pi debilitarea familiilor de albine, chiar'

I.- .dacd albinele au cuib bine organizat, hranil suficientd formatii numai din miere - '

=

z-- -

--

- -

-

z--- -

z =

-

-

-

-

-

.-

.-

-

.-

.-

si sint con,vtiincios $i la timp fmpachetate. Din aceast6 cauzli,-apicultorii din ju-

.

gului), dar rezultatele sint relative $i insufidente unei bune ierniiri.

a

L

- detul Neamf (Oglimi, Gro9, etc.) cu experienfa rno~tenitiide la inainta~iilor, i$i

- addpostesc roiurile si familii1,e mai slabe in grajdurile de vite, Cn cameve usor in-

-- cdlzite cu sobe, ori in addposturi din scfndurti, cu trei pereti - invelite cu $it6

1 -(cei de pe valea Bistrifei, ca de pirdd apicultbrul Vasile Panaite - Poiana Lar- g

E.

-

- -

-

--

-,

-

--

-. = -

.-

-

-

-

=

--

= 2 Nici impachetarea stupilor fn sad. de polietiledi, mperimentatd de mine

anterior publiciirii metodei fn revista noastrii, .nici EncLilzirea fieciirui stup nu dau

rezultate. Problema plirea insolutionabild dar nu am renunfat la cdutdri.

~AIIII~III~III~I~IIIIIII~IIUIIUIIIIIIIIIIIIIIIM~~IIIIIIIIIIIIIII~'

-

IIIIIIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~IIII~IIIIIIIII

4

. '

Construind qi lucrind cu solarii de qi cind vatra se schimb5 de la an la polietilen5- cu paturi germinative in an), ori este stabil (pe stilpi fixati in

din materiale refolosibile), el

pepinierele silvice, am observat c5 in pimint

asmenea solarii temperatura se p5s- trebuie s5 indeplineasq5 urm5toarele.

treaz5 constant5 ~i mai ridicat5 decit conditii functionale de baz5 :

cea exterioar5, chiar cind afar5 este

putin

certitudini, mi-am

uri din polietilena pirigle de brad,

care asamblindu-ie am realizat un

prim solar demontabil, in care mi-am 2 - 86 migure un spatiu suficient

amplasat stupii ; rezultatele au fost bune, ceea ce m-a detehinat 2.5-mi

//

- s6 permit6

accesul in

in

soare.

Pe

aceste

constatgri

~i -

spatele sqpului, pentru a se putea su-

vaveghea gi interueni, la nevoie, in

familiile,de albine;

confec$ionit

pano-

pe

in fafa stupilor, amplasati in el, pea- t,, ca albinele s~ poatli ieqi la zborul ,

de ,Tctil.e

.

numi

in-solar,. dacE

ditiile meteorologice de afar6 &nt vi-.

.

al-

binele, solar pe care il recomand tu-

fac unul stabil in care imi iernez

si

turor stuparilor pentru utilitatea lui

.

-

\

-

.

-.

realizabil de oricine, f5r5 investitii

trege

;

deosebite.

,3

-

fajkda

solarului, adic6

latura

Indiferent dAc5 solarul este demon-

pe

caie sint in~irateurdini~urile,tre- .

.tabil, (format din panouri ansamblate

buie sC aibC o i&lfime

c?t mai rnicli,

,

.

1:

l

!, ,

, \ numai dt este necesar petztru descht- ' . derea stupului, ca albinele sZi nu pout6 - zbura spre peretele opus, in spatele .' ' stupului, iar aqoperi$ul s5. fie inclinat

catre sud, deci cu expunere maximti

I la soare. Totodatti, pentru realizarea , acestui scop, se intinde o folie de po-

lietilenti neagrti (sau eventual o pinzli,

' carton) fie din acoperi~,vertical, fie (~imi bine) tnclinat de pe grinda din

, fatti penti deasupra urdinisurilor. Acest

perete izolator trebuie sti fie rnobil, de- montabil, adicti sti se poatti stringe sul fie sub acoperi~,fie pe grinda din fatti, .' pentru a ne permite accesul in fafa stupilor ; cel putin peretele ,din fafa larului si invelkoarea lui, trebuie sb fie din polietilenii groasti, care dupG cum se ;tie serve~tede acumulator de

4

-

so-

.

ctildurli ,solarti; orice razz de soare este captatti ~i transformatti in ctildu- rti, pe care o resimt si o tnmagazinenzti fagurii .yi familiile de albine, fire~te si stupii ; 5 - izolarea de mediul exterior t?-e- buie sii fie perfectli, deoarece cea mai micti defectiune a etanseittitii clfecteazti' reusita scontatti, 'din care cauzli este bine ca peretii gi acoperi~ulsti fie for-

9

mafi din 2 folii iIub~&'lllsind!intre ele un spafiu cu aer izolant ;

6 -

nu se lasti nici un rest de poli-

etilen5, sub care se pot aduna albi- nele $ din care nu mi ~tiusli iasli, ca dintr-o capcanti ; 7 - pe cZt este posibil, se va utili- zn numai polietilenti groasti, neugl-6 sau de altti culoare inchisti, pentru re- zistenfti ;i captarea ctildurii solar-e, czt exceptia peretelui mobil din fa@, care trebuie sb fie transparent, spre a atra- ge albinele la luminti ;

8 - demontabil sau fix, solarul tre- buie s& aibli peretele urdini;urilor mo- mobil, format din pliante sau de o sin- gurti folie ce se poate ridica qor, pen- trzi cn in .zilele calde sii permi'% zborul albinelor afarti. Natural, in solar se intrti printr-o us8 obisnuitti, tot din polietilenti.

