Sunteți pe pagina 1din 32

*

!

.

"

..

,

.

-.

Indrumare metodologid apicol5 editat5 de Asociatia Cresdtorilor de Albine din Republiu

 

CUPRINS

,

A.

MALAIU : Consideratii cu privire la depopu.- larea unor farnilii de albiae in anul 1986.

 

N.

BORCESCU:

Combaterea

fenomenului

depopulBrii farniliilor de albine.

 

R.

DINCA :

PregBtirea

familiilor

de

albine

 

pentru

valorificarea

culesului

de

la salcim.

St.

POPESCU :

Observatii

privind folosirea

stupului RA-1001.

V.

DRAGOTA : Act,i,mi in surselor melifere.

scopul cresterii

re-

T.

VOLCINSCHI : Din multiplele utilizsri ale cerii de albine.

 

Al.

VARTOLOMEI :

MetodB

de

obtinere

a

lBpti$orului de matcB.

D.

HENEGAR :

Dispozitiv

pentru transportat

 

stupii.

E.

SPULBER : Metodologie de aplicare local3 (prin pulverizatii) a 18pti$orului de matcti liofilizat (LML) in afectiuni faringo-larin- giene.

.

.

Ernilia

POPESCU-DICULESCU,

M. POPESCU-

 

DICULESCU : Universud

apicol in literatura

femininB rombna. 0. MILEA : Romgnia

in lumea

apirolB.

 

*

* : Un

sat apicol.

DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE CALENDARUL APICULTORULUI

Cope r t a

I-a : Apicultorii asteaptc

cu

ne-

i iibdare infloriren livezilor. (F o t o

Pave1 TANJALA)

NlNSlDERATll CU PRlVlRE LA DEPOPULAREA

Ing. AUREL MALAIU

.

Director a1 Institutului de

cercetare $i productie

pentru apiculturh

In prima parte a articolului am incercat sgSintervenim cit mai complet

manifestgrile clinice care au insotit depopularea spre sfir~itulverii $i in loamnn

anului 1986 a unui insemnat numi?r de familii de albine. precum $i cauzele care

ar fi putut determina sau contribui la aceasta situatie.

S-au norninalizat unii factori considerati favorizanti :

-

Secet5 indelungath : lipsa polenului. calamitarca culesurilor, carente nu-

trifi3nale (slgbirea vigorii biologice). lipsa apei (activizarea unor virugi) ;

-

ChldurS excesiv5 : cre~terea temperaturii in cuib (activizare a unor

germeni patogeni), perturbarea biologiei familiei de albine (deshidratarea puie-

tului) ;

-

Radioactivitatea rnai crescuth a mediului inconjurhtor : efect direct (poale

stimulativ pentru viru~i$i varroa ~i destructiv pentru organismul albinelor), ac-

 

tiune mutagen5 ;

Ca responsabiJi prnicipali ai fenomenului de depopulare $i mortalitate a

familiilor de albine, f5rg a putea fi contestati de cineva, s-au n3minalizat :

-

Poluarea cu pesticide, avfnd ca efect direct intoxicarea acat5 $i cronica

a albinelo'r precum ~i o actiune sinergic5 Entre toxice pi germeni cu virulent5 slabg.

obijnuiti sau patogeni.

 

.

.

I

ciate varraozei.

 

razitului .Varroa

si

amplificarea '

 
 

I

 

--

 
 

--8

 

In articolul de fatti dorim sti insisttim mai

tocmai

pentru

 

a

fi

puternice

in sezonul

mult asupra celor d~i factori principali.

 

activ.

 
 

De

la

inceput,

s-ar

putea

spune

cB

po-

-Atunci de

ce

puterea

familiei

de

albine

luare am avut $i inainte, iar varroa o avem

nu

inregistreazti

crevterile

biologi'ce

nor-

in

tarti de peste

10 ani.

male, cu

fiecare serie de puiet eclozionat ?

In

aceastg

situatie, cu luciditatea

$i

spi-

Sh exemplific8m : familiile de albine sti-

ritul de discerngmint necesare trebuie

sti

ne punem intrebarea : dar depopularea fa-

nhtoase care pornesc la

10 aprilie

cu

5

spa-

tii

albine (ram5 tip

Dadant) $i au ocupate

miliilor de albine, sub o formti rnai mult

cu

puiet

de

toate

virstele

(2/3

din

supra-

sau rnai putin grav5 a fost oare un feno-

fata

ramei)

in

medie,

3 rame

in

perioada

men

unicat,

care

s-a

manifestat numai in

10 aprilie

-

1

mai,

6 rame

in

perioada

anul

1986?

Consider

cti

exist2

un

singur

I-2l'mai

$i

7

rame

In

perioada

21 rnai

-

rtispuns : - de foarte multi ani un numtir

12 iunie, ~i.

trebui

ca

Pn jurul

datei de

1 iu-

tot rnai mare de familii nu au in sezonul

lie

sti

aibti

cca

6,4 kg

albine, Pn conditiile in

activ o populatie abundentti de albine care

care

albinele

eclozionate

nu

tr5iesc

decit

sB valorifice resursele melifere

$i,

ca

ur-

30

de

zile.

Aceasta

lnseamna

cEi

familiile

mare. realizeaza produqii mici de miere.

respective

ar trebui

sS ocupe cca

26 spatii

 

Apicultorii

$tiu

clte

eforturi

depun

pen-

de ramti

tip Dadant

sau

peste 3 corpuri de

tru creqterea

a

cit rnai mult puiet,

cit timp

stup

multietajat,

 

cu

o

astfel

de

densitatd

$i

citi

biostimulatori

consumti

ppntru

hrg-

pe fiecare 'fatti a fagurelui albinele sEi

pnirile

de stirnulare,

eft5

ingrijire

apecificfi

se

afle

pe

intreaga

suprafats

stind

lipite

fiecarui sezon se acorda familiilor de nlbine,

unele de altele.

 
 

In stupinele noastre insti, famiIiile de al-

 

*) A;ticolul

de fat5 continua

pe

eel

p~-

bine care cresc cantitatea amintitti de puiet

blicat in nr. 211987 a1 revistei.

 

nu ajung

d aibX decIt jurnstate (sau chiar

tea direct2 a albinei, ci incapacitates ei 'de

a

reveni

la

stup.

.,Dar

Se ~oateconsidera

ne\;sffimltoare o dozl dintr-un oarecare Pro- dus care provoac5 moartea a numai 2% din

albinele atinse. dar impiedicl 60% din cele 'care supraviemiesc sH revin5 la stup ?" In final autorul concluzionea& : ,,hu tre- buie ascuns c5 exist5 :

o cauzH majors, poluarea cu substantc fitosanitare ;

-

cauze accesorii sau complementare, cum sint lipsa de polen sau altele". Pe baza observatiilor apicultorilor ro- mini, corelate cu informatiile strjine, la

-

intrebarea

pus8 anterior, se poate rdspunde

cd

disparitia albinelor

din stup, permanent

$i in cantitali mai mari decit nivelul bio- logic normal, este determinatd de , urmd- toarele :

moartea albinelor in rimp ca urmart. a vizitdrii unor zone in care s-au electuat re-

-

cent tratamente fitosanitare, sau exist2 sub- stante cu remari"ent3 mare ;

acumularea in timp a substantelor toxice, in organismu1 albinelor ~i pieirea acestora in afara stupului ;

-

reducerea viefii. albinelor infestate cu varroa cu pin5 la 50% in functie de gradul de parazitare. Sint cauze certe, responsabilc a Jrinjrii dezvoltdrii familiilor de albine .in sezoanele apicole, cauze care fac ca in ciuda canti- tritilor mari de puiet pe care le cre+tem, s3

-

1

nu

realizBm acea

abundenta

de albina

cn-

legatoare

pe

timpul

culesurilor ; s5

aveln

unele familii slabe in toamnii, sd inregis- tram mortalitati in iarna peste nivelul nor-

mal ; sB avem in primdvara o parte din

fa-

rniliile de albine far5 vigoafea necesarri ca- pacitatii de a relua dezvoltarea intr-un ritm

care s5 le transforme in unitBti biologice puternice $i bineinteles'productive.

"

Aceste fenomene se repeta

an

de

an

atit

la noi

cit

$i In

alte t3ri

$i ele s-au

manifes-

tat cu precadere Pn sezonul apicol trecut.

Ceea

ce

s-a

fntzmplat ins% in anul 1986

a avut un caracter cu totul aparte. Amploa- rea $i duritatea depopul5rilor, caracterul malign, in intelesul real a1 cuvintuIui. adic5 boala ap&rutS a' condus. in majoritatea ca- zurilor la moarte ; evolutia impulsivil, in sensul' c2i fenomenul patologia odaa declan- pt, no' a putut. fi oprit, ne-a flCcut &ide-

ducem c5 factorul. cauzal brincipal este un agent patogen foarte periculos. A$a cum reiese din prima parte a artico- lului, S-a suspicionat $i chiar confirmat, vi-

paraliziei

acute

a

albinelor, asociat

parazitului Varroa.

Sg 'vedem din nou, cum se explica menu1 in alte tflri.

feno-

Redh cfteva aprecieri din Revue fran- ~aised'a~icultnre, dec. 1986, sub semnlitura

-

presedintelui Apimondiei, R. B or n e c k :

apicnltorii din sudul Frahtei desconerE Ence~End cu luna septembrie 1986, pierderi

,,...

importante in

yeptelul apicol, provocate de

un colaps a1 familiilor de albinedatorat dez-

volGrii

lui

Varroa.

...Apicultorii

realizc:1z5

prea tirziu gravitatea situati~ei $i observa- tiile lor privind puielul anormal .- la cliz

velul larvelor $i nimfelor - simptome de

boli virale putin cunoscute (APV - acute

paralysis virus - in principal) sau accidente

morfologice ale albinei adulte 7 fHrl aripi.

picioare,

etc.,

sint

flcute cind parazitoza

a

Iuat

deja

o

astfel

de alurl incit tratamen-.

tele

de ultim

moment nu reuvesc intotdea-

una, s5 salveze familiile de albine.

