Sunteți pe pagina 1din 32

Revisti lunari de schimb de experientI.

ti lndrumare metodologic8 apicoli editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republics Socialist8 Romania

,
1 I

: Ultimele mfisuri necesare pentru iernarea in cele mai Imne conditii a familiilor de albine. I. RECEANU : Perfectioparea continua a preggtirii profesionale. $t. POPESCU : Completarea proviziilor de hran5 ncbcesaril unei iernilri corespunziitoare. V. POPESCU : Asidurarcla cantitativ8 gi calitativii a proviziilor de hranri conditie esentialB a succesului viitorului sezon activ. M. ATANASIU : Cnibul de albine ~ j itermodinamica lui pe anotimpuri. '.l Sirnona CONDURATEANU FESCI. ~ i l h c l t t _, SERBAN : Influenta bioclimatului asupra etajilrii apiculturii in Carpatii romiine$ti. V. TOMESCU : S5 folosim consecvcnt ratnn clRditoare $i colectorul de polen. M. MARIN : Virozele probletne noi privind ssnatatea albinelor. I. STANI1,A : Vicspea - un pcl.iculos tlRunRlor a1 albinelor. Citeva mrisuri cle c o m b a t r ~ , ~ . C. NEACSU : 1,ocul nlcdicamentului apitcrapic in ansarnblul terapici hormonalc. 1'. DABJJA, lonela MINOIU : Contribufii la m~lodoloyi;~ activitiifii cercului apirol pionieresc $i vcolar. Elena Ramona ROTARU : MArturisiri la terminarea liceului. N. ILIEfjIU : In memoriam tlr. Nicolae Romanescu. CALENDARUL APICULTORULUI

M. SIMION

Coperta I de toamnii.

Diiz paleta bogatii

(I

culovilor flovilor

Ac$iuni prioritare P n toate stupinele

ULTIMELE MASURI NECESARE PENTRU IERNAREA TN CELE MA1 BUNE CONDlTll A FAMlLllLOR DE ALB!NE
Ing. Maria SIMION Institutul de Cercetare $i Productie pentru Apiculturii

Luna septembrie a t e o perioad5 desciipiici pentru ca astfel albinele s i hot5ritoare in activitatea din stupink poali transfera mierea in ceilalti fa1 1 1 aceast5 lull5 mai avem inc5 posibiguri aparlinind cuibului preggtit penlitatea s5 corectiim si s5 completiim tru iernare. Lucrarea trebuie efectuat5 anumite lucr5ri efectuate dup5 ultimul catre scars, cu urdinisurile micsorate pentru a se preveni iscarea furtisagului cules in vederea preg5tirii familiilor de albine pentru iernare, cum ar fi : intre albine si descjpicirea nurnai a cresterea unei cantitsti cit mai mare unei suprafete de celule cu miere care dc albin5 tin51-5, completarea rezervecare poate fi ridicatii de albine in lor de hran5, inlocuirea unor m5tci cu noaptea urmjtoar?. Totodat5 fagurii anuinite defecte sau cele apartinind care au fost eliberati cle puiet prin familiilor cu productii slabe, scoaterea eclozionarea acestuia se vor indepirta din cuib a fagurilor vechi sau cu din cuib. In felul acesta, in cuibul de defecte etc. iarn5 r5min numai faguri pe care se In acelasi timp este momentul inceva forma ghemul de iarn5 si care treperii unor operatii specifice sfir~itului buie s5 aib5 cel putin 1,5-2 kg miere de sezon apicol cum ar fi : organizarea in majoritate c5pGcitL cuibului in'perioada de toarnnH, alegeLa stupii orizontali in care ierneazi rea si amenajarea vetrei de iernare, o singur5 familie de albine, fagurii ce pregBtirea materialelor necesare impavor forma cuibul se vor a p z a c5tre chet5rii stupilor in perioada dn iernare peretele stupului dinspre apus (peresi in sfirsit organizarea definitiv5 a tele dinspre rgsiirit fiind in biitaia cuibului de iarnP si impachetarea criv5fului) si .se vor separa de restul acestuia. spatiului cu o diafragm5 dc lemn. fn cazul stupilor verticali se va tine In aceasti perioadi de toamni, in cont de principiile biologice ale dezfamiliile de albine mai exist5 importante cantititi de puiet care se reduc voltsrii pe verticals a familiilor de treptat in functie d2 sc5derea pontei albine care cer in partea de jos a mitcilor. Legat de aceasta este necesar fagurilor spatii pentru puiet iar in de urmirit eliminarea fagurilor elibepartea de sus rezervele de hranii, prerati de yuiet, astfel incit in momentul cum si faptul c5 in timpul iernii albiformirii cuibului de iernare s i riming nele se pot deplasa dup5 hran5 doar doar faguri cu cantititi suficiente de in spatiul dintre rame si nu se pot hranii - miere ~i pisturi pe care se deplasa pe faguri laterali, albinele din va forma ghemul de iernare. Astfel fiecare interval putindu-se deplasa $i se vor scoate din cuib si vor fi pusi avind acces doar la mierea dintre cele dup5 diaEragm5 fagurii care au o candou5 rame intre care se afl5. Pornintitate mica de rniere (de reguli cei du-se de la acest considerent, la forcar? au sub 1,5 kg de miere), se vor marea cuibului se va avea in vedere

DupS realizarea organizzrii definitive .ca inde~sebi fagurii centrali sg contin5 a cuibului de iernare se va trece la suficient5 miere intrucit aceasta este impachetarea interioarg a stupului, zona cu cantitatea cea mai mare de albine. folosindu-se diferite materiale izolante precum saltelute umplute cu paie, 0 atentie deosebitfi se va acorda P n cirpe sau papurii, polistiren expandat, continuare alegerii si amenajgrii vetrei precum si la impachetarea exterioar5 de iernare. Stupinele se vor amplasa a stupului cu ajutorul cartonului asfalin poieni, in locuri largi, insorite, us. tat sau hirtiei negre cerate. cate, far5 curenti puternici de aer evitindu-se totodat5 locurile apropiate Dat fiind faptul c5 pe timpul iernii de drumuri, padocuri pentru vite, dbinele nu-$ pot regla primenirea intreprinderi etc. Pentru a asigura o aerului in stup s e poate realiza o bun5 protectie cPt mai bun5 impotriva vinventilatie folosindu-se stupi prevazuti cu urdini~urisuperioare. turilor vetrele vor fi inconjurate cu perdele naturale din arbori ~i arburjti De aceea la oricare din metodele cle meliferi sau se vor inrilta garduri de iernare folosite, se vor lua mgsuri scinduri, nuiele impletite, snopuri cle energice pentru prevenirea condensgcoceni etc. rii vaporilor de ap5 in interiorul stuProcurarea materialelor necesare protejgrii stupinelor contra curentilor , pului si se va impiedica ptitrunderea umiditstii de la exterior. reci de aer si a vinturilor predomiPentru a preveni stagnarea apei pe nante (tulpini de floarea-soarelui, cofundul stupului care contribuie in cea ceni de porumb inalti, stuf, trestie) lnai mare m5sur5 la mentinerea atprecum si a celor necesare pentru Tinmosferei umede in interior, stupul va pachetarea stupilor (saltelute din paie, avea o pozifie pufin inclinatii catre trestie, polistiren expandat, carton urdinis. asfaltat, hirtie neagr5 ceratii etc.), tre0 cleosebiti atentie se va da impiebuie s5 constituie o alt5 preocupare dicsrii pgtrunderii rozgtoarelor in stup. in aceast5 perioad5. fn acest scop, urdinisurile se previd In zonele bintuite de vinturi si cu gratii. Deschiziiturile gartiilor vor curenti reci de aer, in localit5tile din o l5time de cel mult 4-6 mm avea nordul tiirii, unde iernile sint de obicei prin care pot trece lesne albinele, dar mai aspre se recomandri ca stupii in nu pot piitrunde ~oareci. care ierneazti familiile de albine slabe 0 data cu luarea acestor mgsuri se sii fie introdusi in q a numitul ,,cojoci< termini principalele lucriri de pregiisimplu. Pentru aceasta se amenajeaz5 tire a familiilor de albine in vederea nlai intii un strat protector de paie, ierniirii. In continuare se asigurg facoceni, stuf, se pun stupii (intre ei miliilor de albine deplina liniste. punindu-sc de asemeni paie), iar parNumai in zilele calde ~i senine, care tea superioarii se acoper5 cu folie de vin inainte de c5derea zgpezii, se mai plastic 15sindu-se peretele din fat5 ~i va stimula efectuarea zborului de cuurdini~ulliber. Se pare c5 protejarea rstire. Pentru aceasta in zilele favostupilor de vinturi puternice si expurabile zborului se deschid complet nerea lor la soare cu orientarea spre urdinisurile, se ridic5 capacele si salsud, asociatz cu impachetarea indivitelutele, expunind podisorul razelor dual5 a fiecarui stup a dat rezultate solare. satisf5cStoare in ultimul timp.

