Sunteți pe pagina 1din 35

.

I

,-

Revid lunar% da rchimb de experfan@ qi rtndrumrrra matodologM apicoli editati da A8o~iatiaCrdtorilor de.Albine din Republic8 Socialisti Romania

t

CUPRINS

*: Evenimente

ltina ma1

de

mare

fnsemniitate

din

V. ALIEXABfDRU :

denoltarea

MAsuri

energice

$eptelului apicol

pentru

Maria DRAGAN : Ce trebuie sll gtie crescatorul de miitci

I .FtECEANU : Cum se lucr& lesului $i In timpul verii

I. BALANA. Elena GROSU: Sporirea produc- tiei de fructe la vi~in$i cirev pin poleniza- rea cu albine

2. VOICULESCU : S p5strBm cu grijii cali- Utile polenului V1. HUMENI : Curatirea rapid5 a polenului

fn perioada cu-

Tr.

VOLCINSCHI :

Cum

se

poate

realiza

o

importana economie prin folosirea faguri- lor artificiali perforati

M.

MARIN : Combaterea ratul ,Varachetn

varroozei

cu

prepa-

D.

PITIGOI:

Mhuri

privind

recoltarea

$i ex-

pedierea probelor pentru diagnosticul de la-

borator a1 boliior la albine

R

LUNGU :

Dreptatea

~i-a spus

cpvintul!

E.

TARTA:

In

vizitii la

apicultori~ cehos-

lovaci (11)

* A1 XXXI-lea Congres International de

ApiculturB,

Varvovia-Polonia. ' Apicultura in

Polonia

CALENDARUL APICULTORULUI

PROGNOZA

INFLORIRII

SALCIMULUI

C o p e r t a I : Rolul mereu mat important a1 al-

binelor in sporirea producfitlor agropomzcole cste cu prisoszntc5 demonstrat intr-o serie de lucrdri de cercetare ~tiinftficd.Polenizarea dirijatd cu albine

a liveztlor de vi~in$i cire~conduce la spectaculoase cre$teri de recolte $i importante fmbu~tdtzrta call- t&ii fructelq. Ctfifi articolul din pag. 13.

(f o t o : Pave1 TANJALA)

EVENIMENTE DE MARE ~.HSEMN~\TATEDIN LUNA MA1

;,~iecare1 Mai reprezkna o nod treapa pe care mmrul nostru, liber gi stiipin ge destinele sale, o urcil pe drumd progresului, a1 bunwrii qi fericirii".

Silrbiltoarea revolufionarB a muncii gi solidaritafii celur ce muncesc

Sirbatorirea traditionalei zile dc 1 Mai, zi a muncii qi solidariatii in- ternationale a celor ce muncesc, con- stituie de fiecare dat5, pentru toti ce- titenii patriei - de nationalitate ro- mhi, maghiar5, german5 ~i de alte nafianalititi - un nou moment cu sernnificatii deosebite, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidului Comunist Roman, continuatorul celor mai inalte traditii revolutionare din tara noastr5, care a ficut din implini- rea aspiratiilor fundamentale ale po- porvlui romin, suprema ratiune a exis- tentei sale, c5liuzind destinele natiu- nii pe drumul glorios $i lurninos a1 li- bert*i, demnit5tii $i progresului, a1 edifidrii noii orinduiri, socialiste. Pentru poporul nostru, ziua de 1 Mai are str5vechi semnificatii. Sir- batorit5 din adincuri de vreme, ca semn a1 bucuriei pentru biruinta pri- msverii, pentru reinvierea natiunii. ziua de 1 Mai ~i-aadiugat, incepfnd cu anul 1890, noi intelesuri ~i sensuri. In bogata cronid a sirbitorilor pro- letare, ziua de 1 Mai 1939 are o semni- fica$ie aparte. M5re?ia zi de lupti de la 1 Mai 1939 rsmine in istorie deopo- triv3, ca o ilustrare a spiritului re- vdutionar $i a patriotismului fierbin- te a1 militantilor partidului coinunist, care in pofida conditiilor lgrele qi a prigonirilor indreptate impotriva lor, au actionat cu dGruire, cu neb5nuit5 consecventi pentru realizarea unititii dasei muncitowe, pentru mobilizarea mmcitorimii capitalei la demonstrati- ile de 1 Mai.

In ~iragulacestor dirzi $i neinfri- ,cati revolutionari se num5r5 tovarri~ul NICOLAE CEAUSESCU ~i tinsra mi- litant2i ELENA CEAUSESCU (Petres- cu), care au avut un rol de seam5 in organizarea demonstratiei de la 1hfai 1939,. mobilizind la actiune tineretul antifascist ~i masele de muncitori si imprimind un puternic spirit comba- tiv demonstratiei. In ~irulaniversirilor prilejuite de aceasti s5rbitoare, in conditiile in care poporul romin a trecut la con- struirea noii societiti, anul acesta ziua de 1 Mai capAt5 semnificatii deose- bite. lnsufletiti de mobilizatoarde ho- Griri si prevederi ale documentelor celui de-a1 XIII-lea Congres a1 parti- dului ~i apicultorii din patria noastrj. desf5~oar5o amp15 activitate pentru traducerea in fapt a acestor obiective, pentru a dovedi in acest mod profun- dul lor ata~amentfat5 de lucrsrile ms- relui forum a1 comuni~tilordin tarn

noastr5.

9 Mai - Ziua independenfei, ziua victoriei

Printr-o fericiti coincident& aceasti5 zi de mai adun5 in istoria rominilor dou5 momente de adinc5 semnificatie, dou5 -date aniversare care ne prileju- iesc de fiecare dat5 intoarcerea fecu- no~tinteinoastre spre acei fii ai aces- tvi psmlnt care s-au jertfit pentru li- ,

-

.

'

.

bertatea ~i indepefidenta ' pakriei lBr, pentru eliberarea altor popoare ap5- sate de asuprirea str5in5. La 9 Mai 1877, prin vocea marelui patriot qi revolutionar Mihail Kogfil- niceanu, omul care participase cu fapta la realizarea primului pas crucial pen- tru infgptuirea unirii tuturor romh- nilor (1859), poporul nostru, dupi aproape o jdm5tate de mileniu de do- minatie otomang, proclama in fata Adun5rii Deputatilor c5 ,sintern inde- pendenti, sintem natiune de sine st& tgtoare sintem o natiune liberg in-

dependentiiU. In

jurul cl5dirii Adunri-

rii Nationale de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti s-au adunat spontan mii de studenti, meseria~i,negustori S? alti org~eni,care purtind torte ~i drapele tricolore, cintau ,DegteaptS-te ro- e maneu. Independents a fost cuceritg

pe cimpul de lupt5, prin legendarele

fapte de eroism de la Vidin,.Rahova, Smirdan, Plevna, Grivita, ~i Orehovo, unde peste -10 000 de fii ai patriei au rbas pentru totdeauna sB pecetluiasc5 cu singele lor implinirea unui ideal visat de mai multe veacuri. ACELASI 9 MA1 AVEA SA MAR- CHEZE A DOUA OARA ISTORIA NOASTRA NATIONALA fN ANUL 1945: prin victoria obtinut5 de fortele aliate ale coalitiei antihitleriste im- potriva Germaniei naziste, victorie la care poporul nostru si-a adus contri- butia sa materials ~i de singe. S5rb5to- rirea Zilei victoriei asupra fascismu- lui este totodatB prilej pentru po- porul nostru liber, angajat ferm pe drurnul construirii societiltii socialistc multilateral dezvoltate, de a omagia jertfele fir5 seam% ale popoarelor Uniunii Sovietice care au dus pe umerii lor greul acestui rzzboi, sacrificiile tu- turor celorlalte popoare ale coalitiei antihitleriste, prilej de a le adresa acestora, tuturor popoarelor-lumii fier- bintea sa chemare la intelegere si pace. Dup3 siivir~irea Marii Uniri clasa muncitoare a fost cea dintii fort5 so- cia13 care ~i-a pus problema cre3rii unui partid politic unic a1 proletaria- tului Romdniei intregite. Referindu-se

,- -.

' -

la perioada In decursul 'cg&iAx-a.fo<- mat ~i maturizat politic mtlmitorhea romdns, secretarul general 'a1 P.C.R., tovar5~ulNICOLAE CE;AU$ESCU.sub- linia ci : ,,Mi$carea revolu@?aczr2i ro- rnifneassli ~i partidul nostru s-au rails- cut o datli cu aparitia clasei muncitoare +5 p&trunderea ideilor socialismului ~tiinfificin tara ftoastrti, dar rilddei- nile sale, ca ale unui stew seculai., sint ancorate adinc in pilmintul styli- mofesc, in istoria de peste 2 500 de ani a dacilor".

8 Mai 1921'

a Partidulvi Comunist Rom8n

Prin acest mare$ eveniment au fost ridicate pe o -treaptS superioarg tradi- ' tiile revolu$ionare al&rni@irii rnunci- toreqti din Romhia, -s-a inf5ptuit tre- cerea intr-o nou5 etapi, atit pe plan ideologic cit ~i organizatoric, super:- oars a miqcsrii revolutionare de la noi. h acela~itimp s-au dat noi ~i puternice impulsuri luptei politice ~i sociale, pentru preluarea in miinile po- porului a puterii de stat. De asemenea, sub conducerea P.C.R., tara noastrs a str5bZtut numai ih patru

istorice de

dezvoltare economic5, social3 si cultu:

ral5, devenind intr-un interval de timp

scurt, un stat industrial-agrar, cu o industrie puternica, cu o agriculturs socialist3 in plin progres.

decenii mai multe etape

*

*

*

Aceste trei evenimente au un larg ecou

apicultorilor, constituind un in-

demn de a munci cu si mai muItd rfvnii si abnegafie, pentru trawpunerea Zn ozapi a politicii partidului $i pentru a contribui cantitciti sporite de produse apicole la

fondul de stat. Apicultorii romdni sint min- dri de increderea acordatii si asigurd con- ducerea de partid si de stat cii vor face dtn

pasiunea lor o

sul apiculturii din tara noastril, pentru En- tiirirea rolului $i ponderii ei Zn baknta eco- nomiei nationale, prin intensificarea gi di- versificarea productzei, a realiziirii unor pro- duse de calitate.

in rindurile

cu

fort& activd pentru progre-

Situatia impune in continuare

MASURIENERGICE PENTRU DEZVOLTAREA SEPTELULUl APlCOL

fig. VasiIe ALEXANDRU

, Institutu1 de cercetare $i procldctie pentru apicultura

0 serie de materiale ap5rute ante- rior in paginile revistei noastre au descris amiinuntit situatia deosebit5 in care se afI5 apicultura tiirii ince- pind cu luna iulie a anului trecut, cind intr-o serie de zone ale tiirii, la unele efective de familii de albine s-au con- statat depopulgri, inregistrindu-se chiar pierderea intregii populatii de albine. Din p5cate acest fenomen a continuat ~i in perioada prelungitA de iernare, iar prim5vara rece ~i ploioas5 a impiedicat in bun5 miisurii dezvol- tarea normal5 a familiilor de albine. Din aceste considerente o mare parte din familii vor ajunge la culesul de salcim cu populafii reduse de albin5 culeggtoare, iar pierderile suferite in decursul ierniirii ~i a1 primgverii im- pun mgsuri deosebit de energice pen- tru ~efacerea~i sporirea numkului de familii de albine, conform celor stabi- lite prin Programul de dezvoltare a1 apiculturii. Dat.5 fiind @versi&tea mare a stgrii ,familiilo~de albine din punct de ve- dere al puterii acestora, in acest sezon va fi necesarii abordarea unei tehno- logii diferenfiate de ingrijire si de

pregZitire, in scopul valorificilrii cule-

/ sului de la salcim. - 0 ateintie deosebit5 se va acorda familiilor slabe la care s-a constatat continuarea procesului de depopulare. fn special la acestea se impune con- tinuarea aplicArii unui complex de'

m5suri care sii includ5 igienizarea stupilor prin dezinfectie repetatti in caz de necesitate, sortarea si rebutarea fagurilor vechi, cu puiet pestrit sau murdgriti puternic, cu pete de diaree rimase din iarn5 sau apiirute in cursul pri.mgverii, eliminarea rezervelor de hranH poluate si inlocuirea lor cu

rame cu

miere de la familiile normale sau cu sirop de zah5r. Concomiht se vor aplica tratamente cu Varachet, Micocidin qi Locamicina pentru prevenirea si combaterea boli- lor specifice ~i in special a varroozei. Este absolut necesar ca in toate hr5nirile de stimulare $5 se adminis- treze dozele de Protofil indicate in prospectul produsului care, pe ling5 rolul de combatere a nosemozei are ~i

o

actiune activii de stimulare sustinut5

cresterii puterii familiilor de Atit. pentru familiile depopulate cit

a

~i

nea foarte important2 aplicarea lucr5- rilor specifice din perioada de prim% varii in care se include : asigurarea regimului termic a1 cuiburilor, (avind Pn vedere c5 in luna mai, apar frecvent diferente de temperaturil intre zi ~i noapte), asigurarea unui regim de hran6 complet - proteic ~i hidrocar- bonat, prin valorificarea culesurilor timpurii (salcie, flori de psduri, pomi fructiferi etc.) sau prin administrarea de sirop de zahHr ~qi inlocuitori de polen (lapte praf degresat qi drojdie

pentru cele normale este de aseme-

'

de bere inactivau) in zonele qi in perioadele lipsite de polen, dirijarea dezvolt5rii accelerate a cnlbubui in functie de cantitatea de puiet si in-

+.- deosebi a celei de albine. De ranarcat , - c5 in conditiile acestui an, in care multe familii de albine la ieqirea din iarn5 au fat slabe, iar timpul rece prelungit a impiedicat in multe zone ale Prii cre~tereanmmal5 a puietului, un rol deosebit il are in continuare mentinerea cit mai strins5 a cuiburilor. In aceast5 perioad5, la familiile inc5 slabe la carezalbina nu ajunge s5 aco- pere qi s5 inc5lzeasc5 puietul este indicat ca in scopul mentinerii unigtii biologice, chiar dac5 nu va fl" produc- tiv5 la salcim, familia respectiv5 s5 fie ajutat5 cu albilii de la celelalte fa- milii normale din stupin&. Pentru aceasta, dup5 verificarea m5tcii. fami-- liei donatoare, rarna cu albine (fiii-2 puiet) luat2 de la familiile donatoare se- amplaseazB in familia slab5 dup5 diafragm5 far5 a se scutura, astfel in- cit-unificarea albinei cu noua familie s5 se fac5 treptat In lini~te.Pentru protejarea mgtcii familiei slabe este indicat ca. aceasta s5 fie izolat5 intr-o CUSC~din plas5 de sim5 (obturatii cu o buc5tic5 de foaie de fagure artifi- cial sau o bucat3 de hirtie de ziar) ~i amplasat5 pe o zon2 de fagure cu miere in imediata apropiere a puie- tului. 0 m5sura care se impune in cazul altor familii a caror dezvoltare nu asiguri certitudinea ca acestea vor atinge puterea care s5 le perrnita valo- rificarea normal5 a culesurilor de la salcim, este int5rirea lor pe seama

. altor familii puternic dezvoltak. lntsrirea se face prin unirea unei Hrti - albin5 qi puiet - din familia donlatoare sau prin unificarea total5 a dou5 familii. fn toate cazurile se vor lua m5surile de protectie a' m5tcii familiei receptoare.

fn cazul cedsrii de dbin5 qi puiet unificarea se face din timp, dAhdu-se doar rame cu puiet c5p5cit gata de eclozionare asbfel &dt albina i3~r5 'n5scut5 cu 5-6 zile inainte de ince- perm culesului s5 poatii participa la stringerea qi prelucrarea nectanilui. fn caz contrar, introducerea puietului in perioada inceperii culesului si mai ales a puietului nec5pScit poate avea rezultate negative, o parte din culegg- toare fiind mobilizate pentru ingrijirea puietului. Toate aceste procedee duc Pns5 la reducerea uneori considerabil5 a nu- m5rului farniliilor de albine in stupin;, ingreunfnd intr-o oarecare m5sur5 sarcina de refacere a efectivului $i a realiz5rii productiei de roi. Pentru rezolvarea in carrditii mai bune a aces- tei p~obleme:se p6t folosi cite duu2 familii htr-un-stup, d~p54iteprint-o gratie Hanemann. Acest sistem de unificare se poate aplica chiar ime&aB dup5 iqirea de la iernat, albinele cre- indu-qi in acest mod conditii mai bune de crqtere a puietului ~i de dezvol- tare a puterii. Pentru preintimpinarea ~oculuipro- dus de unirea familiilor, in momentul amplas5rii acestora in acela~istup este indicat ca peste gratia Hanemann s5 se aqeze ~i o foaie de ziar. fn fehd acesta contopirea albinelor din &le dou5 familii se face hptat, f5rg inci- dente neplkute. 0 conditie important5 este de asemmea aceea ea mBtcile re- lor dou5 familii sri fie cit mai apropiate ca vfrstB $i stare fiziologic5. Dug declan~areaculesului, In cazul in care cuiburile celor douri fmilii ajung s5 ocupe 7-8 faguri cu puiet fiecare, intre cele dou5 familii, pestt? gratia Hanemann se introduce un corp (magazin) la stupii vertioali, cu faguri cl5diti ~i artificiali, sau faguri pentru strinsur5 la cei orizontali.