Atunci

 

se inregistreazg pierderi mari de familii

chiar in conditiile in

care la scara unei t5ri

se consider5 cl se stiipinevte parazitoza, prin

utilizarea judicioasl a acaricidelor actuale.

0 situatie favorabil5 dezvult2rii lui Varroa

poate

masive

surveni

din

nou,

ale

familiilor

de

goslaviei in 1986)".

antrenind

aibine

pierderi

(cazul

Iu-

Iatd deci c2 depopularile .ji niortalit5tile

familiilor de aibine au- condus is pierdcrj

considerabile $i in alte tdri, precum Franta

$i Iugoslavia.

Este un

argumellt in plus de a refine fac-

torul comun Varroa-A.P.V. (sau asocieri de viruvi) drept cauz2 certd a mortalitiitilor $i

depopuldrilor inregistrate. Raffaele B o z z i in revista Apitalia

nr.

11

1987

dupd

ce .define&

drept

o

,,adev5ratH

varroow calamitate . nationalP,

descrie

simptomele care se reggsesc In fa~niliilepa-

razitate de varroa

; puiet cu cdpacelele celu-

lare perforate, pupe moarte, albine mutilate. larvele parazitate nu se dezvoltd normal, multe din ele dPnd albine subdimensionate, albine cu aripi deformate. Se poate spyne - .

precizeazg autorul - cEi ne afldm in fata unei forme de ,,paraloc5" cu simptome vi- zibile.

Iat5 deci cB, fat5 de cercetstorii din An- glia' $i R.F.G. care asociazd parazitului varroa un virus (virusul paraliziei acute),

italianul

B o z z i

lanseaz5

asocierea

,,var-

roa - bacterie" (Bacillus paraalvei). S-ar pu- tea ins& ca in realitate sii actioneze con-

comitent cu ambele asocieri sau chiar $i cu alti agenti patogeni. , . Trebuie sB retinem douB aspecte:

- in orice asociere, elementui invariabil ramine: varroa ; ' - indiferent de natqra asocierii, efectul asupra familiei de albine afectate este de- zastruos.

In aceste conditii este justificata scrisoi- rea de .la ,Intermiel" sub semngtura pre- ~edinteluisau, menne T r u b e r t - publi-

'

.,

caa Pn revista L'AbeilJe de mnce nr. 1/1987

din aare reproducem o singur5 fraz5 : ,,Var-

de culesuri naturale consistente, se vor ad-

rooza este o calamitate care ameninti3 in-

ministra hr5niri stimulente cu turte din $er-

treaga Franti3, in prezent este rlspindit5 doar

bet de zahtir $i pe m5sura indilzirii timpu-

In treimea de sud-est a tlrii dar in aceasts

lui prin desctipgcirea fagurilor de rezenta

regiune constituie la finele anului 1986 u

plasati dup5 diafragmd sau prin administra-

catastrofs teribils care distruge un foarte

rea de sirop. De o deosebita important5 sint

mare numar de stupi, cn toate tratamentele

turtele proteice

$tiut fiind ci far5 proteina

care se aplicg".

nu se poate

creqte puiet. Nu se va folosi

Am util~zaf diverse informatii din reviste

pentru

hr5nirile de stimulare nici-un fel

striiine de specialitate, in dorinta de a com-

de

hranii (miere sau phtur5) rhad dispo-

pleta observatiile facute in tara noastr5 pri-

nibil5 prin pieirea sau depopularea unor

vind fenomenul (de depopulare $i mortali-

farnilii :

tate a familiilor de albine in anul 1986.

astfel incit' apicultorii

s5 poat5 desprinde

cu rnai mult5 claritate ceea ce au de facut

fn viitor.

In

acest

sens

reamintim

unele

lucriiri,

descrise in toate cartile de apicultur5,

de

care trebuie s5 se tin3 cont in mai mare

mAsur5 la inceputul acestui sezon apicol.

a) MASURI

TEHNICE DE CRESTERE

Se va actiona prin toate mijloacele pentru

a obfine' familii puternice, singurele In m5-

sur5 s5 opuni bolilor o rezistentg natural5

cit rnai mar?. Este Indeobvte cunoscut cii

obtinerea'de famil~iputernice nu se poate

realiza decit prin crevterea unei cantitsti cTt

mai mari de puiet. Pentru a crevte cit mai

mult puiet in aceast5 perioad5,- apicultorii

trebuie s>g,intensifice impulsul natural de

dezvoltare a familiilor de albine In prim5-

var5 prin urm5toarele lucr5ri :

  • - asigurarea cgldurii in cuib. vtiut fiind

c5 in aceast5 perioad5 cu variatii mari de

temperatur5 de la o zi la alta sau de la

zi la noapte, cre~tereapuietului nu se face

decit in zona pe care albinele sint capabile

s5 o incblzeasc5. fn acest scop, cuibul se va

mentine strins, pe ramele efectiv $i total

ocupate de albin5, iar lateral ~i'peste podi-

$or. cuibul se va proteja cu pernite sau ma-

teriale termoizolante.

Familiile de albine afe'ctate de depopulare

cu un numar redcs ce spalii, se vor unifica

intre ele. Este cu totul contraindicats unifi-

carea unor familii slabe cu familii puter-

nice, pe motive lesne de inteles ;

  • - hrgnirea corespunzgtoare este obliga-

torie intrucit -intensificarea activit5tii al6i-

nelor $i ca urmare crevterea unor contitdti

rnai mari de puiet se realizeaz5 pi-in obli-

garea albinelor de a consuma o ctinlitate

sporit5 de hran3 energetic5 $i protbicti.

Mijlocul cel rnai indicat este folosirea cu-

lesurilor timpurii de prim5var5 oferit de

flora din lunci,. psduri, lixezile de pomi,

suprafetele acoperite cu salcie, rapit5 $i ori-

care alt5 surs5 nectaro-polenifera

..

In

lipsa

- asigu5area spatiului cores~&~tarpen-

tru cresterea ~uietului.In conditiile menti-

nerii cuibului ,.strins" se .va prodeda la lir-

gjrea periodic5 a acestuia, ori de cite ori

este nevoie, prin introducerea unui fagure

cu celule goale, dup5 ultimul fagure cu pu-

iet a1 cuibului. Cind. vremea frumoas5 s-a

statornicit miirirea spatiului pentru ouat se

poate face prin. ,,spargerea cuibuluiu adicR

introducerea fagurilor - goi intre fagurii cu

puiet. In permanent5 se va urmi3ri ca fa-

gurii din cuib s5 fie bine acoperiti cu al-

bins.

De retinut: crevterea intens5 a puietului

trebuie s5 se fac5 in tot cursul anului, dac5

dorim s5 avem familii puternice pentru va-

lorificarea' culesurilor,

pentru

a

ierna

in

-

bune conditii, pentru a-~i , p5stra o bung

stare de s5niitate. Trebuie s5 retinem c5

presiunea varroozei sau a'altor

boli

este cil

atit rnai puternicR cu cit familiile de albine

sint rnai slabe. Trebuie de asemenea s5 ti-

nem

cont

de

fAptul c3,

in

m5Sura

in care

vom crevte puiet rnai mult in tot cursul

anului, vom putea inlocui albinele ce dis-

par ca urmare a intoxicatiilor cu pesticide.

singura posibilitate

a

apicultorului

de

a

mentine un echilibru biologic productiv al

familiilor de albine.

,

Vom reaminti principalele mtisuri, prev2-,

zute in Legea sanitar veterinar5, pe care

apicultorii le cunosc din publicatiile apicole.

dar pe care foarte multi le nesocotesc. In

m'od deosebit in aceast5 primlvarg m5su-

rile

de mai

jos

devin obligatorii :

- Stupii in care au fost adapostite fami-

liile de albine, $i in mod

cu totul special cei

in care au iernat familiile

afectate,

vor

fi

dezinfectati imediat ce conditiile de prim&-

var5 permit acest lucru. Dezinfectia se va

face prin cur5tirea mecanic5 $i imb5ierea in

solut~ede form01 2-4010, in solufie fierbinte

de sod5 caustic3 2-5010 sau de sod5 calci-

nat5 5010, dup5 rare stupii vur fi terisiti

timp de 24 ore, apoi spllafi abundent cu ap3 $i/ uscati. Se va utiilza de aseinenea flamba- rea lBzilor cu flacFir5 de la lampa de ben-

zinii sau

o alt5 surd.

Dezinfectarea se va

face incepind

cu

un

num;ir de stupi din rezerv5, dup5 care prin transvazarea in acegtia a familiilor de al- bine, se va elibera 9 nou5 seiic pentru dez- infectare, operatiunea continuind pill5 cind intreg efectivul din st'npini va ii adapostit

in stupi dezinfectati. Orice stup provrillt din alta stupin5 va fi in prealabil dezinfectat.

- Fagurii

deveniti

disponibili

din

,

fami-

liile depopulate sau moarte din aceastd cauz5, se vor topi. Sub nici un motiv nu vor fi reutilizati in familiile r5mase in efec- tiv, chiar dac5 contin rezerve. apreciabile de miere.

  • - Mutarea de albine, de faguri cu miere 'sau goi, diafragme, hrdnitoare sau podivoare din stupii considerati infectati in stupi in- demni, este cu des5virgire interzis5. Schimbul

de material biologic sau a

pieselor de stup

intre familiile s5nBtoase va fi redus la stric- tul necesar impus de tennnlngin folositr'l.

  • - Fagurii eliberati dupB extractia mie- rii vor fi reintroduqi in stupii din care gro- vin.