PERFECTIONAREA CONTINUA A PREGAT~R~I BWOFESIONALE


Ing. Ion RECEANU Vicepre~edintea1 Asocintiei Cresc5torilor de Albine
i#mH-x-H-Hm/mH-/mA *HHH-H-/-H-H-/-Hm

6 6 i
\

,,Nimeni sg nu creadH cZ e suficient ce a invgtat acum citiva ani ! Oricine, In orice domeniu, d a c l nu se preocupl sZ fie permanent la curent, sl-vi perfeciioneze vi sH-)i ridice gradul de cunovtinfe profesionale vi tehnice. rHmine in urm% si nu-$i poate indeplini in bune conditiuni sarcinile incredintate. oricit de mult5 buntvoin(l a r avea... De aceea, problema ridicarii nivelului profesional, a cunovtintelor generale ale tuturor celor din agriculturH, trebuie sS constituie o preocupare mult mai temeinicl decit pin5 acum".

1
\

Diiz cuvintarea tovnrdsului X I C O L A E CEAUSESCU la Consfiituirco cu acliuui d e partid ~i codrele de bald din agricultu~ii (2 septembrie 1987)
'/-HAv/-/-/-H-Hm#m#\

b2H-/-/-/~/-fl-/m/m,

i i i i i

f n noua etapa de dezvoltare a t5rii 3e ampiific5 tot m a i mult rolul $tiintei, inv5tSmin'tului, culturii gi, pe un plan mai general, intregul complex de activit5ti cu caracter politico-educativ destinate omului nou, constructor convtient a1 noii noastre societ5fi. Una dintre problemele capitale ale evolutiei societ5tii noastre socialiste, In conditiilc in care sint artivati Iactorii intensivi ai dezvoltiirii economice, ca si ai Intregii vieti sociale $i spirituale a tririi, o reprezintA formarea noilor cadre de muncitori cu inaltg calificare gi .cpccia!i$ti. Optiunile calitative, de Tnalt% productivitate $i de eficientz economics, pe care le reclam5 actualul program de dezvoltare a epiculturii, confer5 tuturor categoriilor de participanti la actul productiv un grad de implicare tot lnai accentuat. 0 implieare profundj, ce antreneaza nu numai rafiunile strict economice, de productie, ci ~i considerente d e ordin politic $i social ; evalujrj ce-i apropie pe proprietarii $i produc5torii de bunuri rlpicole de actul deliberativ, decizional, asupra propriei activitati. Manidestare realfi a gradului de con~tientizare atins de fieoare apicultor, dar si a maturit5tii cu care i$i exereits, fiecare la locul de munc5, responsabilit5tile $i competenta profesional5. una (]in prob!emele esentiale ale actualei perioade reprezintg dup5 culn se ti^, problclna calitatii, a nivelului tehnic ridicat a1 produselor apicole, a1 familiilor de albine, Dar calitatea depinde in primul rind de apicultori, d e competenta lor, de gradul lor de profesionalitate, de capacitatea lor de a-$i i n s u ~ i tehnicile de productie, mereu mai pelifectionate, de ,receptivitatea lor la tot ce este nou ~i inaintat In vtiinta gi teh-

nica actual%. Lor li se cere priceperea, atentin si exigenta necesare ca s5 nu admit9 6 ias5 din mina lor un produs necorespunzBtor, Sncepind cu familia de albine. Preg5tirea tehnic5 a tuturor apicultorilor din toate sectoarele, in concordant5 cu exigentele actuale, Inseainn5 punerea in aplicare a programelor de ridicare a preggtirii profesionale $i tehnice, de perfecfionare a calificarii lor. Pornind de la faptul c9 realizarea unei pregztiri multilaterale constituie un i m p rativ a1 apiculturii noastre, o conditie primordial% a crevtcrii rolului creator, a1 apicultorului, invSt5mintul apicol sub toate formele trebuie sg asigure formarea i n profil larg a tuturor a p i c ~ l t ~ r i latit ~ r , a celor Care lucreaz8 in unitatile S~cialiste,Cit $i a Celor cu gospd5rii personale, care detin peste 80"/0 din numgrul de familii de albine din tara noastr5. Acestia trebuie sii aib5 o bun3 pregritire teoretica $i practic5, bazat5 pe cele mai noi cuceriri ale ~ t i i n t e i$i tehnicii ~i in contact permanent cu realitstile productive de cercetare 9tiinfificS. Rea!izaimea obiectivelor stabilite in programu1 d e dezvoltare a apiculturii, iillpune modernizarea in continuare a intregului sistem de prrgatire $i gerfecfionare, tehnic5 . ~ $tii intific5, a tuturor oamenilor muncii din apicultur5. Se confer5 astfel un rol de seam% permanentei perfectionsri profesionale, realiz5rii unei noi revolutii la nivelul de formare a cadrelor de apicultori, a specialistilor, prin ridicarea nivelului calitativ a1 Pnv5tiimintului apicol. Legitimitatea acestei orienl5ri este determinat5 de faptul c5 in imprejurarile actuale, cind omenirea piiseljte intr-o noui revolutie tehnico-.jtiintific5,cind rezultatele cercetarilor patrund in toate ramurile, gradul de preg5tire profesionalri $i

politico-ideologic3 pe care trebuie s:i o asigure ~ji invcif8mintul apicol, capacitatea de adaptare rapids la noile situafii care apar in activitatea zilnicci, c a p i t 3 o insemnstate cleosebit5. Apiculiura actua:& a tsrii ncastre a devenit o profesic modern5, bazats pe concentrarea, specializarra $i industrializarea producfiei. S-au inliintat ferme apico!e care aplicg tchnolog~i modcrne de c r e ~ t e r e rji esploatare a familiilor de albine $i totodats a' sporit numsru! oamenilor muncii de diferite profesii, carc practicj. albinsritu!. Avind in vedere activitatea d'c viitor, conclucerea de partid ~i de stat, personal tovar5$ul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general a1 Partidului Comunist Romgn, preqedintele Rcpublicii Socialiste Romgnia, a stabilit sarcini importante privind coordonarea unitara a apiculturii, a folosirii albinelor pentru pol.enizarea cu!turilor agricole entomofile, actiune ce va permite sporirea productiilor agricole $i apicole; In care scop, in planu! de dezvoltare a economiei nationa!e, sectorul apicol este evidentiat distinct. I n vederea transpunerii in practic5 a accstor importante sarcini, pe lings munc5, dBruire $i pasiune. mai esto absolut necesarg $i o desZvirgit5 competent2 profesionali?, in care scop s e impune ca o necesitate stringent& intensificarea preocupirilor pentru buna d e s f i ~ u r a r e a pregitirii caclre'.or de apicultori din unitstile agricole socialiste cu sector apicol, cit $i a apicultoriior cu gospodirii personale. Pentru progresul continuu a1 apicultl~rii din fara noastr5, inva"tiimfntu1 apicol din anul acesta, prin cliferitele sale formc, trebuie sii inregistreze u n salt calitativ, el constiluincl unn cele mai eficiente forme tle propagancli apicoli. Se impune astfel, ca toatc comitetele filialelor judetene ale Asociatiei Crescitorilor d e A l b i n ~ s j ia n12suri pentru organizarea diferitelor forme de invritsmint, care de altfel sin1 mentionate $i in cartea de p!an. Iatj. formele de i n v i t i m i n t apicol pe carc comitetelc filialelor judcfene trebuie sri 1 c organizeze $i s3 le aibj. permanent in obiectiv : - cicluri d e conferinte apicole ; cursuri apicolc de initiere ciclul I : cursuri apicole d e perfectionare ciclu I1 ; - mese rotunde sub form5 d e dezbater pe anumite teme apicole cu participarea ca, drelor tehnice de inaltg calificare profesio nali. Printr-o temeinica pregstire profesionali a tuturor apicultorilor si specialirjtilor, prin. tr-o muncj. sustinut8, d i r u i r e total5 rji pa siune, toti factorii de rispundere trebuic si actioneze ferm pentru transpunerea in prac ticj. a mobilizatoarelor sarcini trasatc d c conducerea superioarri de partid $i de stat

0 lucrare de maxim5 importanfg:

COMPLETAREA PROVIZDILOR DE ~ R A N ANEGESARE UNEl IERNARI CORESPUNZATOARE


Ing. Stefan POPESCU

Dup5 cum ~ t i m in , anumiti ani, din :auza conditiilor climatice nefavorabile, parte din familiile de albine nu isi pot asigura proviziile necesare unei bune iern5ri iar in alti ani, in timpul sezonului de toamn8, albinele depoziteaz5 cantitsti suficiente de miere de man5 care de asemenea nu este prielnic5 unei iernsri in conditii optime. Pentru a preveni pieirea acestor familii de albine d e foame sau imboln5virea lor de diaree, in mod obisnuit stuparii completeaz5 inc5 din luna august i~ecesarul de provizii cu sirop de apistim. In acelaqi scop, in loc de sirop de apistim se pot folosi in cazuri exceptionale, incepind din luna noiembrie si pin5 ,la mijlocul lunii februarie, turte din miere, turte de zahiir, precum qi candi, dar fk-5 adaos de polen sau inlocuitori de polen. 'AceastR hran5 este bine folosit; de c3.tr-e albinc in perioada amintit5, asigur5 iernarea fanliliilor de albine ~i previne aparifia diareei. De asemenea, trebuie menfionst c3. aceast5 hran5 se poate administra jndiferent de temperatura mediului ambiant ; unii apicultori apreciaz5 c5 administrarea ei constituie un mijloc bun pentru inl5turarea hr5nirilor tirzii de toamnii cu sirop de zah5r care necesit5 mai mult timp ~i uzeaz5 puternic familiile d e albine. La stabilirea perioadei si duratei de folosire a acestor sortimente de hran5 este- necesar s5 avem in vedere puterea familiilor de albine, preoum qi cantitjtile de provizii existente in cuibul albinelor la dafta cind se incepe administrarea acestor hr5niri. Mierea folosit5 trebuie s5 provin5 de la familii de albine s5n5toase. Ratiile administrate, in general la interval

de 10-15 zile, in greutate 'de 1-1,5 kg trebuie s5 fie invelite in hirtie perforat5 sau tifon sau s 5 fie intinse pe gratie Hanemann sau puse chiar direct pe rainele din cuib ~i deasupra ghemului de albine.