'

I

t

?

Dup5 terminarea culesului, in cazul Pn care familiile respective gi-au p5s- trat m5kcile gi au ajuns la dezvoltare norrnal5, pot fi introduse in stupi se- parati pentru a-si continua activitatea de sine striGtor. Pentru valorificarea corespunz5toare a salc?mului, angajarea unei cantiGti cit rnai mare de albinii la aativitatea de cules este deosebit de importantii, fapt pentru care agliciirii m&urilor mentionate trebuie sii i se acorde o important5 deosebit2. h acela~iscop, pentru mobilimea unui num5r cit rnai mare de culeg5- toare in timpul culesului se asigur5 spatiu suplimentar in stup ~i necesarul de faguri pentru prelucrarea neotaru- lui qi depozitarea mierii, se m5rgte ventilatia in stup prin deschiderea complet5 a urdiniyarilor ~i prin intro- ducerea de pene intre corpuri (miga- zine) la stupi verticali, se asigurg um- brirea stuplior dac5 este necesar etc. Pentru obtinerea unei mieri de calitate superioarg, in mod special pentru culesul de la salcim, pentru stringerea mierii se folosesc doar fa- guri albi sau foarte deschi~ila culoare care s5 nu influenteze indicele colori- metric al mierii extrase. Din fagurii mai*inchi~ila culoare, piistura qi mie- rea provenit5 de la alte culesuri (pomi fructiferi, mu~tar,rapip etc.j se ex- trage separat pentru a nu degrada prin impurificare mierea superioar5 de saldim. In timpul culesului, in functie de pcmderea aportului de nectar, pe m5- sura umplerii fagurilor pu~ianterior se adaugii faguri noi cl5diti gi artifi- ciali la stupii orizontali in imediata apropiere a puietului, iar la cei ver- ticali prin adiiugiri de corpuri (maga- zine). Acestea se qazii de regul5 sub cele deja existente pe stup, astfel

inclt s5 se creeze un spatiu go1 intre cuib ~i carpul de strinsur5, pe care albinele se grsbesc s5-1 urnple cu nec- tarul proaspiit adus sau cu cel ridicat - din cuib. Este indicat s5 se foloseasc5 culesul de la salcfm pentru cliiditul unui nu- mgr cit rnai mare de faguri noi, inten- sitatea acestui cules qi prezenp unei cantitiiti mari de albini tiniir5 asigu- rind conditiile necesare cliidirii inten- sive a fagurilor. Pentru sprirea randarnentului la cules, fagurii din corpurile pentru strinsura se pot pune rnai distanpti. In unna acestei m%uri albinele lun- gesc peretii celulelor acumulind o cantitate rnai mare de miere fntr-un numiir rnai mic _de faguri, in acela~i . tirmp se evitii ocuparea fagurilor res- pectivi cu puiet, celulele astfelalungite impiedicind m5tcile s5 depunii ouii fn gcqti faguri., Nu se recomandti extragerea mierii in timpul culesului, in special a celei neciipiicite. Fagurii trebuie l5sati in stupi pin5 sint c5p5citi pe minimum o treime din suprafa@, in felul aceski mierea se va obtine in limitele nor- male de

0 problem5 deosebit - de important5

pentru aceast5 perioadii este gi aceea a form&ii de roi necesari recuperkii pierderilor din iarn5 gi form5rl.rii efec- tivelor noi planificate. Este indicat ca acQunea de formare de roi s5 se porneasdi chiar din peri- oada de cules a salcimului, spre sffrgi- tul acestuia, astfel incit acceptarea miitcilor $i hceputul dezvolfirii roilor s5 aib-2 loc Pn condifii de cules natural. In cazul in care roii se preconizeaz5 a se-form2 cu htci cgpgcite, a6iunea

cre~terii acestora ,trebuie pornit5 cu 9-10 zile inainte, astfel incit in mo- mentul form5rii roilor, m5tcile 6 fie gata de eclozionare. 111 functie de nu- m5rul de botci necesare ~i de califi-

: carea personalului apicol, pentru ere$- terea m5tcilor se vor folosi metodele adecvate de crestere prin transvazarea de larve ~i creterea in familii cresc5- toare, prin decuparea de 'celule cu larve tinere si montarea lor in farnilii orfanizate, prin Gierea unui fagure cu

- larve tinere etc. Pentru crestere se vor lua larve doar din familii s5n5toase bine dezvoltate, ~i care au realizat productiile cele rnai ridicate in anii an- teriori. Se va evita folosirea de botci de salvare qi chiar de roire luate intim- plitor de la familii obi~nuitedin stu- pinZ2 scsc~pulcrgterii dirijate fiind, pe-

++,

- -

, Bng5 obtinkria nazrdui neeesar- dd-1

" rn5tci realizarea tmor rnkii_de cali- tate .superioad care s5 asigure unit& tilor biologice nou create o capacitate productiv5 maxim2. Dat fiind nivelul in general rnai sc5zut a1 puterii familiilor in aceast5 perioad5 este indicat a se folosi metode de roire care si necesite o cantitate rnai redus5 de puiet ~i de albine, ur- mind ca in continuare, printr-o ingri- jire atent5 ~i prin compleSri cu faguri cu puiet, roii s5 se dezvolte la puterea normal5 astfel incit s5 poat5 valorifica culesurile rnai tirzii ca ~i pe cele din toamn5 ~i s2 ierneze normal,' f5r5 pierderi mari de albin5. In aceast5 idee este indicat5 metoda nucleelor conform c5reia roiul se for-. m-eaz5 cu o ram5 de piet gata de eclo- zionare ~i doi faguri de acoperire alto- indu-se o botc5 matur5. Folosind aceast5 metod5, din familiik rnai pu- ternice se pot forma 2-3 roil in func- tie de cantitatea de piet ~i de intensi- tatea culesului' in acea perioad5.

De asemeni, o metud5 care solicit5 o cantitate rnai redus5 de material bio- logic din partea familiilor donatoare este cea prin stolonare colectiv5. Prin aceast5 metd5 roii se formeaz5 din 2-3 faguri cu puiet de la familii di- ferite, roiul formindu-se cu botc5 ma- tur5 sau cu matc5 imperecheas. In cazul fainiliilor normale ca putere se- vor folosi metodele prin divizare simp12 - prin care kfamilia respectivii se imparte in dou5 p5rti (egale sau de puteri diferite) sau prin mutare in care familia de baz5 se amplaseazii pe un alt lw in stupin5 cu toti fagurii de puiet qi albin5 tin5x-5, iar matca pe 1-2 faguri de puiet rimine pe loc cu albina zbur5toare. Cuibul se reface de regulZt din faguri artificiali, care in conditi? de cules intens sint cl2diti.in 2-3-zib, fanib.-mmportfndu-se ase- m^&&&-unuf rol -mtural. gri cazul acestor ultime dou5 metode este indicat5 folosirea de m5tci im- precheate, pentru a nu prejudicia can- titaka rnai mare de puiet ~i albini cu care se formeaz5 roii. In scurt timp acqtia vor atinge nivelul de dezvoltare a unei familii normale ~i valorificind in conditii satisf5cZtoare urm5toarele culesuri din sezonul activ. Important in toat5 aceast5 activitate este dezvoltarea roilor dup5 formare. De aceea se va urmiri in mod deosebit - acceptarea ~i inceputul activietii de ouat a mZtcilor, asigurarea roilor cu hrana necesar5, in special in cazul lip- sei culesului natural, asigurarea nece- sarului de faguri cl2diti ~i artificiali. Se va urm5ri de asemenea starea sanitar5 a familiilor nou formate ad- ministrindu-se - preventiv tratamente cu locarnicinii qi micocidin, efmn- du-se la timp tratamentele cu vara- chet, pentru, evitarea ~i combatm infestatiei cu parazitul Varroa Jacob- soni.

0 reputata' specialists' ne face citeva preciza'ri

utile

CE TREBUIE SA STIE CRESCATORUL DE MATCI .

$ef

Biolog Maria DRAGAN Colcctiv Genetica $i ameliorarea albinelor

din Institutul de cercetare $1 productie pentru apiculturB

 

de Jfamilii de

albine,

a

obiectivelor

reclams

$3 fie utilizate atit

la

e in sarcina pepinierelor aferente institutului, care $it& $i imbunatstirea permanents a'procesului de $i calitatea mgtcilor difazate in teritoriu pe eco-

de institut, un numb tot mai mare de apicultori

Desigur.

s-a

scris

mult

lor o ocupatie.

despre

calitatea

predind

la filialele Asociatiei

Cres-

unei

mZitci, atit

din

punct

de ve-

Rfndurile de fa@ i~ipropun si amin- IJnOr mitci corespunz5toare este asigu- teas& uncle gre~eli care pot fi co- rat5 in primul rind de calitatea fami-

mise pe fluxul de cre~terea

(cre~tereamMcilor prin etapele care In crestere, produciltoriide matci pot

mitcilor

liei de albine cresclitoare.

se deruleazi de la transvazare pins

la

folosi de la inceput familii cu mat&, atunci cind numgrul propus a fi reali- zat este mic sau familii pornitoare or- fanizate (starteri) pentru fnceputul cre~terii(26, h), dup5 care botcile cu larve se trec in familii cu matc5 pen- tru continuarea cre~teriipin5 la eclo-

apicultorul

milii

slabe,

va

.folosi

Pn

incornpatibile

creqtere

cu

scopul

livrare constituie In sine un flux

nologic), gre~elicare dac5 sint elimi- nate sau evitate asiguril obtinerea unor

m5tci de calitate din punct de vedere a1 cre~terii. Pe ling5 calitatea din punct de ve-

dere genetic care se asigur5 prin fami- zionarea m5tcilor.

liile donatoare de larve, obtinerea Se eliminri de la inceput ideea c5

fa-

tell-

* Apicultura fn Romgnia nr. 8/1985, P. 6

$i nr. 911985, p:

2.

nr.

p.

* Apicultura In Romgnia nr. 6/1985, p. 3: Propus. D~Tde fapt ce 'inseam& 0

6/1986, p.

3 ; nr.

7/1986,, p. 6 ; nr. 811986

familie bud

de erefiere ?

10.

Se considera o familie bunij crescii-

toare aceea care ia in crgte~efepede qi foarte bine larvele date In ingri- jire. In aeeste familii trebuie asigurat un echilibru in ceea ce privqte popu- latia de albine doici qi cujeggtoare. S-a observat cii, atit in cazul existentei unui numiir prea mare de albine hici in detrimentul albinei culegii- toare, dar qi invers, procentul de larve luate In crqtere este mai re- dus iar hrana administratii acestora este in cantitate mai mic5. Se pot evita aceste pierderi cantitative si ca- litative de la inceput, printr-o bun5 alegere a familiilor cresciitoare cu mat- cii, dar mai ales printr-o organizare corespunziitmre a familiei pornitoare. Familia se formeaz5 dupii tehnicile descrise (Manualul apicultorului qi ar- ticolele citate), dar avind grij5 s5 scu- tur5m albine de pe ramele cu puiet foarte tin&, culeg5toarele fiind asi- gurate prin intoarcerea in cuib dup5 formare. In felul acesta familia porni- foare va avea suficiente albine tinere in virst5 de 1-9 zile, parte din ele fiind doici, parte in devenire. 0 astfel de familie pornitoare temporarli nu poate fi %losit5 decit pentru maximum 6 cre~tericonsecutive, cind se schimb5 cu alta nou format5, deoarece prin fnaintarea fn virst5 a albinelor se stric5 echilibrul, disp5rind capacitatea de a fi doici (glandele faringiene dezvol- tate, apte pentru a lua in creqtere larvele de m5tci). Se- observii deseori c5 spre sfirqitul intervalului de folo- sire, procentul de cre~terescade sim- titor, iar cantitatea de llptisor este deja mult redusii. In cazul familiei pornitoare permci- nente, prin introducerea periodici, la

c5p5cit

gata de eclozionare, se asigur5 pe tot

parcursul sezonului un procent ridicat

-5 zile,

a

unei rame cu puiet

de acceptiiri

botci:. In general, crescatorii de miitci ama- tori declanqeazii aceasts actiune dup5-

cuIesul de la salcim, dnd in majorita- tatea cazurilor se instaleaz3 in stupin3

o qoar5 pregiitire fn, , vederea roirii. In aceast3 situatie se remmand3 ca s3

qi

laptipr

sufkient

in

fie folosite in cre~terearngtcilor acele familii de albine, unde s-a pornit insta- larea fenomenului de roire, deoarece ele posed5 mult5 albinii doic5, care asigut-5 un procent foarte ridicat- cle luare in creqtere, o cantitate de 15pt.i- qor deosebit de abundent5, fenomenc care determinii obtinerea - unor m5tci foarte frumoase ~i calitativ superioare. fn cazul in care se practicil creqte- rea m5t~ilorin familii cu matcti-(new- fanizate) este recornandat ca acestea SA fie alese dintre cele foarte puternice, cu mult5 albinii doid. Compartimentul de cre@ere va fi asigurat permanent cu puiet foarte tfngr, care va atrage

in exces albina doicii din compartimen-

tul cuibului, luarea In crestere a bot-

cilor cu larve' fiind optim5. Mentine- rea in stare activ5 a acestui compar- timent de cre~tereSF realizead prin schimb periodic de rame cu puiet Pntre cele 2 compartimente, compartimentul cuibului reprimind ramele cu puiet crescut qi cedind pe cele cu puiet foarte tfn8r. MBtcile crescute qi obti- ' nute in prezenta puietului tin5r larvar au de la inceput a'sigurat liiptiqor din + abundent5, fapt ce le confer5 in final

o greutate sporit3 qi un num5r mai mare de ovariole. Se pare c5 albinele doici sint stimulate de depunerea llp ti~oruluisi ingrijirea larvelor din care se vor forma viitoarele m3tci, tocmai de puietul foarte tin5r, amplasat de 3 parte si alta a ramei de creqtere. h familia crescstoare trebuie con3 ditionat ~i num2ul de larve introduse. Se vor obtine m5tci de' calitate atmci cind num5rul de botci introduse nu va depiiqi 30, in cazul familiei cu mate5 si 50-60, in cap1 familiei f3r5'

matc5.