    • - Activitatea de Ingrijire $i control s fa-

miliilor de albine se va

inzepe cu familiile

puternice $i s5n5toase, 15sindu-le la urm5 pe cele slabe, bolnave sau suspecte de im-

boin5viri.

  • - Albinele moarte g5site pe fundul stu- pilor sau In fata acestora, orice fel de alte materii nefolositoare provenite de la fami- liile de albine afectate, vor fi adunate gi me.

    • - Apicultorul va lucra in halat sau salo- pea, igi va sp5la $i dezinfecta mfinile ~i dalta apicola folosind pentru aceasta &pun (dekrgenti) $i alcool sanitar, In special dupa ce lucreazs la sltupii bolnavi.

    • - Se va preveni furti~agulprin toate m5- surile recomandate, pentru a elimina p5- trunderea albinelor dintr-un stup In altul. L~sumrJEMRu CoMBA-rEmA BOLILOR

\

DU~Scum reiese din continutui ntticolu- lui, la depopulBrile $i mortalitBtile inregis- trate au contribdit boli parazitare pi infecto- contagioase - respectiv varrcloza asociai5 cu diferifi viruvi sau bacili patogeni.

Pentru aceasta tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor parazitare $i in- fecto-contagioase trebuie d constituie o principal& preocupare a apicultorilor. Rbplndirea parazitului Varroa, este de- terminat5 de :

- folosirea de produse insuficient de efi- ciente, fie prin capacitatea acaricida redus5

a substantelor active, fie prin crdarea re-

zistentei

la acarieni, urmare utilizsrii inde-

lungate am- aceluia~imedicament ; -, neaplicarea tratamentului In unde stu-

pine ;

- tratamente defectuoase care nu res- pect5 indicatiile de aplicare. Pentru a elimina obstacolul rezistentei acarianului, incepind din, acest an tratamen- tul varroozei In tara noastr5 se va face cu produsul Varachet, pe bazg de amitraz. In- stitutul de cercetare gi productie pentru apicultur5 va asigura uu numar de cel pu-

tin iO inilioane de doze, cec:J ce

va permite

tratarea eficientd a Pntregului efcctiv de familii de albine din tars. Tratalr(en:ill se iace prin fumigatie.

Ca s5 devin5 eficient tratamentul carroozei

trebuie sFi se efectueze obligatoriu la intre-. gul efectiv din stupinl precum ~i la toate stupinele, indiferent de m5rimea lor. Din experienta altor tki se pare c$i trebuie sB ne reconsideram orientarea in ceea ce pri- vepte aplicarea radical5 a tratamentului nu-

mai primdvara $i toamna gi sa instituim tra-

tamente radicale gi dup5 culesurile de la salcim $i de la floarea-soarelui. In plus de

aceasta in unele focare de varrooz5 trata-

mentele se fac necesare 'ori de cite ori api- cultorul constats prezenfa unui num5r inai mare de paraziti varroa. De asemenea, pen-.

tru a acoperi cit mai deplin cele 12 zile in

care acarienii continu4 sii ias3 din celule,

este necesar

ca

un

tratament s5 reprezinte

4 fumigatii la

intervale de

3

zile

sau

3 fu-

migatii la idtervale de 4 zile. - Este necesar ca tratamentelc sa sc. aplice la toate familiile din stupinh si' dc ascme- nea la toate stupinele, inillferent de m8ri-

mea lor. Tn acest sens apicultorii trebuie s5

,

ajute Ia instituirea unei discipline ferme ~i riguroase in foate zonele,tarii. Trebuie sB se respecte iilfrutotul dolele qi indicatiile de aplicare a incdicamentului conform prescriptiilor din prospectul ce il insotesc., Combaterea varroozei capst3 o importar~te cu totul deosebit5 Pntrucit prin aceash corn-. batem $i bolile de asociere fie ele viioze sau bacterioze, -distrugind agentul de transmi- tere. In paralel Ins5 se impun $i tratamente pentru combaterea direct& a bolilor bacte- riene (paraloca). $i In fine s& nu uit5rn c5 aglomeraqile de familii de albine constituie~unul din fac- torii care faciliteaza raspindirka bolilor. , Pentru aceasfa stuparjtul pastoral trebuie practicat cu respectarea tuturor prevederilor din regalamentul de stuparit pastoral.

  • 0 sarcing prioritarg sub semnul urgcntei:

-/.

COMBATEREA FENOMENULUI DEPOPULARI~

FAMlLllLOR DE ALBlNE

Ing. Nicolae BORCESCU Inginer $ef a1 Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturii

