Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

Reglementarea protectiei concurentiei economice in Romania si adoptarea ei la acquis-ul comunitar

NITA VALENTINA ANUL III GRUPA 2

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

Cuprins
1. Cuvinte cheie 2. Introducere 3. Continutul concurentei: conceptul, rolul, protectia concurentei economice 4. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene. 5. Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul concurentei 5.1 Procesul de armonizare a legislatiei si practicii in domeniul concurentei 5.2 Concordanta politicii de concurenta a Romaniei cu cea a Uniunii Europene 6. Studiu de caz 7. BIBLIOGRAFIE

Cuvinte cheie

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci - Concurent; - Aqis comunitar; - Libera initiativ; - Mediu concurential; - Dimensiunea preventiv; - Dimensiunea corectiv; - Competenta consultativ; - Competenta contencioas.

Introducere
Protectia concurentei prezint un interes deosebit la nivelul economiei nationale, dar si european care s-a confruntat si se confrunt cu abuzul de pozitie dominant, ntelegerile si concentrrile anticoncurentiale, practici neloiale care au drept rezultat nruttirea mediului concurential. n prezent, concurenta este considerat ca fiind un factor de prim important, prin care firmele sunt constrnse s devin eficiente, s ofere o gam ct mai larg de produse si servicii,la preturi mai mici, facilitnd astfel bunstarea consumatorilor si alocarea optim a resurselor nsocietate.

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci Concurenta este cea mai importanta forta regulatoare a economiei de piata. Mai precis, se poate spune ca exista concurenta, atunci cand cineva poate alege ntre mai multe posibilitati si poate astfel sa aleaga posibilitatea cea mai convenabila preferintelor sale. In concluzie, concurenta este strns legata de libertatea de a alege. Adeseori, din dorinta de a obtine o pozitie dominant pe piat, de a atrage ct mai multi clienti si de a elimina concurentii actuali si potentiali, agentii economici recurg la o serie de actiuni si fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurential. Din pcate, aceste efecte sunt resimtite nu numai de ceilalti competitori, dar si de consumatori si chiar de societate n ansamblu. De aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sanctionate de ctre lege. n acest sens, n tara noastr este n vigoare Legea Concurentei nr. 21/1996 care si propune s protejeze, s mentin si s stimuleze concurenta si mediul concurential normal. Competitia conduce la continua perfectionare si eficientizare a productiei. Ea determina producatoru 1 sa elimine risipa si sa scada costurile, astfel nct sa vnda la un pret mai mic dect altii. i elimina pe cei ale caror costuri ramn ridicate si face astfel nct sa concentreze productia n minile acelora ale caror costuri sunt mai mici. (Clair Wilcox)

Definirea, functiile Si instrumentele concurentei


Concurenta poate fi definit ca fiind ansamblul relatiilor dintre agentii economici generate de dorinta acestora de a obtine un loc ct mai bun pe piat si un pret ct mai avantajos1. Privit din punct de vedere economic, concurenta este ntotdeauna legat de tranzactiile efectuate pe piat, de cerere si ofert si de procesul de schimb. Astfel, concurenta este strns legat de libertatea de a alege. Este cunoscut faptul c ,,forta regulatoare cea mai important a economiei de piat este concurenta.2 Astfel, ,, concurenta este nssi forma activ a liberei initiative, liber initiativ generat de proprietatea privat, aceasta constituind, la rndul ei, o trstur esential a economiei de piat, al crei mecanism este concurential. Ea reprezint confruntarea deschis, rivalitatea dintre agentii economici vnztori ofertanti pentru a atrage de