Oricare ar fi genul de familie folo- sit3 in crevtere se asigur5 o stare ac- tivii prin hr5niri permanente, fn mici cantitgti, cu sirop 1 : 1, cu adaos de protofil (17 ml/l sirop) sau extract de pelin ori ceaiuri de plante. Cantitstile administrate trebuie s5 fie mici, pen- tru a nu ocupa,albina doic5 cu prelu- crarea siropului in detrimentul acti-

vit5tii sale de bazii :

hrlinirea ~i in-

Qrijirea larvelor de rniltci. Aceste hr5- niri, pe ling5 misea ~i pgstura asigu- rati in rame, confers albinelor doici o vigurozitate, activitatea glandelor faringiene fiind deosebit de stimulat5. Se I-ecomand5 s5 fie fiicute 2 hriiniri a 200 ml sirop, administrate una dimi- neata (la scoaterea botcilor) ~i una la prinz (la introducerea botcilor unei noi serii de crestere). Odatii botcile crescute in familie, cHpAcite ~i ajunse in apropierea eclo- zion5rii m5tcii apicultol-ii cresdtori trebuie s5 intervin5 cu unele ma- nipuliiri determinate de fazele flu- xului (transferarea in cu~tiin vede- rea eclozion5rii1 implantarea in roi sau nuclee in vederea eclozioniirii $i im- perecherii). De multe ori, acestea ne- fiind facute la timpul optim au re- percusiuni asupra viitoarei mitci, cel mai adesea, dup5 atita munc5, neinre- gistrindu-se eclozionarea ei. Cel rnai frecvent insucces soldat cu botci nc- eclozionate se explic5 prin r5cirea acestora dar tot atit de mult le cauzeaz5 qi zdruncin5turile produse de mi~ciirile bruste in timpul manipulBrilor, efec- tuate in ziua a 10-12-a de la de- punerea oului, cind viitoarele miitci sint extrem de sensibile. Deci nu tre- buie s5 ,ne gr5bim niciodat5 cu izola- rea botcilor si transportul acestora, de- oarece cu graba sciidem procentul de eclozionare. Se recomandii ca lucr5rile s5 fie efectuate cu 1-2 zile inaintea eclozion5rii1 cind nu se mai poate pro- duce nici o 'transformare negativii Ire- versibil5. Dac5 botcile mature necesitg un transport mai lung se recornand:

a fj a~ezatePn cutii tapetate cu vat5 sau introduse in buret, cu orificii spe- cial confeeionate.

Odat.5 eclozionate

miitcile, cresc5to-

rul trebuie s5 aib5 grij5 in continuare

SA- asigure condifii optirne penlrzt Nstrarea calitdtii acestora. Nu trebuie s5 ne fie deloc indiferente conditiile in care sint mentinute miitcile pin5 la fnceperea ponteii mai ales c5 in pri- mele zile de la eclozionare are loc ma- turizarea organelor reproduclitoare ale acestora care se termin5 odat5 cu de-

punerea ou5lor. In aceast5 perioada' In organismul m5tcii au loc toate acele fenomene de transformare care in continuare, intr-o mare mi- sur5, asiguri evolutia proceselor fizio- logice care imprim5 caracterul pontei. Tocmai de aceea se reclam5 conditii optime de vietuire in primele zile dup5 eclozionare. Din pscate, de multe ori, nu se d5 atentie acestui deziderat, matca fiind tinutii fn conditii care nu-i asigur5 in continuare dezvoltarea $i maturizarea normal:. Astfel, se fntil- nesc cazuri de mentinere' a tinerei m5tci in cugca de eclozionare cu hran5 insuficientii ~i de proast5 calitate sau f5r5 albin5 insotitoare. In cuSca de eclozionare (cel mai adesea cuSca tip Zander) se asigur5 hran5 de bun5 ca- litate (serbet din zah5r pudr5 gi miere de bun5 calitate, miere de salcim in- tr-o botci) .rji totdeauna 5-7 albine in- sotitoare, luate de obicei din familia pornitoare (orfane). In astfel de cu~ti se poate realiza ~i maturizarea in ve- derea imperecherii (cca 5 zile), evitind ocuparea nejustificatg a nucleelor. Custile se pot stoca in acest scop dea- supra unei familii puternice, a~ezatein hriinitorul tdv5.

Uneori se fac greqeIi ~i atunci eind botca sau tinira mat& proaspst eclo- zionat5 se introduce fntr-un nucleu cle proastil calitate, cu albin5 insuficients (citeva zeci de albine), intr-un spatiu ce nu asigur5 temperatura optirnii dar si lipsit de hrana necesar5. Din start, in aceste nuclee necorespunz5tor con- stituite matca nu eclozioneaz4 din botc5, sau dac5 eclozioneaz5, nu va iegi ori va ie~igreu la fmperechere sau va fi prost Ymperecheati.

Discrepanta

flagrant5

ce

spare-

uneori intre conditiile de crestere in familii si cele asigurate dup5 eclozio- narea mitcilor pin5 la depunerea outilor, explic5 de cele mai multe ori viata scurt5 a acestora, schimbarea inainte de vreme (nu se situeaz5 la acelagi nivel biofiziologic cu familia in care a fost introdusg). Un alt aspect care trebuie atent ur- m5rit in cre~tereamlitcilor este alege-

rea nucleului de imperechere. De fo- losirea unui mumit nucleu pentru Pm- perecherea unei mitci depinde efi- cienta economicA a actiunii. Un nu-' cleu de dimensiuni mari, cu populatie suficient5, care de fapt dup5 impere- cherea mstcii va deveni, in cele ~nai multe cazuri, un roi $i apoi o viitoare familie asiguri rapid m5tcii toate con- ditiile pentru maturizare, imperechere ~i inceperea pontei acesteia, dar in ca- zul cind matca se pierde la impere- chere pagubele inregistrate de apicul- tor sint mari. fn cazul folosirii unor nuclee de wici dimensiuni se face em- nomie de albini, ins5 in conditii ne- fayorabile asemenea nuclee se auto- distrug sau se depopuleazg masiv (clirng nefavorabils, lips5 de hrani sau sur- plus de hran;, suprapopulare cu albilii virstnici etc). De altfel, aceste micro- nuclee sint reutilizabile intr-un numgr redus, in majoritatea cazurilor fiind folosite de c5tre crescstorii care pro-

duc un nurnir

crescitorii ce produc peste 100 m5tri , din ele sint transportate la distarite

mai mici sau mai mari, in cu~tispe- ciale de transport (la noi cuqca tip Benton). In timpul transportului, de multe ori, din cauza neasiguririi con- ditiilor .optime, se inregistreazg un procent ridicat de pierderi prin moar- tea mitcilor. 0 cauzi a mo?talitiitii, des intilniti, este infonzetarea in CUT- tile in care hrana a fost prost pregi- tit5 ~i s-a uscat. Se observ5 c5 intii mor albinele insotitoare qi apoi mit- cile (de multe ori la destinatie supra- vietuieqte matca; care introdus5 rapid intr-un roi~orcu albine tinere ~i puiet de diferite virste i~irevine). 0 altii cauz5 importanti a mortalititii este temperatura, care, ori prea sc5zuti ori prea ridicati, are aceea~iacvune ne- fast5 asupra m5tcilor. 0 alt5 cauz3, combinati cu temperaturi ridicate in timpul transportului, este Mcltiiraa prin lichefiere a ~erbetului folosit. De aceea, se recomanda ca acesta si fie preparat cu cca 2 luni inainte (tre- buie si aibi un aspect tare, maleabil

se recornand;

imperecheate, multe

(ram5 ME imp6rtit2 in 3 sectiuni lon- gitudinale pliante) care, bine organi- zate, asiguri imperecherea mai multor serii de m5tci in timpul sezonului (4- 5 m5tci pe nucleu). Gantitatea de al- bin5 folositi la formare este de ccs 200 g si se recomandi formarea nurnai cu puiet ciipicit. fn aceeagi m5sur5 cu cantitatea de albin5 folosit5 interesea- zi calitatea ~i sinitatea acesteia. Multi crescitori sint tentati s2 scape, prin formarea nucleelor, de familiile din stupin5 care au ramas in urmi gi care nu au participat activ la cules. Pier-

derile

sint mari

in

acest

caz, deter-

minate de calitatea necorespunzlitoure a albinelor care ingrijesc mdtcile. Mai grav este faptul ci aceste albine, de multe ori fiind bolnave de nosem5, imbolnivesc mitcile, scurtindu-le viata. Aceste mAtci au timp suficient si ~m- bolnZveascA familiile sau roiurile fn care au fat introduse, creindu-se in felul acesta un cerc vicios.

Odati

mitcile

mic de m5tci.

Pentru

nucleul de dimensiuni

medii, ca cel din reteaua magazinelor

apicde, SG'AS-2 (112 ram; ME) ~iFOTA

Nuclee de imperechere a miltcilor din. Pe-

piniera Blineasa I1 a I.C.P.A., condusri de tell- nicianul Nicolae Iancovescu, unde anul trecut s-au produs 6423 mlitci de cea mai bun3

calitate.

dar nu lipicios) si administrat in com- (f o to t E.T.) partimeniul de' hran5 a1 cuqtii, imediat

inaintea espedierii, pentru c6 Iemnul

ii absoarbe din umiditate. Acdlo unde

sint posibilit5ti, se recornand6 parali-

narea acestui compartiment. Suprafata ~erbetuluise acoper6 obligatoriu cu o buc5tic5 de celofan, pergament sau fo- lie de plastic, tocmai ~ pentru a evita uscarea. Calitatea albineEor insotitoare are

foarte

mare

important5

in

supravle-

tuirea

matcilor

in

timpul transportu-

lui. fn primul rind acestea trebuie s5

fie s6ntitoase, s5 aib5 virsta d2 3-10 zile ~i s6 fie bine orfahizak. Se inre- gistreaz6 pierderi de m5tci in cu+ti!e de transport (mai ales la transportu- rile masive facute de c5tre pepinierc), prin inteparea mtitcilor de c6tre albi- nele insotitoare slab orfanizate sau de virst5 inaintaa. Pentru asigurarea al- binelor necesare cuqtilor se recornand5 folosirea compartirnentelor - speciale, despaoite de cuib prin gratie Hane- mann, in care sint puse rame cu puiet

la

-

-

-

eclozionare.

.-

Desigur maisfit si '.alte came care produc mortalit6ti la mstci, dintre ele amintind diversele mirosuri tozice (benzina, insecticidele de orice fel) ~i chiar.expunerea direct5 la soare (aten- tie la cei ce transports mgtcile cu ma-

~inipersonale).

Este deosebit de prigubitor faptul c2 dupi o activitate atit de mig3loasi. dcterminat5 insigi de produsul delicat care se obtine, oca- zie cu care s-au depus intense eforturi dc munci $1 atentie, sB avem pierderi tocmai la sfir~it,in momentul valorificsrii mitcii. Consider ci prin dele relatate am reugit sf! contribui la explicarea unor fenomene ne,do- rite care apar datoriti gre~elilorce se fac pe parcursul fluxului tehnologic de cre~te1.e a mitcilor. De multe ori evecurile datorate gregelilor demobilizeazri pe unii apicultori $i 9i determin5 si p5rAreasci aceasti fru- moaG activitate In stupina proprie. Crete- rea mitcilor di apicultorului atlt satisfactia de a-$i asigura smgur rnaterialul biologic re- producitor, valoros, dorit, cit $i posibilitatea de a dobindi un prestigiu apicol deosebit.

fn ajutorul apicultorului incepritor

PERIOADA CULESULUI

Ing. Ion RECEANU - -

0 datj cu primele zile cjlduroase de var5 incepe cea mai intensi activitate a familiei de albine. 111 aceasta perioadii familia atinge dezvoltarea sa maxims. Numirul de albine lucratoare este foarte mare, in prisaci e un du-te-vino neobi~nuit,in naturi sint tot mai multe flori, Pn stup toate ramele sInt acope- rite bine cu albine $i puiet. partea superi- oar2 a acestora fiind plin5 cu miere. Acuin incep actisitafile necesare pregritiril culesu- lui mare de la salcim, preggtiri care se lac de altfel $i cu ocazia celorlalte culesuri, pen- tru asigural'ea spatiului necesar prelucrcirii. :

nectarului ~i depozitiirii mierii. Pentru ncedsta, !a stupii orizontali inainte de ince- perea culesului, de o park $i de alta a cui- bului se introduc cel putin cPte 3-4 faguri clidifi, in care albinele pot depune gi prelu- cra nectarul iar la stupii verticali se pune

corpul. sau magazinul pentru

recolta. In ca-

zuri de c~lesurifoarte abundente se adaugii co.rpuri $i magazine suplimentare. Gr~japrin- cipals a apicultorului, in tot timpul culesnlui, cit $i in perioada de dupri cules, este dc ah in-

trctine la familiile de albine o stare activ:l. adica de .a preveni prin toate mijloaceie roirea natura'ld. Este gtiut .ci In perioada dinaintea roirii, familia f$i pierde hsrnicia ; albinelc nu mai culeg gi intrri intr-un fcl de Apicultorul poate im.piedica prin diferite lucrari ca familia si intre In frigurile roi- tului, manifestare care apare de obicei dupil terminarea culesului de~la sa'lcim, deci pe - la inceputul lunii iunie. Roirea se datorevte lipsei de spatiu din stup, crildurii excesive din cuib, lipsei de ventilatie a stupului. Inmultirii trintorilor ~i mai ales inmultirii exagerate a albinelor- tinere, care produc un.-exces de l&ti$or.~i hranesc cU el timp mai hdelungat larvele (in loc de 3 zile, le hrinesc 6 zile): Acestea. sub influenta lLipti$orului care constituie o hrana foarte concentrati, se transforma in lame de mate5 ,$i frigurile roitulai apar.

,

'

*

In

asemenea

situatie,

apicultorul

trebu*

sB previnii roirea naturald prin asigurarea spatiului suficient de lucru pentru Astfel, el trebuie si l5rgeasci la timp cui- bul cu faguri In Intreghe sau pe julnfitate clriditi $i sri extragH fagurii imediat ce ace$-

'

tia s-au umplut cu miere, pentru ca apoi, spre sear&, d-i pun& la locul lor in stup. Nu trebuie uitaEi nid rama cldditoara

care eontribuie la prevenirea roirii, dcoarece

oferl albinelor posibilitatea de a lucra. fn

acela~itimp, prh folosirea ei este IrtgrBdit5 pr5sirea trintorilor, a caror prezent; in nu-

mir exagerat de mare, duce de asemenea la

aparitia frigurilor roitului. Trebuie micsoratd $i cdldura din stup,

ceea ce se poate realiza prin instalarea stupi-

lor in locuri umbrite sau prin a$ezarea unor ramuri. a unor rogojini sau a unui alt ma- terial izolator peste capacul stupilor. Lipsa unei ventilatii suficiente a cuibului duce la

, ridicarea temperaturii, fapt care favorizeaz3

roirea. In stupul insuficient aerisit, pe fundul

sau pe scindura de zbor se pot observa foar- te multe albine ventilatoare. Acestea bat pui ternic din aripioare pentru a ventila aerul din cuib, Lipsind astfel de la cules. Acrisiren stupului se face prin deschiderea larg5 a urdini~ului, prin folosirea sclndurii de po- di~orcu plas5, cu care se Inlocuie$te una din scindurelele podivorului sau prin desch~derca obloanelor de aerisire din capac la stup11 orizontali.