SOLARUL APICOL R.IOBIL

Este format din -panouri de circa 2 m lungime,,jnu mai mari, o manipulare, transportare ~i conservare usoar5 ~i o ~in5ltiuneadecva't; tipului

Fig.

ces ;

1 -

Schita unui solar apicol :

1 -

perete din spate 220 cm ;

2 -

~$5ac-

3 - perete acoperi$ 230 cm ; 4 - perete din fat5 135 cm.

de stup qi apicultorului. Rainele pe care se pune folia de poliktilenii se fac din rigle de brad (esenw moi) de 2-3

cm grosime ~i 18timea de 4-5 cm, bine incheiate la colturi, Pe toate la- turile lor. ramele au falturi sau sip- culite suprapuse pentru realizarea etanseitgtii. ~a6elese asambleaz5 prin suru- buride 5-6 mrn grosiune, iar folia se fixeaz5 in tinte si riglute mici ; lem-

nu1 ~i chiar folia, dac5 nu-i alt5 po-

sibilitate, se vopsesc cu negru sau cu-

lori inchise (verde, albastra).

SOLARUL APICOL FIX

.

Se conformeazii acelorasi regbli con- structive, cu deosebirea cii peretele din fat5 este format din panouri prinse sus Pn balaknale si ancore, care tin panou-

rile deschise, iar jos le inchidem cu fo-

raibere. Acoperi~uluii se dii o incli-

. *are cit mai mare, pentru ca zgpada sii alunece pe sol. Deqi in iarna 1985 ' stratu-l de nea be solarul meu a fost mai gros de 20 cm totu~i a rezistat o singur8 folie, subtire, piistrind ciil- dura si rnai bine in interior.

Personal am stupi multietajati qi ier- xiez farniliile pe 2 corpuri, pentru care solarul meu, amplasat sub ni~tenuci uria~i,are urmiitoarele dimensiuni ex- terioare : peretele din fat5 = 135 cm, din care lumina : 115 cm, cel, din spa- te 220 cm, planul .$ linia p5mintului 210 cm, distanta dintre stilpii de sus- tinere fiind de 200 cm, cu o iniiltime de 120 cm ~i respectiv 200 cm. Pe stflpi se fixeazii o rig16 de 10-15 cm grosime peste care se aqaz5 c8priorii ; tot materialul lemnos este bine s5 fie ecarisat. Pe c?ipriori, de-a lungul sola-

rului (lungimea lui este in functie de numHrul de stupi) se Pntinde ,o plad '

cu och? mari de nylon sau sfoar5, (in lips5 : sirmii) peste care se pune prima folie tintuit5 in qipculite, peste care

La pe-

se pune a doua plas5 qi folie

reti nu se mQ folose~teplas5 de nylon sau sfoarii, ci numai ramele peste care se pune folia de o parte si de alta. Uqa se face dupii necesitgti, in peretii la- terali sau in cel din spate, ling5 care

se las5 loc pentru o surs6 de c5ldur5 (sob8 cu lemne, rumegus, etc.), pentru cazuri extreme.

I

apicol stupii

seaz6 unul IingA altul pe propriile pi- cioare ori pe suporti, grinzi, in toate cazurile pe un strat de paie, 1papur5 sau frunze uscate de nu%, fag etc ~i, fire~te,intre skupi spaiiul se urnple cu acelqi izolant. Deci, din spavul inchis de 200 cm (liitimea solarului, linia piimintului) 60 cm ocup5 stupii, 50 cm intervalul din spatelc lor ~i 90 cm distanta de la urdinisuri la peretele din fat:. In aceastii pozitie, stupii multietajati, (in cazul meu stupii multietajati perfec:

tionti - MEP) se deschid lejer, capa- cul lor neatingind acoperi~ulsolaru- lui. De o parte si de alta a sirului de stupi se circulg comod, fie pentru a in- terveni in familii, fie a le asculta cu tubul acustic etc. In spatiul din fata urdini~urilor,spre primiivarii, se pun adip&torile,crengute cu polen did spe- ciile forestiere timpurii ~i eventual hrang (sirop, turtite), /la care nu pot-' avea acces alte albine stdine. Chiar atunci cind albinele ies din toti stu- pii, in masii, ,la curiitire, apii, hran5, spre sears ele se Pntorc fiecare la c5- su@ lor flir5,sii se rit5ceasc5, ori s6 se bat5 intre ele. In teribila iarn9 '85

fn

solarul

se

ampla- '

solarul aneu capta orice raz5 de lurninii $i soare, p5strind o diferent5 aprecia- bill de temperatur8 intre exterior ~i interior, indt daca albinele iernate in ger, z8padii $i vifor nu au pgr5sit ghe- mu1 luni de zile, cele din solar ,au ie~itPn mas5 la zborql de curgtire, punctind polietilena, nu numai supra- vietuind, ci dezyoltindu-se mai timpu- riu ~i rnai bine. Pentru uran5rirea evolutiei tempera- turii, solarul are cel putin un termo- metru in interior qi unul afar%.

experimenarii de

pin5 acum, concluzion5m : solarul api- col serve~tesalutar atft familiilor de albine, cit qi utilajului, deoarece :

+7 - asigur5 permanent o tempera- tur5 constant5 fayorabil5 albinelor, temperaturg .care pate fi ~eglat8cu

o surs5 de c5ldur5 ;