Zah5rul candi indicat in perioada amintit5 pentru toate stupinele se prepar5 astfel : (du,p5 G. ~ e f o r t j intr-un vas emailat se pun 1 kg zah5r tos ~i 120 ml ap5. Vasul cu zah5rul ~i apa se cintgre~tenotind greutatea. Inainte de a-1 pune pe foc se rnai adaug5 incri circa 70-80 ml ap5, dup5 MODUL DE PREPARARE A HRANEI care amestecsm pin5 cind zahrirul din vas se umezeste cit se poate de bine. Turtele din miere se preparri astfel : Siropul se fierbe ~i din cind in cind peste zah5rul pudr5 de calitate supevasul cu siropul fierbinte se pune pe rioar5, in prealabil cernut, treptat se cintar. Cind ajung? la greutatea noadaug5 mierea de albine usor incCilzit5 tat2 initial, vasul se ia de pn foc $i la 35-40C ~i se fr5mintri cu miinile dup5 ce se adaug5 100 g miere necriscurate, pin5 cind se obtine u n aluat talizat5, coni,inutul din vas se amesteca consistent, dur ~i nelipicios. Vasul cu bine circa 10 minute, dup5 care se acest amestec se tine 2-3 zile in catoarn5 in forme. Personal, folosesc t5mera de locuit in care timp zah5rul vite din tabl5, procurate din comer! pudr5 se imbib5 bine cu miere, ames(20 x 30 cm). Fundul t5vitelor respectitecul devine rnai omogen ~i rnai atracve se tapeteazri cu hirtie care deprisestiv ~i se folose~tedup5 cum s-a ar5tat te cu 1,5-2 cm marginile acesteia. Sirnai sus. Aceste turte de calitate superopul se toarn5 intr-un strat cu grorioar5, fiind ceva rnai costisitoare sint simea de 10-12 mm. de preferat in cazul stupinelor cu un De notat c5 distanta intre ramele num5r rnai redus de familii de albine. din cuib si podisor in cazul stupilor Turtele cu sirop de zah5r rnai putin mei este de 1,5mm, spatiu care in mod costisitoare ~i indicate pentru stupineobisnuit iarna este umplut cu buc5ti le rnai mari se prepar5 dup5 cum urdin stof5 de ling. U r d i n i ~ u l superior meaz5 : Pntr-un vas cu ap5 fierbinte se st5 deschis pin5 la data de 10-15 feintroduc citeva linguri de floare de tei bruarie. si citeva buc5ti de ceap5. Amestecul se In incheiere subliniez cB de$i supefie~be 1-2 ore la foc domol, dup5 care rioritatea completarii proviziilor nese strecoar5 in alt vas. Peste apa Enc5 cesare unei bune iern5ri a familiilor de fierbinte se adaug5 treptat zah5r tos albine P n cursul lunii august este unapina cind se obtine un sirop dens si nim recunosout5 ~i apreciat5 de catre bine invertit de culoare galben-porstuparii din tot cuprinsul t5rii, totusi tocalie. La fiecare kilogram din acest trebuie s5 retinem c5 literatura de sirop se adaug5 200 g miere de albine specialitate recomand5 T n cazuri excepsi 5 g acid citric (sare de 15miie) peste tionale completarea proviziilor in secare treptat se adaug5 zah5rul pudr5 zonul de iarn5. pin5 cind se obtine un aluat consistent, Prin iolosirea acestor hr5niri in sedur ~i nelipicios. Floarea de tei aromazonul amintit (noiembrie-februarie), tizeaz5 amestecul, sucul de ceap5 asicontinuate si combinate dup5 prima degur5 o mai bun5 digestie iar acidul cicad5 a lunii februarie cu hran5 protric previne fnt5rirea acestuia si apateic5 si in prezenta optima a factoriritia diareei. Hranirile cu aceste turte, lor c5ldur5 ~i m5tci selectionate, famiin sezonul de iarn5 asigur5 hrana neliilor de albine li se asigur5 nu numai o bun5 iernare dar ~i o dezvoltare mult cesar5, vitalitatea albinelor ~i totodat5 retine ~i vaporii de ap5 din cuibul almai energic5 a potentialului lor productiv. binelor, formati in acest sezon.

Relaari de la apicultori

ASIGURAREA CANTITATIVA $I CALITATIVA A PROVlZllLOR DE HRANA - CONDlTlE ESENT~ALA A SUCCESULUI VllTORULUl SEZON ACTlV
Vasile POPESCU Pre~edintelecercului apicol Timi~oara

Una d2n operatiunile de baz8 ale tehnologiei cresterii albinelor consl3 in actiunea de verificare ~i formare a rezervelor necesare iernfirii in bune conditii a familiilor d e albine. Dat fiind importanta primordial5 a acestei lucrsri, ea nu trebuie facut$ oricum si oricind, deoarece de perioada ~i modul ourn se asigur5 necesarul d e hran5, depinde crearea, mentinerea ~i phtrarea integritiitii populatiei familiilor de albine pe tot timpul traversgrii perioadei de toamn8-iarnfi. 0 latur5 esentials a formgrii rezervei de hran5 pentru iernare o constituie, in primul rind, compozitia proviziilor si apoi volumul acestora, deoarece de calitatea hranei depinde in ce1 mai inalt grad buna iernare a familiilor de albine. Cit p r i v e ~ t enecesarul cantiTativ, acesta este asigurat prin ins5si proviziile existente in cei 6-7 faguri cu populatie care compun familia de 1,5-2 kg material biologic ce trebuie s5 intre la iernat si in ale ciiror celule trebuie s5 se giiseasc5, in mod normal cel putin 10-12 kg iniere) circa 1,700 kgX7 faguri), cantitate suficientii pentru consu~nulunei familii in perioadn de inactivitate (octombrie-martie). Icrnarea pe un alt num5r dc faguri a celor 15-20 mii de albinc dintr-o familic, duce la dezechilibrul regimului termic optim neccsar in cuib, prin pierderea csldurii atunci cind se las5 rame in plus sau crearca conditiei de ,,a frigore", cind din cauza insuficientei numarului de rame pentru acela~ivolum necesar de hran5, albinele cspticesc fagurii cu provizii pe toat5 suprafata lor si astfel sint obligate s5 ierneze la rece, nemaiavfnd celule gnale pentru buna or-

ganizare si functionare a ghemului de iernare. Amsnunte mai ample despre cauzele ce duc la ,,a frigore" si consecintele acesteia asupra iernsrii farniliilor de albine, sint relatate cu mult3 competent5 de dr. I. OgradB, in revista Apicultura in Romcinia nr. 311977, la pag. 9-10, articol de specialitate unic degat d e acest fenomen. 1 1 1 ceea ce priveste stabilirea necesarului de hran5 pentru iernarea unei familii de albine la 10-12 kg miere, acest lucru se bazeazs pe concluziile desprinse din cercet5rile mai vechi efectuate de marii apicultori de talie mondialg, c o n f o m cgrora, ca de pild5 dup5 determinsrile fscute de prof. ZANDER, consumul unei familii de 15-20 mii albine in sezonul inactiv este de 6,292 kg miere, din care : pe octombrie 0,799 lig ; pe noiembrie de 0,721 kg ; pe decembrie d e 0,721 kg ; pe ianuarie de 0,900 k g ; pe februarie de 1,194 kg si pe inartie de 1,957 kg. Practica a confirmat c5 n u excesul cantitativ d e hran5 asigur5 iernarea fa11liliilor de albine si buna lor dezvoltare in prim5var8, ci calitatea proviziilor necesare iern5rii ~i apoi completarea acestora cu substante proteice pentru declan~area ouatului mtitcilor si cre~terii priinelor generatii de albine, operaliune ce poate avea loc in cea de a cloua partc a lunii ianuarie. Aceast2 colnpletare se impune pentru asigurarea proxriziilor proteice deasupra cuihului, in zona ghemului de iernare, cunoscut fiind c5 in perioadele reci de iarnii sau a existentei puietului, ghe~nulnu se 111ai deplaseazti pi179 la fagurii CLI miere e x i s t ~ n t iin afara zonei lui. Aceasta face ca In foarte multe cazuri (ca in iarna anilor 1986/1987),