-

Oprirea prasirii trfntortlor nu se face nu-

mi

prin folosirea fagurilor artific~ali,prin

scoaterea din cuib a fagurilor cu multe ce-

lule

de trintor $i folosirea ramei cl8ditoare.

TrPntoritul este $i el un mijloc de prein-

tfmpinare a inmultirii trintorilor. La aceast5

-

lucrare se taie adlnc, cu un cutit bine ascu- tit, cBpiicelele de cearB bombate care aco- per5 celulele cu larve de trintor. Ceara rr- cultatg din desclipBcire se spa15 cu ap8 de

reoturile

larvelor de trintor, iar apoi se

stringe in minB in cocoloa$e, care se p3s- treaza pentru topit. Resturile de larve t5- iate, rBmase in celule, sPnt cBrate de catre albine in afara stupului.

Trebuie

acordata

teal

rnai

mare

atentie

prevenirli

sau

eventual

combaterii

jurtisn-

gului, in perioadele lipsite de cules.

Tot vara

cInd temperatura

de afar5 este

foarte

ridicati, se alimenteaza continuu topi-

torul

de cearii.

care este agezat pe un

loc

Pnsorft 'in stupin5. In topitor se introduce

ceara de culoare deschisii, recoltat5 In spe-

cial

din

ramele

cliiditoare, Razele

solare o

topesc $i se obtine cearB de calitate supe- rioarl.

.

Revenind asupra roitului, apicultorul Pnce-

p5tor trebuie s5 $tie cB aceeaqi farnilie de

albine poate

rnai multe

roi odat5. de dou5 sau chiar de

ori. Si, cu fiecare roi, familia, sl5-

bevte, de aceea se recomandl ca roitul natu- ral sl fie impiedicat. Pentru aceastal trebuie ca toate albinele sB fie ocupte cu diferite munci. , Matca trebuie s5 aib5 Pntoldeaul~a eelule gata cl3dite pentru ouat, iar albinele -doici s5 aib5 un numlIr suficient de larve pe care s5 le creasd. Albinele clilditoare trebuie sl aibli loc pen- tru cliidirea fagurilor, iar cele culegatoare

faguri

polenului. Roitul natural prezinfg dezavantaje,dato- ritii faptului cl albinele intrate In frigur~le roitdui Ynceteaza lucrul sau depun o acti- vitate foarte redusa. Familiile ce vor roi in timpul culesului mare nu vor mai putea stringe provizii, nici mBcar pen- a acoperi nevoile lor de hran5 din timpul lerngrii, nicidecum s5 rnai produca ceva pentru stu- par. Apicultorul, cunoscind acest instinct a1 al- binelor, a cButat sB-l foloseas& pentru i?t- multirea rapid6 a familiei. fail pierdere de miere, formind din timp $i atunci clnd era cazul, roiuri artificiale. Este bine ca roiurile artificiale sB se formeze 'inainte de inflo- rirea masivii a plantelor, pentru ca, Iolosind ,culesul mareu, roiurile 55 se int&reasc&$i chiar s3 inceapii sii string5 nectar. Roirea ar- tificiala se voate face chiar ping la inceputul lunii rnai $; bineinteles lucrarea este indicals si rnai tirziu inaintea culesurilor de la tel sau floarea-soarelui.

In tara noastr8, in afar& de culesurile tip-

purii, care sint de scurta durat4, rnai sht $i altele cu o duratB ceva rnai IwntngB, ca cele de la : salcim, tei, floarea-soarelui, fi- nete de deal $i munte, zmeur5, zburBtoare

etc

anumiti factori permit realizarea unor im- portante productii de miere marfB. De aceea, pentru a obtine cit rnai mult5 miere, este necesar ca familiile de albine sii fie trans- portate in mijlocul acestor flori, deci s& practicam stupbrztul pastoral. O data cu stringerea nectarului $i pole- nului, albinele ajutii $i la polenizarea flori- lor, fBr5 de care nu este posibila fecundarea $i, ca atare, nici producerea de semintg. fructe sau legume. PrivitA din acest punct de vedere, albinek, fat5 de celelalte inseCk, aduc un mare folos agriculturii, datoritii fap- tului c3 ele ajut5 efectiv la ridicarea pro- ductiei culturilor agricole.

goi pentru

depozitarea nectarului qt

culesuri abundente care in funciie de

Pl5cut5 $i mult avteptata este lucrarea de

extragere

a mteril.

Fagurii

cu

miere CAP&-

ciG, care au fost tra$i treptat catre rnarginca cuibului, pe m5sur6 ce albinele $i-au depo- zitat mierea in ei. ,se scot din cuib $i x In- locuiesc cu alti faguri cliiditi. Scoaterea fie- cBrui fagure se face dup5 ce acesta a fost examinat atent, pentru ca nu cumva SA fi ramas matca pe el. Apoi, fagurele se scutura de albine, care cad fn interiorul cuibului. Al- binele rcimase pe fagure se matur5 uvor. Fa- gurii se introduc in ladita special5 pentru transportat faguri, care se fnchide imcdiat cu capacul ei pentru a evita furtiwgul.

Trebuie avut In vedere cB dintre Pagwii recoltati de la primele culesuri se p5streazg la rezerv5 cei care nu slnt prea vechi $I au miere in intregime c5p5citB. Restul se trece la extra< Extractia mierii se face cu centri-

(continuare tn pag. 24)

Albina - aliatul cel mai stafornic qi leal al agricultwrii

SPURIREA PRODUCTIEI DE FRUCTE 1A VIJIN

$ICl@

PHV POLENIZARFA M ALBI$E

Ing. nie BALANA, biol. Elena GROSU Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturH

Obtinerea unor productii rentabile de fructe este conditionat5 la majoritatea speciijor pomicole de asigurarea pole- nizirii livezilor cu ajutorul albinelor.

polenizgrii

crescut considerabil, impunindu-se

o rn5sur5 agrotehnid

oarece lupta dusi impotriva bolilor ~i

diiuniitorilor

substantelor chimice, a deterrninat re-

ducerea simtitoare a insectelor s5lba- tice polenizatoare.

- V i p i n u 1 (Cerasus vulgaris) si c i -

r e g u 1 (Cerasus avium),

pomicole autosterile, ceea ce insearnn5 €3, pentru a fructifica, ele trebuie s5 fie fecundate de un polen strgin', dints-o alti varieta'te, transportul polenului ~i In acest caz fiind asigurat de insectele golenizatoare.

Necesitatea

cu

albine a

ca

obligatorie, de-

folosirea

plantelor ,prin

sint spccii

Studiul fructificirii acestor specii

~stes5'1~6e%'ssve<kiqj\ $\ ui=$.nxAnu

au prezentat probleme de fructificare, ca de pildi m5rul yi pirul. In ultima vre- me insii, vi~inula inceput s3 ridice pro- 'bleme deosebite, ajungind sl se- vor- beasci' de Un ,,fenomen de nerodire",

- fenomen care constituie principals cau- z?i a limitArii dezvoltArii acestei culturi. Suprafeple acoperite cu livezi de visin pe rod insumeadi abia 4.256 ha, dez- voltarea acestei specii pomicole neatin- gfnd ritrnul irnpus de necesit5tile eco- nomiei nationale. Pe plan mandial, s-au intreprins nu-

scopul stabilirii

- conditiilor necesare unei bune fructi-

f iciiri a speciilor pomicole. Astfel,

meroase cercetiiri in

M. G a n t i e r (1971) stabile~tefactorii

care contribuie la realizarea fructifi- cirii, R. R. W i 11i am (l.973) v0rbin.d

de polenizare ~i fertilitate aratii ci acest . proces implica producerea yi eliberarea

de polen viabil, transportul polenului

unui soi compatibil pe organele recep-

tive ale soiului polenipat yi germinarea polenului, fenomene care depind de conditiile climatice favorabile ~i pre- zenta insectelor polenizatoare. Prin stu-

dii intreprinse la noi si Pn diferite tiri

s-a stabilit c5 dintre insecte, albinele iau parte la transportul polenului in proportie de 76,6%, bondarii 7,6910,fur- nicile, 3,6010, clir2ibugii 3,50/0, mugtele, viespile ~i cttte insecte 8,7OlO.

De altfel, din cele mai vechi timpuri s-a constatat c5 in livezile in care in perioada infloririi pomilor exist5 al- bine se obtin de obicei productii rnai mari de fructe s.i de calitate mai bu~15, de aceea stupinele se plasau mai mult printre pomi, iar ca urmare, cei mai multi pornicultori erau\yi apicultori. - Polenizarea livezilor cu ajutorul albi- nelor nu trekie sil se fac& la-intim- plare, reuplta acestei actiuni fiind de- .terminat& de cunoapterea obiceiurilor albinei, de cerinple plantelor gi de di- ver~ifactori externi care influenputli acest proces. CercetEirile efectuate de Laboratorul florg melifer5 si polenizare din cadrul I.O.P.A. la viqin ~i cire~,au ar5tat cH eficienw activit5tii albinelor in proce- sul polenizirii depinde in mare m5sura de distan$a ce exist4 intre stupin5 +ili-

vad& Astfel la viqin procentktL.de le- gare a fost de 9,1% in cazul amplasiIrii familiilor de albine la 1000 m clistanfE de livadi cu o productie pe pom de

- 14 kg, 10,20/0 cind. familiile de albine au fost amplasate la 400 m cu o pro- ductie de 17,7 kglpom .$i de 17,5010 prin aducerea flimiliilor de ' albine in had5 , si mplasarea a 4 famif+i cle albinellza,. productia de fructe ajzlngind la 38 kg/ pom. Sport11 de productie obti~utin cazul antplasirii a 4 familii de albine la hec-

tar livadi, comparativ cu amplasarea

familiilor de albine la 1000 m. de li- vadi a fost de 171%.

In afara cre~teriicantititii de fructe se constati si o imbunititire a calit5tii lor, astfel c6 acestea prezints 4,96 g per fruct, fat2 de 3 g/fruct in cazul fructelor obtinute sub izolator. Pentru c i r e S, necesitatea unui nu- mir adecvat de albine a fost de aseme-

nea

clar demonstrat. fn timp ce la po-

mii

izolati florile au legat in propoytie

de 2010, la pomii neizolati nu legat En proporpie de 36010, iar productia de fructe a fost de 2 kqlpom la prima ca- tegorie si de 35 kglpom la ultima. Datele obtinute au condus la elabo- rarea u~eitehn~logiide polenizare .cu albine a livezilor de cire~~i visin care

- vizeazi norma de polenizare, puterea

familiilor de albine, deplasarea farnili-

ilor si amplasarea lor in livadz.

Norma de polenizare, (numi1-ul de stupi/ha livad5) este necesar sfi se sta- -bileasc6 anual'in hnctie de abundenta florali, puterea familiilor de albine, conditiile atmosferice, flora concul.ent5.

si distributia varietitilor poleniza-

toare. fnfr-o livadd clasicCi de vi~incu 16.5 milioane flori la hectar, norma de pole- nizare este de 5 familii albine la ha. Norma de polenizare s-a stabilit +tiifid

c6 la 0,5 milioane flori este necesara o familie de albine $i luind in calcul du- rata unei flori, nurn2rul de vizite ne- cesar unei polenizgri complete, numi-,

rul de vizite executate de albine pe

minut, precum ~i puterea familiilor de albine folosite in procesul polenizgrii.

- fn ceea ce prive~teputerea fnrni- liilor de albine, se consider5 c6 pentru re.alizarea polenizirii sint necesare fa- milii bine dezvoltate, pe 6-8 raine de albine si 4-6 rame cu puiet care cre-

' tad ,,foamea tie polen"

$i implfcit L1n

nurnir repetet de viaite pe f1oare;asi- gurind astfel o polenizare completg.

Familiile de cllbine destinate poleni- ziirii trebziiesc clezvoltate prin l5rgirea cuiburilor ~i asigurarea primivara de-

hr5nirilor stimulente pe baz5

. vreme a

de miere si polen, hriniri care trebuiesc continuate chiar pe timpul cit familiile - se aflb in livadi, la polenizare.

- Deplasarea farniliilor de albine pentrri polenizarea livezilor trebuie f5cuti Pi1 mome;tul cind 5--103/0 din flori sint deschise pentru a da posibi- litatea albinelor si treaci imediat la cules. In cazul in care albinele sint aduse in livad5 inaintea infloririi po- milor, albinele se orienteazi spre alte surse de cules.

- Amplasarea stupilor se recornand5 $5 fie fficut5 cit mai aproape de plan- tele de polenizat, pentru cfi, dac5 tim- pul este nefavorabil albinele au o raz2 de zbor limitat5, de aceea stupii se dispun in interiorul livezii. Daci sint a~ezatidispersati in interiorul livezii sau in grupuri de 4-5 stupi la distante de 150 m., se asigur6 o polenizare com- plet5 ~i uniform5 jar albinele deplasin- du-se pe distante mici nu se uzeazi si realizeazi productii mai mari de miere.

Geaeralizarea

En toate zonele ponli-

colecn normelor de polenizme cu albine

a tit-ezilor de cire;

devinti o mtiszirti agrotehnicti obligclto- rie asigurind astfel sporirea cantitativ6 si calitativti a recoltelor de fructe.

Consider5m totodat.3 c6 datele pre- zentate vor ajuta celor interesati - po- micultori qi apicultori - sli dobindcascti o mai bun6 cunoastere gi intelegere n rolultti albinei melifere en satisfacerea cerintelor agriculturii, respectiv ale po- miculturii.

trebuic sb

gi visin

4

I

A

Zaharia VOICULESCU

.

.

Polenul, acest minunat dar a1 naturii, este un produs bogat in principii active care se pot degrada usor dac5, din ne- glijenti, apicultorul nu respect5 anu- mite conditii. Prima m5sur5 care trebuie luat5 de tov apicultorii care folosesc colectoare de polen la urdiniq este de a le pro- teja cu o copertind impotriva ra~elor soarelui si a ploii. Razele ultraviolete din spectrul solar degradeaz5 polenul

-

precizeazii

Alin

B a i 11as

in

lu-

crarea sa ,,PolenulC6,la pagina

41

-

iar

apa

de

ploaie

pitruns5

in sertar

i1 transform5

fntr-o

masi

apoas5

in

care

gr5uncioarele

se

desfac.

fn acest scop, personal am construit copertine din P.F.L., cu dimensiunile de 500X 250x4-5 mm, iar pe margi- nile lor am fixat ni~tesipci de la ra- mele reformate, pentru a evita defor- marea lor din cauza ploii. Locul de fi-. xare este in functie de tipul stupului si de unghiul de zbor a1 albinelor, cind vin la urdiniq. Pentru stupul multieta- jat care la pomii fructiferi este pe 2 corpuri, procedez dupi cum urmeaz5 :

intre cele 2 corpuri, pe latura frontal5 bat 2 cuie la distant5 de 300 mm unul de altul. Pe ele sprijin copertina care pe latura exterioari, in mijloc, este pre- vHzut5 cu o bucat5 de sirmi pe care o leg de un cuisor fixat Pn scoica de prin- dere a corpului superior. Cu awast5 sirm5 obtin ~i fnclinarea copertinei. Fo- losesc asemenea copertine de -foarte multi ani si niciodat2 ploaia nu a pi- truns in sertar.

