Sunteți pe pagina 1din 8

Anxietatea in corelatie cu manoperele de igienizare rezultatele ultimului studiu realizat in SUA

Introducere: In ciuda ultimelor descoperiri legate de modul de comunicare cu pacientul si controlul durerii, frica de stomatolog si anxietatea continua sa creeze probleme serioase atat pacientului, cat si practicianului. Frica de stomatolog influenteaza negativ tratamentul si poate determina pacientul sa intarzie sau chiar sa renunte la efectuarea lui, chiar daca ii este necesar. ercetarile au stabilit ca scoruri ridicate ale fricii si anxietatii sunt corelate cu factori cum ar fi: intervale lungi intre vizitele la stomatolog, estetica si functionalitatea deficitara a cavitatii bucale, frecventa crescuta a simptomatologiei orale !",#,$,%,&'. In timp ce ma(oritatea cercetarilor legate de frica si anixietatea stomatologica sau axat pe prevalenta, cauzele si consecintele acestora, in ultimii ani s-a conturat o noua directie de interes in acest domeniu. )in ce in ce mai multe studii evalueaza impactul diferentelor legate de varsta si sex asupra anxietatii dentare , aceasta pentru ca atat practicienii, cat si cercetatorii au inceput sa caute strategii individualizate si eficiente care sa intampine nevoile diferitelor categorii populationale. ele doua descoperiri fundamentale in acest sens sunt: ". femeile prezinta scoruri mai ridicate ale anxietatii fata de barbat #. o relatie inversa exista intre teama*anxietate si varsta !",+,,' Un studiu realizat de -agglin et al. in Suedia a evaluat anxietatea stomatologica si practicile orale, sanatatea orala si simptomele participantilor. S-a constatat o diferenta semnificativa in scorurile anxietatii stomatologice legate de varsta. .a femei, cu cat varsta este mai inaintata, cu atat teama de stomatolog este mai redusa. .iddell et al. au examinat relatia varsta*sex-anxietate stomatologica pe populatia canadiana si a descoperit ca varstnicii prezinta experiente stomatologice mai putin dureroase decat tinerii. S-a emis ipoteza ca varstnicii au beneficiat de un timp mai lung, cu experiente pozitive care au reusit sa neutralizeze impactul experientelor negative, aceasta ducand la mai putine cazuri raportate de experiente dureroase in randul acestei categorii de varsta. el mai important factor determinant al anxietatii pentru ambele sexe a fost frica de durere. Subiectii femei au prezentat un scor al anxietatii legate de durere mai ridicat decat barbatii, dar o examinare detaliata a indicatorilor de predictie ai