familiile sa moar5 de foame c u provizii suficiente i n stup, provizii situate i n fagurii m s r g i n q i , unde datorit5 temperaturii reci sau din cauza nep5r a i r i i puietului d e ccitre albinele doici, acestia n u mai sint accesibili pentru hrani'rile d e iernare. In contextul acestor considerente, hr5nirile de completa.re joacri u n rol foarte important, atit i n asigurarea bunei iernjri a familiilor de albine, cit si a1 dezvoltsrii acestora i n primsvars, influentind direct ~i i n mod pozitiv factorii de cre,stere a potentialului apicol si de sporire ulterioar5 a efirien+i economice prin executarea urm5toarelor lucrfiri premergjtoare actiunii d e completare a proviziilor pentru icrnare : - evitarea imbolntivirilor de diaree cauzate de existents mierii de nzanG in proviziile acunzulate i n timpul sezonuZui apicol, care trebuiesc extrase ~i inlocuite fie c u faguri de la rezerz4 cu miere de salcim, fie cu sirop de zalztir prepurat c u ceaiuri din plaizte medicinale ; - cresterea eficientei econoinice p r h sporirea productiei de miere n x r fti extras5 dupii culeszcrile perioaclei tle manti ; - nsigurarea unor provizii corespunztitonre din punct cle zeclere cnlitativ p i n Fnlocuirea rezervelor susceptibile de mand cu lzrfiizirile de comoletare din zahiir a p i s t i ~ n ; - provocaren - prin h.rGniri1e de completare - a unei z~zurifiziologice pronuntale populntiei de nlbine din varG, pentru inlocuirea ei cli alte contingente tinere ( d i n auagust si septembrie), care prezintii rezistentd sporitti rigorilor iernii si care asigurg cresterea p i m e l o r generatii din anul viitor ; - sf i,mulai-cn ouutului m6tcilor in. periondn sflrsitului cle .man apicol, ciizcl c z ~ l e ~ u il n natzcr-6 devine tot mai sporadic gi chiur deficitar, etc. In lumina acestor consideratii de ordin tchnic, opera~iuneaasigzirfirii necesarulz!i de hranti pentru ier~tare a familiilor cle albine se impune sii se efeclueze intliferent cle volumul pro-

. viziilor acumulate i n timpul sezonului apicol activ, aceasta desf5~urin.d~-se 111 ultima decad5 a lunii august ~i prima parte a lunii septembrie, prin efectuarea urm5toarelor operatiuni i n stupinii: a. Restringerea cuiburilor la nurm?rul de rame ce pot f i bine acoperite cu populatie, ltisindu-se numni fagurii c u celzrle de albinii care au puiet ~i provizii ctipticite pin5 cel mult la jumbtat e ;i i n a ctiror compozij;ie avem certiludinea cti nu existti miere de mand ; b. Administrarea hrdnirilor de completare c u sirop de zah6r i n concentratie de 1 :1 sau m a x i m u m de 1,5 : 1, preparat c u ceaiuri &in plante medicinale sau protofil, i n cantittiti de numai atit cit pot fi consumate i n timpzil noplii, pinfi ce fiecnre familie ~ i - a ncumulat o cantitate de provizii de cca. 10-12 kg pe cei 6-7 fayuri care forn ~ e a z dcuibul pentru iernare. i n cazul in care i n perioada hrfinirilor tle completare a proviziilor, vremea este rece sau ploioasd, administrarea siropului se poate face cu ajutorul a cite unui fngure gol, a ctirui capacitate de inctircare C Z L sirop este de 2,3/4 kg si care se introduce ca penultimd ramii a cuibului. De retinut este cii 212, toate cazurile de adininistrare de sirop sub orice formd se face, trebuiesc luate toate ntfisurile cle evitnre c u destivirsire CL condiiilor cle javorizare a furti~agului. c. Stimularea, dupii terminarea Izrtinirilor de conzpletare, n cresterii puterii familiilor cle cllbine c u material biologic tfniir, prin administrarea zilnicti sau la cloud zile, tle sirop d i n zalz6r 1 : 1 si protofil, i n doze mici cle cite 150250 y si asigurarea unui regim termic core cpz~izztitori n cuib. Efcctuarea acestor lucrjri in concordant5 cu necesitstile pregatirii famili- . ilor de albine pentru perioada inactiva, laolaltfi cu supravegherea atentri a modului d e iernare si c u interventiile ce sc ilnpun pe parcurs, constituie garantia mentinerii la un potential ridicat a tuturos familiilor de albine care vor f i astfel capabile sri realizeze produciii sporite i n viitorul sezon apicol.

Citeva precidri utile referitoare l a

LUI PE ANOTIMPURI
Ing. Mircea AT'ANASIU
, '

Fiecare indeletnicire practicatii de ciitre o m poate f i simpld atunci cind totul este liisat sir ~neargade la sine, cu u n minim de implicatii, sau mai complexii, atunci ciizd -se cautii intelegerea rnai adincii a lz~crurilor,i n vederea unei actioniiri cit mai avantajoase. Este evident cii i n acest a1 doil,ea caz, activitatea poate f i sisteinatizatii si mai ordonatii, avind u n &el preci.~,care pe miisurii ce este atins, asigurii rczultate superioare si progres. iiz practica apicolii, u n astfel de exeinplu il constituie i~~tretinerea stupilor printr-o buizii interpreture a terinodir~t~irzicii c ~ i b ~ l u Sau, i. cu alte cuvinte, de cuizoasterca infbuen;ei pc care o au varia[iile termice clin stz~p asupru viefii si activitii;ii albinelor. Aceastii cunonsterc? dii posibilitatea stuparilor s& iittretinii albinele i n i11od cit mai rational si cconoinic, ferindu-lc de mzinci grele, inutile si de coi~suin ridicat de iniere. Micrea este ,,coinbustibilul" folosit atit la Znciibzirea cit si la riicirea cuibului. Ternzenul ,,termodinai~licq cste u n cuvint coiilpus din ,,termo", care inseainnii ciildurii si ,,dinnnziciiii insenznind iniscarc, i n sensul de schimbare continuii. Prin ciildurii se intelege stnrea sau gradul de inciilzire a unui corp, a unui lichid sau a unui spa+ Gradul. dc iizciilzire se defineste prin teinperaturii, care se miisoa~G cu ajutorul termonzetrului si se expriinii i n grade Celsius (OC). Procesele termice din stupi sint complexe $i vnriate, ele fiind mult diferentiate tlc la anotimp la anotiiizp. Sint numeroase n~oinentele i n care frigul sau ciildura joacd u n rol important iiz via!a abbinelor. Ca urmars sint si greu de cuprins toate intr-o descriere. Din acest nzotiv, vor f i prezcntate inai pe larg citeva situatii caracteristice atit anotiinpubui rece cit si celui cnld. Se va crea astfel posibilitatea unei buize orientiiri E n tern~odinamicacuibu!ui. i n liizii mari, temperatura atmosferica din zonele $.arii izoaslre variazii i n ct~rsulanzilui iiltre -30' si +40C. liz strinsii relatie cu aceasta, temperatura din cuibzil albinelor are si ea liinite destul de Iargi cle variatic. Iarna, cind i n cuib n u se aflii puiet, la mijlocul gheinului sint $20 +25O .yi tempcrntu1.n n u scade niciodatii sub +14 +15"C. La marginea cuibului, ajunge i n zilele reci la +13 +12OC, fdrii a sciiden sub +X0C, indiferent de friyul dc afarii. Cind se creste puiet, teinpcrntzira este riguros mentinutii la +33 - +35OC, oricare ar f i anoti.inpul ~i concZitiiie termics din afara stupZlor. Variatiile terinice, cu liinite atit de largi intre interiorul si crteriorul stupilor, c c ~ din partea albine1,or o adaptare pprmanentii, uncori obfiitutii c i ~cforturi foorte snarl. $2 n u rareori, aceste eforturi se datoresc, partial sau cl~iar i n intreginzc, unci organiziiri defectuoase sau negiijente, din partca stuparilor. Aplicnrca unor iniisuri orgctnieatorice, adesea izeins~nr:~ate peiztru rlzipari, pot inzbuniitilti inult condi$ii!e tlc esistentii clin stupi si crea acaiztaje insenznate. i n pri:izul rind, uzurc, crlbinelor estc inai nzicd, ccea ce le prelungcste viafa si le spo1.e:c.l-ecaprtcitatca cle efort, putind crestc nzai inzilt puiet. Sct~tite de 7nunci y c l e , n u nuii~oicii n u consuinii nzierea din ~ t u p i , dqr pnrticipii si la culcs, nziirintl recolta. Tat6 deci suficientc arguntente i n vederen urn~iirii.iiindenproape a condifiilor de via@ din stupi. LucrCrile sint difercntiate i n cele patru anotimpuri ale anului, motiv pentru i.mpiirtitii, incepind cu activitntea din toamizii, dca sfirsitul verii incepe adcv6rata biitiilie pentru sezonul de cu!es a1 anului