2 - permite albinelor sa fac8 zbo- ruri de curstire dese qi suficiente, cind clima*exterioar8 le este defavorabil5 ; 3 - asigrurs aprovizionarea albine- lor cu ap5 qi hran5 - polen - fir5

a le deranja ~i atinge stupul, indiferent

aadar,

pe

baza

de conditiile meteorologice externe ; r4 - ferqte albinele de curenQi reci din primgvar5, care se succed dup5 cei calzi in decursul aceleia~izile, precum $i de solul ud, inghetat, cu zApad8, deoarece 90 crn inaintea urdini~urilor

terenul este uscat si acoperit cu frunze

~i paie uscate ;

stimuleaz5 dezwltarea timp-u- rie a farniliilor de albine ;

6 - perrnite stuparului s5 controleze iernarea albinelor ~i s5 .interving in stupi eind este nevoie, oricind ;

5 -

7 - asigur5 albinelor o perfect5 li-

ni~tecare nu mai poate fi perturbat5 de ciini, ,pSsgri $i anima'le de curte,

pitigoi, cibchitori, wareci (pe care in caz c8 s-au infiltrat in solar fi exter- min5 capcanele, otrava sau o pisid ce ierneazg bine Pn solar) etc. ;

utilajul apicol, cel mai scump

8 -

(stupii) este bine conserwt, .la ad5post de intemperiile care il degradeaz5 sigur , ~i rapid ;

9 - prin supravegherea zilnic5 a temperaturii (citirea termornetrelor in- terioare, ~i exterioare) ~i mobilitatea peretului din fata urdini&ilor, se ofer5 albinelor aceeqi relave cu na- tura ~i mediul arnbiant ca qi farniliilor iernate in aer liber, scutindu-le ins5 de faotorii negativi ai acestor relatii ;

JO - prin dozarea corecM a luminii,

-

adic5 15sindu-se lumina numai en

albinele vor sta

fa@ urdinisurilor, -

numai pe aceast8 polietilena transpa- rent& cur5tindu-se .c,i incglzindu-se la razele soarelui de iarn5, captate de so- lar. Iar in cazuri extreme, o sob3 cu

rumegu? sau lmne inc5lze~te sufi- . cient atmosfera din solar ; fumul si vaporii de ap5 se ridic5 sub acoperi~ constituindu-se intr-un strat protector durabil. &adar, intre iernarea albinelor in aer liber si iernarea 'in orice fel de ad5post folosit pin8 acum (grajduri, magazii, beciuri, clgdiri, etc.) solarul apicol este cel mai indicat dac5 :

- se realizeatti o izolare ~i etan~ei- tate perfec~a constructiei ;

- se gne o. strensli legliturii cu ex- teriorul prin urmiirirea zilnicE a tem- peraturii ~i manipularea atentti a pe- retelui mobil din jaw urdiniwri~6r;

- sq dozeatti corect ~i complet pii- trunderea in el a luminii.

N.

familiilor

foarte riscant5 dac5 nu este apIicat5 corect.

R.

Iernarea

In

solarii

este

NO1 ASPECTE LEGATE DE ~MG~;L.ZIREAELE A STUPILOR (II)*

Ing. Iuliana HERLEA, ing. Apolodor HERLEA

-

ALTE PROCEDEE DE PROTEJARE

TERMICA

A STUPILOR PE TIMPUL IERN'II

~ublicariarticolelor din numerele 10 si 12 din 1979 si 2 din 1980, a avut ca efect, primirea de cgtre autori a 'unui nmgr insernnat de solicitiri te- ' lefonice si prin scrisori privind limu- riri suplimentare sau solutii de incal- zire, altele decit.cea descrisii de autori. 9n legitur5 cu aceste aspecte, mai ales, autorii vor sB fac5 anumite pre- ciziri. ]Unii stupari au incercat o solutie care, constructiv, e rhai simp15 ~i anume fixarea pe fundul stupului a unui bec auto- de 12 V, iar altii au pro- pus folosirea unei sicme din material rezistiv. din &re ar fi fost suficiente doar citeva spire fixate pe fundul stu- pului (deci manoperi mai redusg). So- lutia prezintg un inconvenient major; acela cH funduT stupului nu mai este incglzit uniform pe toati suprafata, zona incillzitg limitindu-se in jurul be-

. cului sau a celor citeva spire. Se pro- pune urmitoarea experientg simp18 :

culegeti, in timpul iernii, de preferat, dup5 o noapte germsi, toate albinele cszute pe fundul stupului, aparent mmrte ~i punev-le pe o foie de hfr- tie pe care o aqezav pe calorifer sau in orice caz la cgldur6. Se va observa cB, dupg citeva minute, un numar im- - portant de albine ,,invieu. Perfect ex- plicabil, de altfel, deoarece marea ma- joritate a'albinelor care cad de pe rame, nu sPnt moarte in momentul cGderii, ci doar amortite de frig. Pe fund vor muri ulterior, probabil, dad tempe- ratura va scidea sub O°C, sau sub efectul prelungit a1 frigului. Autorii au ,,9nviatU albine care au z5cut in afara stupului (intr-o incgpere) <a 2-4"C, timp de 5-7 zile. In stupul

* Continuare

din

nr.