fricii*anxietatii a aratat ca experientele dureroase au fost percepute de barbati ca avand o importanta mai mare. Intoleranta la durere a fost un indicator de predictie semnificativ doar pentru barbati. /ierderea cunostintei a fost un alt factor de predictie al anxietatii semnificativ identificat in cateva studii!+,0,1'. .iddell et al. a aratat ca pierderea cunostintei a fost al doilea factor ca importanta in predictia anxietatii stomatologice in cadrul lotului studiat !+'. 2otusi, femeile au demonstrat o dorinta semnificativ mai mare de control decat barbatii. Autorii au concluzionat ca femeile par sa fie intr-un dezavanta( mai mare decat barbatii in privinta abilitatii de adaptare intr-o situatie stomatologica datorita acestei dorinte mai mari de control, cuplate cu o perceptie mai scazuta a controlului real. 3i au sugerat ca aceasta situatie creeza o tensiune psihologica in randul femeilor, ducand la o crestere a fricii si anxietatii. In contrast, subiectii varstnici prezinta o dorinta mai mica de control in cabinetul stomatologic comparativ cu subiectii tineri, avand in acelasi timp o senzatie mai puternica de detinere a controlului in ambientul stomatologic decat tinerii. In studii similare realizate de .a4 et al. subiectii cu o dorinta mai mare de control cuplata cu un sentiment redus de control au prezentat cele mai ridicate scoruri de anxietate. .iteratura de specialitate in domeniu a aratat ca un mare procent din pacientii care sufera de anxietate stomatologica atribuie acest lucru unui episod traumatic sau negativ suferit in copilarie !#,"5'. 6al7er et al. au examinat corelatia dintre experientele traumatice din copilarie fara legatura cu stomatologul si experientele traumatice ale varstei adulte !abuzuri sexuale, fizice si emotionale, negli(are' in randul femeilor si consecintele acestora asupra fricii si anxietatii stomatologice !0'. 8ezultatele au aratat ca femeile care au suferit diverse forme de abuzuri in copilarie si la varsta adulta !sexuale, fizice' prezinta scoruri mult mai ridicate ale anxietatii stomatologice. Acesti pacienti au relatat frica de a fi imobilizati in scaunul stomatologic, senzatia claustrofobica, incapacitatea de a respira sau au experimentat episoade severe de asfixiere care au interferat negativ cu executarea manoperelor de tratament. Autorii au concluzionat ca pentru acesti pacienti sentimentul de nea(utorare si lipsa a controlului par a fi in stransa corelatie cu anxietatea lor stomatologica. 8ecent, frica legata de tratamentul de igienizare dentara a inceput sa fie o arie de interes, pe masura ce cercetatorii au reconsiderat reactia pacientilor in fata stomatologului. )e 9ongh si Stouthard au examinat anxietatea unui lot de pacienti dintr-un centru de sanatate din Amsterdam !:landa', constatand ca ma(oritatea celor examinati au prezentat diverse grade de anxietate in timpul tratamentului de igienizare dentara. lasarea cea mai importanta in randul factorilor determinanti ai anxietatii a primit-o senzatia de durere. !""' Aceste rezultate concorda cu cele ale studiului realizat de .iddell at al., in care pacientii aflati in tratament stomatologic au clasificat durerea ca cea mai importanta cauza

a anxietatii lor. !+' Sentimentul de anxietate, inainte si dupa tratament, a fost mai mare ca raspuns la tratamentul de igienizare comparativ cu restul tratamentelor dentare. ;u a existat nici o relatie intre nivelul anxietatii si sex. Atat barbatii, cat si femeile prezinta reactii similare la tratamentul de igienizare. Un studiu condus de <adbur= - Am=ot et al. a examinat teama de igienizare utilizand un studiu modificat al anxietatii stomatologice. !"#' /revalenta anxietatii in randul pacientilor care au beneficiat de igienizare dentara a fost comparabila cu cea gasita la pacientii cu anxietate stomatologica generala. In acest studiu, "1.$> din participanti au indicat valori crescute ale anxietatii legate de tratamentul de igienizare. 2ripp et al. a examinat cazurile de episoade dureroase ale pacientilor in timpul procedurilor de rutina ale tratamentului. !"$' Aproximativ #&> din participanti au experimentat senzatii dureroase variind de la moderate la severe in timpul cel putin uneia dintre procedurile de igienizare. ea mai mare clasare a fost atribuita manevrelor de sondare si a celor de detartra( manual* ultrasonic.

?ateriale si metode Subiectii A fost selectat un lot de $55 pacienti care au beneficiat de manopere de igienizare intr-o arie din ?id4estern, "&5 dintre acestia fiind selectati dintr-un cabinet stomatologic situat intr-o suburbie frecventata, restul de "&5 dintr-o facultate de stomatologie aflata la periferie. hestionarul Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI' a fost utilizat in acest caz. Studiul a constat din evaluarea celor patru domenii: fobia legata de stimuli specifici, anxietatea generalizata, frica iremediabilului si neincrederea si a utilizat o scala standard de clasificare, de la " la &: "- deloc, &foarte mult. ele patru domenii au fost dezvoltate utilizand ?odelul Anxietatii Stomatologice !?AS' al Universitatii din 6ashington ca baza teoretica !"%' Avand la baza acest model, au fost definite cele patru domenii: anxietatea generalizata este definita ca senzatia aparuta la acei pacienti care gasesc multe situatii diferite ca fiind dificile si stresante. 2. fobia legata de stimuli specifici este teama pacientului de a nu a fi capabil sa suporte o anumita procedura stomatologica sau durerea asociata cu un anumit tratament 3. neincrederea include sentimentul prezent in randul acelor pacienti care experimenteaza o pierdere a respectului de sine, o senzatie de
1.