Cind incepe culesul de la salcim, ri- dic placa activ5 $i cobor copertina, pe

care o asez in prelungirea colectorului. Astfel. obtin o su~rafat5destul de ma-

7.

gr5bite in stup-si s5 depunii pretioasa inc5rcAtur5. DaC5 nu ar fi aceasti puntk multe dintre ele ar c5dea linif5 stup ~i ar pierde timp prea mult pin5 ~i-ar . reface fortele de care au nevoie pentru

a zbura spre urdinis. De multe ori nu

mai ajung la urdini~,fiind atacate de vreo broasci sau qopirlii ascuns5 sub stup. Polenul odat5 recoltat trebuie uscat. Celor ce nu au usc5toare le recomand s5 usuce polenul, folosind energia so- lar6, aqa cum am aritat in articolul pu- blicat fn nr. 611984 a1 revistei moastre.

Dup6 uscare, polenul trebuie conser- vat impotriva diun5torilor. Pentru a- . ceasta se poate proceda in ma;l multe feluri :

dill

rapsulele de autosifon, care se intro- duce in recipientul respectiv, dup5 care se pnne polenul ~i apoi se inchide bine. Se folosesc- 2 capsule la 1 kg polen. piistrarea polenului in jrigider, conform recomandirilor lui Octavio Aguar M o n d e r d e din Spania, in lu- crarea ,,Criterii pentru aprecierea po- lenuluiu, prezentat5 la Simpozionul de apiterapie de la Madrid din 1974 '. Po- lenul se introduce in pungi de hirtie, apoi in pungi din plastic care se lipesc

'

folosind bioxidul

de

carbon

' la guri, dup5 care se pistreaz5 in fri- gider.

conservarea cu zahdr iru miere,

in care caz polenul nu se mai usuc5. Imediat ce se ia din colectoare, se cu-

rat5 de impuritsti, apoi se intinde pe

o hirtie peste care se cerne zah5r pu-

dr5 in cantitate de 0,500 kg la 1 kg polen. Dupi omogenizare, se asaG un strat subtire de zahiir pe fundul reci-

re, pe care albinile, obosite din greutgtii din gu$g, se opresc ss se

neasc5 putin, pentru ca apoi s5 intre Madrid, 1974, ~d.Apimondia.

c~uza

~i

*

: ,,Produselestupului, brad, sanatate

Simpozionul

de .apiterapie,

frumusete",

-pientului,'du@ care se pune polenul, presind foarte uvor pentru a nu sfil*i- ma, griuncioarele. Se inchide bine reci- pientul ~i se pistreaz5 la loc r8coros, in.cimar5 sau in beci. Daci se lolose$e . miere pentru conservare, polenul, dup5 ce a fost curiitat de impuritgti, se asjazi intr-o cratie peste care se toarni mie- rea lichefiati in prealabil in bain-ma- rie. Pentru a nu distruge elementele valoroase tin miere, borcanul cu miere se qad fn vasul respectiv cu a*, pe un gritar. Cit timp stA vasul respectiv pe foc, cu ajutorul unei linguri se \a amesteca continuu, pentru ca mierea si nu se incillzeasci peste 45OC. Cu o lin- guri de lemn se freaci polenul cu mie-

rea, pin2 ce se obtine o past5 de con- sistenw mqtarului. Pasta respectiv5 se pune in borcan, care se leagi bine la guri ~i apoi se introduce in frigider, pe raftul de jos. Polenul conservat cu miere pistreazil aromele florilor din care a fost cules cji este consumat cu piicere de albine qi de om. Recomand insistent, mai ales ince- pitorilor, s5 recolteze polen, si-1 con- serve sji si-1 foloseasci in compozitia turtelor pentru albine, in proportie dc ping la 150/0 din greutatea lor. Consi-

der ci -se poate renunta la

inlocuitori de polen, ' deoarece tara noastrz este bogat.2 fn plante bune pro-

duciitoare de polen.

retetele cu

t Un cunoscut apicultor ne recomandb cum sb realizbm

I

rapid& a polenului

prof. Vladimir HUMENI

. Curtifirea polenului recoltat de al-

bine este o lucrare miadloasti caw cere mult timp ;i rtibdarue.

Aceastli lucrare se poate face re- pede ~i bine cu ajutorul unui venti- lator electric de birou. Ventilate?-ul se asazii in interiorul unui tune1 prismatic, confectionat din carton sau P.F.L. care dirijeazti curentul de aer suflat. In curentul de aer llistint sLi curgti cite putin polen intr-o tnvii (de aragaz). Corpurile strtiine u~oa7-e . ca: aripile, picioru~elealbinelor, scamele etc. sint antrenate de czi- rentul cle aer ~i cad pe o coal& de hirtie a~ternutdlingti tavti. tllbinele moarte si alte corpuri mi grele, cad pe polenul din tavti dar ele sint usor evizibile ~i_se pot culege ~i Zndepdrta. Intr-o ord se pot curtita astfel 5-6

-

kg de polen atit cel uscat,

cit

~i cel

TOU US@^.

L

.

Ceara.- o problemv rnereu actual&

CUM SE POATE REALIZA 0 IMPORTAW& ECONOMZE PRIN FOLOSIREA - FAGURILOR ARTIFICIAL1 PERFORATI

Ing. Traian VOLCINSCHI $eful Serviciuiui tehnic a1 A.C.A.

r /-/m/m/-/-4

YI/1/I/I/I/

In literatura de specialitate a fost popularizati5 de mai multe orl aceasti5 metodl de decupa're sau perforare a fagurilor artificiali care contribuie la eco- nomisirea ri obtinerea unor cantitlti suplimentare de rear3 $i care merit2 o atentie mai mare din partea apicultorilor. Metoda este foarte simp15 $i la inde- mina oricgrui a~icultor.Practic ea consti3 in decu~areasnu perforarea cu o $tan@ , _ a foilor de faguri artificiali cu orificii mai mici sau mai mari, mai multe sau mai

putine 91 care sint apoi clldite de albine cind construiesc in totalitate fagurele

respectiv. Decuplrile realirate in fagurele artificial in funcrie de num5rul $i m2iimea lor, mai mare sau mai micl, reprezintSi economia de cear5 pe care o

i

( '

4

i

5

. reali~2rn./~ceast?i metods

fost aplicatl yi popularizatil la inceput de apicul-

torul Erwin Heinrich din R. D. German2 care in anul 1954 a dat familiilor salt! faguri artificiali decupafi pentru a fi cllditi $i a constatat el ei au fost accep-

experi-

Lati flrl greutate. A rezultat mentarea procedalui.

a

de aici

o economic de cearP

care justificl

-

t

5 $

6'

i
i

6

\

Personal am pr8cticat aceasti metodti cu rezultate bune prin decuparea din

foaia de fagure artifical a unui numar

orificii circulare cu diametrul

de 4-5 cm %a cum se vede din ima- gine. Decuparea am fticut-o cu gura unui pahar din sticli. Prin folosirei acestor faguri artificiali decupati in tim-

pul culesului principal la familiile de albine bune, rezultatele au fost irepro- ?a_bile. Metoda a fost practicati qi de alti apicultori care au obtinut de ase- menea rezultate bune. Astfel, in re- vista ,Apicultura in Rom5niau dill aprilie 1969, apicultorul Durnitru Pop din judetul Alba, care a practicat de- cupari trapezoidale in partea superi- ear5 a fagurihr artificiali impirtti- ~e+tedin experienta sa ~i o recomandi cu cillduri pentru a fi aplicati in prac- tic5 qi de alti apicultori. In anul 1956, Foerle din R. S. Ceho- slovacia prezint5 un referat despre aceeasi problemi, la Congresul inter-

national- de

la m~na.

cedeul

de 6-9

a~icultura ''

a avut

lot

pro-

a experimentat

~i

a

$tanfat fagurii

artificiali

* ramZ cu hia de fagurc arttfi&l RI tzuni circulate decupate. Se introduce Cp stup peniru cladit.

Acceasi

foaie de fagure artificial decupatii $i

cl6tlztd de albine dupd 4 zile.

cu orificii de 3 cm, constatind cti al- binele au cl5dit aceste orifidii fir5 greutate, realizind importante econo-

mii de cear5. De asemenea, prof.

R. Jordan din Viena a fticut Pncerctiri similare cu aceleasi rezultate, ajun-

gind chiar la concluzia cti fagurii ar-

tificiali perforati sint primiti mai bine fat5 de cei neperforati.

In 1957, G. Meyerhoff de la Univer- sitatea Humboldt-Berlin in baza unor experimentari asupra acestui procedeu

a pornit de la citeva aspecte practice

care intereseazti pe apicultori ctiutind

sti elucideze $i si r5spundti prin revista Leipziger Bienenzeitung nr. 7 din 1957

la trei probleme principale $i anume :

1. Cum se comportti albinele fapl de jagurii artificiali perforati ? 2. Cit de mare este econo~nia de cearii ?

3. Cum se poate aplica. cel mai bine

acest procedeu ? La prima intrebare s-a ajuns la con-

cluzia c5 fagurii artificiali perforati primiti $i completati nu se deosebesc sau se deosebesc prea putin de ceilalti faguri. Totu~iaceasta cl5dire a faguri- lor depinde de components farniliei. Daci instinctul de cltidire este bun, fa- milia normal5 $i culesul indestulAtor, atunci se pot introduce f5r5 grij5 fa-

guri artificiali decupati. La familiile

slabe, rele claditoare si cind culesul este slab trebuie sti ne a$teptAm la o cl5- dire defectuoas5 $i incompletb.

La intrebarea a doua, se precizeaz5 +H fn experienta efectuatb s-a practicat pe o foaie de fagure artificial, un nu-

m5r de 21 orificii cu diametrul de 26

mm qi s-a realizat o economie de cear5

intre 16-210/0 in functie de dimensiu- nea fagurilor folositi. Cantitatea de ceari economisitti, poate sti fie majo- rat4 dac5 se ~tanteaz5in fagurele arti-

ficial mai mult de 21 orificii. Aceasta

este

posibil ~i cornpletarea de c5tre al-

bine

reu$este. Autorul ajurge la conclu-

zia cti la aplicarea procedeului se poate economisi o treime din cantitatea de cear5. Astfel dac5 la 1 kg de faguri ar- tificiali de tip multietajat intr5 15 bu- cgti, la 1 kg faguri artificiali perforati intr5 20 buc5ti.

La Intrebarea a treia se precizeaza cti fagurii artificiali perforati sint bine ve-

niti acolo unde se pune problema ex-

tinderii considerabile a stupinei. In multe cazuri cantitatea de cear5 este insuficienta in special in cazul stupi- nelor noi infiintate. Metoda prezint5 interes si are important5 pentru orice stupini cu conditia si fie aplicaa de un apicultor experimentat deoarece nu

in toate cazurile un apicultor incepgtor poate aprecia care fafnilie suportA fa-

guri perforati $i care nu suport5 ~i dac5

culesul permite sau nu aplicarea unui

asemenea procedeu. Utilizarea faguri-

lor

artificiali perforati este o metodti

nlai

bun5 decit introducerea de fi~iide

fagure artifical, metod5 care se prac-

tic5 atunci cind apar cazuri de lips5 de

cear5 si care intotdeauna aduce neca- zuri prin aceea c5 in' majoritatea ca- zurilor fagurii sint cl5diti cu celule de trintori. Considergm ci fagurii artifi-

ciali perforati pot fi folositi la roiuri

si pot fi luati in consideratie la infiin-

tarea noilor stupine din cadrul unit% tilor agricole socialiste care au sarcini mari de dezvoltare in actualul cincinal.

Astfel dad aceast5 metodi de folo-

sire a fagurilor artificiali perforati ar

fi generalizat? fn sectorul apicol socia-

list, care detine nurnai 15% din totalul

familiilor de albine din tara noastrti - calculind necesarul de faguri arti- ficiali numai pentru roii realizati la o

inmultire de 30% din efectivul existent si un necesar de 0,8 kg faguri artifi- ciali pentru fiecare roi - s-ar realiza

o economie anuall de 16 800 kg cear5.

,

SA CUNOASTEM CIT MA1 BlNE $I SA APLI~AM,IN:TlMP . UTlC TOATE

MASURILE PRIVIND: -

>-

*

A

L -

Dr.

Mircea

MARIX

$ef

de laborator

Institutul de cercetare $i productic

.

pentru apicultura

Varrooza este o parazitozii a albinelor ce se combate anual pentru a realiza un parazitism foarte slab a1 familiilor de albine. fn conditiile ~i cu mijloacele actuale maladia nu poate fi eradicatii niciiieri in lume, dar poate fi controlat5 cu mult succes asa cum s-a realizat In @ra noas- tr5 inci din anul 1975. Pentru aceasta este necesar sii se intervinii in mod or- ganizat cu preparate acaricide de inaltri specificitate. Ping in prezent, in tara noastri s-au utilizat cu mare eficienf5 medicamentele SINEACAR si ARAFI- NOL. Fiind vorba de o parazitozi, in conduita de tratament trebuie s5 inter- vin5 perioade de timp cfnd medicatia se gchimb5 pentru a combate fenome- nu1 de selectare a unor paraziti. re- zistenti si de acumulare a substan~elor active in stup si prodtusele stupului. Pentru aceasta fntratamentul varroo- zei la noi in tar5 nu se va mai utiliza medicamentul SINEACAR, ci un nou preparat cu numele de VARACHET si preparatul ARAHNOL dnd se vor asi- gura substantele componente pentru

a-1

Medicamentul VARACHET are in compozitia lui substanta amitraz

(2Wh) ; bis N,N-(dimetil-2,4-fenilimino-

tr-o perioad5 de timp variabil3, de la citeva zeci de minute pin5 la 3-4 zile. Aceast5 actiune ce se manifest5 di- ferit de la un parazit la altul este in functie de cantitatea dc substant5 ac- tiv5 cu care a venit in contact, viteza de piitrundere in corpul parazitului si

centrilor

nervosi ~i a sistemelbr enzimatice ale parazitului. Doza recomandati are efect atynci cind se iau miisuri de etan~eizarea stu- pilor in timpul tratamentului. Dac5 acest lucru nu este realizat, o parte din substanta activzi volatilizati piir5se+te repede stupul prin fisuri, alte defecte sau Pnchiderea necorespundtoare a stu- pului prin podisor ~i urdini~.

'a

acfiunii substanfei asupra

PREZENTARE

Cutie de carton (fig. 1 a) continind

o sticlu~ii cu 5 ml substant5 activg

(fig. 1 b), 60 benzi din h'irtie fuinigenii (fig. 1 c), pipetii piciitor (fig 1 d) $i

prospect privind modul de folosire a medicamentului.

in cutia

original3 la loc uscat si ricoros; ferit de surse cu' foc deschis (fiind inflama- bil) si de accesul copiilor si a persoane-

lor neavizate.

Medicamentul

se piistreazii

meti1)N-metilamini. Aceasti substant5 se utilizeazi in combaterea varroozei

si in alte @ri fiind

formi de furnigatii sau aerosoli.