ApBrarea ssndtiltii familiilor de albine Pe- preeinta o sarcind de prim5 important5 ce st3 in fafa
ApBrarea ssndtiltii familiilor de albine Pe-
preeinta o sarcind de prim5 important5 ce
st3 in
fafa apicultorilor $i speciali~tilordin
tara noastrs, cunoscind.cl inmultirea efec-
tivelor $i realizarea de productii apicole
sporite este strins legat5 de starea de sdnti-
tate a acestora.
Fenom,enul -de depopulare a familiilor de
albine,
apBrut in anul 1986, conduce la pier-
,' derea .$i mai ales la sldbirea ,efectivelor prin
depopulare
$i poate determina compromite-
,,
rea planului de Pnmultire $i productie a1
anului 1987.
. Am evidentiat aceste aspecte pentru a in-
telege cu totii (apicultori $1 specialiyti) ne-
cesitatea imperioasa de a ne mobilizn for-
tele pentru a combate $i licl~idafenomenul
amintit mai sus.
La initiativa conducerii Academiei de Sti-
inte Agricole $i Silvice $i a Comtetiilui .Ese-
cutiv a1 Asociatiei Cresc?itorilor de Albir*e
s-a hotarit ca aceastil actiune sd fie de~bri-
tut5 de cfitre toate cadrele de api~ultorisi
speciali~ti pentru a se cunoa~te mai binc
cauzele depopuldrii familiilor de albine vi
a putea elabora rnijloacele eficiente de com-
batere $i eradicare total2 a Imbolnlvirilor
semnalate.
planului de producfie $i in special a1 in-
dicatorului principal : mierea. De data
aceasta protilema a generat un interes deo-
sebit $i a inceput s?L fie cercetata, studiet;
~i discutata de intreaga masa de apicul-
tori $i specialivti. Abicultorii, indiferent de
pregatirea profesionall, sint oameni pasio-
nati pentru .aceastl indeletnicire $i au pornit
hotarifi la munca de depistare a cauzelor
depopularii familiilor de albine, aducindu-$i
contributia in vederea elucidgrii situatiei.
Consider c?i specalivtii in patologia apicol5
trebuic sd urmfireascd bine aceste pgreri, cu-
noscind cfi experienta tehnologilor $i biolo-
gior din apiculturd st8 la baza fntelegerii
fenomenului patologic $i cu tofii impreuns
trebuie sB contribuie la succesul actiunii de
apsrare a sdnatatii familiilor de albine.
'
Prin natura
obligatiilor de servici am cer-
cetat ienomenul de depopulare a familiilor
de albine intr-un numar foarte mare de sta-
pine din toate zonele tfirii $i am discutat cu
foarte multi speciali~tigi apicultori, acumu-
lind in acdastfi problem& o experients bc-
-
gatd,
pe
care
doresc
s2
o .prezint in
acest
.
In ultimii ani
s-a
putut 'constata in unele
stupine realizarea de productii scdzute de
miere, ca o consecinta a unei st5ri de oare-
care ,obosealdU a albinelor, o dereglare a
activi46tii biologice a acestora $i chiar la
articol.
Factorii care ar putea coritrlbui la depopu-
larea, familiilor de albine, fdr2. a respecta
'o ordine a importantei lor, sint de ordin
direct $i gdjuvant. Numai cunoasterea lor
poate duce la combaterea eficienta a cau-
zelor $i efectelor nocive.
- Secetea
prelungits
'manifestat5
in
unele
mortalitgti rapide printr-o depopulare
progresiva $i in unele cazuri totals. Sint
specialisti strBini care vorbesc de o anurnits
stare de .,colaps", iar subsemnatul, inca din
cursul anului 1986, in perioada iulie-septem-
brie, a determinat o secretie foarte redusri .
de nectar +i existents unor cantitBti. mici
de polen. Evident cS In ~cesteconditii or-
anii trecuti o numeam, in mod figurat, ca
o ,,apoplexie" inexplicabila a unor familii
, de albine. Fenomenul patologic s-a pre-
zentat cu totul izolat $i la foarte.putine fa-
ganismul alljfnei s-a
debilitat avind o vi-
talitate mult mai redud. Ponta miltcilor s
sc5zut
simfitor
$i
a
atras
dupil
sine
o
re-
ducere
mai
accentuats
a cuibului
decft
fn
milii
de albine; dar
a ridicat
semne de in-
mod
normal
pentru perioada
sflrgitului se-
trebare neexplicate.
In cursul anului 1985 au existat lenomene
de depopulare a familiilor de albine, dar
zonului apicol.
i
Factorul ,,secetBUpoate fi luat in conside-
ratie
ca
favorizant
pentru
fenomenul
de
flrl pondere mare
$i nuirlai
la
unele stu-
depoljulareal
familiilor de albine, dar
nu
pine, Pncriminindu-se in mod special o cau-
reprezinta un
factor
direct
de
cauzalitate.
zalitate bazatd pe intoyicarca familiilor de
albine cu substante organoclornrate SRU or-
ganofosforice.
- Radiatiile mai
puternice
constatate in
i1
tara
noastrs,
in
special
in
lunile
rnai
yi
iunie, au condus fn unele zone la crevterca
Anul 1986 $i In special a doua parte a sezo-
nivelului
de incdrcare cu particule radio-
nului apicol ne-a
adgs surpriza nzp1Scut;i a ,
active la florile melifere
$i implicit la
po-
'
inmultirij fenomenului de depopuiarc a fa-
miliilor de albine, ,atragind pierderi impor-
len - aliment principal in llrana puietuiui
tant'e in efective, compromitind ,'realizarea
larvar a1 albinelor. Se $tie c3 himenop-
terele sint deosebit de rezistente la iradieri.
I!
dar consider c5 larvele, prin structura ~i evolatir* lor biologic5, sfnt mult rnai pU- tip rezistente
dar consider c5 larvele, prin structura ~i
evolatir* lor biologic5, sfnt mult rnai pU-
tip rezistente
la
aceastg
implicatie.
Este
melei iau navtere indifizi masculi $i ferneli,
are loc fecundarea fernelelor de catre fra'vi
lor consangvini, dt1p.3 care masculii mor, iar
la cca 14 zile de la depunerea ouslor, deja
posibil ca iradierea s5 fi afectat direct 2-3
in celulele de trIntori
$i albi
5
1ucrBtoare
.
.
generatii de albine, dar studiind arealul
geografic de aparitie a depopulsii familiilor
de albine, zonele afectate de acest fenomen
nu coincid totdeauna cu zonele mai puternic
contaminate radioactiv. De exemplu, in
judetele Ia~i, Boto~ani $i Suceava avem .
existA 2-4
fkmele de varroa Aulte $i apte
de parazitism.
.
mult
rnai
putine
cazuri de depopulare la
familiile de albine.
'
Factorul
,,iradiati@
poate
fi
luat
in
con-
sideratie ca favorizant pentru fenomenul de
depopulare, dar el nu reprezint5 un fac-
tor direct de cauzalitate.
Porcesul, teoretic de Inmultire a lui Varroa
jacobsoni este atit de intens incft un calcu-
lator poate indica imediat c5 dintr-o fernel%
pot rezulta cca 50 000 paraziti Pn numai
4 ldni de sezon apicol. De altfel, din stu-
diile statistice pe care le-am filcut. am con-
statat cB la fiecare femeli de Varroa ob-
servat5 in farnilia de al9ine rnai sint aproxi-
mativ 30 de femele nevazute, care se g5sesc
- Factorul
,,intoxi 4 atie"
a ,familiilor de
fie
in
anumite
piirti
ale
corpului
chitinos
albine cu substante organocl6rUrate, or-
ganofosforice .~itriazinice folosite in com-
a1 allsinei
unde
sint
neobservablle,
fie
se
baterea diunitorilor In agricultur5 $i la er-
bicidsri. s-a constatat frecvent in provoca-
rea unor mortalitgti deosebite la familiile
de albirie. In zonele afectate cu aceste cub-
stante chimice albinele mor a#t In afara
stupului $i in stup, iar in cazurile folosirii
unor pesticide cu actiune puqnicfi, prin in-
termediul albinelor lucritoare sint introduse
In stupi substantele respective, cauzind mor-
talitatea albinelor doici gi chiar a larvelor.
Fagurii de ceara sint infestati gi devin otrfi-
vitori pentru generatia de albine prezentri la
afl5 deja in stadiul de adulte sub opercu-
lul celulelor de trfntori $i albin5 lucratoare
Practic trebuie ttas5 concluzia foarte impor-
tan% c5 la 5-10 paraziti observabili trebuie
declan~attratamentul cu Varachet pe care-1
vom repeta de fiecare data cfnd aceastri si-
tuafie s-a constatat in familia de albine.
un moment dat
$i in continuare $i pentru
celelalte generatii de, albine care urmeaz5
in ciclul biologic, determinind o intoxicare ,
de remanent5 insidioasa, cu caracter cronic
gi nociv, contribuind la depopularea fami-
liilor .de albine. Evident c5 aceasta situatie
se poate aprecia ca factor de depopulare care
actioneaz5 in mod direct, deci se impune
luarea unor masuri severe de interzicere in
In ultimii 3-4 ani, In mod eronat s-a cre-
zut c5 Varroa nu rnai reprezintg un pericol
pentru efectivele noastre de farnilii de al-
bine, s-a scris foarte Putin in revistele de
specialitate gi s-a cercetat insuficient din
punct de vedere biologic modul de psrazi-
tism a1 acestui acarian. S-a crezut c5, se
$tie totul iar Sineacarul ca medicament poate
in continuare s5 indeplineasc5 conditiile te-
rapeutice potentiale necesare. Din nefericire,'
tocmai factorii favorizanti (secet5 si iradia-
tii) care au contribuit la 'debilitarea familii-
lor de albine. asociati cu anumit5 rezistents
pe care Varroa a' dobindit-o la Sineclcar --
folosit de circa
10 ani - au declanvat con-
folosirea pentru combaterea d5unAtorilor in
agriculturs, a acelor substante care con-
duc la mortalitatea $i depopularea familiilor
ditii favorabile pentru un $oc de reproductiz
de albine. Pe viitor producerea
$i folosirea
in exces a1 parazitului Varroa jacobsonl.
$oc care s-a produs h vara anului 1986.
Efectul simptomatic 1-am observat incepind
acestui gen, de substante, trebuiesc insofite
de avizul laboratoarelor. de specialtiate,/ care
prin experimenari pot determina gradbl de
la culesul de la tei $i floarea-soarelui,
cfnd
s-a evidentiat o depopulare progresiv5 a
'familiilor de albine, o dereglare a activi-
nocivitate a substantelor respective. Aceask5
problema este pe cale de a fi solutionat5 da-
tiitii biologice In comportamentul familiilor,
prezentind o diminuare a Pnsugirii de
torit3 unei
actiuni
concrete
intreprinse.;de
ebune culegstoare
de
ncetar
gi realizarea
,
h4inisterul Agriculturii.
- Varrooza ca boa15 parazitara foarte pe-
riculoasa pentru via@ albinelor, con&ituie
un factor direct de cauzalitate in depopu-
larea familiilor de albine $i trebuie s5-i d5m
o deosebitC atentie in actiunile -de comba-
tere pe care le vom fhfaptui'.prin toate mij-
unor
productii
mici
de
rniere
p3rrisi-
rea
stupului
de
catre
albine,
mutarea
albinelor
de
pe anudte
rame din 'cuib
rji
chiar
dupii
diafragms,
dac5
aveau
spatiu
$i rpai
ales rame goale. Depozitarea pe fa-
gun
a
mierii +i a polenului
se efectuau in
'
loacele de care dispunem. Vapoa jacobsoni
paraziteazs albino adults gi larvele, copiind,
un ciclu biologic de reproductie specific al-'
binei. Este vorbzt de una din cele rnai reu-
$ite adaptari ale unui parazit ia biologia gaz-
dei parazitate. Femela de varroa f$i depune
ouAle, de preferinfg in celulele de trintori
mod dezordonat, iar concentrarea puletului
s-a produs pe ramele escentrice cuibului. '
S-au rnai constatat: lipsri de aperare la
furti~agulefectuat de albine straine +i In
special de viespi,
starea de apatie general8
sau chiar de
albin5 lucratoare $iIn paralel
cu dezvoltarea larvei de albin5, in ciuda fe-
nomenului de consangvinitate, din ou5le fe-
$i prezent5 de albinri stationara pe scindu-
relele de zbor $iurdiniqe In plin cules, iar
odaa cu aceste manifestari au apBrut pe
fagurii din cuibul familiilor de albine puie-
tul pestrit. In mod normal puietul de pe

,

un

fagure se afl5 depus In cercuri concen-

trice,

bine

incheiate,

far5

celule

goale

$i

avind

in

partea

de

sus

un

brfu

de miere.

Prima impresie pe care au dat-o fagurii cu

puiet pestrit

a

fost cea

legat5 de existenta

locei americane. La examenele de laborator nu s-a confirmat aceastB boal5, iar marea majoritate a apicultorilor au dobindit un

sentiment de urjurare, suspicionind de la

caz

la

caz m3tci

btitrine, cu pontii neordo-

nat5.'

st5ri

de

intoxicare

sau consecinta

procesului de iradiere. Fenomenul patologic a continuat cu apa-

ritia

unor

albine tinere far5 vitalitate, cu

aripi

insuficient

dezvoltate,

unwri

consta-

tindu-se

p5r5sirea definitiv5 a stupului de

' sporit de albine. adulte. ~?&ecin@: esh depopularea familiilor de albine $i, b. a- zurile mai grave, pierderea acestora. Tratamentele cu Sineacar ~saucu alt aCa- ricid, care sint efectuate dup5 aparitia ve- .. hiculsrii toxinei Intre albine $i larve, + dovedesc ineficace. Prin tratament se kbu- terjte omorirea majoritatii parazitilor exis- tenfi in afara celulelor, dar acest tratament' este inofensiv pentru parazitii din celule, poi procesul de intoxicare infectioad este deosebit de nociv.