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci partea lor clientela. Totodat, concurenta exprim comportamentul specific interesat al tuturor subiectilor pe proprietate, comportament care se realizeaz n mod diferit, n functie de cadrul concurential si particularittile diverselor piete.3 Definim politica concurential ca fiind un ansamblu de reglementri, obiective si institutii care actioneaz pentru asigurarea unui climat concurential normal, n care agentii economici s poat s se manifeste n mod liber, pe baza propriilor lor decizii si comportamente orientate sistematic pentru obtinerea avantajelor valorice, ca expresie a eficientei activittii lor pe piata considerat. Asadar , Concurenta reprezint confruntarea deschis, rivalitatea sau cooperarea dintre agentii economici vnztori-ofertanti, ca rezultat al comportamentului lor specific interesat de atragere a consumatorilor , n vederea asigurrii unor profituri ridicate si sigure. Din aceastdefinitie pot fi desprinse cteva elemente definitorii pentru ntelegerea continutului concurentei: -implic n acelasi timp rivalitatea, dar si cooperarea dintre diferiti agenti economici cu scopul realizrii celor mai bune conditii de productie, vnzare, achizitie a bunurilor de consum, deefectuare a operatiunilor bnesti, valutare, financiare etc.
1 Colectivul de Economie - ,, Microeconomie note de curs editia a II- a, revizuit , Editura Universittii de Vest, Timisoara 2006, pag. 88 2 Mosteanu, Tatiana- ,,Concurenta. Abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti 2000, pag 13 3 Mosteanu, Tatiana- ,,Concurenta. Abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti, 2000,pag. 31

Cu alte cuvinte, concurenta reprezint o ntrecere care are drept scop obtinerea unor avantaject mai nsemnate (sau, n anumite conditii,doar reducerea riscurilor si/sau pierderilor); -interesul propriureprezint elementul major care dicteaz comportamentul fiecrui agenteconomic ce si desfsoar activitatea ntr-un cadru concurential. Astfel, cumprtorii ncearc sgseasc vnztorii cu cele mai convenabile preturi, calitatea cea mai bun, conditiile de livrare abunurilor de consum si factorilor de productie cele mai favorabile, iar vnztoriiurmresc atragerea de cumprtori cu fort economic ridicat, stabili n achizitii, receptivi la pret s.a.; -premisa existentei concurentei o reprezint libertatea formrii pretului.

Functiile concurentei sunt urmtoarele: 1. Faciliteaz ajustarea autonom a cererii si ofertei n toate domeniile activittii economice. Concurenta stimuleaz preocuprile pentru cresterea, diversificarea, mbunttirea calittii ofertei de mrfuri, pentru adaptarea ei la dinamica cerintelor pietei. Pe pietele dominate de ofert (piata vnztorilor), strategia competitional determin firmele s se particularizeze fat de rivali. Pe pietele dominate de cerere (,,piata cumprtorilor), n relatiile cu clientii potentiali, se urmreste specializarea ntr-un sector individualizat al cererii.