10/1986.

avind fundul incglzit pe toatti supra- fala, albinele cgzute, dind de cgldur5 i~irevin qi pot sH reintre in ghem. Aceasta explicg, de altfel, mortalitatea- estrem de sc8zutii a albineloi-, peste iarn5, in stupii incaziti corect. $i tot de aceasta este contraindicatg folosirea unor surse concentratejde Unii stupari au cerut pzrerea auto- rilor cu privire la protejarea stupilor pe timpul iernii, prin introducerea acestora intr-o bracil fncillziti electric sau , cu alt5 sursg de ciildurii. Din punct de vedere a1 con~umuluide ener- gie, dacH se merge pe ideea folosirii in baraci a unui radiator electric de ener- gie, solutia este- dezavantajoasg. Pen- tru incslzirea a 50 stupi, dupg proce- deul descris dc! autori, e nevoie de circa 500 W putere instalatz. 0 baraca in care si incapg 50 stupi, ar trebui foarte bine izolatg termic, pentru ca

o sursii de cZildur5 de 500 W s5 pro-

ducA un efect sesizabil. $i in orice caz

se pierd dou2 avantaje importante ale inciilzirii cu sursii de cgldurg in in- teriorul stupului : eliminarea umidi- tatii. din stup si efectul fundului in- cilzit asupra albinelor cazute de pe rame (descris mai sus). Folosirea unei sobe in baraca in care s-au adfipostit stupii, sau pe pavilionul inchis, rnai

are qi dezavantajul unei fncglziri cu intermitente, pentru cii nu e de pre- supus cK se va putea asigura ,foe continuuL4.Ori, se $tie ce efect are asu- pra familiei de albine, alternarea frec- vent2 a cgldurii cu frigul. '0 sohtie cu bune rezultate pare a

fi introducerea stupilor - in timpul

iernilor geroase - fntr-o pivniti ' in care temperatura se mentme practic constant8 'tot timpul iernii. Autorii cu-

nosc un stupar din Sibiu care, in iarna 1984-1985 @-a introdus cei 20 de stupi htr-o pivnitg in care tempera-

,

\

tura s-a mentinut in permanent& in- \ajutorul unei surse de c5ldurZ montac

tre 8-4°C

si in care stupii s-au com-

in interiorul stupului.

prim5varZ

pivniti

la

indmina fiecirui stupar. Autorii au experimentat ~i ei/intrq-

bine construiE yi incEipfitoare nu e

singtosi si puternici.

portat foarte bine, igind id

CONCLUZII

fnciilzirea electricii'a

Dar

o

S~U@~WSe

dovede~tein continuare a fi un mijloc deosebit de eficace de potectie a fa-

fnchise miliilor de albine in timpul iernilor,

ducerea unor stupi in inciperi

. ~i bine izolate termic. Rezultatele au

fost contrare a~teptirilor. lnchiderea stupilor intr-0 incapere prezintg dr- m2toarele dezavantaje :

zbo-

.$ in special in tir~pulcelor deosebit de geroclse. Se p0ate n't.6~i eficacitatea incgl- zirii, electrice prin adoptarea unor mSi~ suri de izolare termicii a stupilor-si in sPecial a fundurilor. 0 Se Poate reduce consumul ' de energie electric6 T~c~suTinciilzirii @?t

0 fnctilzirea electric5 poate fi folo- sit& pentru stimularea ie~iriimiitcilor la imperechere, in special primlivara ;i toamna.

BIBLIOG.RAFIE

1. I. Krafft : Iernarea fam4iilor de albine in zona subcarpaticd a Mediasului. In

Apicultura

p. 12-13.

In

RomGnia,

nr.

1,

1980,

2. I. Herlea; A. Herlea : fncdlzirea electri'qi

a stupilor - partea

I- ~i 11, Apicu!tura

in RomGnia nr.

10,

1970, nr. 11

~i izr.

12,

,1979, pag. 11. 3. 1: Herlea, A. ~erl&:

fngrijirea

,

,

stupilor

fncdlziti electric, Apicultura in Romgnia,

,nr. 2, 1980, pag.

8.

I-- zilele

calduroase,

prielnice

ruriIor de curgtire, vin fir5 preaviza-

rea stuparilor 5i se riscg in felul

pierderea unor ocazii favorabile, dc

acesta

neinlocuit ; folosirea unei instalapi de reglare a

ciildurii func* de temperatura exte-

troduc stupii, ternperatura cre~te,in rioarii+

- dacg in incgperea in ere se in-

. zilele mai cglduroase, ping la 7-9"~, parte din albine ieSi din stupi, ,,hiar dacg in incgmre se mentine in- tunericul. ~ontareauner plase i&urdi- ni~poate evident fknpiedica iesirea al- binelor, dar duce la nelini~tireaaces- tora, agitatia din stup continu5 intr-un astfel de caz, chiar daci temperatura in incspere scade la 2-3°C ; - mentiqerea umiditstii in stup. Eliminarea acesteia se face nu' prin in- cslzirea mediului extkrior stupului, ci prin crearea unei diferente de tempe- * raturi intre interior si exterior, cy

r

LUCRARILEDIN STUPINA EFECTUATE LA TIIMP $1 DE BUNA CALITATE

ASIGURA0 DEZVOLTARE CORESPUNZATOAREA FAivIILIILOIZ DE ALBINE ,

I

.