Trebuie

s5

reconsider5m

num5rul

de

tratamente pe care urmeaz5 s5 le admi- nistrim rji s5 dovedim rnai mult5 seriozitate In aplicared lor.

c5tre albine. AU fost observate albine epui- zate pe scindurile de zbor, ele se tirau c5zind
c5tre albine. AU fost observate albine epui-
zate pe scindurile de zbor, ele se tirau c5zind
pe pamint $i mureau
de stup.
la oarecare depgrtare
I
Tablou-1 simptomatologic descris mai sus a
determinat o oareca e confuzie in stabilirea
Faptul c5 Sineacarul $i Varachetul utili-
zat de noi are actiune nociv5 numai asupra
parazitilor existenti In afara celulelor $i
actioneaz5 numai citeva zile dup5 tratamen-
tul efectuat atest5 c5 nu se pot distruge
$i: generatiile de varroa existente in celule
C
diagnosticului.
DacSi5ins5 Varroa, In mani-
festsrile sale ca $i materialele qtiintifice
ap5rute in revistele strhine s-ar fi studiat
cu atentie, imediat s-ar fi putut trage-con-
cluzia cil este vorba despre varrooz5 gene'-
ralizat5, la care, in multe.cazuri, s-a asociat
$i prezenta unor intoxic5ri cu substante
organoclorurate sau organofosforice. Feno-
menu1 de depopulare a debutat In iulie-
august $i a continuat mai intens in septem-
brie, iar prin tratamentele executate succesiv
cu Sineacar (in lunile august, septembrie $1
octombrie) nu s-a reu$it stiivilirea fenome-
nului ,de depopulare.
sub opercul, fiind necesare o serie de tra-
tamente succesive. In cazul sineacarului
vom institui
cel putin 5 tratamente (2 toam-
na, unul primiivara $i dou5 dup5 culesurile
de la salcim
rji floarea-soarelui) iaE in cazul
.
Varachetului (medicament pe care-1 vom fo-
losi cu precidere In cursul- anului 1987) se
efectua cel putin 7 tratamente. Revin
vor
'
la o afirmare anterioar5 $i subliniez cil ori
de cite ori vom observa In familia de albine,
cu ochiul liber, mai mult de 10 paraziti
trebvie s3 intervenim cu tratamentul pe
baz5 de fumigatii cu Varachet (amitraz5).
Din observatiile subsemnatului $i a mul-
tor apicultori $i specialivti in apicultur5
s-au desprins urmiitoarele concluzii :
a) Tratamentele familiilor 'de albine exe-
cutate cu Sineacar de dou5 ori in toamna
anului 1985, o data in prim5vara anului 1986
gi alt tratament dup5 culesul de la salcim
a1 anului 1986, au condus la di.minuares
numrirului de paraziti Varroa $i reducerea
fenomenului de depopulare ~i diminuarea
simptomatologiei ar5tate anterior. S-a con-
statat intotdeauna o eficacitate sigur5 a
tratamentelor facute in momentul declan-
$5rii rjocului ~ reproductiv a1 agentului
patogen.
Num5rul de 7 tratamente, indicat mai
sus, reprezinta tratamentele preventive ab-
solut obligatorii, in functie' de gradul de
infestatie cu paraziti, num5rul acestora cres-
cind la nevoile absolute cerute de omorirea
parazitiilor in caz de infestare masivg. ,
In Ungaria $i "~rantafumigatiile cu ami-
traz5
(la noi
Varachet) se fac in cazuri
de
infestatie
periculoas5
cu
Varroa
jacobsoni,
de
10-18
rji
chiar
de
mai
multe
ori.
De
exemplu Raymond BORNEK, intr-0 revista
franceza de apicultur5 ai-at5 c5 ,,apicultorii
francezi .au fHcut ping la 40 de tratamente
cu . amitraz5 pe an ca sZ-~i pHstreze in
productie familiile de albine"
b) Manifestarea varroozei prin dezvolta-
rea excesivii a num5rului de paraziti a de-
terminat o mortalitate a pietului de toate
virstele $i intrarea acestuia fn putrefactie.
In aceast5 situatie cadavrele pietului mort
contin o toxin5 foarte otr5vitoar-e pentru
albinele care caut5 s5 curete cu . ajutorul
aparatului lor mandibular celulele purt5-
toare de cadavre. In acest mod albinele sint
inoculate natural cu aceast5 toxin3 $i se
fmboln5vesc. 0 parte din albine ingrijesc
qi hr5nesc larvele s5n5toase, transmifinduJle
Consider cB sineacarul, in formula actual&,
prin folosirea lui indelungata (10 ani) a de-
terminat, in mod normal, un grad spoiiit
de rezistents a parazitozei la acest trata-
ment. De asemeni prin components sa (pes-
I
ticide de
gr. I11 vi IV de periculozitate),
ridic5 probleme negative la exportul de
rniere prin prezenta brompropilatului si a
amidonului rezultat din
fain2 de griu folo-
sit5 ca suport a1 sineacarului. Aplicarea
amitrazei in procesul de tratament (sub
denumirea de Varachet) poate rezolva pro-
4
blema timp de
citiva
ani
dup5 , care.
la
'
astfel
toxina
respectiv5.
Astfel
boala
se
vehiculeazii
$i se amplifica
afectind
canti-
t5ti tot mai mari de puiet $i un num5r
tratamente repetate ca frecventa, se poate
instala procesul de rezistent5 a1 parazitului.
Tbcmai din aceast5 cauzti este bine s5 ex-
a

Se apropie momentul

inflorlrii

unei principale specii

melifere \

,

PREGATIREA

FAMlLllLOR DE ALBINE PENTRU VALORIF~CAREA CULESULUI DE LA SALClM

I

Radu

DINCA

,

DorinH fiecirui apicultor este ca in prim8var5, la culesul de nectar de la ' pomii fructiferi si in special de la sal- dm, sa aib5 familii puternice. Acest lucru depinde de experienta si cunostirltele profesionale ale fiecarui apicultor. Atit practica cit ~i literatura de spe- cialitate au demonstrat c5 anul apicol incepe inca din vara anului precedent. Lunile iulie ~i august ale anului sint luni care hot5rZsc soarta fiec5rei fa- milii de albine, privind preg5tirea acestora pentru iernat, cit si pentru productia anului viitor. Zona unde locuiesc, BBriganul ~515- r5~ean,zon5 de sud a tarn, favcrizeaz; o vegetatie timpurie, astfel c5 pomii

fructiferi infloresc la 15-20

aprilie,

iar salcimul Tn jurul

datei de 20-25

mai, g5sind de foarte multe ori ~i fa-

milii de albine mai putin dezvoltate. In ultimii 4 ani am reusit s5 valorific culesul de la salcim, procedind in felul urmitor :

Spre sfirsitul lunii iulie sau incepu- tul lunii august, a anului precedent, in raport de incetarea culesului de la floarea-soarelui, incep verificarea stu- pilor, notind in fisa personala a fiec5rei familii lucr5rile pe care le vci efwtua. De regulfi acestea constau in :

  • - schimbarea m5tcilor ;

  • - unificarea familiilor care impun acest lucru ;

  • - deblocarea cuibului in vederea cre5rii spatiului necesar m5tcii pentru ouat ;

  • - stimularea tuturor familiilor pen- tru fortarea miitcii de a depune ou5. Familiile aduse din pastoral pe vatra de acasi beneficiaz5 de un qor cules de intretinere de la bosthoase, avind la circa 1 km serele I.P.L. cu culturi cie dovleci, pepeni, castraveti de toamn5. Albinele duc cantit5ti 4nsemnate dc.

polen, in unii ani pin2 aproape de sfiqitul lunii octombrie, determinind astfel matca s5 insaminteze pin5 tirziu. Precizez c5 in perioada dup5 15-20 august, familiile au deja asigurat5 hrana pentru iarnii, prin hranirile de completare efectuate anterior iar dup& 20 august le stimulez cu miere din ramele pe care le desc6p8cesc ~i le tree peste diafragmii, rame pe care le re- formez sau le pun la pastrat.

Urm5toarea - etap5 incepe de

la

15-20

februarie a anului in curs, in

raport de starea timpului, cind admi- nistrez hranirile stimulente de prim5- vara. Precizez c5 interventiile pe care le fac au scopul de a antrena matca ~i intreaga familie la reluarea progresiv5 a ritmului de dezvoltare, cu toate c& la aceasta data exist5 o generatie de albin5 tin5r5. ASa cum am precizat, in jurul datei de 15 februarie sau chiar mai devreme, in raport de starea vremii, incep hr5- nirile de stimulare care constau prin aplicarea a cite unei turte de 300- 500 g, avind in compozitie suc de morcov si lamfie, zah5r pudr5, miere,

ou proaspiit si lapte praf. AceastCi turtg o pun deasupra ramelor in dreptul si- tei de la podisor, pe o hirtie perforat5 in 2-3 locuri.

Operatia o repet cam din 2 in 2

siiptamini sau chiar mai des dac5 este cazul, in raport de puterea familiei

care o consuma. Continui acest procedeu de hr5nire stirnulent5 pin5 la data de 10-15 apri-

lie cind timpul se inc5lze~te,se aduce polen din natur5 si incep hranirile CI+ sirop de zah5r. Pin5 atunci nu umblu in cuibul fa- miliei de albine. 0 data cu inc5lzirea timpului, execut primul control amhuntit a1 familiilor- de albine. Procedez in raport de situa-

'

.

,

 

j.!e

qe @s!

el

aJma!j

'aglwe3

puye

ur

!Jpp![aN

ep

o l

!~oaln>!de

ampah

ayaJeoqewJn

:

1n~y.m~

33ed

-

aulqle n3

!

ap

awe^

aqednao

-WO~

ea~woqw~qs

-

ydnp

z83

t

~nlnqp ea~r?~gl

nes

~~Lv~xasao '

CINIAIXd

VZIXISO?Od

 

-

ap alaAJazaJ

tueq

!