inferioritate, de nea(utorare, de victimizare sau suspiciunea si indoiala legata de ceea spune sau face practicianul. 2oate definitiile mentionate ale neincrederii reflecta esecuri de comunicare. 4. frica iremediabilului se bazeaza pe teama de a avea o reactie organica necontrolabila in timpul tratamentului stomatologic: infarct miocardic, asfixiere sau reactii alergice.

8ezultate

Caracteristici Sex Femei Barbati #arsta $"0 "0%"! 30%3! 40%4! 0% ! & '0 )asa Ca*ca+ieni ,-ro%americani .ispanici /ns*0ari ,merindieni ,0tii 1d*catie 2 3ice* Co0e4i* Combinatii Baca0a*reat 5asterat 6octorat

Nr. (%) respondenti (N=300*)

174( !%) 1"3(41%)

"7(!%) '1("0%) ('("!%) 74(" %) "4((%) "((!%)

"" (7 %) 3!(13%) 14( %) !(3%) 3(1%) !(3%) 4(1(%) !0(30%) "7(!%) 7(("'%) 3 (1"%) 13(4%)

*Ci-re0e n* tota0i+ea+a 300 pentr* toate caracteristici0e7 pentr* ca *nii respondenti n* a* rasp*ns 0a toate intrebari0e.

6omenii0e ,nxietatea 4enera0i+ata - ma gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte - imi fac gri(i ca voi suferi fizic - imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curete dintii - ma gandesc ca este posibil sa-mi pierd cunostinta ,nxietatea data de stim*0i speci-ici - vederea instrumentarului de curatire - sunetul instrumentarului pe dinti - vederea acelor de anestezie - intepatura acului de anestezie Neincrederea - nu am control asupra intalnirii - medicul imi spune ca am afectiuni gingivale sau alte vesti @proaste@ - remarcile facute de igienistul dentar asupra modului in care am gri(a de sanatatea orala - sentimentul ca igienistul nu-mi spune adevarul despre tratamentul de care am nevoie Frica de iremediabi0 - ma gandesc ca ma pot asfixia cu instrumentarul - frica de a muri pe scaunul stomatologic - gandul ca s-ar putea sa nu supravietuiesc - gandul ca nu suport anestezia 6omenii Scor*0 8ota0 ,nxietatea 4enera0i+ata ,nxietatea 0e4ata de stim*0i speci-ici Neincrederea Frica de iremediabi0 Barbati "3.! .1 '.! '.0 4.7 Femei "7. '.1 (. '. .1

)iscutii )iversi cercetatori au demonstrat ca exista diferente intre sexe in privinta fricii si anxietatii stomatologice. 8ezultate similare au fost obtinute si de catre studiul descris care a evaluat frica si anxietatea pacientilor legate de tratamentul de igienizare dentara. Femeile au prezentat scoruri semnificativ mai mari decat barbatii. Acest rezultat coincide cu cercetarile psihologice care au aratat prezinta