0 micd insectci care aduce nzari foloase

ecologic :

Furnicile in circuitul biologic al pidurii

Dr. ing. Ion CfRNU, Emeric TEXE

Rolul furnicilor in complexul bib- logic a1 pidurii este deosebit de variat si eficient. Pe baza oercetiriJor efec- tuate in unirna vreme de o garni largki de specialiqti, ca biologi, silvidltori, entomologi etc.' s-au precizat functiile dewbit de complexe si im<portantepe care le prezinti furnicile de pidure ~i anume :

-

, secte

reproducerea

pophlatiilor de in-

diunitoare, prin distlvgerea

a

numero~idu~maniai pidurii ;

-

protectia

insectelor

folositoare,

indeosebi

a

producitorilor

debman5 ;

- aerisirea

si

imbunititirea

cali-

t5tii solului pin furnicarele pe care le

construiesc ;

-

asigurarea covorului vegetal prin

seminp de

transportul * diferitelor

plante ;

- polenizlarea speciilor de plante din wna forestiers prin vizitele repe- tate pe care le efectueazii in perioada infloririi lor, 'in ciutarea nectaru- lui etc, Din cele prezentate mai sus se pot concretiza efectele d&bit de impor- tank ~i eficiente, ce se risfring favo- rabil asupra stirii sanitare, a capaci- ,ffivi de produqie qi a eohilibrului eco- logic a1 pgdurii.

Astfel, furnicile de pgdure prin ac- tivitatea lor', constituie un mijloc bio- logic important pentru mentinerea igienei pgdurii. In a1 doilea rind, sti-

muleaz5 cre~tereasi dezvoltarea pro-

ducitorilor

serve~teca hranii pentru multe viewi- toare folosihre dii pBdure qi chiar pentru furnici. Apoi, conhihie la dez- voltarea qi intirirea covorului vegetal, care apiri solul impotriva eroziunii ~i degradirii. \De asemenea, contribuie la sporirea fruotificatiei vegetatiei pP- durii care serveste ca siminw, hran5 pentru pisiri ~i vinat, precum gi ca in- grisimint pentru sol. Referitor la actiunea de combatere'a diunitorilor p5durii este interesant de remarcat ci, in timp ce cu rnijloace chimice se distrug absolut toate insec- tele, cu ajutorul furnicilor combaterea este selectivi. $i anume, furnicile nu vineazj in general inw?tele utile, ca de exemplu : albinele, producitorii de mans, piianjenii etc., ci numai pe cele diunitoare, imptriva cirora duc o lupti permanenti. Aceasta are da efect 111.1 numai o miqorare treptat5 - a numirului de insecte dtiungtoare ci ~i provocarea unei sEri de nelini$te continu5 ce se reflects negativ supra dezvoltirii ~i fnmultirii acestora. fn le- gaturi cu aceasta, se relateazi fn li- teratura de specialitate ci, in urma unui atac puternic de omid5, asupq unei piduri de pin la care a distrus toati frunza, a rimas numai o ,insuli verdeu care nu a putut fi devorat5. Acolo s-au gisit numetoase colonii de furnici din specia F. polyctena (furnlca rnici de pidure),. in proportie medie de 4 colonii pe heotar.

de mi, a dror secret&

.

co- lonii mijbcii de furnici cuprinde, in medie, suprafata din jurul furnicaru- lui pe o raz5 de cca. 50-60 ha. fn ca- zul coloniilor puternice, sfera de ac- tiune depil~estemukt aceste lirnite.

c5 o furnici devo-

reazi in medie pe zi numai un singur

Districtul

de vinZihre al'unei

Considerindu-se

jiunitor

(larvti, ou .sau' adult) o colo-

nie de furnici mijlocie, format5 dim

100

000 indivizi, distruge zilnic circa

 

100

000

dhngtori,

ceea

ce -este

deo-

,

sebit de important pentru mentinerea

igienii pidurii.

Fig.

1 -

Furnicar

in

zona

conifere

padurilor

de

RELATII DE TROFOBIOZA htre furnicile de 'p5dure si produci- torii de mani exist5 relatii de nutri- tie ~i stimulare - twfobioz5. Aceste interesante raporturi, intre cele dou5

grupe de imte, au fost studiate in ultirnii ani si clarificate.

- , Astfel s-a stabilit c5 furnicile intre- tin .cji stirnuleaz3 dezvoltarea produc5-

de man5 ~i au in schimb din

partea acestora asigurat5 mana, hrana lor energetic5 de bazi. Pe ling5 aceasta protejeazg efectiv populaQa de lachnide Pn ~tadiile~de dezvolbre rnai pericu- culoase, ca de exemplu in timpul nq- terii unei noi generatii sau in perioada depunerii ouglor. In acest sens 4n literatura de specia- litate * se citeaz2 cazul cind, in luna aprilie, pe un arbore de laricc (Larix europea) exista o singur5 matc5 de Cinara laricis la ckire, in timpul n+terii

tofilor

au f2cut de straja 60-70 de furnici. Acest fapt a fost hotgritor pentru dez- voltarea generatiilor urmgtoare, deoa- rece urmqii urmqilor primei gene- ratii au acoperit Pn timpul verii com- plet ramurile acelui arbore, furnizind si o productie insemnaG de man5. Coloniile de Symydobius oblgngus (afida mesteac5nului) se clezvolti ~i i~iconserv5 s5n5tatea numai atunci cind mana secretat5 este preluat2 ime- diat de furnici, altfel acesti produ- c5tori de mani sint sortiti pieirii, ine- ' cindu-se in propria lor secretie.

* Miiler, H. : Die biologischen Grundlagen

der

Honigtautracht,

Stuttgart,

1967.