In2nmiLs

a~ysg8 alnlrwej

al

eqsea3e

yep

I-z

aureJ

ns

p!nd

~a~~suoa

al

n3

aunq

 

'8u1

ue~~s

g3S3dOd

a1

Zaqou

!U

qeuos~ad &yj

ula

L

u~

2

:;yz

2z;ez;zi

"3

lnqIn3

~8ug 1-'

10

 

eqp

-rd~ @ua!~adxa

ew!l~n

ewe^

n3

'larnd

a~la

ywe~ o

jeqa-~qu

ap

aqy3

!a3

 

'

ap~aa

rw

edna

.qmo n.rquad amq

GI-OT

'ar~vde

a~!!l!wej

lugs

aq3

-e~ q~~tdnqs

un

dg

ap

dnqs

aqsa

la3

 

cclp doqs n3 alelnurlls

uj

'n~eaS z!

a l

a~e

aqsa

ysease

eq1-

ap~o ednp

'OO'LT

aqsa lndo~~s

le~eda~d

lnsu

nu

~o+n aqsa

ap

n3

o

'aqu!eu~ yeas

aqe3!zosn8!.1

-uqS

zaz!aaJ,d

lndo~rs

zaqs!uIurpe

 

~eumu aqsa n

un

-wrs

va~!p

'~01rue.q eme~

UE

am

a-re

o

nJq

alrIl!urej

ap

au!qle

aqeqpedea

ap

g'o

'1

UJOL

lndoqs

u~~d

 

n3

~3oCeur y$uanljur

ap

~WJIS

e

y~gj '!np~oS!pod

1-e

~olpl~sp

aq8oloyq

ale

tern

'aaejsap

y~ej pap

efue~ap ~eur e

 

'auyq

surqs

aq6uo!l!pum

erl~urej

ap

.au!qle

up6

napaao~d qsase

eze

'pajgaur

eau!pn?!qle

 

xahz

~yeurrxo~de !u

y~o o

ys

am

ure~nSgsap au

-!we

zaCe.rn~l

ala3

OE

!!l!urej

.aurqp 'ap

 

'~ajq[e a

atnqay

es

 

UI

'~861 lnue

rn

aqeq

all!8a4!~

-la?

 

earlpqqs

mpdlq

m!!'

l!ha~ me

dw~l un-~w! e3

agelax

~e~pu!

leur

mquad

o

-nue

Pn3s

es

~ollqpej ea~qlo~~ap zal~oj

adrowxi as ynuguo3

q qo

pm

 

ap

au!qle

l~llmeles

!$

ui

n3

a~o?

purg~es

~3

euoz

eq~~olep 'nrlq"I

$so3 e

-a3

e)

eq

.gloqde

~kap '~ep&~

aqsa

sund*~ un

llqelea

ru~uad

 

JOI

l!k

Z

alIz

emply3 aP

'y~!s=xa

ure

8~xa

li?s

u!'

alpam

alp

-na~

93

lns

'~Snqq 'ppl

gu

pour

-gqo

dnqs ap mlnda w~aza~e

el

ysa

.all~urej/a.~a!ur~

 

Jesamu

ys

urau!$

yureas

algzpa~d ap

 

.

~Gv

urn3

asaigur~n 'qezpa~d

e3

wnaa~d 'sns

eaq~g8ad ap

 

UIP

L

!u

L

~TIZ

gs

ssa~t?~

ln!leds

~e 3eno

pundsax

'!!geur

a.1~3 aI%!ared

nu

rnqsme

l~a~

W J!

-1o~zap ap

ap

-m

 

!leu

m~n~oq~quo3

e

ap

pq~ydnqs

gu

-?urn!

~JEQ

wou

nJluad

e

eJjpsap

eznw

y3?pa!dwl

pulpa3o~d "ea~ello~zap

eaqeq

ap

pns

uyp

0~61 lnue

!a~uaqlo e

S!

ea~ezpa~d

n3

'!aluaqunm

es

IQ

-ad

e1

'am!j!un

.qa a.r@u!!jsp

9$61--0~61 epeov

we

3lsoloj

1ndn3s

 

UI

lsa3-e

qxaluo3

al,

ppmnl

IS

-aa'o~d

 

leur8r.10

'q~e18-3uepea

el

ydnp

pue

aap

q~ha~ ure

ur

!!urg[n

rue

e3

9~6~ el

IS

guid

'quaza~d g

u

pap

ap

nqed

ea~!~olju!

ynpm531es

es

~dnls u !

 

ijuaxp

~ndnqs asaso[oj

QX

'TOOT

-a~de

alp

L-9

aweJ

n3

'qamd

apqedes

ss

qep

ap

sup

es

ajleoj

aulq

qnda3uos

!e~nu

ul

maw

a z!l

ap

saps

es

-eaf

B!

qeldep

el

u~p aln4rpuo3

euoz

sns

azazlr

w?a

21-01

B y

.~j~ew a~arur

es

~nsalns el

a~~eoj

aqm

JES~~U

'wp~es eI

lnqsap

ap

Tuapunqe

Jep

ap

ap

yqsea3~ 'yq!jurwe

ap y31s

rmuurapuj

a~ezp ~d eur.mj

ea3~sy.x b d mquad

.dq

ea~rsoloj

:nun

q!umue

dg

ap

'dqs

nes

.rep

~ynss

'yqemp

,ys

"aae

!g!?ej

ap

-le

plezeq

~ylea~asqo

ad

aseolnxqaur

41

aurq

'aS!wqnd

aseolguEs

!B

aqnz~y~ a~!qae

ad

o

ypeolmd

qpe

ap

-unlapuj

nquad;

1-e

e3!juole~ aaqnd

p!u

.u!ld

'~3~8

ke

pop

es

$!a'

JO~UW!?~ ~l!ln

18

 

,

t

I

T

1

;

si constituie in 'acela$

timp un ghid

cu albine, din care 6-8 faguri, aprmpe

de

indrumare +i fonnare

a

tinerilor

pe toat5 suprafata cu pate 85% puiet

stupari. fn perioada 1930-1946, avind ca

sfetnic numai ,,Ciliuza stuparului" dc

Nicolaescu qi Stoenescu, am

folosLt stupul Dadant-Blatt cu 12 rame

in cuib ~i magazine. Baza melifer5 des-

tul de bogatii imi era asigurat5 de salci-

mu1 +i floarea-soarelui autohtoni foarte

mdiferii si cu durat5 de inflorire de

peste dou5 luni, precum si de miristile

bogate in multe plante melifere. Totusi

familiile de albine, cu 12 rame in

cuib, nu se dezvoltau pin6 la inflorirea

salcimului, magazinele nu se umpleau

cu miere iar recoltele de miere erau

sub 10 kg. Mierea poliflorii de calitate

superioar5 avea culoarea inchis5 dato-

  • - rit5 ~i faptului c5 fagurii din cuib in- deplineau dou5 functii, respectiv atit pent& cre~tereapuietului cit ~i pentru depozitarea nectarului.

fn 1945-1946 am vizitat o stupin2

din sectorul C.F.R., amplasat2 la

5-6

krn de Drigi~ani,care avea fami-

liile de albine adapostite in stupi

RA 1 001. Vizitam des aceastti stupinii '

~i datoriti rezultatelor superioare ob-

tinute in conditii identice, am apreciat

ci stupul RA 1001 este mai corespun-

ciip5cit, umpleau complet magazinele

cu miere fn timp de 7-10 zile, inclu-

siv fagurii din cuib. Stupul cu 10 rame

in cuib avind si volumul magazinului

mai mic contribuie la dezvoltarea rnai

energici a familiei de albine, iar in

prezenta unui cules abundent sau lent

dar de duratg, albinele depoziteazh

miere qi In a1 doilea magazin, aplicat

sub primul. Deci, cu stupul RA 1 001

se poate lucra identic ca in cam1 stupu-

lui multietajat, cu deosebirea ci numa3

cuibul r5mine neschimbat iar maga-

zinele se aplic5 '~ise ridicg rnai qor,

ceea ce nu este un neajuns. Fjind rnai

mic. si rnai uqor se incarcii $i se des-

card rnai repede ~i rnai ugor. De ase-

meqea, in cazul familiilor de albine lnai

puternice, strimtorarea $i protectia

cuibului in prezenw unor provizii su-

ficiente si de ~ali~tateeste rnai putin

exigent2 in comparatie cu stupul cu

12 faguri in cuib qi necesit5 d&i rnai

putine materiale de protectie qi res-

pectiv munc5 rnai redus& Proviziile

de iarni, briul de miere deasupra ghe-

mului de iernare este rnai mare iar

consurnul mai redus. Fagurii din cuib,

7-8, pot fi folositi numai pentru

ere$-

tera ~uietului cu conditia sB avem

zitor conditiilor din zona Dr5gg$anilor,

motiv care m-a determinat ca din anul

1946 ~i pin5 in prezent sg folosesc

acest tip de stup. Cu obiectivB moti-

vatie voi cguta s5 expun observatiile

mele facute cu privire la Pnbetinerea

m5tcia tinere, sti lirgim kational cui-

bul, si nu practicim culesuri artifi-

ciale si ultimii 2-3 faguri din cuib,

insemnati ~i de culoare deschisg, sZi

fie introdu~ifn cuibul stupului o datB

cu aplicarea magazinelor. Pmedind

astfel ~i aplicind la timp ~i a1 doilea

famililor de albine in stupul RA 1 001.

Astfel, am observat cg farniliile de

albine fntretinute in stupul Dadant-

Blatt cu 12 faguri in cuib, neavind pinil

la inflorirea saldmului I rnai mult de

5-4 faguri cu puiet de toate Sirstele,

magazin, mai ales la salcimul 111 qi

l5sPnd in magazin 9 in loc de 10 ,fa-

guri prevenim roitul -$i realizim canti-

tgti mai mari de miere ~i cear5. De ase-

men-, este impbrtant de retinut cZi

familiile de albine ceva mai slabe fn-

nu puteau valorifica din plin acest cu-

les iar magazinele nu era cazul s3 fie

aplicate. In schimb cele Intrewute Pn

stupul RA 1 001, cu circa douG sGpt&- mini inainte de a inflori saldrnul, avind

cuibul plin cu 10 faguri, bine asoperiti

trei-nute in stupi RA 1001 sfnt re-

dresate rnai repede @ se dezvolt5 rnai

energic datoritg regimului termic maE

bun, in comparatie cu stupul Dadant-

Blatt iar magazinul se umple h scurt,

timp cu miere.