T 0 A M N A. Este ~ t i u t c5 toamna, nlai devrelne sau rnai tirziu, potrivit stririi vremii ~i specificului zonal, albinele i?i reduc mult activitatea, se restring intr-un spatiu cit mai mic posibil, propolisfnd toate crripiiturile $i aducind In cuib inierea de pe

rame!e mBrginase, p5r5site. Accasta coincide cu rscirea nopfilor. Este u n semn pe care stuparii il cunosc $i incep pregiitirile de iarn8. f n esent8, prin pregritiri de iarnri se intelege totalitatea lnSsurilor ce se iau pen-

t r u o cit m a i bunii protejare termics a cuiburilor pc parcursul sezonului rece. 0 colonic sriniitoas8, corect izolat5 $i cu hranli corespunzitcare cantitativ $i calitativ, trece uSor peste iarnri. Oricit cle sclizuti a r f i temperatura, albinele n u vor pieri dacB cuibul lor este bine izolat. De aceea, se spune cri iarna, inamicul num8rul unu a1 albinelor n u este frigul, ci curentii d e aer clin Ynteriorul $i exteriorul stupilor. P r i n .,curenti", se inteleg mi$cZrile d e aer, cauzate cle vecinatatea a douii zone cu temperaturi diferite. In aceastri situatie, aerul cald, m a i urjor se ridicii, i a r aerul rece, mni greu, Pi ia locul. Aerul cald, l a 30C cInt8l q t e 1,16 kg/m< i a r cel rece l a -20C, 1,4 kg/m3. Diferenta aceasta d e aproape un sfert d e kilogram la un ~ n e t r ucub, devine cnormfi l a dimensiuni atmosferice. Importanta pfistrririi caldurii i n cuib este bine cunoscutri. Cu toate acestea, izolarcn acestol-a este aclesea neglijat8. Poate cli l i m u r i r e a tainelor acestei lucr8ri v a constitui un indemn $i un indreptar. fntr-un cuib bine izolat (fig. I), undc n u sint curenti, crildura este bine pristratii. Ae1,111 fiincl r & u conduclitor d e c8ldurfi se cornport8 ca u n cojoc cilduros. Deoarece estc n e ~ n i s c a t , In tehnic5 i se spune ,,strat stationar" (fig. 1). In aceast8 situatie, aerul devinc u n a d e v s r a t material d e izolarc, care inr8rjoar8 ghemul din toate p8rtile. In rontrast (fig. 1 b), unde izolarea cuibului n u este corectii, aerul se poate m i ~ c a .Cel cald, a5n cum s-a spus ~i a r a t 5 si sggetile, s e ~.idicd, cedind locul celui recc, pritruns ,

din partea n e o c u p a t j a stupului. Acelea$ fenomene a u loc . ~ ii n stupii multietajati intre corpuri, dac& n u sint bine ocupate cu albinZ. Mir;carea aceasta este continus, zi $i noapte $i cu atit inai activli cu cit afar8 este m a i rece. Fiind in interiorul stupului nici n u poate fi observatz. Apar bsnuicli doar atunci cind umblindu-se in stupi se constatli impuiinarea neexplicabilli a rezervelor d e hran8, diaree, mortalitate m a r e etc. Din acest motiv, umplerea spatiilor goale .din stupi, cu materia'e izolatodfe ca : saltelute, pernite, cirpe vechi, paie, frunze uscate etc., este foarte necesarii. S e pot aprecia conditiile din stupi, dacri n e gindirn l a ce se inlimp15 in casZ cind clcschidem u n gcam, iarna. Frigul ,,curge" p a x 5 i n camerci, simfindn-se mai i n t i i l a picioare. Omul reactioneazri imecliat, inchizind geamu!, clar albinele nu pot reactions, fiind silite s i suporte aceste conditii grele, pi112 l a incglzirea timpului. Curentii exteriori, vinturi, furtuni nu sint permanenti. Dar rji ei fur2 crildura cuibului clacfi stupii a u criipsturi sau n u sint bine pregstiti pentru iernare. A q ~ z a r e a stupilor in zone closite sau l a adripostul unor perdele' d e protectic, paravane etc. rste foarte importantfi. Un a l t aspect lcgat d e variatiile termice din stupi este umezirea si 7nucegGir~a ramelor morginnle si a materialelor de izolave n cuibului. RiIecanismul este urmritorul : Aerul rece p j t r u n s i n cuib se incalzeste furind c8ldura acestuia. Totodatj. se lncar-

Fig. 1 - Izolarea cuibului : 1 - ghernul d e albine ; 2 - r a m e ; 3 - salteluts ; 4 - diafragm5 ; 5 - p o d i ~ o r ; 6 - sit8 aerisire ; 7 - material izolator ; 8 - strat a e r stationar.

c5 cu vapori de ap5, proveniti din respiratia albinelor. PBrisind cuibul in aceastri stare, la contactul cu zona neocupat3, rece. depune umiditatea sub forms de condens. fn a c e l a ~ itimp se r3ceate din nou, reluind cidul lui piigubitor. Fenomenul acesta poate bi evitat prin reducerea cuibului (scotind rarnele neacoperite d e albine) prin asigurarca unei ventilatii corespunzritoare $i prin utilizarea unor materialc d e izolare avlnd oarecare porozitate. Acestea permit atft o slab5 aerisire cit gi o preluare ~i cedare a umiditatii. Rezolvarea criutatR prin foloqirea asa numitului ,,magnet de apri" n u reprezint3 o solutie satisfricritoare. $i, de altfel, nici n-ar avea rost dac5 cuibul ar f i corcct pregritit pentru iernare. Firjia aceea de tab15 rece crcazri vid prin conclensarea vaporilor din atrnosfera stupului ~i atrage continuu aerul din cuib, rricindu-1 {vaporii au volum mare, iar apa foarte mi?). In plus, ajpa p5streaz3 qi In aEarn cuibului urniditate mririt3, ceea ce favorizeazz formarea mucegaiurilor, cliiar 5i atunci cind temporar, ternperatura amhiant2 crerjte. De aceea, dacci toturji magnetul de a p 3 se foloseate, cste bine ca stupii sri fie u$or ind i n a t i dinspre spate inspre fat5 pentru scuryerea prln urdinia a apei rezultate din cQndens. ComplotBrile de hranri rji stimul5rile d e toamna prezinta $i ele interes pentru termodinamica cuibului. Activitatea intens2 cle aducere a hranei in cuib produce csldurri. Operatia este cu atit mai important5 cu cit e a a r e loc dupa ljsarea serii, cind timpul se s8ce$te. Se creazii astfel conditii pentru continuitatea activtitii matcii, ceea ce este un lucru important. I A R N A. Fenomenele termice din stupi c9p3tli iarna dimensiuni sporite f a f a de cele din toamnri. WIai intii fiindc5 diferentele termice dintre 'interiorul ~i exteriorul stupului sint rnai mari $i apoi fiindcri posibilitatca de 'actionare a albinelor este redus2 l a zero. I n s u ~ i stupar'ul, ca sri poat5 intervcni in cazuri urgente, trebuie sri ia mrisuri speciale cle protectie, ducind stupii fn spatii lnc2lzite. rlsemrnt\a lucrsri, d e ~ i sfnt necesare m i n d caracter salvator, cleranjeazz t o t u ~ ialbinc,l.e. Din- ncest motiv, lnzsura cea rnai bun5 cste d e a . prcgriti con?tiincios, corect gi din timp stupii in vederea iernSrii. Pregjtire corespunz5toare lnseamnri hrand suficielztci, de calitate bunt?, bine repartizald pe raine, iar cuibul restrins In numdrul cle rnme strict necesare, izolat si biize protejat de curenti si ddundtori. Procesele termice d i n stupi sfnt foarte complesc in anotimpul rece ai cercetritorii f a c eforturi mari pentru elucidarea lor. Munca este ins5 foarte dificili, aceste procese fiind influeniate de- numerosi factori din interiorul $i exteriorul cuibului $i a1 stupului. Schimbarea 90r continuii, legat5 de

starea vrc.mii, fare ca manifcstiirile din cuib 52 fie greu de urmririt 7.i inteles. Temperatura, umiditatea, concentrafia i n bioxid d e carbon, aerisirea rtc. se pot schimba de l a un moment la altul. Totodata a r e loc si n influentare reciproc5, acfionind uneori pozitiv, alteori negativ. DatoritLi acestei situatii complexe, atitudinra cea mai bun2 estc de a observa atent, an de an, cu conStiinciozitate, condifii!e d c ic3rnare si d e a nota in carnetul stupint-i constatSrile facute. AstEel se va ajunge In o bun3 experients c a r e va permite organizarea iernarii in conditii lipsite de riscuri. Experienta altora este bung si ea, dar fSr5 a uita cri zona geograficii, tipul stupilor, conceptia de lucru $i altelr, dau fiecrirri stupinc u n caracter specific. ' P R I M A V A R -4. Timpul capricios, determinat primrivara cle mir;cgrile rapide a l c maselor de aer, face ca lucrfirile din stupin2 s 3 capete un caracter dmsebit. Zi!elt $i rnai ales noptile reci reclam3 o bun5 mentinere a izolririi cuibului, rnai ales dupri aparitia puietului. Perioadele reci sint tot rnai des urmate de zile frumoase. Ensoritc. favorabile zborurilor de curritire. CunoscPncl inlportanfa acestora, stuparii nu nsteapt5 sri s e producfi atunci cind incglzirea este s i n i \ i h si de critre albine. Stupii fiind bine izolati, incslzirea din exterior se face anevoie. Dv nceea se practics stiinularea albinelor la aceste zboruri de curstire prin ?nclilzir'ea forrat% a cuiburilor. Operafia este simp15 ~i const5 in urmiitoarele : f n zilele frumoast.. crilduroase, cind teinperatura ambiant5 drpgrje~te 13-l4'C, se scot capacele de acoperirr a stupilor, cn razelc soarelui sa inc8lzeasc3 direct podirioarele. Albinele v o r simti acest lucru ~i nu vor Pntirzia sb iasX la zborul clc curitire. Pentru a aprecin momc-ntul declan~ziriiticestei operatii n u este nvoie de un termometru. Semnalul va f i dat d e g i z c l ~ din natura, care, sub influenta razelor solare, ieqind din amorteala iernii, i ~ vor i incepc? zborurile si vor fi vazute peste tot. Cu aceastg ocazie, intensificarea mi~cririi din cuib are 5i un alt aspect pozitiv. Produce cildurg, stilnulind activitatea mdtcii. Acelayi efect produc ~i stimul5rile nutritive sistematice d e primjvars, aSa cum s-a arhtat ~i la ce!e de toamnri. V A R A. I n anotimpul calcl, procesele terniice din stupi prc.zint;i un caracter diametl-al opus celor din perioadele reci. Dar, cunon~terea lor estc la fel de important8, deoarece scripate atentiei au a c e l a ~ i efect negativ pentru albine prin uzurii, iar pentru stupar, prigubitor, prin consuln sporit de ~ n i c r cBa . mai ~ n u l t,la aceasta se mai adaug5 Si paguba produs3 recoltei, datoritz faptului c3 albinele silite sB prcstcze munci obositoare. in stupi, nu pot participa la cules. Dimensiunea acestei pagube poate fi uneori foarte mare. Privite rnai pufin atent, lucrurile p a r