Substanta activi actioneazi asupra rul. Se'scoate din cutie o bandii de hfr- parazitilor prin contact molecular ~i tie furnigeni si la unul din capete se

pri'n inhalatie, reqind si omoare pa- razitii liberi de pe corpul albinelor, in-

infige un ac cu giimilie. Cu ajutoruT pipetei se ia din sticlutg substanta ~i se

MOD

DE

ADMINISTRARE

administrat5 sub

Se indep5rteaz5 de la marginea sku-

pului o rams fiirii albine, sau hr5nito-

C

Fig. 1. hfodul de prezentare

a1 medicamen-

lvlui

carton ; b.

sticult3 cu 5 ml substant2 activ8 ; c. benzile din hlrtie fumigen8 ; d. pipeta pic3tor.

VARACHET : a.

cutia

de

(F o t o : Dr. Paul ACACHE)

picuri pe hirtie in urmitoarele

doze :

2 pidturi pentru un corp de stup mul- tietajat, 3 pictituri pentru un stup Du- dant si 4 pictituri pentru un stup mi-

zontal. Dac? in stupul orizontal exist2

2 familii, se va trata fieccire familie cu cite 2 picitturi.

Pentru a proteja pe apicultor fat5 de actiunea substantei active, piciturile se .agazli pe jurnitatea superioar5 a 'h9r- tiei, astfel cB pin5 la introducerea in stup qi ardere, fumul ce se degaji sB nu contini substanta activB. Imediat, cu ajutorul unui chibrit, brichet5 sau cirbune arzind, se aprinde hirtia la partea inferioari, dar arderea trebuie

Dad

sii fie mocnitii (nu cu flactirii).

banda se aprinde cu flacir5, se suflti asupra ei pentru a o stinge qi a pro- duce o ardere mocnitli. Cu ajutorul acului cu gimilie se in- fige banda fumigeni in peretele inte- rior a1 stupului, in a$a fel ca distanta dintre banda de hirtie $i pexvte si fie de minimum 1 cm. Imediat se a~az5 podiqorul $i capacul stupului, iar urdz-

nip1 se inchide timp de 15 nzinute.

0 alti modalitate de administrare este pin urdinQ. AceastB administrare se face indoind in prealabil hirtia fu- migenZ in zig-zag, pentru a asigura cu-

rentii de aer fn timpul ,arderii. fntot-

deauna

banda fumigenii se afazdi pe

o bucaM de plasd de sirm& pentru a evita eventuala aprindere a stupului pin contactul benzii fumigene cu res- turi de cearii $i lemnul fztndului de

stup. Atragem atentia c5 la nivelul de ar- - dere se Pn'registreazi o temperaturi de citeva sute de grade. Ca si in cazul aplicsrii primului procedeu, dl~ratade Inchidere a urdini~uluieste de 15 mi- nute. Pentru familii de albine adipostite in pavilioane, administrarea se face numai prin urdiniq, protejind astfel a- picultorul de a inhala din interiorul pa- vilionului vapori de - substant5 activ5.

Tratamentul familiilor de albine din pa- vilioane se face cu o deosebitii atenpe, a~ednd benzile fumigene numai pe plase de sirmi? sau buciiti de tabl2i pen- tru a nu incendia pavilionul. DatoritZ

faptului d se lucreaztl cu foc, pose- sorii de pavilioane apicole trebuie sB

dispuns in timpul tratarnentelor de ex-

tinctoare

sau

cantitti$ suficiente de

apii, necesare stingerii unui eventual incendiu. Incendiul nu se poate pro- duce decit din gre~elileapicultorului. Administrarea VARACHET-ului se

face primiivara cfnd albinele au ince-

put activitatea

se mai constituie $i numai atunci cind temperatura mediului exterior este cle

peste +15OC. Tratamentul este bine s5 se efectueze dupi-amiaz2, cind majori- .tatea albinelor este prezenta in stup

si se repetii Encti odatd la interval de

normalti Si ghemul .nu

7 zile. A1 treilea

tratament

poat fi

efectuat dup2 recoltarea mierii de la ' salcini. Se mai recomandi un tratamenb in luna august dupi recoltarea mierii de la floarea-soarelui sau de la o alti

sursi de cules qi dou8 tratamente - toamna in lunile septembrie $i octmt-

brie, in functie de zona geografici, atunci cind in stup nu mai existti pu-

iet sau &xistit foarte putin. Atragem atentia cd mitrirea cantit& fii de medicament snu administrmea . ntai freeventti la fantezia apicultorilor sau la recomandarea persoanelor ma- vizate conduce la intoxicarea de dife- rtte grade (r familiilor de albine si la

pduarea stupului $i a produselor lui cu

substan@ acaricidii.

la aceste recomandari sau de la cele ale prospectului, reprezint.5 gre~elifii- cute de apicultori.

In cazul En care intensitatea parazi- tismului a devenit foarte redus5 se pot face numai cele 3 tratamente de var6- toarnng. Aqa cum am mai arltat, in cursul efectu5rii tratamentelor apicultorul nu trebuie sd tnhaleze fum continind sub- stanti5 activli. Dup5 terminarea tratamentelor, api- cultorul i~iva sp5la cu ap5 ~i sipun, miinile si fata. In cazul in care, din gre~eal5,api- cultorul a v5rsat continutul sticlutei ~i lichidul a venit En contact cu mlnile sau a fost stropit pe fati, se va sp5la imediat cu api ~i s5pun. Este obligatoriu ca in timpul trata- rnentelor apicultorul si poarte halal sau salopetti de protectie ~iochelari lip moto. Dzcpti terminarea lichidului din sli- clu$~.urestea se distrug pentru a nu fi refolosite in alte scopuri. De aseme- nea, dup5 terminarea tratamentelor pi- ptele se distrug. Tinind seama de faptul c5 este vorba de combaterea unei parazitoze, menti- nerea In stare puternici, productiv5 ~i repfoductivii a familiilor de albme se realizeaz5 nu numai prin tratament? judicios si la timp aplicate, ci si prin asigurarea conditiilor optime de hrci- nire ~i ingrijire a acestora. In perma- nents, in orice anotimp a1 anului, fa- miliile de albine au nevoie de cantitiiti suficiente de miere de cea mai buni calitate qi polen. Exploatarea excesivs a familiilor de albine, stressurile frecvente datorate transporturilor qi aglomerarea efective- lor peste normele recomandate la sur- sele melifere, conduc la sdderea re- zistentei organismului albinelor la fae- torii de agresie, la contamin&-i ~i rein-

Orice abatere de

fest.5ri.

Aceste st5ri de lucruri nu pot fi re- mediate numai prin administrarea dc medicamente.

M~SURIPRIVIND RECOLTAREA a 2jI EXPEDIEREA PROBELOR PENTRU DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL BOLILOR

-

\A A\B\NE

Dr. Dumitru PITIGOI Servic~ultehnic a1 Asociatiei Crescatorilor de Albine

fn vederea obtinerii unor productii sporite de miere ~i alte produse api- cole, se va acorda o atentie deosebig mentinerii st5rii de sinitate a fami- liilor de albine.

Pentru asigurarea sanititii famili- ilor de albine ~i evitarea riispindirii bolilor infecto-contagioase qi parazi- tare, apicultorilor le revin sarcina sb urmdreascd in permanenfd euolufiia stdrii de sdntitate a acestora impreung

cu personalul sanitar-veterinar din lo-

calitatea

pina. Aceast5 supraveghere continu5 tre-

buie s5 fie completati In caz de dubiu

cu examene de laborator, in care scop

facem unele precizilri in conformitate

cu prevederile legii sanitare vetehnu- , re nr. 6011974 cu privire la recoltarea, anzbalarea $i expedierea probelor de laborator, evitind in acest sens unele neajunsuri care se pot ivi ca urmare

a nerespecgrii legii. Probele se pot trimite fie laboratoa-

relor din cadrul inspectoratelor sani- tare veterinare judepne, laborato-

lui de specialitate din cadrul Institu-

tului central, sanitar-veterinar de diag-

nostic Bucure~ti. Probele vor consta din portiuni de faguri cu puiet, miere si p5stur5, avind dirnensiunea de 10/15 cm, En cazul bolilor puietului : 40-50 albine cu semne evidente de boal5,

vii sau Pn agonie, faguri cu puiet si al-

bine in cazul incrimin5rii unor boll mixte. % La recoltarea probelor pentru sta- bilirea diagnosticului prin examen de laborator trebuie respectate urmstoa- rele reguli generale :

unde se aflg amplasatii stu-

-

- probg recoltatti trebuie sti fie re- pezentativti ; - se va recatta o'cantitate sufici- entti de material patologic care sti per- mitti efectuarea unui examen complex. Alljinele bolnave sau moarte se vor trimite in recipiente sau borcane cu eapacul perforat pentru a piitrunde aer. Probele de fagure cu puiet ~i alt conlinut se ambaleazii in hirtie cu- rat5 gi se vor trimite in cutii de car- ton sau lemn. Pe fundul si pe capa- cul cutiei se fixeazg cite douii qipcu- lite de grosimea unui creion pentru a tine fagurel'e usor Pndepktat evitind mucegiiirea acestuia $i pentru a-i p5s- tra forma pe timpul transportului. Probele astfel arnbalate qi sigilate vor fi trimis? la laboratorul de speciali- tate prin delegat, >impreunii cu notele de insotire intocmite de organele sani- tare-veterinare, prin care se va men- tiona :

detiniitorul familiilor de albine bolmve ;

-

j

- adresa :

- numdrul familiilor de albine din stupinti :

- data aparitiei bolii ;

- numiirul familiilor de albine afec- fate de boalti ~i procentul de msrbidi- tate sau mortalitate ; -- semnele clinice ;i modificiirile anatomopatologice constatate ;

- data recolttirii materialului pato-

Eogic.

Recoltarea probelor in scopul expedi- erii lor pentru examen toxicologic de laborator se va face in cel mult 24 ore 'de la aparitia primelor suspiciuni de intoxicatie, de egtre medicul veterinar in prezenta apicultorului ~i-aunui de- legat neutru. fn cazul suspiciunii de intoxicatie la albine probele vor fi constituite din albine in agonie sau moarte. circa 100-150 g, probe de miere, de faguri cu pgsturii, faguri cu puiet ciipiicit ~i necspiicit, e~antioane din hrana de stirnulare, plante, frunze, floi-i ~i apii care constituie sursa de apiirare pen- tru albine, suspectate de a contine substante toxice. . Jumiitate din probele recoltate vor fi sigilate ~i pgstrate timp de 90 zile 'de medicul veterinar, in vederea unor eventuale expertize. Notele de ensotire pentru aceste probe vor mai contine ~i toate detali- ', ile legate de observatiile clinice, cite familii de albine din stupinii au fost afertate si 4n ce proportie, modificii- rile anatomopatologice constatate, im- prejurarile in care s-a produs intoxi- catia, rezultatul primelor investigatii pentru stabilirea sursei probabile de intoxjcatie etc. In felul acesta apicultorii vor avea intotdeauna la indeming posibilitatea sii urmiireasch evolutia stgrii de siinz- tate a familiilor de albine ~i sZi inter- vinii operativ .ji eficient in aparitia bolilor ori de cite ori va fi cazul.

- A P I C U L; T 0

R

1 !

? Valorificind prin Iilialele judefene ale Asociafiei Cresc5torilor de

Albine cantitgti cit mai mari de miere, Igptiyor, cear5 ~i propolis, con-

! tribui!l in mod direct la realizarea obiectivelor economice ale asociatiei noastre, contribuifi la intirirea economic5 a fgrii, la ridicarea necontenitg

!

! a nivelului de trai a1 poporului nostru !

!

?

-?

?

! !

!

!

!

!

!

!

!

~*~*~4*4*4***********4*4*4*4'e**4~4*4******~*4***4~**4*4***4***4~*~

Legea ne ap5r5 - s5 o cunoa~temfi s-o respec*:

DREPTATEA sl-A SPUS CUV~N'TUL!

Ing. Remus LUNGU

.

Prevedintele Filialei A.C.A. municipiul Bucurevti $i Sectorul Agricol Ilfov

Apicultorul Gheorghe Pe- trescu din municipinl Cra- iova judetul Dolj avea stu- pina proprietate, format5 din 40 familii de albine, am- plasata In comuna Terpezita

diq judetul Dolj, in curtea ta- t5lui s8u. In aceeavi cornun5 mai aveau amplasate stupi-

nele

tori ai comunei.

$i alti apicultori locui-

,

C.A.P.-ul din localitate, a1 clrui pre~edinteera in anul

apicyltorului

aplicat

prin organele tehnice de spe- . cialitate, in preajma zilei de

18 mai 1983. tratamente chi-

mice cu pesticide pentru er- bicidarea porumbului $i dis- trugerea d5un5torilor din li-. vada situat5 in apropierea comunei, producPnd prin a- ceasta mortalitatea albinelor culeggtoare, cit $i alte pagu- be legate de dezvoltarea la-

1983

fratele

Gheorghe Petrescu,

a

miliilor de albine $i nereali- zarea productiei de miere. Aplicarea tratamentelor ohi- mice, s-a Idcut fdrd respec- tarea prevederilor Ordinului

comun nr.

Ministerului Agriculturii, Mi- nisterului Silvtculturii si Co- mitetului pentru problemele Consiliibor Populare (ordin care se g5se$te $i la filialele A.C.A. judetene).

a1

76-1163-32/1980

In conformitate ou preve- derile ordinului enuntat, api- cultorul Gheorghe . Petrescu (singurul dintre apicultorii care au fost psgubiti) s-a a- dresat la circurnscriptia sa- nitar-veterihari pentru con- statarea tratamentului chi- mic neanuntat, evaluarea pa- gubelor $i stabilirea persoa- nelor vinovate. Comisia in- trunits in acest. scop de c&- tre medicul veterinar a sta- bilit . prin proces-verbal cg 70% din .albina culeadtoare a murit prin intoxicare, cre-

Indu-se prin aceasta gi alte pagube ca distrugerea pute-

tului

miliilor de albine. fn baza acestui proces-ver- bal, apicultorul Gheorghe Pe- trescu s-a adrest in anul 1953 Judecritoriei din Craiova, so- licitind despagubiri in va- loare de 48 125 lei din partea C.A.P.-ului, pentru conside- rentul c5 n-a anuntat trata- mentele chimice efectuate.

fa-

$i

in

final

sldbirea

Prin sentint5 civil5 Judc- c5toria Craiova. in decembrle 1983, a admis in parte ac-

tiunea, C.A.P.-ul fiind obli-

gat s5 pl5teasc8 reclamantu- lui daune $i cheltuieli de ju- decat5. Ins8 C.A.P.-ul rji pro- curatura au fjcut recurs gi sentinfa a fost casat5 $i re- tinut6 cauza pentru rejude- care. Dup5 administrarea de probe noi, acelavi tribunal judetean a admis in parte ac- tiunea $i a obligat CAP.-ul sB plateasc5 daune $i chel- tuieli de judecat5. fmpotriva acestei ultime 11ot5riri, pro- curorul general a1 R. S. Ro- mgnia a declarat recurs ex- traordinar care a fost admis

de Tribunalul Suprem

cizia

a terea cauzei ,pentru rejude- care la Tribunalul jddetean Dolj. - Din anul 1983 pin5 in anul 1986, pentru elucidarea cau-

zei s-au fntocmit expertize de c8tre dr. Ilie Ogradli, Marla Corbu $i altii. hs5, o dat5 cu casarea deciziei, Tribuna- lul Suprem a dispus reface- rea raportului de expertizg

$i

cutiv a1 Asociatiei CrescZito-

rilor de Albine s5 numeas& un expert care s& efectueze

o nou5 expertizs. Astfel, sub-

semnatul, la propunerea con- ducerii Asociatiei, am fost

$i dc-

trimi-

fost

casat5 cu

a solicitat Cornitetului Exe-

desernnat de Tribunal s& nib deplasez la fata locului $i sa intocmesc o nou5 expertiztl.