0 familie de albine puternicii $i s5-

n5toasii constituie aspiratia $i bucuria

I tuturor apicultorilor. Dar ce inseamnd

o familie pternicd ? Ne lu5m ing5du-

in$a si vrem s5 r5spundem cti puter-

nic5 este acea familie de albine care

cu aproximativ dou5 siipt5mini Pna-

inte de a inflori salcimul I are 6-8 fa-

guri

cu

puiet,

peste

850io c5p5cit $i

toate intervalele din cuibul stupului

compact ocupate cu albine. Atunci de

ce 12 faguri ~i nu 10 in cuibul stupu-

lui? De ce s?i avem 12 faguri in cuib

cind cu rnai puvnii munc5, fntr-o pe-

rioadii rnai scurts se pot obtine pro-

ductii de miere rnai ridicate de la un

stup cu volum rnai redus cum este

  • - stupul RA 1 001.

Practica apicolti indelungatii cu acest

tip de stup mii fndeamn5 s5 fac unele

propuneri cu privire la imbur&titirea

constructiei acestui stup si anume :

O Fundul stupului s5 fie previizut cu

un orificiu 65 X 15 cm acoperit cu plasii

de sirm5 ~i dpiicel glisant, orificiu care

se las5 deschis atit in timpul trans-

portului cit $i la culesul de la floarea-

soarelui.

@ Scindura de

zbor sti fie prins8' in

douii balamale ~i folositii la inchiderea

urdinisului.

' 8 Cuibul p5 fie prev5zut cu minere

de fier qi urdini~superior.

Magazinele sii fie prev5zute cu

urdini9e.-

N.R.

MentionHrn CS in afara tlpului de stup folosit. recoltele mari de miere sint condi- tionate in princibal $i de :

  • - miitci tinere gi prolifice care4s5 dez- volte familii de albine puternice capabile s5

valorifice in conditii optirne ~ulesurile;
I

  • - asigurarea unor culesuri bogate de ncc- tar pe parcursul sezonului apicol ;

- mentinerea

unei perfecte

stiiri

de

89-

ngtate a familiei de albine ;

  • - preggtirea, tehnicii apicultorului.

corespunz5toare a

OPINII

CRESTERll RESURSELOR

Viorel DRAGOTA

Pentru fiecare stupar, o data cu ve-

nirea primiiverii o problem5 de mare

important5 este asigurarea familiilor de

albine cu resurse melifere cit rnai

apropiate de vatra stupinei, care s5

ofere un cules bun albinelor.

Deplasiirile in pastoral, pe lingti fap-

tul cB sint destul de costisitoare $i cu

mult5 alergiitur5 pentru asigurarea

mijloacelor de transport sau a combus-

tibilului necesar au inconvenientul &,

de multe ori culesurile nu oferti abun-

denfa a~teptat5.De aceea fiecare tre-

buie sii se str5duiascii pentru a rezolva

problema resurselor melifere pe plan

local, cel putin partial. , f

In fiecare localitate sint dealuri ne-

productive, ripi,si alte terenuri degra-

date. Se $tie cii pentru asemenea tere-

nuri, cel rnai bun mijloc de a le fer-

tiliza sau a opri degradarea lor este

plantarea de puieti de salcimi.

'

Salcimul este ,arborele care prin flo-

rile sale creeaz5 cea rnai bun5 ~i de

calitate sursii meliferti. Q'se prinde ~i

crgte repede, prin ridgcinile sale pi-

votante opregte degradarea - terenului,

iar lemnul siiu pate \fi folosit Si in

constructii. Dealurile plantate cu sal-

cimi pot deveni la rindul lor p5quni

: bune

pentru . hrana

animalelor.

Iat5

deci o sumedenie de foloase'care de-

curg din plantarea salcirnilor.

Acum, in prag de primtivars, cu

putinii bun5voinV ~i Inklegere se

.'

,

poate declany o actiune de plant5ri in 4

toate aceste locuri enumerate mai sus +

~i

desigur, in fiecare localitate, se g5- !

! !

sesc astfel de locuri.

Practic, aceastii actiune pate fi or-

ganizatfi pe judete de catre fiLialele f

DIN MULTIPLE'LE

' UTILIZP\RI

ALE CERlD

DE ALBINE

Asociatiei Cresciitorilor de Albine- care

f

Ing. Traian VOLCINSCMI ,

la rindul lor s; ia leg5tura cu Inspec- +

Seful Serviciului tehnic a1 Asocistiei

CrescAtorilor de Albine

Ceara :de

miere

albine, al

doilea

toratele silvice judetene pentru furni- i ,

zarea puietilor de salcim ~i cu insp~c-i

toratele

scolare

judetene

care.

s2

dispunii, ca in cadrul orelor de munci

,

produs,

; dupi

; a

ca .important5 economic5,

om

din

fost apreciat5 si folosita de

patriotic%, scolarii

s% planteze

ace~ti+ cele mai vechi timpuri la impermea-

puieti sub supravegherea ~i indrumarea f bilizarea diferitelor obiecte de uz casnic

organelor silvice de

specialitate. Bine- ! ~i a imbr&-gmintei, la confectionarea

inteles &' la aceastii actiune fruntasi ! tiblitelor &rate folosite instrumente

si fie insfisi apicultorii din localit5tile dc scris, la fabricarea figurinelor ma-

respective.

; gice din domeniul credintelor populare,

la iluminatul casnic, iar dup5 aparitia

Deodati nu

se

va

putea face totul,

ani, i cregtinismului a fost falosit5 in cantl-

t5ti

mari

la

prducerea

lumin2rilor.

! Ceara de albine a c5p5tat o larg5 uti-

! lizare in medicina popular5 fiind folo-

dar qalonat, pe parcunul a 2-3

s-ar putea planta toate aceste terenuri

care in prezent sfnt sterpe, neproduc-

tive si chiar diunstoare.

fn acet mod, in demrs de citiva ani, ! sit5 la tfirniduirea multor boli.

am putea avea suficiente surse meli- f

Dup5 descoperirea ramei mobile SL

few sdar putea cu mai mult5 u~urint5+ a presei de confectionat faguri artifi-

s5

se

fac5

si inmultirea

familiilor

de

i ciali, cantiati din

ce

in

ce mai mari

albine, s-ar realiza mai For productia ; de cear5 au inceput s5 fie folosite la

.de miere

de

calitate,

asigurhdu-se

; producerea fagurilor

+ reintorcindu-se

! col.

! noscute

f

artificiali,

ceara

necesarul de consum $i de export, s-ar

putea asigura qi o importanti econo-

astfel in circuitul api-

mie de combustibil folosit la transpor- !

tul in pastoral.

Bine ar

fi ca aeast8 ac$iune

~5 ae

cele mai vechi documente scrise, cu-

cu privire

la

folosirea

cerii

provin de la strivechile civilizatii su-

inceap5 chiar din acest an si si fie ! meriene din Asia Centrali, unde jn

.continuati spre binele tuturor apicul- + anul 5000 i.e.n. se vorbea deja' limbs

torilor $i spre asigurarea deplinfi a rg-

; sumerian5 care din

anul 4000

i.e.n. a

surselor melifere.

inceput

! argila.

s5

Un

fie

si

scris5 pe tiblib

scris

in

de

fragment

limba

! sumeriani care a rezistat timpurilor se

! refer5

! pe

la

o retet5 de leacuri

9 unsori

a

baz5 de miere ~i cear5. Tilblita

! fost descoperit5 in jurul

! i.e.n.

in

localitatea

anului 2000

Nippur-Irak.

1990

= ALBASTRU

1991 = ALB

!

Ceara al5turi de miere este citati ca

pe

papirusurile

(Georg

! medicament

+ E b e r s

qi

Edwin

S m it h) care re-

4 prezentau surse importante pentru cu-

i noaqterea medicinei egiptene. In Egip-

+

tul antic cu citeva milenii fnainte .de

! era noastr5 se utiliza mula

ceari ~i

! propolis la diferite ritualuri in special

! de sacerdoq, in miinile ciirsra erau con-

,

meroase produse organice, foarte stabil,

fac din' el un produs adecvat pentru

multiple Intrebuintciri. Ceara 'contine

300 substante diferite unele inc5 in-

suficient studiate, avind o compozitie

chimica complex&

Trebuie mentionat c5 datorit5 pro-

priet5tilor'sale ceara de albine a fost

folosit5 din cele mai vechi timpuri de

c5tre farmwiqti pentru a da consistent5

qi eficientii numeroaselor cerate, po-

mezi, unguente, paste, cataplasme,

leucoplaste, lacuri,

masti cosmetice,

creme, alifii, 1 depilatoare, supozitoare,

sgpunuri, rujuri, rimeluri, geluri, emul-

sii farmaceutice si altf vectori de dife-

rite consistenw (emulsii fluide si vis-

coase ale diferitelor uleiuri cu efecte

antisolare, demachiante, hrsnitoare,

astringente, impermeabile etc.). Aceste

propriet5ti ale cerii de albine au facut

ca ,in cosmetologie s5 fie folosit5 intr-o

mare gam5 sortimentali.

Medicului grec G a 1 e n u s pe ale c5-

rui percepte se bazeaz5 toat5 medi-

cina medieval5 i se datoreaz5 unguen-

tul r2coritor care ajunge la noi cu nu-

mele dk. cold-crem5, a1 c5rui element

esential este ceara de albine.

Prima farmacopee din lume, Re!eta-

rul florentin, farmacopeele Catalan5 gi

areonez5 din secolul XVI folosesc

ceara care constituie partea esential5 a

tuturor ceratelor ce se utilizeaz5 la ela-

borarea unguentelor qi cataplasmelor.

Farmacopeea Hispana din 1817 reco-

mandii ceara pentru prepararea a 17

unguente si 25 cerate.

In 1905 se editeaza a saptea editie

a Farmacopeei spaniole care dedicii un

paragraf special cerii. Aici se mentio-

neaz2 ceara aLb5 si ceara galbeni si

se prezints numeroase proprietati fi-

zico-chimice si reactii analitice ale cerii

care este folobit2i in 29 formule .magis-

traleu.