o teama mai mare decat barbatii !"+'. /entru ca barbatii nu-si exteriorizeaza frica asa cum o fac femeile, practicianul trebuie sa fie mai vigilent in ceea ce priveste posibilele manifestari. 3motiile exagerate cum ar fi furia sau nerabdarea pot masca teama. )incolo de analiza scorurilor totale, studiul descris examineaza diferentele determinate de sex in relatie cu cele patru domenii ale anxietatii. -oltzman et al. a stabilit ca femeile prezinta un grad semnfificativ mai ridicat de anxietate ca raspuns la tratamentul stomatologic in domeniile stimulilor specifici !senzatia data de ac, senzatia data de freza' si anxietatii generalizate apropierea de cabinetul stoamtologic'. Aceste rezultate corespund cu cele ale studiului descris. Aceasta poate sugera ca reactiile pacientilor, fie ca sunt corelate cu medicul stomatolog sau cu igienistul dentar, sunt similare. 3xaminarea domeniilor individuale care compun anxietatea generalizata arata un raspuns ceva mai mare al femeilor cu privire la urmatoarele aspecte: ma gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte, imi fac gri(i ca voi suferi fizic, imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curete dintii. .iddell et al. a emis ipoteza ca impactul diferentelor legate de sex asupra durerii dentare poate fi dat de diferentele in perceptia insemnatatii experientelor dureroase. ercetarile medicale si psihologice asupra raspunsului uman la stimuli durerosi !nociceptivi' au gasit in general ca femeile prezinta scoruri mai ridicate si toleranta mai mica la stimuli de intensitate data decat barbatii !",,"0'. Aceste rezultate ofera dovada pentru a demonstra importanta metodelor de control a durerii in timpul tratamentului dentar, nu numai pentru prevenirea durerii concrete, dar si pentru a crea un mediu propice, astfel incat pacientii sa nu-si faca gri(i legate de apropierea intalnirii cu stomatologul sau gri(i legate de suferinte fizice posibile. 6al7er at al. sugereaza ca femeile care au suferit abuzuri in antecedente prezinta scoruri mai mari ale anxietatii si concluzioneaza ca sentimentul de nea(utorare si lipsa a controlului accentueaza aceasta anxietate !0'. orelatia dintre anxietatea stomatologica si pierdera cunostintei a fost validata prin multe studii in acest sens. In studiul de fata, femeile indica un raspuns mai mare in relatie cu urmatoarele domenii: gandul ca ar putea sa lesine, pierderea controlului general, posibila asfixiere cu instrumentarul stomatologic. Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI' poate sa fie un instrument valoros pentru practician, pentru ca el obtine informatii despre pacient care ar putea declansa o reactie anxioasa. Aceasta informatie poate fi folosita in implementarea strategiilor care a(uta pacientul sa se adapteze si sa-si depaseasca frica, reusind in ultima instanta sa accepte tratamentul de care are nevoie. Acest domeniu de cercetare fundamenteaza nevoia unei abordari multi-disciplinare in tratamentul anxietatii pacientilor provocate de stomatolog sau de igienizarea dentara. Antecedentele abuzive suspectate pot fi abordate cel mai bine de o echipa care include psihologi si stomatologi.

;u au fost constate diferente statistice semnificative intre diversele categorii de varsta in relatie cu scorurile totale ale anxietatii provocate de tratamentul de igienizare sau alte diferente semnificative in cadrul celor patru domenii ale anxietatii. )e asemenea, nu au fost constatate corelatii intre varsta si sex. 3xista totusi o tendinta de scadere a numarului de cazuri de anxietate provocata de tratamentul de igienizare dentara atat la femei, cat si la barbati, pe masura ce inainteaza in varsta. )in nou, aceste rezultate sustin conceptul ca pacientii raspund similar la tratamentul dentar in general si la cel de igienizare