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci Concurenta regleaz piata prinmecanismul preturilor,orientnd fluxurile de factori de productie si initiativa privat spre acele ramuri si sectoare ale economiei care produc utilitti recunoscute social. 2. Stimuleaz realizarea progresului ca atare, n acceptiunea sa general, dar mai ales a progresului tehnico-economic.Concurenta ofer un puternic motiv de a dezvolta produse performante si de a descoperi metode de a produce cu un cost mai sczut. Nu se poate cunoaste cu precizie care vor fi noile dorinte ale consumatorilor sau care tehnologie de fabricatie va conduce la minimalizarea costurilor pentru unitatea de produs. ntreprinztorii sunt liberi s introduc n fabricatie un nou produs sau s foloseasc o tehnologie de fabricatie mult mai promittoare dect cele utilizate pn n prezent, ns au nevoie de sprijinul investitorilor care doresc s le pun la dispozitie fondurile necesare. n economia de piat functioneaz libertatea de a alege att a ntreprinztorilor, ct si a celor care ar putea s-i sustin. Concurenta constientizeaz pe ntreprinztori, ct si pe investitori, c trebuie s-si asume responsabilitatea aducerii pe piat a produselor respective, de a le oferi la pretul fundamentat (de ofert), n raportul cu cerintele reale ale pietei. Pentru un agent economic productor, conditia de a reusi pe o piat concurential o constituie anticiparea, identificarea si rapida adaptare a ideilor novatoare. Prin competitia continu ntre agentii economici, concurenta deschide perspective de profituri pentru toti participantii la joculpietei, favorizndu-i pe cei buni si foarte abili si izolndu-i pe cei slabi, pe cei care nu reusesc s se adapteze la cerintele pietei. 3. mpiedic realizare profitului de monopol de ctre agentii economici asigurnd o alocare rational a resurselor ntre variantele utilizrilor solicitate pe piat si statornicind o repartizare a profiturilor proportional cu contributia efectiv a agentilor economici n procesul de productie si distributie a mrfurilor. Totodat, prin concurent se descoper mrimea si structura optim a activittii desfsurate de un agent economic, mrimea si structura care pot mentine cel mai usor costul pe unitatea de produs sau serviciu, la un nivel ct mai mic. Spre deosebire de alte sisteme economice, economia de piat nu mandateaz si nu limiteaz tipurile de firme crora li se permite s intre n competitie. Este permis orice form legal de organizare a activittii economice, conditia reusitei pentru orice firm fiind eficienta n raport cu costurile. 4. Mecanismul concurential asigur plasarea preturilor la niveluri reale, favoriznd rationalizarea costurilor ca mijloc de crestere a profiturilor, altfel spus,concurenta contribuie plin la reducerea preturilor de vnzare , n paralel cu diminuarea costurilor si chiar diferentierea si diversificarea ofertei, prin intermediul presiunii pe care o exercit asupra productorilor n sensul satisfacerii la un nivel ct mai ridicat a exigentelor consumatorilor. 5. Concurenta are rol direct asupra psihologiei agentilor economici, alimentnd optimismul acestora,stimulndu-le creativitatea, fcnd ca ei s se preocupe n permanent de eficienta, de maximizarea profitului si, implicit, de satisfacerea n conditii bune a nevoilor consum.Desi au evoluat si s-au diversificat odat cu piata si dezvoltarea mecanismului concurential,instrumentele luptei de concurent pot fi delimitate n dou mari categorii: economice si extraeconomice. Dintre instrumentele economice se mentioneaz: reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor, diminuarea preturilor de vnzare, mbunttirea calittii, rennoirea sortimentelor, publicitatea, acordarea de facilitti clientilor etc. Cele mai frecvente ntlnite instrumente extraeconomice sunt: obtinerea de informatii privind activitatea concurentilor, sponsorizarea

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci unor activitti social-culturale de interes local sau national, spionajul economic si, n unele cazuri care eludeaz legea, coruptia, somajul boicotul sau chiar violenta deschis. n raport cu instrumentele folosite n lupta concurential, aceasta a fost departajat n loial si neloial. - Concurenta loial presupune utilizarea nediscriminatorie de ctre agentii economici ofertanti a unora dintre instrumentele amintite, n conditiile accesului liber pe piat si ale respectrii legalittii. Concurenta neloial const n utilizarea unor mijloace nelegale, de natur extraeconomic pentru cucerirea si consolidarea pozitiilor detinute pe anumite piete, sau n practice discriminatorii de acordare a anumitor stimulente unor categorii speciale de consumatori etc.

Legislatia trilor cu economie de piat prevede msuri stricte pentru descurajarea si chiar eliminarea celor mai multe dintre actele de concurent neloial.