Ceara are proprietati 'bactericide yi

antiproteolitice ~i posed5 un bacterio-

static care a fost evidentiat ~i extras

de P. Lavie.

In prezent majoritatea tBrilor din

lume au specifieatii, nmme interne,

STAS-uri $i prevederi in Farmacopee,

ce stipuleazs conditiile de calitate obli-

gatorii pentru folosirea cerii: Normele

\de puritate stabilite pentru calitatea

cerii ce se folose~teE n farmacie sink

foarte stricte.

Tn afar2 de indhstria farmaceuticg ~i

cosmetics, ceara de albine are nume-

roase intrebuintgri in industria chi-

mici, optics, metalurgic5 etc. Este greu

s5 enumerim gama larg5 de utilizare

a acestui valoros produs a1 ~tupului

care-@ giise~teutilizare in rnai toate

ramurile industriale.

Astfel, ceara se foloseste in electro-

tehnic5 ~i electronics pentru fakica-

rea cablurilor ~i izolarea unor con-

ductori, piese, ansamble si motoare

,electrice, la fabricarea aparatelor de ra-

dio, telvizoare si telefoane, in industria

aparatelor de precizie in optic5 ~i in

cercetarea qtiintific5. In industria

automobilelor ceara de albine se fo-

losqte pentru diferite lacuri si unsori

de motoare, amestecuri folosite la fri-

nele cgilor ferate, Pn aeronautic5 pen-

tru prepararea unor,aillsii cu care se

asigur5 izolarea si impermeabilizarea

unor ksgturi, iar in industria metalur-

gic5 la verificarea formelor turnate.

Ceara se folose~tein 'pictur-5, sculp-

turi $i gravur5. Aceast5 materie prip5 .

permite s8 se realizeze picturi mai pu-

tin lucioase, dar mai durabile decft cele

in ulei. Ea a fost utilizat5 pentru fres-

cele de la Pmpei acum 2 000 de ani,

iar in zilele noastre pentru cele de la

Saint Germain des PrPs la Paris. Din

cear5 se mai fac busturi, statui, figu-

rine, mulaje. Muzeele Tussaud de la

~ondra~i Amsterdam si ,GrPvin din

Paris

folosesc cantit5@ foarte mari de

cear5 de albine pur5 albit5. Exist5 nu-

meroase produse

si retete

pe

baz5 de

war5 care se folosesc la lustruirea yi

intretinerea mobilei ' $i parch'etului.

Ceara este mai bun5 decit uleiul de

in pentru protejarea lemnului. De aceea
I-

este foarte des introdus5 in diferite

vopsele, lacuri, unsori de parchet $i

  • schi. Renumita vioar5 Stradivarius a
    I- fost, lustruit5 cu propolis si cear5 de

albine. Ceara este folositi in indus-

tria textilri, in special in cea a mstgsii,

In

tAbiic%rie se foloqte la lustruirea

si colorarea .pieilor, in industria sti-

clqi, galvanoplastie, poligrafie, indus-

tria hirtiei, produse menajere ~i la

fabricarea luminarilor superioare. In

medicina uman5, ceara se folose$te la

reali~area unor numeroase preparate

. farmaceutice si cosmetice, mulaje den-

tare, lustruirea drajeurilor medicamen-

toase etc. In agriculturs se folose~te1~

realizarea unor pomezi necesare la al-

toirea pomilor sau a unor produse me-

dicamentoase , de uz veterinar. C

important5 cantitate de cear5 este des-

tinat: satisfacerii cererilor diferitelor

sectoare industriale si farmaceuticc

avind mai bine de 600 de intrebuin-

t5ri diferite.

Pe ling5 aceste variate fntrebuintgri

'industriale circa 800/0 din ceara pro-

dus5 se reintoarce in apiculturi pen-

tru confectionarea rfagurilor artificiali

necesari dezvplarii Sectorirlui apicol.

Din cele mentionate mai sus, rezult5

importanta deosebiti pe care o repre-

zint5 ceara de albine, a1 doilea pro-

dus principal a1 stupului, atit pentru

apiculturri, prin producerea anual5 a

necesarului de faguri artificiali, dar yi

pentru atit de diferitele ramuri indus-

triale ce folosesc acest produs natural.

APlCU LTORI

f

Alexnndiu VARTOLOMEX

I

Recoltarea 15pti~orului de matc5,

produs apicol atit de solicitat, este la

indemina oricarui apicultor, cu stupi

putini sau multi.

' Au fost prezentate o serie de metode

de recoltare, toate avind In vedere

producerea de 15pti~or cu matca in ,

stup sau prin orfanizare.

Prin metoda cu Wca in stup se

scoate o cantitate mica de liiptisor, in

schimb activitatea coloniei nu se dez-

organizeaz5 ca in cazul orfanizgrii.

Prin

orfanizare,

colonia

poate

fi

considerat5 ca scoas5 din productie pe

sezonul respectiv.

fn ambele procedee productia de

miere este mult diminuatg.

fntr-o mare m5sur5 ~i modelul

de

stup are o importanti major%, in

aceast5 productie.

Stupul care inl5turB dezavantajele

de mai sus, este cel orizontal cu dou5

colonii ~i etaj de recolt5, modificat de

autor (revista ,,Apicultura Pn Rorn2niau

nr. 9/1983).

fn acest stup se lucreaz5 astfel : Ime-

diat dupi extractia de la salcim, buzu-

narele in care s-au Pnchis m5tcile se

rt-esfiinteaz5, eliberindu-le in jumfita-

tea de corp artibuit5 fiecarei colonii,

prin mutarea catre mijloc a ramelor

din buzunare. h raport cu nub8rul

acestora, :coloniile se formeazg numai

din ramele extrase, care vor incadra

pe cele din buzunare, de o parte qi de

alta, plus un hrfinitor uluc ~i diafragma

despiirtitoare a celor dou5 colonii. Deci,

se poate .ca_ numBrul ramelor acestor

dou5 colonii s5 nu fie identic.

Etajul de recolt5 se ridica o datil cu

extractia si polietilena-podisor se co-

boar5 peste ramele din cuib.

h

Coloniile fiind in pLin5 dezvoltare,

in cel mult 10 zile ambele corpuri vor

fi pline cu puiet de toate virstele. fn

acest moment, se formeaza intre cele.

dou5 corpuri mpartimentul pentru

15ptiqor, care va cuprinde : o ram2 cu

p%sturi si miere, o ram5 cu .puiet ne-

cgljicit, doui cu puiet cApgcit, un hr5-

nitor uluc (ram2 clsditoare) qi un loc

'liber peritru rama portbotci. Comparti-

mentul acesta este incadrat fntre dia-

fragmele etanq .ce vor limita cuiburile

celor dou5 familii.

Fiecare compartiment va avea podi-

sor individual, pentru uqurarea

manipularii ramelor, in fiecare din ele,

separat, dup2 necesitate.

Urdiniqele

se

vor

separa

intre ele

prin ~ipciintroduse in deschiderea re-

ductorultli de urdiniq, astfel fncit com-

partimentul de 18ptiqor s5 rgrni1-15 izo-

lat de cele dou5 compartimente-colonii.

0 d9t5 cu aceste rame hate din am-

bele colonii, se aduce qi albina

de pe

ele, far5 mtitci $1 fara eventuale botci

de roire.

Pentru incept se mai milturi in

compartimentul de 15ptiqor albina de

pe 1-2 rame de puiet necipAcit, luate

din ambele colonii.

Ordinea

aqeziirii

ramelor

in, com-

partimentul

de

l5ptiqor

este :

la

dia-

fragm5 ci'te o ram5 cu puiet dpilcit,

rama hr5nitor-clsditoare, rama cu pas-

tur5, loc pentru rama port bokci apoi

rama cu puiet nec8pZicit.

Ordinea aceasta rimine permanent5,

chiar ~i atunci cPnd albina tin5r5 va

ecloziona, iar rama respectiv5 se inlo-

cuiqte cu altele luate din cele doua

colonii, mutind in lucul lor ramele

eclozionate de la l5ptiqor.

Procedind astfel compartimentul de

15ptiqm va fi mereu bine populat cu

albin5 tin5r5 prodgatoare de 15ptiqor.

Tn rama port botci se vor pune chiar

qi 5 qipci a cite 25-30 inceputuri de

botd.

Dac5 culesurile inceteaza, atit co\ o-

I

rliile clt qi cele de kiptisor, se vor

hr8ni cu sirop subtire, cu protein5

(drojdie fiarta sau zer de la brinza de

vad, lapte praf) 300-400 g zahfir

si neap5rat cite o pastili

zidi la 2 1 sirop, dizolvat5

ap% fierbinte la 60°C. Dac5

de izonia-

separat in

este cules,

se pune zilnic a@ Pn hrgnitor.

Coloniile Yor furniza alternativ qi

larvele pentru ins5mintarea botcilor

pentru liiptbor.

Prin acest aranjament productia de

l2ptiqor poate continua pin5 la fncepu-

tul lunii aug~st,f5r5 ca prin aceasta

vreuna din familii s5-3i intrerup5 ac-

tivitatea qormal5.

De asemenea, de la cele trei ranle

- hrinitor - claditoare se recolteaz5

mereu o insemnatil cantitate de cear5

alb5.

Cantitatea de 15ptisor recoltat5 ast-

fel depgqeqte dublu sau chiar triplu

cantit2itile ce

s-ar obtine de la dou5

colonii din stupi separati, qi in para-

lel, recolta de miere, polen, propolis,

nu este cu nim.ic diminuat2 deoarece

coloniile nu sufer5 nici o perturbare

in activitatea qi dezvoltarea lor, pe

tot sezonul.

APICULTORI!

Valorificati reziduurile de cearii (bo~tina) ~i faguri reformati prin filialele Asociaoei

Cresciitorilor de

Albine.

.