vara mai simple. In realitate au un crt. racter insidios (adica ascuns, in~eliitor), care poate sc5pa uSor atenfiei. De aceea, sfi insistjm asupra unor aspecte mai importante. I n general, in plin sezon starea familiilor este bine cunoscutB. Albine foarte active, cuiburi bine populate, cantitate mare de puiet si de hranii in rame ~i bineinteles crildurs. Temperatura ambiant5 cste ridicat5 (ass cum s-a intimplat In a doua jumritate a lunii iulie din acest an) $i greu suportat2 in inghesuiala cuibului. I n aceste conditii este neces a r ca stupii sli aibB o ventilatie bine controlatB de catre stupari. Este clrept c5 apa evaporatri din nectar preia o mare cantitate de .c?ildurA, dar asta numai in conditiile unei ventilatii corespunz5toare. Altminteri albinele sint constrinse la o muncB foarte grea. Ventilatia fortatri $i transportul de apri este uneol'i peste putesile lor, mai ales in stupii slabi. Efectele acestei striri sint urjor observabile. Albine multe la adliplitor sau la sursele dc ap5, multe albine ventilind in jurul urdinisurilor sau pe scindurelele de zbor $i albine iesitc din stupi, formind ~ p efundul acestora aglomeratii mai mari sau mai mici, pe care stuparii le denumesc sugestiv ,,barbsd. Uneori, numArul albinelor ventilatoare este impresionant. In aceste situatii num5rul culegstoarelor cc transport5 apci este deosebit de mare Si poate compromite cu!esul, fBrB ca stuparul s5 brinuiascs ceva. Cri totul se dat o r q t e lipsei de ventilatie poate fi u$or constatat. Prin ridicarea inaterialelor de izolare d e pe sita de la podisor, albinele ventilatoare p5risesc imediat munca lor, uneori in totalitate. La stupii multietajati, mririrca ventilatiei se poate face prin ridicarea u~oarri dintr-o parte a unui corp $i agezarea unui cwi de 3-4 Inn1 de-a curmezi$ul la falt. Se formeaz2 astfcl o fants de aerisire prin care albinele nu pot trece. Este interesant de vlizut ce dimensiuni pot nvea aceste striri de lucruri ~i care sint urmirile lor ; atit asupra activitatii cuibului, (,it si asupra recoltei. SB apelrim pentru ilceasta la niste calcule simple. Este stabilit C B vara, o colonie normal: consumli zilnic pentru nevoile ei 300-380 cm3 dc aps. In zilele caldc, cu vint uscat, consumul se poate pe zi. Capacitatea de riclica la 500 cm"p8 transport a unei nlbinc este de aproxjmativ 40 mm3 de apli, ceea ce ar inselnna ca pent r u 100 cm3 np5 sint necesare 1 0 0 x 1 000 : 40 = 2 500 zboruri. In mocl normal, apa neccsar5 cuibu!ui pcntru hrrinirea puietului, pent r u asigurarea umiditstii optime de 850/0 5; cintl e5te cazul pentru rscire, este asiguratri rle 20-30% (din totalul albinelor culegiltonre. Cincl c5ldul.a eske foarte mare, iar ventilatia defectuons5, se poate ajunge ca aproape toato albinele culcg5toare sb cnrc np2, pentru a evita op2rirea puietului. IatB, deci, cum se poatc comprolnite un culcs, ncglijind amplasarea corcspunzBtoai-e a stupinei sau sczpind

din vedere urnbrirea stupilor, cind se aflii In bataia d i r e c a a razelor solare. In astfel de situatii, prin introducerea in cuib a hrinitoarelor pline cu ap8, .coloniile se acti,verrii puternic, sporind recolta, fapt ce poate f i constatat prin urmririrea cintarului. Insuficienta apei din cuib, cauzat5 de temperatura ridicatri, are $i alte urmari grave, mai ales asupra puietului $i albinelor.. Prin deshidratarea corpului, timpul de vietuire se reduce la jum5tate Sau mai mult, fafa de atunci cind apa nu lipsegte. CB aceste afirmatii nu sint exager5ri $i c5 ridicarea peste miisur5 a tem,peraturii din cuib duce albinele la actiuni disperate, se poate constata si practic. Uneori in asemeIlea situatii albinele sug puietul sau +i mai grav, plirfisesc stupul sub form2 de roi, cum se poate vedea deseori la nuclecle mici de impcrechere, llisate in bjtaia razelor &arelui. Pentru o mai bun5 evaluare a situatiei, sli apelsm la constatririle facute de ciitre cercetritorul L i n d a u e r, prezentate in lucrarea Ternror'eglarea si regimul d e up6 in stup. Aici se aratri c5 la temperaturi ambiante de 23-3O0C, rgcirea cuibului se face prin ventilare (b5tiii din aripi ale albinelor). Peste aceastci temperatura este absolut necesar5 r8cirea prin evaporarea apei in stup. La o temperaturii ambianti de 33,5"C la umbr5, iu stupii a$ezati la soare, procentul de cu1egBtoare ce transports numai apB poate ajunge la go"!~, far5 de numai 30-35% clnd stupii sint qezati la umbr5. Iatii cit d e important5 poate fi protejarea stupilor de arqita soarelui. De aceea, la alegerea vetrelor in pastoral, trebuie bine chibzuits situatia Stupii s8 beneficieze In primele ore ale dilninetii de razele soarelui, dar spre prinz ei trebuie sli intre in umbrB, lucru ce nu-i greu de realizat, daca cele de mai sus sint cunoscute. I~llplicatiide acest el sint fntilnite $i In alte imprejurfiri. Se inti1npl2 ca In timpul transportului in pastoral unii stupi s2 fi suferit atit de rliu d e crildurli incit albinele sd-si sug5 puietul sau mai grav, parte din albine s5 par'? moarte. Prima g r i j i T n asemenea situatii este de a se pulveriza ap5 asupra albinelor si a se aerisi cuibul. Curind albinelc vor intinde trolnpcle spre piciturile de ap.5, se vor inviora si 4si vor relua locul pe rame. fntirzierea sau neglijaren acestui ajutor duc? In pierderea familiei. C5 albinele sc deshidrateaz5 P n timpul transporturilor este. un fapt bine cunoscut. De aceea, la cleschiderea stupilor dup: transport se toarnz un pic de ap5 1;i urdinis. Dind dc ap9, albinele o sbrb cu nesat strivilincl n2vala din stup si totodatri colonia se linistebtc.. I e ~ i n dla zbor nu lnai sint atit de agrcsive.

(Continunre in pag. 16)

Rezultate ale cercetPrii stiintifice:

INFLUENTA BIOCLIMATULUI ASUPRA ETAJARII APICULTURII IN CARPATI1 ROMANESTI


Dr. Simona CONDURATEANU FESCJ Institutul de Meteorologie $i Hidrologie Bucurevti Biol. Mihaela SERBAN Institutul de Cercetare $i Productie pentru Apicultura Lucraren se inscrie in cadrul proiectul.ui Om-Biosferi (MAB), lansat de UNESCO, care a r e in vedere dezvoltarea resurselor gi valorilicarea potentialului bioclimatic in sistemele muntoase ale zonei temperate. 111 cazul de fat5 s-a luat in considerare un inozaic de geosisteme - depresiuni intracarpatice (Tara Birsei - 1800 km2, Tara Hategu!ui $i depresiunea Petrogani), vhi ~i culmi montane (Gutii, Vrancea, Cindrel), care prin aspectu! lor geomorfologic permit o intens; umanizare, ce coboar3 in timp in epoca dacoromana, cit $i exploatarea apicol5. f n problematica abordat3, prezint5 interes valoriile medii climatice anuale $i din sezonul culesului albinelor (mai-septeinbrie), ternperatura aerului, precipitafii, circu!atia generals ~i local3 a maselor de aer, durata strslucirii soarelui etc., ce permit estimarea potentialului agroclimatic carpatin (productivitatea apiculturii pastorale), rnai ales in ultimii 20 de ani (1965-1984) urmare a unor observatii continui la toate statiile $i punctele pluviometrice. Acolo unde virul de observatii este rnai lung, referirile noastre au in vedere si perioade mari de timp (90 de ani). Principals functie a apicul.turii este polenizarea Si a'poi producerea mierii $i a cerii, recoltabile de catre om. Explicatia rezid3 in faptul c5 900,'o din flori leag5 Eruct in prezenta polenizatorilor. De regul8, se fac referiri numai la plantele cultivate, din cauza lipsei de dale privitoare la imensul serviciu f3cut de albine florei spontane ~i implicit, odat3 cu sporirea cantitativs (numsr, climensiuni) gi calitativ5 (simetrie, forms) a fructelor ~i semintelor acesteia, echilibrelor natura!e proprii biocenozelor respective ". Deplasarea stupinelor in pastoral poate avea fn afar5 de interesul apicuitorilor pentru mierea specific3 o mare contributie la c r e ~ t e r e a productiei d e fructe de pbdure ~i plante medicinale. Surse autorizatc (1-1 a n s s e n , 1972) arata c2 dacri 3 km2 tlc afinig cu o densitate de 100 flori/m2 ~ o a t c furniza 12 tone de fructe, acelasi teren, daca se aduc albine, ofera un spor de 46 6. Speciile cie Vaccinium realizeazj in absenta albinelor doar 113 din recolta de fructe posibilii in prezenta lor. 0 asemenea perspectivB presupune $i studiul temeinic a1 condifiilor de clim3 in care activitatea albinelor decurge normal. Dintre resursele melifere al.e florei sslbatice, ce prezintri importants P n regiunile carpatice studiate cit5m : trifolienele, zbur3toarea, vaccinietele, murul, zmeurul, plantele de fineat3, rs~inoasele,foioasele. Importante in stimularea $i dezvoltarea familii!or de albine sint : menta, urzica, b r i n d u ~ a ,vioreaua, podbalul s.a. In functie de altitudine, inclinatia ~i expoziti3 pantei, dar $i d e substrat, apar decalaje topoclimatice p e vfii $i versanti, importante in Penologia organismelor. Durata stralucirii soarelui l a cele 7 statii meteorologice cercetate dep3ve~te in medie 1600 orelan. Anul cu cea rnai mare valoare a insolatiei din ultimul deceniu a fost 1982 (Ocna Sugatag 2253,O ore, LBc3uti - 1752,3 ore, Tg. Secuiesc - 2140,3 ore, Baraolt 1998,O ore, Bra$ov 1976,2 ore, PBltini~ 2079,O ore, PBcli~a 2080,3 ore). Concomitent in partea. de est a Carpatilor - Tara Bfrsei $i LBcSuti s-au Pnregistrat cele mai reduse precipitatii $i cea rnai mare valoare a calmului. In partea de nord $i vest a Carpatilor - Ocna Sugatag, PBltiniv, Tara Hate-. gu!ui abia in 1983 s-a remarcat scsderea precipitatiilor. Versantii sudici d e s c h i ~ i s h t acoperiti pInZ la 1800 m fie de conifere, fie de . p a j i ~ t i secundare, dup5 care urmeazs etajul subalpin cu t u f 3 r i ~ u r i $i p a j i ~ t i .Acolo, vegetatia fsi incepe dezvoltarea mai timpuriu fat3 de versantii nordici, iar insectele i$i pornesc ciclul sspbiologic la sfirgitul lunii mai, cu 2-3 t3mini avans. Versantii d e s c h i ~ i$i adspostiti alternativ sint proprii circurilor glaciare In raport cu diferitele momente ale zilei. Versantii cu inclin5ri rnai mari fiind rnai putin5 vreme insoriti a u un topoclimat moderat fat3 de nuantele excesive ale platformelor, fapt

" A. I-Ianssen, (1972) sublinia c3 folosul di1 aduc albinele melifere i n rect pe care 1 Suedia este apreciat la cca 10 milioane de coroane anual, in timp ce aportul indirect, adus de polenizare, premiza primordial3 pent r u recolta a 750/0 din plantele entomofile, la cca 200 milioane.

Altit. m

VI

Prccipitafii mm VII VIII

IX

Anual

Temperatura aerului ' C VI VII VIII

A~nplitut. Durata de strilucire a IX Anual termica. Soarelui 7.8 52.9 53.3 63.3 66.2 64.2 1919.5 16 1 1.0 1857.5 1864.4 1993.8

OC. Sugatag Liicltuti Rrasov Baraol t Tr. Secuiesc Ormenis Mgieru.~ Vulcan Zgrne~ti Cura Riului Riu Sadului Pltltinis PSclisa Hafeg Pui Gura Zlata Cirnpu lui Neag

498 1777 534 508 569 340 490 600 680 525 500 1 453 380 325 405 750 830
a

726.3 124.8 140.7 146.5 121.4 76.5 101.4 79.6 69.5 66.4 69.3 90.5 87.6 87.5 96.0 98.7 95.3 83.3 89.1 99.2 81.0 74.4 77.0 68.2 72.1 82.7 93.7 78.7 89.6 74.0 48.4 45.5 42.9 47.3 48.6 53.4 53.7 59.0 (37.1 78.1 46.3 53.2 57.6 55.8 7 1.9 913.5 628.4 603.7 535.8 583.9 6 11.6 764.7 740.7 761.1 863.6 1064.0 59S.O 642.6 686.6 694.3 975.1 8.0 14.2 11.2 16.9 12.7 18.2 12.7 17.5 9.7 14.2 5.2 13.3 13.4 12.9 8.1 16.0 16.5 15.5 9.5 17.2 17.0 16.8 9.3 16.6 16.6 16.2 6.7 13.3 13.2 12.9

1.1 7.5 7.4 6.3

89.5 116.7 101.7 SS.3 117.7 113.3


95.0

107.G 107.8

112.0 133.3 149.0 132.3 64.9

145.2 149.4 119.6 92.9 84.6 91.1 65.4 83.5 61.0 50.4 S6.3

4.4 8.7

65.1 63.2

1898.3 1930.2

77.5 103.3

S2.2 111.6 104.7 90.0 104.1 86.0

124.9 119.6 104.7

ce se reflect3 in uniformitatea vegetatiei hcestora din u r m s festucete $i caricete pe zeci de ha. Cele rnai Snsorite perioade sint intre a doua jumstate a lunii rnai $i #prima jumBtate a lunii iunie, a doua jum5tate a lunii iulie, In august $i septembrie. Temsperatura $i precipitatiile, la rindul 10: corelate $i cu vinturile locale de tip ftihn, influenfeaz5 inflorirea $i secretia nectarului, determinind totodata $i ritmul vizitsrii fitocenozelor de c3tre insecte. In functie de aceiavi factori geografici apar $i decalajele fitoclimatice. Un exemplu la m?zoscar3 este intre vilile Sadului gi Cibinului, prima avind u n spor mediu multianual de precipitatii de 103 mm. Di,ferentele semnificative de precipitatii 17,O-42,O m m sint intre mai-iulie, cind sufl3 Vintul Mare din SSV avind caractere fohnale. S t u ~ i n e l eurc% in ~ a s t o r a l pin5 la 1200 m p e Eiul Sadu $i 1400 m pe Cibin. La microscars, pe culmea Rozde~ti (1945 m ) tot in Muntii Cindrel, pe panta suprainsorit3 orientat3 SE, expus5 curentilor de a e r puternici, in fitocenoza de Junipereturn sibiricae pe 8.VI.1968, ora 12, T o aer la 1 m ' insltiine 18C. Erau inflorite pilcuri de smirdari, afini, Geum, Potentilla. Viola, Soldanella, care a u atras albincle silbatice moment a1 zilei, pe (6 ex./16 mp). f n a c e l a ~ i panla opus3, tot cle 3G0, orientat& NV si ad3postit3 d e vint, in Rhodoreto-Vaccinietum, To aer = 20C. Albinele aveau o ponciere rnai mare (20 ex./16 m2) fat2 de fitocenoza precedents. I n aceiagi munti, pe culmea B3trina (1 850 m), in Junipereto-Vaccinietum, orientat NV pe u n versant insoritsemiinsorit, putin afectat de curentii de aer, la ora 12, To aer (1 m ) = 20C in ziua de esem28.V.1968. Au fost numsrate 70-80 plare de albine sjlbatice/lG m2 in afiniv, atrase de inflorirea puternici a acestuia. Situatia s-a mentinut neschimbata $i in prima decadii a lunii iunie. I n 1069, intr-o perioadli similar%, ciatorit% temperaturilor scazute (5-lZC), precipitatiilor abundente gi ceturilor, afinisurile gi-au pierclut florile mai timpuriu, iar albinele lipseau. Caracterul de mediu tranzitoriu (ecoton) intre etajul alpin si p5durea de conifere creeazii etajului subalpin o structurli floristic% divers3, care atrage albinele din etajele joase de vegetatie. Ploile intense spa13 nectarul d e pe flori $i mana de pe r g ~ i n o a s eimpiedicind culesul, de$i temperatura poate r5mine ridicat;. Temperaturi sub 10C mic$oreazS de asemenea secretia nectarului $i deci productia de miere; idem gi oscilatiile lor zilnice. Culesul d e man2 este in plin% desfivurare la 20-22C. rnnor3rile $i vinturile reci au de asemenea efecte negative asupra secretiei nectarului, iar plantele sint vizitate atunci doar pentru polen. Apicultura pastoral5 molltan5 este practicat2 p e v5ile relativ seci sau cu umiditate