Tipologia concurentei
Formele concurentei sunt foarte variate si diversificate. Unul dintre factorii care contribuie la diferentierea concurentei este numrul si puterea economic a participantilor la tranzactii. Cnd participantii la tranzactii sunt n numr mare si de putere aproximativ egal, pe piat se contureaz forma de concurent perfect. Cnd sunt foarte putini sau numai unul, fie pe latura ofertei, fie pe latura cererii, apar situatii de monopol sau monopson, cnd sunt avantajati fie numai productorii,fie numai cumprtorii. Alt factor de departajare a concurentei este gradul de diferentiere a bunurilor care satisfac o anumit nevoie uman. Cnd bunurile sunt omogene, consumatorilor le este aproape indiferent de unde se aprovizioneaz. Diferentierea produsului ns are ca efect cresterea concurentei ntre productori, fiecare dintre acestia dorind s atrag un numr ct mai mare de clienti. n al treilea rnd, facilittile acordate sau restrictiile n calea celor care intentioneaz s intre ntr-o ramur, pe o anumit piat, influenteaz modul de realizare a concurentei. Cu ct accesul ntr-o anumit ramur a economiei sau pe o anumit piat a unui agent economic se realizeaz mai usor, cu att mai mult creste gradul de competitivitate n acea ramur sau pe aceapiat, crendu-se conditii pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor la un standard ridicat. Un alt factor este gradul de transparent a pietei, care se refer la posibilittile de acces la informatiile care rezult din functionarea pietei: produsele cerute sau oferite, preturile, cantittile,conditiile de tranzactionare, acces care poate fi liber pentru toti participantii de pe piat sau poate fi ngrdit de unii dintre acestia n scopul sporirii propriilor avantaje. Lund n considerare factorii prezentati mai sus si tinnd cont de variantele de combinare a lor, teoria economic a concurentei a concluzionat cexist urmtoarele tipuri de concurent ntre productori (vnztori): concurenta perfect si respectiv, concurenta imperfect , cu formele: monopol, oligopol si concurent monopolistic. Manifestarea celor dou tipuri de concurent determin si existenta pietelor specifice, respectiv piata cu concurent perfect si piata cu concurent imperfect. Concurenta perfect sau pur presupune instituirea unor asemenea raporturi de piat n cadrul crora, pe de o parte, toti vnztorii (productorii) sunt n msur s-si vnd integral produsele fabricate la pretul al pietei pe care, individual sau colectiv, nu sunt capabili s-l

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci influenteze, iar pe de alt parte, cumprtorii pot achizitiona bunurile si cantittile de care au nevoie la acelasi pret al pietei, pe care, de asemenea nu l pot modifica dup vointa lor. Existenta pietei cu concurent perfect de fundamenteaz pe urmtoarele ipoteze: - atomicitatea participantilor la tranzactii, caracterizat prin existenta unui mare numr de agenti economici vnztori si cumprtori, de putere concurential aproximativ egal, fr a avea posibilitatea de a influenta n vreun fel cantittile oferite sau cerute ori nivelul preturilor; - omogenitatea bunurilor , asigurat prin producerea acelorasi bunuri de ctre toti productorii, cu caracteristici si utilizri absolut identice, astfel nct alegerea vnztorului de la care se efectueaz aprovizionarea este indiferent pentru cumprtori; - intrarea si iesirea de pe o anumit piat sunt libere, adic nu exist bariere juridice, institutionale sau de alt natur care s restrictioneze fie accesul unor productori, fie prsirea pietei de ctre altii, singurele argumente care fundamenteaz asemenea decizii fiind cele specifice economiei de piat, respectiv rentabilitatea activittilor desfsurate; - transparenta perfect a pietei, ceea ce presupune c toti agentii economici primesc, n egal msur, aceleasi informatii cu privire la natura produselor tranzactionate, calitatea acestora,nivelul cererii si al ofertei, preturile practicate etc.; -perfecta mobilitate a factorilor de productie, acestia fiind orientati spre destinatiile cele mai eficiente de utilizare. Desi piata cu concurent perfect nu exist ca atare n realitatea economic, studierea acesteia ca model teoretic de analiz a mecanismului concurential ideal este extrem de utiltocmai pentru explicarea comportamentului agentilor economici n conditiile concrete, reale, alepietelor cu concurent imperfect. ntr-o ramur (industrie) exist concurent imperfect dac agentii economici vnztori si cumprtori sunt n msur s influenteze n mod unilateral raportul dintre cererea si oferta de bunuri, dar mai ales nivelul si dinamica preturilor, n intentia de a-si realiza propriile obiective. Acest tip de concurent poate s mbrace n realitatea economic diferite forme; principalele caracteristici ale acestora, analizate comparativ cu modelul teoretic al concurentei perfecte se prezint n tabelul nr. 2.1. Piata cu concurent monopolistic conserv caracteristicile pietei perfect, cu exceptia omogenittii bunurilor. Oferta provine de la un numr foarte mare de agenti cu putere economic redus, dar acestia produc bunuri diferentiate, cu elemente de originalitate sau specificitate n cadrulunei gupe date. Aceast ofert se confrunt cu cererea atomizat a unui mare numr de cumprtori,dispunnd la rndul lor de o putere economic redus, dar vnztorii au posibilitatea, n limita diferentierilor oferite, s influenteze pretul, si n anumite situatii, chiar cantitatea de bunuri comercializate.