Din

piesele

de

la

dosar +i

in mod special din procesul-

verbal incheiat de comisia convocat5 de c5tre medicul

a1 circumscriptiei a

reie$it clar c5 in luna ma1 1983, C.A.P.-ul a f5cut trata-

mente cu pesticide. f&r5 s5 le anunfe la Consiliul popu- lar comunal, pentru ca acesta s8-i anunte pe apicultorii care au stupi cu albine am- plasati In curti sau In cimp, s5 ia m5suri de protecfie Tm- potriva intoxicatiilor fami- liilor de albine. Dovezile de la fata locului $i din dosar au ar5tat c5 in ziua de 6 aprilie 1983 ferma pomicol5 a C.A.P.-ului a ri- dicat de la magazie 200 kg

$i

carbetox, 150 kg clorofos

veterinar

1.50 kg danex. In ziua

de

22

aprilje 1983 s-a primit la C.A.P., direct de la Centrul de protectia plantelor terito- rial, 200 kg sinoratox, cU aviz de expeditie, apoi s-au facut avize de expeditie intre ferme, in final dovezile cele mai elocvente au fost fi$ele de pontaj ale muncitorilor care au f8cut tratamente, cit $i procesele-verbale pentru lucrgrile de aplicare a trata- mentelor, incheiate intre C.A.P. $i statia de mecani- zare teritorialg.

fntocmit

de c5tre medicul veterinar

nu se precizase puterea fa-

fost

necesar s5 stabilesc acest lu-

cru, pentru ca pe baza pro-

centului mentionat la pier- deri s& concretizez paguba. Din acest motiv am solicitat

judecigtoriei reaudierea mar- torilor. Pe aceastB bazg s-a dovedit c€i Inainte de efec-

In

procesul-verbal

de

albine

$i

miliilor

a

tuarea tratalitentului cele 40 familii de albine pe rame de stup STAS (orizontale) aveau o dezvoltare normal5, -a, ce Pn conformitate cu Norma intern8 'a Asociatiei Cresc5torilor de Albine in vi- goare (nr. 8/1981) reprezenta la data respectivg 2,2 kg al- bins, 6 faguri cu puiet 81 10 rame cu faguri STAS clB- diti, bine ocupati de albine. 'In aceste condifii familiile de albine respective puteau rea- liza produeii . normale de miere (alte productii apiculto- rul respectiv nu era preg8tit -sB realizeze). Dup5 etectuarea tratamen- tului cu pesticide am stabi- lit c5 situatia s-a prezentat duph cum urmeaz5 : din can- titatea de 2,2 kg albing exis- tent5 In fiecare stup inainte de tratament in perioada res-

pcctiv5,

legatoare,

50%

ceea

era

ce

albinii

cn-

inseamnti

1,l kg albin5 de fiecare fa- milie. Din aceasta cantilate se stabilise prin procesul- verbal a1 medicului vderi- nar .c5 7.0% a murit prin In- toxicare, ceea ce inseamn5

.0,770 kg

bine = 30,8 kg albina moartg.

X

40 famiili de al-

Am

stabilit

c5

a

fost

ne-

cesar

s5 fie

eliminati

vi

re-

formati din

cele

40

famllii

de albine un total de cel pu- tin 80 faguri cu puiet. Prin reformarea acestor 80 faguri care contineau In medie o su-

puiet

prafata

fiecare, a rezultat o pierdere total5 de 8 dm2 X 80 faguri

dm2 puiet.

de

=

8

dm2

640

cu

cu

puiet

Din suprafata de 640 dd pu- iet X 400 celule/dm2 rezulta numrir de 256 000 celule din care urmau s8 eclozio-

neze un num5r egal de al- bine. Stiut fiind c5 10 000 al- bine formeaza 1 kg a re- zultat o paguba de 25,6 kg albine. Prin neparticiparea la

albin5 cule-

cules' a

gstoare, moarta prin intoxi- care, cit $i prln neparticipa- rea la culesurile urm2toare a 25,6 kg albin8 ce urma sri eclozioneze din ramele . cu puiet reformate, am stabilit cB apicultorul respectiv a pierdut intreaga productie de miere marf5 ce o putea rea- liza in anul 1983, producrie pe care am evaluat-o la 16,6 kg miere/ falnilia de sl- bine, pentru c5 aceasta a fost pe anul 1983 cifra oficialg a

producfiei medii de miere extras5 pe familia de albine comunicata $i inscrisd la Di- rectia central5 de Statistics pentru judetul Dolj, la sec- torul gospodariilor populatiei. Recapitulind cele mentzo- nate rezultd cd :

un

30,8 kg

albinele calegiitoare 30,8 kg (700,/0 din culeggtoare) + 25,6 kg albind nceclozionati? din fagurii cu puiet refor- mat totalizeazB 56,4 kg al-

-

bin5

X 100 lei/kg = 5 640

lei ;

miere

coinpromisd ca urmare a in-

toxic5rii farniliilor de albine,

40 familii de albine X 16,6 kg

miere = 664 kg mtere, din

care 300 era contractat5 prin

Asociatia Cresc5torilor de Al-

bine pentru fondul de stat

- producfia

de

cu pretul de 22 lei/kg, to- talizind 6 600 lei iar 364 kg apicultorul putea s5 o vinda pe piata liber5 (Tribunalul a luat In. considerare numai mierea contractat8 pentru fondul de stat). Tribunalul judetean . Dolf, in ~edintapublic5 din 29 de-

cefibrie

1986.a

luat

judecat

In

pro-

consideratie

calculele concluzionate in ex- pertizg - (in afara contrava- lorii mierii care putea fi va- lorificat5 pe piata libera), cit $i alte cheltuieli fricute pen- tru redresarea famihilor de albine. obligind C.A.P.-ul. prin decizie definitiv5, d pl5teascri apicultorului Ghe- orghe Petrescu suma de 18 415 lei ca prejudWu +!

suma de 5 000 lei chell-uielr de judecatii. De asemenea, prirr competenta deosebit: a

cesul,

a

completului

de

judecat5,

In

,

sentinta civil5 din $edin@ pu-

blic8

de

la

29

decembrie

198G,

s-a

mentionat

cii

ex-

.pertiza tehnic5 dellaonstreaz5, pe tingii prejudiciile aduse

 

apicultorilor prin moartea al-

binelor, cii C.A.P.-ul a avu) ~i o pagubd de 30% la re- colta de fruqte, deoarece al- binele n-au putut realiza o

poleltizare

saturatd

a pomi-

lor

fructiferi.

Procesul a durat mai mult

de 3 ani, deoarece persoanele de la C;A.P. care au efectuat tratamentele chimice neanun- rate, au c5utat sd se apere, escamotPnd adevarul prin justific5ri f5ra temei, Ins5 in final justitia $i-a spus pe bung dreptate cuvintul.

 

'

/continuarc din pug.

12)

fuga fntr-o Incapere Pn care albinele nu pot sB intre. Dac5 ar intra, ele ar n5v5li in numar mare in Incapere $i ar Pncepe furli- $ayl. Inainte de extragere, fagurii sint sor-

tati dup8 greutate $i dupa culoare. In ex- tractor se introduc numai fagurii de aceea~i greutate. Mierca din .fagurii vechi, innegriti, este de culoare mai Inchis5 $i de calitate

putin. bun5 decit aceea din fagurii noi

mai

claditi, care are o culoare mai deschis5, alb-

g5lbuie $i an aspect cristalin. De aceea, ex- tragerea mierii din fagurii vechi $i din fa- gurii noi trebuie, s5 se fac5 separat. Dupa extragere, fagurii se introduc din nou in

stup, peritril ca albinele sB ling5 mierea care

a mai r5mas. Se atrage atentia la rarneleca rniere apoas5. prea lichid5, adicd mierea ne- coaptll, cll nu trebuie scoad, deoarece din ea

nu s-a evaporat pectiv5 $i aceast5

miere

Trebuie retinut faptul c5, cu cit agiculto- rul va ingriji albinele cu mai multii dragoste qi pricepere si le va da posibflitatea sau

le va indruma sd cerceteze florile cu secrefia

cea mni abundentd de nectar, cu alit mat mare va fi bel~ugulde miere $i de alte pro- duse apicole.

fnca cantitatea de ap5 res-

se poate

acri.

IN VIZIT~~LA APICUL'

1ng. Elise

Un domeniu in care cercetarea apicold .din Cehoslovacia a reuvit sB, se impuna pe plan international este $i cel a1 geneticii $i ame- liorcirii albinelor. Poate nu este lipsit d~e important& s2 not5m ci Statiunea de apz- culturii dm Kjvalka - la circa 250 km de Praga - este situatd foarte aproape de Brno - orav in care in urmd ru 100 de ani a tr%t vi lucrat Gregor M e n d e L (1822-1884), parintele inteineietor a1 geneticii clasice, pre- ) cursor a1 apliddrii statisticii $i introducerii metodelor matematice in biologie. Aici la Kjvalka (una dintre cele 7 statii apicole ale Tnstitatului din Dole unde se practicii insi- mintriri instrumentale la miitci) lucreazi in- ginerul Josef J a n oi e k cu sotia sa Jana - tehnician apicol. Cu prilejul vizitirii stati- unii ne-au fost prezentate : schemele de in- crucirjare dupi care,se produc anual citeva mii de miitci din care circa 200 capete de linie Pnsimfntate artificial ; metoda clasicd de combatere a varroozei cu ~aktic(pe bazd de 12,50/0 amitraz) prin funligatii ca $i metoda qi aparatul de administrare a medicamentu- lui prin aerosoli. Afirmam ci la Praga am putut eonstata o adevZrati veneratie pentru vestigiile isto- rice. Acest ales sentiment de conservare a trecutului 1-am vizut materializat iii Moravia

i la Rosice unde membrii cercului apical din acest orivel cu aproximativ 10 000 de locui- tori au construit un frumos centru de per- fectionare a apicultorilor. Aici fn moderna

,.

Foto 1 :'ClBdirea principald a Centrului de perfectionare a~picolidm Rosice (Moravia).

Foto 2 : Stupi primitivi in parcul expozitio- nal din Rosice.

dridire (foto 1) a centrului functioneazii $i un interesant muzeu apicol. Pe frontonul clridirii principale un bazorelief 11 reprezintA pe dr. Frantifek Z i v an s k y (1817-1873). personalitate de seam& a stupiritului ceho- slovac, militant activ pentru modernizarea apiculturii, socotit ptrrintele apiculturii din Moravia. In jurul clddirii centrului se gi- seau amplasati intr-o adevilrat3 expozwe (foto 2) mai multi stupi pridtivi, unii avind o vechime mai mare de 100 de ani. Muzeul apicol, amenajat intr-o frumoas5 saltr pe doud nivele, cuprindea o multime de atilaje apicole vechi : afumdtoare, centrifuge, prese de ceari. topitorie, matrice pentru faguri ar- tificiali (foto 3). Tot aici o serie de dscu- mente atestd vechimea $i continuitatea api- culturii pe aceste meleagth-i. Cea mai veche carte de apiculturi dateazd din anul 1790, in lnuzcu existind facsimile sau volume ale unor lucr8ri 'de apiculturi avind drept au- - tori pe : FrantiHek Vogl (1795-1866), Jean Nepomuk (1801-1866), Jan Wunder (1811- 1899), Frantigek Hru$ca (1819-1888), toti aflati la loc de cinste In panteonul apicol local. Cliidirea centrului din Rojice este do- tat5 $i cu o incip5toare sal2 de cursuri ca anexe $i utilititi corespunzitoare. In continuarea vizitei am fost oaspeti ai Asociafiei apicultorilor din. Republfca Slo- va&, asociatie care este format5 din 143

'

.

Foto 3 : Interior din muzeul apicol a1 Cen- trului de perfectionare Rosice.

cercuri apicole cu 37 000 de membri. Patri-

moniul apicol slovac cuprinde 420 000 familii

' de albine din care 95010 apartin gospodtiriilor populatiei $i restul de 5010 apiculturii de stat $i cooperatiste. La sediul central a1 asocia- tiei am purtat discutii (foto 4) cu ing. Ma- rian K a n d r i k, secretar a1 asociatiei, Lu-

dovit P a r t 1, yeful seotorului politico-orga- nizatoric ; Renata Stefurkovci, contabil $ef

revistei

,,Vleldr" (Apicultorul). Gazdele ne-au prezen- tat in amanunt situatia apicultnrii slovace subliniid cti pins la data vizitei noastre au fost achizitionate 4 500 tone de miere marfH din care 1200 tone au fost destinate expor- tului (in R. F. Germania, Austria, R. S. F. Iugoslavia). Alte produse apicole au fost achi- zitionate in cantittifi mici - dupfi afirmatiile inerlocutorilor no~tri.Astfel ltiptivor de mat- cti s-a achizitionat doar 260 kg (s-ar fi putut prelua chiar 1000 kg), polen - 70 tone, pro- -polis doar 40 kg. Aceste produse nu sPnt pre- luate fntruclt pentru ele incti nu exisa capa- cittiti de prelucrare.

. . ,,Dacd Zn 1983 la intrarea tn iarnd efecti- vul de famflfi eya'de 370000. acum avem 420 000 ceea ce consideram cd reprezintif o cre$ere bunii", ne spunea ing. Marian K a n - -d r t k precizlnd cti ,fintnd cont de densitatea de 10 familii pe km2 nu preconizdm sd ajun- gem la mai mult de 450 000 farnilii On anul 2 000". Legat de calitatea materialului biolo-

$i Matej F r a n R o, redactor $ef a1

, gic am fost informati ci Tn Republica Slova-

cia se produc anual 5 000 de m5tci (1200 nu- mai Pn Statiunpa Slatina unde se practica Snsgrdnttiri instrumentale $i c3 exist5 40 dee apicultori autorizati ~4produc5 mBtci selec-

tionate $1 verificate. In cursul discutiilor, conducerea apicultorilor din Slovacia a ma- nifestat un real interes pentru amplificarea

$i

adincirea colabortirii cu asociatia noastra

pe

multiple planuri (schimburi de publicatii

apicole, schimburi de speciali$i, utilaje, medicamente, produse apicole pe bazB de re- ciprocitate) h folosul ambelor piirti. Parte dintre aceste puncte au $i fost realizate pfn2

la data aparitiei prezentului artircol urmfnd

ca acfiunile sfi fie continuate. $i In Slovacia problema nudrul 1 a api-

culturii o reprezenta lupta Smpotriva varroo- zei. Strategia ~i tactica in aceastti lupt2 era asemhatoare cu cea din-Cehia, toti apicul- torii membri ai asociatiei bucurhdu-se de acelea~iavantaje atit Pn ,actiunile de diag- nostic $i combatere a bolilor cEt $i ln cadrd sistemului de achizitie ~i contracuri a produ- selor apicole. Dac5, aya cum ne spuneau gaz- dele, procentul de infestare cu varroa este destul de mare totuqi boala este ,tinut5 h friu" $i cea mai bun& dovad5 sPnt tocmai cre~terilede efective de familii de albine $i cantitatile importante de rniere achizitionate

la fondul de stat. A$a cum relatam, la fnce-

putul vizitei noastre, Praga ne-a fndemnat la unele incursiuni partiale fn istoria ei - prin periplul scurt dar destul de incfircat de sen- suri - acelavi Endemn 1-au simtit $i ln Bm- tislava capitala Slovaciei, renurnit port la Dungre. Mentionat docurnentar, din secolul 10, ora~ulcuprinde mai multe edificii .isto- rice care materializeazfi iscusinta multor ge- neratii.' La loc de cinste se cuvin amintite Catedrala goticii $i Castelul (sec. 17-18) care domint5 ora~ul.Aici ca $i la Praga mo- numentele istorice se fmbind armonios cu inft5ptuirile prezentului socialist iar restau-

rEirile $i fngrijitele lntretineri ale vestigiilor trecutului fi preocupH Endeaproape $i pe edi-

lii Bratislavei.