oncluzii Indivizii nu pot fi complet sanatosi pana cand nu se elibereaza de povara oricarei afectiuni a cavitatii bucale. 2ema si anxietatea stomatologica au fost identificate ca fiind principalele bariere care impiedica pacientii sa apeleze la tratamentul stomatologic. ercetarea continua si aprofundata a anxietatii provocate de stomatolog si de tratamentul de igienizare este necesara pentru a a(uta practicianul sa identifice si sa trateze consecutiv diverse categorii populationale. )e-erinte bib0io4ra-ice9 ". -agglin ., Aerggren U., -a7eberg ?., AhlB4ist ?. )ental anxiet= among middel-aged and elderl= 4omen in S4eden. A stud= of oral state, utilization of dental services and concomitant factors. <erodontolog= "11+C "$:#&-$%. ?ilgrom /, Fiset .., ?elnic7 S., 6einstein /. 2he prevalence and practice management coseBuences of dental fear in a ma(or US cit=. 9.A.)entAssoc. "110C ""+:+%"-+%,. Aerggren U, ?e=nert <. )ental fear and avoidance: auses, s=mptoms, conseBuences. 9.Am)entAssoc. "10%C "51: #%,-#&". )ionne 8., <ordon S., ?c ullagh .., /hero 9. Assessing the need for Anaesthesia and Sedation in the <eneral /opulation. 9Am)entAssoc. "110C "#1:"+,-",$. 2er -orst <., de 6itt A. 8evie4 of behavioral research in dentistr= "10,"11#:dental anxiet=, dentist-patient relationship, compliance and dental attendance. Int)ent9 "11$C %$:#+&-,0. .iddell A, .oc7er ). <ender and age differences in attitudes to dental pain and dental control. ommunit= )ent :ral 3pridemiol "11,C #&: $"%-0. -oltzman 9, Aerg 8, ?ann 9, Aer7e= ). 2he relationship of age and gender to fear and anxiet= response to dental care. Spec are )entist "11,C ",: 0#-0,.

#. $. %. &. +. ,.

0.

6al7er 3, ?ilgrom /, 6einstein /, <etz 2, 8ichardson 8. Assessing Abuse and ;eglect And )ental Fear in 6omen. 9 Am)entAssoc "11+C "#,: %0&-%15. 1. .a4 A, .ogan -, Aaron 8S. )esire for control, felt control and stress inoculation training during dental treatment. 9 /ers Soc /s=chol "11%C "5:1#+$+. "5. .oc7er ), .iddell A. orrelates of dental anxiet= among older adults. 9 )ent 8es "11"C ,5:"10-#5$. "". )e 9ongh A, Stouthard ?3A. Anxiet= about dental h=gienist treatment. ommunit= )ent :ral 3pidemiol "11$C #":1"-1&. "#. <adbur=-Am=ot , :verman /, arter--anson , ?a=berr= 6. An investigation of )ental -=giene 2reatment Fear, 9 )ent -=g "11+C ,5:""&"#". "$. 2ripp ), ;eish ;, Sullivan ?. 6hat hurts during dental h=giene treatment, 9 )ent -=g "110C ,#::#&-$5. "%. ?ilgrom /, 6einstein /, Dlein7necht 8, <etz 2. 2reating fearful dental patients -a patient management handboo7. 8eston, EirginiaC "11&. "&. Dlein7necht 8, Aernstein ). Assessment of dental fear. Aehav 2her "1,0C 1:+#+-+$%. "+. Arin7-?uinen A, Aensing 9, Derssens 9. <ender and communication st=le in general practice: differences bet4een 4omenFs health care and regular health care. ?ed are "110C $+:"55-"5+. ",. .a4 S, Aritten ;. Factors that influence the patient centerdness of a consultation. Ar 9 <en /ract "11&C %&:&#5-&#%. "0. Arnold 8?, ?artin S , /ar7er 8?. 2a7ing care of patients-does it matter 4hether the ph=sician is a 4omanG 6est 9 ?ed "100C "%1:,#1-$+. "1. /ice7rsgill ?, Ealentine 9, ?a= 8, Are4in . Fears in mental retardation:I. 2=pes of fears reported b= men and 4omen 4ith and 4ithout mental retardation. Adv Aehav 8es 2her "11%C "+:#,,-#1+. #5. @-ealth= /eople #5"5@. 8etrieved ;ovember "+, "111 from the 6orld 6ide 6eb http:**444.health.gov*health=peopl