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

Oligopolul reprezint structura de piat cea mai frecvent ntlnit n statele dezvoltate. Acesta desemneaz acea form a concurentei imperfecte, caracterizat prin existenta unui numrmic de firme ofertante ale unor produse similare (oligopolul omogen) sau diferentiate (oligopolul neomogen) care, datorit ponderii nsemnate detinute n oferta total reusesc s influenteze formarea preturilor si cantittile de produse oferite. Principala trstur care separ fundamental aceast structur de piat de alte forme ale concurentei imperfecte este interdependenta firmelor din ramur. Raporturile stabilite ntre firmele care actioneaz pe piata de oligopol, pot fi ncadrate n una dintre urmtoarele dou categorii extreme: -necooperante,sub forma concurentei deschise prin rzboiul preturilor (comportament mai rar ntlnit n economiile moderne); -cooperante, materializate n ncheierea unor ntelegeri (confidentiale) asupra unor aspect de interes comun, sau n formarea oligopolurilor coordonate (de tip cartel sau trust) sau a oligopolurilor mixte. Monopolul este structura de piat caracterizat prin existenta unui singur productor (vnztor) care furnizeaz ntreaga productie a unui bun (ce nu poate fi substituit rapid si n msur mare) si a unui numr mare de cumprtori. Fat de concurenta perfect, monopolul se afl la extrema opus, firma aflat n aceast situatie de piat avnd posibilitatea de a stabili att pretul, ct si cantitatea de bunuri care urmeaz s fie produse si comercializate. n general ns, existent monopolului nu se confund cu dominatia absolut asupra pietei, pe de o parte pentru c,

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci pe termen lung, nici o firm nu este la adpost de concurenta intern sau extern, iar pe de alt parte pentru c firma de monopol nu iese de sub incidenta legii cererii (n baza creia cererea pietei pentru un bun se afl n relatie invers cu pretul). Exist ns si posibilitatea influentrii pietei de ctre cumprtori, n situatiile n care vnztorii sunt numerosi si exist doar ctiva purttori ai cererii, caz n care structura de piat care ia nastere este denumit oligopson, sau chiar unul singur consumator, n situatia de monopson. n ambele situatii, cumprtorii pot s controleze, n anumite limite, nivelul preturilor, deoarece reprezint un segment important al cererii (sau chiar ntreaga cerere) pe pietele respective. Dac un singur productor intr n relatii de schimb cu un singur cumprtor, piata mbrac forma specific a monopolului bilateral; n mod asemntor confruntarea dintre un numr redus de vnztori si, respectiv, cumprtori poart denumirea de oligopol bilateral.