Realizare a ultirnilor ani, Podul, qnsuree- tiei Nationale Slovace din ~oiembheeste o

certB reu$it5

care leagB cele douA maluri ale Duniirii. Construit dupB planurile profesorilor Arpad T e sSa r $i Jozef L a c k o (terminat fn 1974) suplu, cu mai multe benzi de circulatie, far8 piloni, podul are o deschidere generoasii, sus- pendat prin cabluri ce ancoread construc-

tia in cEteva puncte. La un capat, un turn

arhiteetonicil

$i

constructiv5

Foto 4 : Aspect din timpul discutiilor la Comitetul Exe- cutiv a1 Asociatiei apiculto- rilor slovaci din Bratislava. ' In dreapta imaginii (prin plan ing. Marian Kandrik, secretarul asociatiei, avind in fat5 delegatia apicultorilor yomBni (de la stiuga la dreap- ta) : Ion Popescu, prof. Cos- tache Paiu, ing. Elisei Tarta, jng. Doina SZvescu).

jnalt, in care la aproape 90 m de sol se afl5 un c~chetreitaurant circular cu peretii din sticl5 de unde se poate admira o splendid5 panora~nli$i bineinteles panglica alb2 a po- clului. Am urcat cu un ascensor rapid $i pri- vind 'de la insltime ora7ul cu noile $i vechile cartiere am crezut c5 - din cauza emotiei sau oboselii - avem ru totii senzatia de u50r tangaj. Contrariati ne-am fntrebat gi am Entrebat : ce se intimpli? De necrezut, dar chiar a$a gi era. Fiind o zi cu vint foarte pa&rnic constructia se balansa,ugor spre in- slntarea gazdelor noastre care ne-au afigu- rat c5 nu e nici un pericol de pribu~ire,totul

a fost rriguros calculat $i corect realizat

de

talentatii

~onstru~toriai

podulul.

Atunct

ne-am explicat de ce ceilalti vizitatori prl- veau linistitf prin fereskle imense la pei- sajul ct: ne Inconjura generos. Stagiul nostru de documentare In Ceho-

slovacia ne-a oferit $i alte momente instruc-

tive qi

aceast5 viz~tiibunele relatii de colaborare gi

cooperare Tntre apicultorii celor dou5 tari . vor cunoa~tenei dezvoltiri. Este $i conclu- zia pe care ne-au nGrturisit-o la plecdre, atit la Praga cit $i la Bratislava, prietenii no~tricehoslovaci.

pliicute -5i f5r5 indoiala c5 prin

-!(23)

VIND pavilion apicol exceptional, Briila. Telef. 946112175

VIND pavilion

244.

apicol capacitate

Gheorghe,

52 familii (far8 stupi) posibilitate tractare ARO-

920114902

falturi,

armati, tije

sau flir5 albine,

metalice

(24)

transport,

lfizile 19 rarne,

(25)

pat

(26)

cu

banc

de lucru,

47 stupi,

10 bi-

(27)

Moldovan

FBgEira~. Telef.

In

-.

VIND stupi multietajati

stare noui.

pe, 4 corpuri

Telef. 45.94.52. Avtept provincia

66 familii,

cu

transport

stupi, locuibil,

916/49061.

VlND pavilion

cald, se afli in Dolj. Telef. 921/7l107 Bravov.

VIND vagon-remorci

boane,

apicol pentru

Constants, telef.

!

!

!

! !

1

0404~404e4e+0404e4040+04e4040404e404e4e4e4e~404e4~4040404*4~4~~

At XXXI-LEA CONGRES INTERNATIONAL

-

DE APICULTURA

VARSOVIA-POLONIA

19-25

aqgust 1987.

Pentru kmea afilcol2 anul 1987 este mar- cat prin cel de a1 XXXI-lea Congres inter-

national

gazda este Polonia, tara care ni 1-a dat pe

Jan D z i e r z o n, cuiturii moderne.

Ca un preludiu la acest eveniment. revista Aphcta g5zduie~tein primul- numar a1 anu- hi in curs un amplu articol despre apicul-

tura polonez2, scris de H. 0 st a c h

tulat : ,,De la copacii cu albine In apzcultura

modernii". Conform acestui articol, cele rnai vechi informatii despre albinele autohtone dateazi de la formarea statului polon~2, acum (1000 de ani. Primele informat~iapar- tin arheologiei care demonstreazi cB slavii aveau cuno$tintS de apicultura de la ince- putul existentei lor nationale ; mai apoi cro-

nicariior, ce povestesc

foarte dulcz $2 mari pdduri de tei, aclevciratii tncfntare pentru albtne.

Cu timpul stupinele s-au apropiat de co- lectivit5tile umane, iar stupgritul a devenit o disciplin5 $tiintifie5 modern5. Actualmen- te, in toate $colile agritole din Polonia exist5 catedre de apiculturii. In Kluczbork >i Pszczela Wola functioneazs $coli tehnice de

a1 Apimondiei.

De

aceastEi

data,

unul dintre initiatorii api-

$i inti-

cB ,,emu aici ierburi

apicultur5,

(ling5 Lublin)

$i Pn cel din Skierniewice, fn apropierea Var-

voviei, sPnt incluse $i departamente apicolc. Exist4 de asemenea, un centru apiml la Siejnik (provincia Olsztyn) $i un departament pentru bolile abinelor Pn cadrul Institutului veterinar din Swarzedz. Polonia detine In prezent un nuln5r de

total de 2,l-2,5 rni-

208 350 stupine, cu un

$i arboricultur5

Institutul de horticulturg

iar

In

din

Pulawy

lioane stupi ; in medie, 12 colonii pe stupina. CunoscPnd c5 in ahul 1976 existau nurnai 1 248 659 colonii, ne putem da seama de pro-

gresul ~ealizat In

ultimii

zece

ani.

In Polonia, apicultura este practicat5 rnai ares de pk-ticulari, profesiile acestora flind foarte diverse. Murnai 0,2% din stupine $1 0,910 din colonii apartin statului sau secto- rului cooperatist, o stupins' socialistA, fiind format2 din peste 52 fcolonii de albine. Ca $i Pn tara noastrg, stupinele sht de trei categorii 1 stupine aparfintd amatorilor,

StuPine exploatate pentru obfinerea de ve-

ni6uri suplimentare si stupine profesionale Stupinel? amatorilor sPnt tinute in gr5di-

niIe proprii $i rnai mult de placere. Ele nu ocup5 un loc important in producerea de miere pe scar5 industrialg, ci acoper8 .dear necesitAti1e proprii. A doua categorie de stupine sint formate din peste 20 de fa- riiilii de albine. Ele practic5 de regull, stu- piiritul pastoral .~iprezinti un nivel tehnic destul de ridicat, atit Pn ce prive~testupii cit $i echipamentul auxiliar. Toti api- cultor,ii sint interesati in sporirea cnno~tin- telor, pentru a evita eventualele pierderi $i

a obtine o cit rnai mare productie peiltru

vinzare. In

partin in general tot particularilor, foarte pufine dintre ele fiind de stat sau coope-

sfir~it,stupinele profesionale- a-

ratiste. La nivelul tehnic actual, un bun api- cultor poate sB minuiasc5 eficient I'ntre 10

~i 120 familii de albine, el urmind ca Pn pe-

rioadele de cules intens sau de roit s& Pie . ajutat de familie sau ming de lucru plltitii.

0 surs8 suplimenarii de venituri pentru

polenizarea cornercialii a cut-

apicultori este

turilor agricole $ pretul obiqnuit

plgtifr @'

agricultor echivalind cu valoarea a 6,s kg miere de colonie, pentru Pntreaga perioadi de Pnflorire. AtPt stupinele de stat eft $1 cele cooperatiste sint conduse de apicultorj profesioni~ti. Ele sint rentabile $i ocupa un IQC important. In polenizarea culturilor. Pi-in cercettiri ~tiintifices-a demonstrat c5 recolta de hri~cii.obtinut5 pe terenuri si- tuate la 2-3 km de stupin5 a fost de trei ori rnai mica dccEt cea obtinut5 la o distant5 de 500 m. Se consider5 c5 albina este sin- guru1 polenizator a1 rapitei (cultivat5 pe 500000 ha) $i a1 napuluL salbatic, ridicin- du-le randamentul cu pIn5 la 50%. Ea este totodatii principalul agent polenizator a1 po- milor fructiferi &port de 75-90%). Institu- tul de horticulturti $i arboricultur5 din Pulawy a publicat un studiu din care re- zultil cti o livadil de meri fir& albine a dat

o productie de 2,5 t la lia, En timp ce alta

polenizatii intens cu albine, a

titate de 36,7 t

la ha.

0 can-

In

afar2

de

stupinele rnai

sus

argtate,

mai

exist5 trei

categorFi $i anume:

de ,En-

i

f

I'

1.

I

L

viiflimint (pe ling5 ~colile de apicdtura),

de seleqi~

experimentale. h

ce prive~te

' selectia, Polonia posed2 un program cen- tral de crestere dirijat5, bazat pe indtnin- tarea insfrumentalri a matcilor. Studiile morfologice Pntreprinse Intre anii 1959-1961 araG existents a trei rase de albine: al- bina centroeuropeanii (Apis mellifica melli- flca), albina asemtinlitoare cu carnica (Apis .mellifica carnica) $i albina de pirdure (Apis mellifica sllvarum). Pin2 de curind, efortu-

rile

Ulterior

trunderii unor rase noi, cu deosebire al- bina caucaziand, foarte apreciatri de apicul- torii polonezi, mai ales in inCruci$Arile ei cu albina centroeuropean5. fn consecintg, caucazica a fost admis5 In stupinele de se-

lectie, $i carnica de asemenca. Ca re-

zultat al mai multor ani de, selectie, actual- mcnte sint oferite in Polonia linii de al- bine de inalts productivitate, care diferci

in mare 1n5sur5 de populat~ileinitia!e. Prin

obtinerea cle hibrizi intre aceste llnli, se prevede ca aceast8 productivitate s5 creasc2 $1 mai mult. fn acest sens, studiile intre- prinse de Centrul de seleqie anirnaller5, In cooperare cu Asociaiia Polonez2 de Apl- rultur2, i~ipropune s5 obfink hibrizi cu caracteristlci s ecifice pentru fiecare zon5 neetariferd. fn plus, programul national prevede $i protejarea albinei locale, ca rna- terial initial de selectie. In acest scop, Asociatia Polonez5 de Apicultura, impre- unP cu autoritgtile poloneze, au stabilit re- zervatli pentru albina local5 (de minimum 700 kmz), in care introducerea altor rase este interzis5.

Asociatia Polonez5 de Apiculturg repre- zinG interesele economice ale membrilor ei 51 ale tuturor apicultorilor. Ea lupt5 pen-

de

selecpe s-au

s-au

limitat

la

aceste rase.

produs schimbsri, clatorit8 pa-

tru dezvoltarea apiculturii $i protectia al- binelor prmtr-o legislatie adecvat3. Pe plan extern ea este hembr5 a Api~aondiei, organizatfe cal?? tonteaz5 pe sprijinul api- cultorilor polonezi. concretizat prin schim- bul constant de specialiqti $i publicatii, pe

nale, o larg5 congrese participare- $i simpozioane. la IntPlniri internatio- Prof. dr.
f

Leon B o r n u s, prof. dr. Ryszard K os t e-

prof. dr. Zofia W ara kdms ka $i

,c ki,

prof. dr. Jerzy. W o y ke au sarcini in orga- nismele de conducere ale Apimondiei. Prof. dr. J. Woyke $i dr. C. Zmarlickisint experti FA0 Sn apicultur8. Asociatia Po- lorreza de Apicultur5 intretine relatii cu mnlte orgafiizatii apicole, atit din @rile 16- dustrializate, cit $i cu cele in curs de dez- valtare. Faptul cA ea a fost desemnatk pen- tru organizarea celui de al XXXI-leaCon- gres International de -ApiculturA constituie o recunoqtere a activitritii sale atit peplan national, c'rt $i in cadrul Apimondiei.

Traducere gi prelucrare de dr. I. 0. 1

Lucrarl apicole

fn luna iunie

Calendarul lunii iunie este plin pin5 la refuz, apicultorii fiind nevoiti s5 aleag5 Ln- tre multiplele optiuni ce li se ofer5. Ei ex- trag mierea de la primul salcim, i$i depla- sea25 stupina la salcimul 11, la tei, corlan- dru sau alte culesuri. Tot acum ei pot pune la stupi colectoare de polen, rame cltidi- toare de cear8, pl8ci de recoltat venin sau rame portbotci pentru adunat lripti$or de matcd. Pro~olisulse cade s5 fie $i el adu- nat, cel putin pentru valoarea intrinsecB,

dac5 nu pentru cea comercial8. Cit priveyte inmultirea familiilor de albine, ea se im- pune in mod obligatoriu, c5ci dacri nu o facem noi o fac albinele singure, ins5 in detrimentul nostru. PFntru toate aceste pro- ductii, conditiile lunii iunie sint optime, din moment ce dezvoltarea familiilor este ma- xim5, resursele melifere abund5, iar mst- cile f.ii desfAyoar8 ponta la superlativ. Din pacate, este greu, daca nu chiar imposibil s5 le abordtim pz toate, motivele fiind mul- tiple : lipsa de timp, de experientd, de gatire ri curaj a apicultorului, dirtgc mare pin8 la stupink numarul mic de stupi etc. Oricare fnsA ar fi situatia, dacd in cele 30 de zile de care ne ocupriln o stupin5 nu valorificA cel putin unul din culesurile mai sus amintite, dac5 nu produce roiuri prin care s8-$i inmulteasca fainiliile sau sil le amelioreze calitatea $i dac2 nu recolteazi cearri, polen $i propolis, asta Inseamnri c3

proprietarul

ei este putin

albin5ritului.

inteiesat in

ren-

tabilizarea

Procedeele

pentru

obtinerea

producti~lor

ele

respective

tuindu-se in prim-planul atentiei celor in-

teresati.

fenomene

si-

sint

ExistA

indeob~tecunoscute,

ins8

o

serie

de

~i lucr5ri specifice

acestui anotimp care nu

se

bucurri

de

o

atentie

similar& dgi iele

pot

driuna

masiv

$i uneori

brutal

inte-

grikltli potentialului productiv a1 stupinei. Mil refer la roit, la intoxicatiile chimice,

la fagurii

vechi $i la

minus variantele din

stupins.

EVlTAREA ROITULUI NATURAL

La. sflr$itul primului culcs la salcim, stu-

miere

tinere nu

necSpScit, ceresek $i ele se afl8 In jmaj tehnic, neavind ce construi, afar5 este cald iar ventilatia din stup, precaril. Toate aces-

doicile

pii

sPnt

plini

cu

$i

albine,

au. de lucru din lipsa puietului

te cauze laolalti ($i altele inc5 necunoscute) conduc la roit $i, implicit, la depopularea masiv5 $i brusca a stupilor. Fenomenul mate fi evitat in mare mSsur5 prin urmi- toarele precautiuni