Tabelul 3 SITUATIA VALORILOR MEDII DE TEMPERATURA A AERULUI $1 SUMA LUNARA A PRECIPITATIILOK LA PALTIN19 (1453 m) Anul

To aer
mai

O C iunie

precipitatii, mm mai iunie

12.8" 98,O m m 762 mm ll,ZO 1968 ---1969 11.6" 303.8 mlr IO.OO~~ rnm .~,S

moderat5, de altitudine medic (1 0001 GOO m), pe intinsele depresiuni intracarpatice sau pe culmile muntoasr nu prea inalte. Vaile pot fi reci, cind sint afectnic de inversiuni termice ori c a l k , cintl a p a r fenomene fahnale destul de frecvente i n Carpati. VBile calde pi mai ales cele cahile a u o mare important5 pentru ascensiuncxn apiculturii pastorale. Chiar dacli u n vinl: rnai mull sau mai putin regulat sufld cle-n lungul vaii, pot exista $i locuri c a l n e in spatele unei movile, pinten sau dincolo d e o curb3, prielnice amplasBrii stupinci. 0 i n portanf.7 clcosebit3 o pot avea yi viile si circurile glaciare de joas% altitudine. 111 zilele calde fundul v3ii devine mai cald decit tinutul deschis situat in aceiagi altitudine. Riicirea prin pierderea csldurii in spatiu e mai micB in primul caz, decit in t e r m deschis, in plus peretii vliilor radiaz3 ciildura inapoi spre fundul acestora. h/I%suritorileclimatice expeditionare (8.VIII.1973) la ora 12, ne-au relevat existents unor diferente termice d e 4-7C ~i de 10% umiditate relativa intre cjldarea Iezerului Mare (1 970 ~ n d ) in AiZuntii Cindrel $i platoul de deasupra ci (2 100 m). Circurile glaciare, datorit3 topoclimatului de adipost, beneficiazj de U I I mediu vegetal bogat, necesar apiculturii, printre care citsm specii de Pinus. Juniperus, Alnus, \'actinium, Rhododendrol~, Soldanella. Centiana, Geum, Crocus, Potentilla. Viola, Doronicum. Senecio, Ligusticum. Salix. Muntii Gutii ating 800-1 400 m la nivelul culmilor, ei fiind fragnientati de vZi adinci $i largi. Climatul este destul de rece (4-6C) $i umed (1 200-1 400 mm). Forma de amfiteatru deschis spre nord, precum gi inversiunile termice din Depresiunea Maramure$ului a u determinat adcsea inversiuni in vegetatie, molidi~urile ap8rind l a poale $i fsgetele pe versanti. 111

zona de golf depresionar se afl5 statia meteorologic5 Ocna Sugatag (498 m) ale cgrei date le-am folosit orientativ in lipsa unei statii d e altitudine ridicats. Frecventa vinturilor din SV este legat5 de in~euiirile din munti. Restul Depresiunii nlaramures cu un climat relativ aspru are o circulatie a vinturilor NV-SE si V-E. In acesti munfi s-a obtinut o productie de lniere de 19-20 &!/familie la zmeur8 si afine pin5 la 1400 m altitudine, iar in zoncle vecine, mai inalte, la Prislop. stupinele au urcat la 1670 m pentru culesul la zn~eurii +i zbur5toare. Din Muntii Vrancei (virful Liciuti, 1777 m) se desprind sprc sud culmi prelungi, desp8rtite d e v5i longitudinale (N8ruja, Zribala, Risca Mic5). Din rnai pin5 ,la s f i r ~ i t u l lunii scptembrie telnperaturile med i i ale aerului la statia Liciiuti dep5~esc saciiar timp cle 3 luni acestea trec de 8C ; concomitcnt precipitatiile medii variaz8 in t r e 147 mm in iulie r;i 74 mm in septemhrie. f n masivele lnuntoase mai joase, vara, temperaturile medii sint intre 10-16"C, iar precipitatiile medii sint tle 65-140 mm. Zoma stutliatfi este afectat; de fenomene f6hnale, ce dcclanseaz5 rnai timpuriu ciclul vegctal. PBdurile de fag, brad ~i lnolid sc desf4~oarB pin5 la 1600 m. fntinsele afin i ~ u r i din apropierea statiei lneteo L5c5uti sint vizitate in iunie de nutneroase albine, in majoritate siilbatice. In Vrancea stupinele urcri la 1000-1 100 m, ca crle din comuna Tulnici (satcle Lcp?a $i Clerju) pentru culesul de pe zmeuris, Inan% si fineat5, obtininclu-se pins la 30 kg ~niere/farnilic. Depresiunile Birsei vi Hategultri se caraclerizcaz5 prin Inarea extindere a suprafetelor joasc (300-500 m) acoperite de culturi, urmate fiind de piemonturi (500-800 m). Aceste depresiuni sint bogate in pzsuni, finete, livezi de pruni $i mcri, culturi de cereale gi plante tehnice. In Depresiunea Birsei, in ultimii 30 cle ani s-a remarcat crevterea numSrului situatiilor cle calm, un nu1n5r mediu redus a1 zilelor cu ceat8 si o insolatie mai mare in estul depresiunii, o scsdere a temperaturilor medii anuale cu 0,3-0,6"C pe ansamblu, amplitudinea termic5 absolut8 de 70,8" la Bod $i 63,3"C la B r a ~ o v .I n compartimentul estic, Tg. Secuiesc, temperaturile metlii anuale si multianuale sint mai mici cu 0,3"C fat5 de compartimentul vestic. Rirsa. In primul sector numiirul inversiunilor termice este rnai mare liind influentate dc maximele barice N-NE $i E. In SV TBrii Birsei, precipitatiile sint 7nai mari ca in reslul depresiunii cu pin8 la 350 mm. Culesul albinelor se face predilect la zmeu r 5 ~i mana de brad, obtinindu-se 18-30 k g miere/colonie, i n functie d e vreme $i localizarea stupinei.

In Tara Hategului inversiunile termice slnt frecvente $i nebulozitatea este sporita de influenta maselor de aer vestic. Industrializarea scizut5 a zonei se reflect5 -in climatul local contribuind $i la extensiunea mai mare a stupinelor. Din tabelul 1 se poate vedea, comparativ cu Tara Birsei o temepraturii medie anuala mai ridicat5. corelata cu o amplitudine termicri mai redus5, preculn $i o. duratii de strslucire a soarelui mai mare. La Fizesti $i Vicera, pe v5ile Zeicani (500-1 000 m), Runcului (400-950 m) s e ob*tin pin5 la 39 kg miere/familie la zmeuriv. mur, zburstoare, afin, conifere, fineat5 etc. f n Aluntii Retezat, stupinele urc8 pin5 l a 1350 in (Baleea) la cules de zmeurii, zburitaare, afini? $i mans. Depresiunea lPetro$ani. prelungire sudic5 a TArii Hatcgului, are altitudinea minim5 absolut5 de 560 m. La Cimpul lui Neag (830 111) in conditiile unor precipitatii crescute (in medic cu peste 300 mm) $i a unor veri ricoroase (cu 2C rnai putin ca in Tara Hafegului), la o stupins aflatri la 1000 m s e obtin 25 kg i~iiere/familie. f n Tara Hategului, ca de altfel $i in ceIelaIte clepresiuni intracarpatice, culesul de intretinere desfri$urat intre 15.111-15.V. se bazeazz pe flora spontan5 (alun, corn, s51cii, plop, primule, viorele etc) ~i pe livezi ; intre lunile iunie $i august are loc . culesul de intretinere $i productie din finete, mai ales pe trifoliene. I n munte, culesul albinelor se face pe speciile forestiere, in poieni $i pe lazuri (mur, zmeur5, frag, afin, Salix caprea, mesteacrin), ca $i in paj i ~ t i l esubalpine (trifoi, cimbrisor). I n Muntii Cindrel. intens locuiti pe platformele de eroziune, iondul floristic d e intcres apicol se dispune din etajul fagului ping in cel a1 rii$inoaselor (1 800 m). Datele climatice ale statiei meteorologice PB1tin$ (1 453 111) aratii o sciidere continu5 a temperaturii incepind din intervalul 19671974. Tendinta de r5cire a afectat cele rnai multe. statii lnetcorologice din zona montang. Valorile termice i n a x i ~ n eabsolute apar de obicei vara, dar uneori $i primsvara 23,gC, lnai 1969. I n 1903 $i 1904 s-a inregistrat in iulie maxima absolut5 de 31,3"C, iar minima absolut5 de -33,8"C a fost in ianuarie 1901, ajungindu-se astfel la o amplitudine termic5 absoluta d e 65,1C. Temperatura medie muitianual5 a aerului la limita superioar5 a p5durii de conifere este d e 8'C in august. Num5rul lnediu a1 zilelor de calm este d e 57.0. Directiile predominante de vint sint cele vestice (24,7%) ~i SV (15%). Cea mai mare cantitate de precipitatii cade vara in iunie-iulie. Stup5ritul pastoral se practic5 l a PBltiniv (1400 m)