Protectia concurentei economice

10

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci ,,Exercitarea concurentei constituie un drept al tuturor agentilor economici. Ca orice drept recunoscut si protejat de lege, dreptul la concurent trebuie exercitat cu bun credint si potrivit uzantelor cinstite (articolul 1- Legea nr. 11 din 1991) fr s ncalce dreptul si liberttile agentilor economici precum si ale cettenilor.4 n ultimii ani s-a pus un accent din ce n ce mai mare pe politica concurentei deoarece functionarea normal a pietei depinde, n mare msur, de concurent, iar lupta mpotriva infractiunilor din acest domeniu a devenit o preocupare general i a cunoscut ,,o reglementare ascendent5. Problema concurentei neloiale si a practicilor anticoncurentiale s-a pus pentru prima dat la Bruxelles la data de 14 decembrie 1900 o dat cu introducerea articolului 10 bis n Conventie, articol care prevedea c toate trile din Uniune vor beneficia de protectie acordat mpotriva concurentei neloiale. Acest articol a suferit modificri cu prilejul revizuirii de la Washington n 2 iunie 1911, trile contractante angajndu-se s le asigure cettenilor protectie efectiv mpotriva concurentei neloiale. ns, revizuirea de la Haga din 6 noiembrie 1925 a prevzut obligativitatea trilor contractante de a asigura cettenilor care fac parte din Uniune protectia asupra actelor anticoncurentiale. In tara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei, armonizat deplin cu normele comunitare in domeniu, este asigurat de Legea concurentei nr. 21/1996, cu completarile si modificarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 742 din 16 august 2005, precum si legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia. Totodata, in Romania, ca tara membra a Uniunii Europene, sunt intrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare in domeniu, intre care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si, respectiv, functionare a Uniunii Europene, care reprezinta legislatia primara precum si Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 de punere in aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. 81 si 82 din Tratat. In materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta in raport cu legislatia nationala iar prin regulamentul mai sus mentionat, autoritatile de concurenta nationale ale statelor membreau fost investite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. Existenta unor reglementari in domeniul concurentei, oricat de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea, nu pot garanta prin sine insasi functionalitatea economiei de piata, prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect impiedicarea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei
4 Cptn, Octavian- ,, Notiunea concurentei comerciale- Revista de drept comercial, nr. 1/1992, pag 31 5 Pop, Octavian- ,,Infractiunea de concurent neloial, Editura Mirton, Timisoara, 2002, pag. 14

si afectarea climatului concurential. Prin urmare, se impune cu necesitate existenta unei institutii, a unei autoritati investite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. In Romania acest rol revine Consiliului Concurentei, conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma in domeniul concurentei. Consiliul Concurentei a fost nfiintat prin LEGEA CONCURENTEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare. Autoritatea romn de concurent

11

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci si-a nceput activitatea la 6 septembrie 1996 prin elaborarea reglementrilor necesare aplicrii Legii concurentei (nr.21/1996), ce a intrat n vigoare la 1 februarie 1997. n calitatea sa de autoritate national n domeniul concurentei, institutia pune n aplicare si asigur respectarea prevederilor nationale, dar si a celor comunitare de concurent. n acelasi timp, Consiliul Concurentei are rolul de autoritate national de contact n domeniul ajutorului de stat ntre Comisia European, pe de o parte, si institutiile publice, furnizorii si beneficiarii de ajutor de stat, pe de alt parte. Consiliului Concurentei i revine si rolul de a reprezenta Romnia n relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil; de asemenea, este responsabil de relatia cu institutiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislatia european, si coopereaz cu alte autoritti de concurent. Activitatea Consiliului Concurentei se desfsoar pe dou componente principale: una preventiv, de monitorizare a pietelor si supraveghere a actorilor de pe aceste piete si una corectiv, menit s restabileasc si s asigure dezvoltarea unui mediu concurential normal. Astfel, misiunea autorittii romne de concurent poate fi definit sintetic ca fiind aceea de a proteja si de a stimula concurenta pe piata romneasc n vederea dezvoltrii unui mediu concurential normal, pentru ca, n final, s se asigure o promovare ct mai bun a intereselor consumatorilor. Dimensiunea preventiva consta in monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel incat prin interventiile sale sa evite denaturarea in mod semnificativ a concurentei pe piata si in implicarea activa in procesul legislativ putandu-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient, atat prin inlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici, asociatii de agenti economici si/sau autoritati cat si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor. Din istoricul Consiliului concurentei am extras cateva cazuri majore pentru a intelege mai bine aceasta institutie: n iulie 2005, Consiliul Concurenei a amendat cu 4,2 milioane euro filiala din Romnia a gigantului de bunuri de larg consum Colgate-Palmolive plus patru alte societi pentru fixarea indirect a preului minim de vnzare n baza unor nelegeri pe piaa produselor pentru ngrijire personal[3]. n anul 2006, Consiliul Concurenei a amendat cu 28,5 milioane euro trei productori din industria cimentului, CarpatCement, Holcim i Lafarge, pentru formarea unui cartel[4]. n anul 2003, tona de ciment era vndut la export cu 24 dolari, n timp ce pe piaa intern romnii

