Sunteți pe pagina 1din 1

Iapa lui Voda de Mihail Sadoveanu In expozitiune este prezentat timpul si spatiul, ce tine mai mult de legenda decat

de realitate, prin care naratorul reuseste sa creeze o atmosfera fabuloasa pentru personajele deosebite pe care opera le infatiseaza. Personajul principal al povestirii, in acelasi timp si narator, este comisul Ionita, caruia naratorul ii face un portret deosebit. El evidentiaza prin caracterizare directa trasaturile sale fizice !Era un om inalt, carunt, cu fata uscata si adanc brazdata." sugerand, prin caracterizare indirecta, pe cele morale. #n amanunt din portretul eroului dovedeste un caracter puternic, care nu se teme de ridicol. $esi are destui bani, Ionita comisul are un cal extrem de slab, comparat cu !calul din poveste inainte de a manca din tipsia de jar." %uvintele eroului dovedesc ca pe comis il leaga o mare afectiune de calul sau, pe care il apreciaza ca un exemplar rar. Mos &eonte, incurajat de firea prienoasa a comisului, glumeste pe seama calului razesului. 'cesta ii ia apararea calului, scotandu(i in evidenta calitatile. )a, mai mult, dupa parerea stapanului sau, se trage dintr(o vita aleasa. 'tasamentul fata de cal este o dovada indirecta a admiratiei pe care comisul o poarta voievodului Mihail Sturza, pe care l(a intalnit intr(o ocazie memorabila, in tinerete. )un povestitor, razesul recreeaza mai intai atmosfera de atunci, reliefand asemanarea tulburatoare cu atmosfera de acum, de parca in han nu s(ar fi schimbat nimic esential. $arnic din fire si plin de voie buna, comisul incearca printr(un comportament prietenos sa(l faca pe noul(venit sa se simta bine. *azesul intra in vorba cu boierul si ajunge sa ii povesteasca despre pricina de judecata pe care o are de generatii cu un boier vecin. Pentru ca nu mai spera sa i se faca dreptate, comisul s(a hotarat sa apeleze chiar la domnitorul Mihail Sturza. %onvins de dreptatea sa, dar deznadajduit de nerespectarea legii, razesul spune o vorba mare !$aca nici Voda nu i(a face dreptate, atunci sa pofteasca maria sa sa(I pupe iapa nu departe de coada+..." Spiritul de observatie il face pe comis sa remarce comportamentul asemanator al celor doua 'ncute, care amandoua au tras cu urechea si apoi s(au prefacut a nu auzi. %omisul ii face cinste boierului necunoscut cu o oala de vin, apoi cei doi se despart, fiecare plecand in drumul lui. Eroul se indreapta spre Iasi, unde trage la un han, peste drum de %urtea $omneasca. ' doua zi este dus de un ofiter la voievod si lasat sa intre singur, dovada ca era asteptat. ' intrat cu capul plecat si, de aceea, nu i(a zarit decat !boftorii domnitorului". Vocea voievodului, care ii spune sa se scoale, il convinge ca acesta este chiar boierul de la han. $e aceea, se inclina si mai adanc si ii saruta poala hainei, incercand prin acest gest sa indrepte reaua impresie pe care o lasase. Incurajat de atitudinea domnitorului binevoitoare, comisul ii arata cu indrazneala actele doveditoare si acesta ii promite sa(i faca dreptate. &a intrebarea domnitorului ce s(ar fi intamplat daca nu(i facea dreptate, razesul isi sustine parerea si ii spune ca el nu(si ia vorba inapoi. $omnitorul se amuza la cuvintele indraznete ale comisului si trimite un om cu dansul la $raganesti sa vegheze la implinirea dreptatii. *eintoarcerea la prima poveste scoate in evidenta nostalgia comisului, care resimte trecerea anilor. *azesul cere vin si se pregateste sa le spuna o noua intamplare.

referat.clopotel.ro