De asemenea, in lunile de var5 fur- nicile protejeazii insectele producgtoare

de man2 f5cind galerii la r5d5cina mo- lidului, a bradului, pinului, fagului ,si laricelui unde, in perioada lipsit5 de hran5, lachnidele s5 se poat5 re- trage. fn aceste 15cquri sint protejate

de duqmani ~i usc5ciune si pot astfel supravietui. Pe ling2 aceasta, furni- cile transport2 lachinidele in anumite , perioade chiar in cuibul lor cfpnicar). Din observatiile efectuate s-a consta- tat c5, in imprejurimile furnioarelor, fie c5 acestea sint mari sau mici. ti- nere sau bgtrine, gisim totdeauna 'mi mult5 man2 zaharisit2 decit in restul , p5durii (foto 1). Aceast5 intim5 relatie dintr'e furnici si produciitorii de man5 este deosebit de important5 si utilii pentru apicul- tur5, deoarece se reflect5 direct asupra

recoltelor de &ere ce se obtin in p5- durile cu furnici. Astfel, pe baza re- zultatelor experimentale obtinute rnai multi ani de-a rindul in zona forestier5 din judetele Cluj si Bistrip-N2&ud, s-a stabilit c2 recoltele de miere ob- tinute in pgdurile cu furnici 'au fod aproapa duble fat5 de cele obtinute in p5durile f5r5' furnici. Conuluziile acestor cercetiri sint deosebit de utild si de importante, atit pentru elaborarea unei prognoze de lung5 durati la culesul de man:, cit ~i pentru alegerea =lorl mai indicate vetre la culesul rnierii de p5dure.

N. R. Conform celor relatate de au- torii articolului se cuvine subliniat cu hotlirire cd este foarte clard sarcinu ce revine apiculto~ilorde a proteja furni- cile, a inmulti furnicarele a1 clirm 1-01 pozitiv in ecosistemul pzdurii a fost convinglitor demonstrat. Prin aceste actiuni ei pot contribui substantial sir eficient la pdstrarea nealteratli a eclzi- librului ecologic a1 plidurii ;i la spori- rea productiilor de miere in folosul eco.rlomieii nafionale, pEdurile consti- tuind o inestimabilli avutie a genera- fiilor actuale ca a celor viitoare.

'

Sii confec#iona'm ,singuri

ne g5sim in pastoral, trebuie s5

PERFORATOR DE recurgem la -un perforator actionat

Liviu PADUREAN manual. Pentru a-mi qura muka .si

sa;

Odatii

cu dezvoltarea apiculturii

a efectua o lucrare care. s5 respeqte-

cerintele

enuntate

in

urmi

anteribr,

cu &ste

un

25

de

ani

am construit

sistematice ~i preferintele tot mai ac-

mtuate ale stuparilor de pretutindeni l1 voi desmie

pentru stu~ul Fame cu mirite, s-a ivit necesitatea de a conso- . catug-sculer, sg ugurez construirea dind indic4ii lui de in orice privinta 13- lida fagurii artificiali dati familiilor

spre clidit, cu sirme, tre

per.orator actionat

prin invirtire.

numai

atit

ih prealabil

respectsrii unor anurnite dimensiuni,

in SCOPU~ bunei functiodri a apara- tului gi in final voi descrie av+btajele

si dezavantajele lui.

Pentru intelegerea constructiei Lr- mHiti figurile 1 gi 2. Desenul din fi- gura 2 este atit de explicit incit voi da detalii numai fin privinta- dirriemiuni- - lor ~i-functionirii. Corpul aparatului construit de mine are lungimea de

36 cm si e ficut dintr-o bucatii de tabli groasi de 15 mm. Ihghea aparatu- lui depinde de lungimea virfului activ a1 acului, care la mine e de 3 cm, aceask4 fiind apoi gi mkura buqei de ghidare (fik. 2, reperul 10) yi lun- gimea la care se adaug5 inc5 1 cm, apoi,lungimea c,arcasei mobile $i a carcgse~fixe. La aceasta mi trebuie adiugat locul go1 pentru jocul bucqei de ghidare, cele dou5 bride, virful

in rame si ami aancite in cefirg. con- stituind in iinal adevirati faguEi ar- mati. Scopul urmirit este' multiplu :

ca fagurii s5 fie cliditi drepti, cu ce- lule de lucrgtoare gi 4 fie cit rnai re- zistenti spre a suporta in cadrul tem- peraturilor destul de ridioate din stupi greutatea produselor inmagazinate in ei $i in plus gi pe cea a albinelor. De cind practica stup5ritului pastoral s-a impus tot mi mult, ~tituindazi pentru multi stupari aproape o nece- sitate, cerinp aceasta a aevenit ab- solut obligatorie. Pentru a insirma o ram& dup5 o anurnit2 schenG, se cere ca iri anumite locuri ea s5 fie perforati spre a putea fi insirmat&.Perforarea trebuie si fie

. de calitate, prin aceasta in$elegind fap- tul ca giurik s5 fie ficute precis in .' locurile dorite de apicultori, iar gaura s5 fie realizati daci se poate prin- tr-un proces de apisare - jnvirtire a corpului activ, care ggure~te,spre a nu rupe fibrele Iemnoase la locul per- for5rii. Acertsta se rea1izeaz.i eel mai birx cu un krforator avind ca .pies5 activ5 un burghiu fin, actionat elec- tric. Construc$ii de acest gen sint mul- tiple gi foarte eficiente. Pentru situatia ci localitatea $au punctul unde este plasatg vatra stu- pinei nu benef$iazi de curent electric

0

Fig. 1.

-

I

-&hi, $cul cu partea groas5 '{i sub- Mtisuta din fa@ a aparatului are

douti rdsturi-: de a regla idltimea la care se face gaura qi cele dou8 ghiare

eu1,plmt in wle douti carcase trebuie, si fie destul de puterni.~,pentru cti el, face serviciul de readucere automat8 a

la grosimea materialului de perforat

aului in pozitia de repaus. Mbcarea (la mine de la 6-25mm). Cu qurubu-

rile 17 gi 19 se fixeazi masa gi ghia- rele de prindere iar piulita (22) In care intr5 ~urubulde reglare a~ htiltirnii mesei (14), o ridic8 qi o coboar% pe aceasta dupti nivelul la care urmeazA

senul de detialiu al buqei. ]tn par-tea a se face gaura. Posibilitatea de fe-

din fa@ a aparatului, in locul in

glare este de 20 mm. In figura 2 apar

tire qi lungimea mesei de

reglare Ar-

de prindere

(13) din mas5 sint reglate

- circular8 a acului este imprimatti. de ~antulbuqei de ghidare, iarqecupera- rea se face pe oanalul drept de,la baza buqei. Pentru aSfi ghidat, axul are hplantat un cui fix ce se vede in de-

care

intrii acid se g5sqte plasat un qurub- buq8 (15) ce are rostul de-a fi inlo- cuit dup8 mult5 intrebuintare, 'cind 'ltiqul in care intr8 acul se mai l2r- gqte. Datorit5 fibrelor lemnului rame- #. lor, uneori virful acului se abate'putin

.

-

la baza corpului,

douti aripi, care au rostul de a fixa

cu douti cuiqoare ~i mai bine de masa

de lucru. 'aparatul,

este fixat cu qurubul- de blocare (20).

sfnt

care in principal

f5rti a fi numerotate,

Avantajele

acestui

perforator

in. exterior de la gauka buqei qi fnainte urmtitoarele : u~urintti in. lucru, mi-

de a se potrivi exaot, zgirie marginea nuirea lui se face un efort fizic

18r-

ge~teqi atunci gaura rezultat8 ,are in de ieSire a acului fibrele uSor indoite sau chiar rupte.

-ei $i astfel _cu incetul orificiul 5e

minim, masa permite reglarea in8l- timii qi locului unde se face gaura. P8- trunderea acului este insotit5 conco-

- \

,

.

@

Fig. 2 - Perforator de rame : 1 - qurub ; 2 - ~aib81; 3 - manivel8 ; 4 - qaib8

bridg ; 10 -

ghiar8 de prindere ;

qurub

qurub de

de

Ii ; 5

-

carcas8 mobil8 ; 6 -

11 -

carcass fix8 ; 7 -

12

-

arc ; 8

but@

-

ax ; 9

-

, buc$g de ghidare ;

qurutl de strlngere ;

ac ; 13 -

; 16 -

14 - ~urubde reglare a PnSltimii mesei ;

fixare ; 18

-

piulitg

de

blocare ; I?

-

15 -

qurub

mas8 ;

17

-

-

de prindere ; 20

blocare ; 21

-

cocp ; 22 -

piulit5

de reglare a inaltimii mesei.

mitent cle o invSr)titurB,compldH si avind in partea din fat5 intotdeauna ' o but@ cu un orificiu perfect, gaura rezultati este foarte corect executati, fibrele lemnului nu sint rupte 9 re- cuperarea acului se face in momentul termingrii invirtirii, automat de c5tre arm1 aflat in cele dou2 carcase. Pe un leat altiturat pivotului dreptunghiu-

. lar ,in care intri axul, se rnarcheazii distanwle la care se fac giurile $i care sint in general altele la leatul supe- rior si inferior a1 ramei, fati de cele laterale. .Dezavantaje : face o singuri gaurii

cind am realizat pi-.

odat8 .qi aparatul

mu1 exemplar in anul 1960 m-a costat 250 lei.

I VIRGIL SAFER 1

A incetat dkn ' viatd ingi-

nerul Virgil Gh. SAFEIi in virstd de 77 ani, fost secrelar. a1 Comitetului Executiv a1

Asociafiei Crescdtorilor de Al-

bine

ntembru a1 Consiliului

din

R:

S.

Romdaia,

Aso-

torilor

Romdnia. in activitatea desfdsuratd On cadrul Asociatiei s-a afir- mat pe tdrim profesional ~i organizatoric d2izd dovadd de multd putere de muncd, per-

severentd, pasiune +-i compe- tent6 profesionald.

si activitatea.

depusd

deosebit

de

Albine

din

R.

S.

Prin 'munca

s-a

afirinat

in mod

apicul-

in dorneniul

ciatiei, om de o exemplarli modestie, inaltd tinutd mo- rald +-i probitate profesio- nald. Ndscut la 4 aprilie 1909 la Galati, provenind dintr-o fa- milie de*C3.R.-isti, a, urmat scoala militard la Tirgovi~te devenind ofiter activ On anul 1931. Din acest an a activat 'in rindurite armatei, trecind .pin mai multe unitiiti mi- litare din orasele' Birlad, Tz- mi~oaraqf Bucure~ti,fiind pensionat de invaliditate in anul 1958 cu gradul de co- lonel.

Dupd

rindurile

iesirea la pensie

armatei

din

anga-

jat

la

ce

transporturi

a

detinut-o

(IRTA)

de

pin&

~ef

fn

Bucuresti, in calttate

de birou administrativ,' fund.

tie

anul 1959 cind s-a transf~erat la Asociatia Crescdtorilor de

Albine din R. S. Romania.

fa-

cultatea de ,zootehnie deve-

nind ingiiter zootehnist.

Concomitent a absolvit

fn

cadrul

Asociatiet

Cre- '

scdtorilor

de

Albine

a inde-

plinit

functia

de

inginer

principal, secretar ,tehnfc, qef

sector

secretar a1 . Asociatiei Cresc5-

tehnic,

consilier

ti

turii, fiind unul din pionierii de bazd care a contrzbuit la infiintarea ~i consolidarea Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Romhizta,

contribuznd la dezvoltarea apiculturii din' tara noastrd. A publzcat numeroase ar- ticole de specialitate in re-

,,Apicultura in Romd-

vista

nia" $i a parlicipat cu lu- crfiri de specialitate la nu- meroase manifestdri apicoie din turd si strdindtate (con- grese, simpozioane, expozitti in Cehoslovacia. R. D. Ger- manli, Austria, Ungaria, Bul-

garia, Polonia GreciiL, Tuni-

sia, Franfa). 2. fost apreciat

$i respectat de apicuytorii din tar5 $i din strdindtate,

fiind

unul

din

colaboratorit

-

apropiafi

ai

pre'sedintelui

Apin~ondiei. A

fost

ales 'in

.

forul suprem de conducere a Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Romiinia in functia de secretar a1 Comi-

 

,

tetului

Executiv

a1 Asocia-

 

tiei.

Pentru contribuiia adu.sd la

 

dezvoltarea

apiculturii

din

fara

noastrd

a

primit

di-

ploma de onoare $i diploma de merit a Asociatiei Crescg- torilor de Albine din R. S Romknia $i , medialia jubi- liar5 100 de ani de la infiin-

 

tarea

apiculbur2

primei

in

organizatii

Romhnia.

 

de

 

Pentru activitatea sle)us& in intreaga sa carierfi profe- sion.ald a primit numeroase ordine, medalii $i distinctii ale R. S. Ronihnia ca :

 

drdinul . Steaua blicii clasa a.V-a ;

-

Repu-.

-

Ordinul

Muncii

clasa

 

111-a ;

- Medalia

Muncii ;

.

- Meritul Militar clasa I-a ;.

 

- A

X-a

Aniversare

a

Fortelor

Armate

ale

R.S.R. ;

 

Eliberarea de sub Jugul Fascist ; .

-

-

Medalia

~ovietir5,,Vic-

toria"

contra

Germaniei fas-

ciste ;

-

Medalia ,,A 20-a aniver-

 

sare

a

Armatei

1944-1964

;

-

Medalia ,,Veteran din

 

Rg?boiul

Antifascist" ;

Medalia ,Gata pentru Muncg, Sportn gradul I $i I1 ;

-

 

Merite Pn sport. A*fost un neobosit $i pa- sionht apiczrltor, un distzns coleg de o inegalabild onestz- 1 tate cdruia ti vom piistra o ne~tearsaamtntire.

-

 

,

Prof Emilia POPESCU-DICULESCU.

l~cturiirnai atenu, incufsiunile fn

literaturs ne ofera aspecte surprindtoare. Printre multiplele unghiuri de recenzare propunem apicultorilor-cititori o relatie ce le-ar satisface apetitul de frumos : flori, soa- re, albine.

Trinitatea o IntPlnim In cele rnai diferite creatii, la autori de tot felu: de orientilri,

In

,,Sint mai multe f ori Qntr-un oras ro- mcinesc decit in toaka Olanda" scrie Ionel

Teodoreanu In romanul ,Loreleii1 (1). ,,Durn,- neata - mule - nu simp nwoia sd respiri

o

La autorul

este

La

o

reviste,

In

manualele

$colare etc.

f loare ?"

Floarea-floare $i floarea-simbol.

sus mentionat, posesorul florilor

,,orasul

mult

teilor

inflorifi",

Galatiul.

le-ar

Orice floare. inflore$te numai $i numai

pentru a fi, iubit5. $i cine le-ar putea iubi

rnai

mTngiiarnai tandry decft razele soarelui ? ! RedBm, luat la Intimplare ,un fragment

declt

albinele,: cine

putea

din ,Lorelei1' de

nim o adevtiratti expozitie de' flori $i par- fumuxi : ,,Ce flori i-or fi pliicind lui Luly ? Trandafirii,.lalelele, crinii, violetele, chipa- roasele, zarnacadelele, garoafele, azaleele, liliacrrl, mu~catele?" (p. 80-81). In aceea~i

paging, lntilnim "oleandri cu flori virginal roze", in "toate culorile griidinilor, de

I. Teodoreanu, unde intii-

la

tele' lor Tef, inflorifi sint multi in tara

lui Eminescu, poate tot atitia cfte fete blonde sint 'pe malul Rinului". Versurile celui citat ($i comentat in' re-

vista nr. 51198Q $i-au scuturat floarea sfintil

asupra sufletului unei

parfum fgrfi de moarte peste trecfitorii vie- tii.

florile-flori pin5 la florile pomilor si fruc-

t5ri fntregi, Mind

Otiiia Cazimir, o mare admiratoare a flo- rilor (casa din Iasi era o insul5-ntre 'flori),

aceste trei cuvinte de cinci ori in

cinci

arnestecindu-le fntr-un joc de o superb5 fan-

: ,,Zumzet viu prin' zarziiri. Oarel Cintii

crengi de floare

/ Nu stii :flori sint, ori albine ? / Pen-

rnai scump pe lu-

tezie

prinde

vehuri, in ,,Pentru tine, primiivard" (2),

"

/

Cii pe

"

luminii!'afirm5 Zaha-

e

cB mai multe. al-