12

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci plteau aproximativ 80 dolari.[5] CarpatCement a pltit, dupa ce a contestat decizia n justiie, n timp ce ceilali doi au achitat amenda[4]. Amenda a fost prima de acest gen din Romnia[4]. n anul 2009, Consiliul Concurenei a sancionat Raiffeisen Bank cu 14 milioane de lei (3,37 milioane de euro) pentru furnizarea de informaii inexacte n cadrul investigaiei privind piaa romneasc a serviciilor bancare i interbancare[1]. n februarie 2011, Consiliul Concurenei a amendat Orange Romnia i Vodafone Romnia cu 63 milioane de euro, pentru abuz de poziie dominant[6]. Orange a fost amendat cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro[6].

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Raiffeisen, amendata cu 3,4 mil. euro pentru furnizarea de informatii inexacte - Update, 22 Aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010 Cele mai mari salarii din Consiliul Concurentei, 24 Iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010 Colgate , amendata cu trei milioane de euro de Consiliul Concurentei, 18 iul 2005, zf.ro, accesat la 17 noiembrie 2010 Relad si Mediplus contesta in justitie amenda CC, standard.ro, accesat la 22 mai 2009 Lafarge cimenteaz Romnia cu gunoaiele italienilor, 15 ianuarie 2013, Petru Zoltan, Jurnalul Naional, accesat la 15 ianuarie 2013 Orange si Vodafone, amendate cu 63 mil. euro. Vezi reactia companiilor, 16 Februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 10 martie 2011

Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene


Ratiuni care justifica o politica a concurentei la nivelul UE. Acestea pot fi sintetizate astfel: - Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a pietei; - Economia Europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor."In cadrul Pietei Interne, competitia este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila, neinflationista, respectand mediul , cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice, un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, cu ridicarea standardului de viata, cu coeziune economica si sociala" (TEC Art.2)

13

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci - In conditiile economice actuale, concurenta nu se mai limiteaza la spatiul national sau chiar regional, ci devine concurenta la nivel global Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele: - Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in functie de cele mai avantajoase conditii; - Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii (SMEs), care contribuie la mentinerea unui mediu competitive; - Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori; - Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale; - Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan global. Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, in care se au in vedere ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltarii firmelor in context global.Comisia Comunitatii Europene, prin Directia Generala pentru Concurenta (DG IV), are atributii in privinta aplicarii legislatiei in urmatoarele domenii: I)Comportamentul intreprinderilor; II).Interventiile statului. I. Comportamentul firmelor se refera la: A) incheierea unor intelegeri secrete anticoncurentiale (anti-collusion) (Art. 81 si 82 ale Tratatului asupra Comunitatii Europene; Art. 65 al Tratatului asupra CECO). Sunt interzise, conform art. 81 (ex. Art. 85), toate intelegerile - pe orizontala sau/si verticala intre intreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei in cadrul Pietei Comune, respectiv, in prezent, al Pietei Interne, si care pot afecta comertul intre statele membre. Asemenea intelegeri sau practici pot imbraca urmatoarele forme: - fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare sau a oricaror altor conditii de comercializare (discount si conditii de creditare); - intelegeri de impartire a pietelor; - atitudine discriminatorie fata de anumiti clienti aflati in concurenta cu altii, ceea ce provoaca celor discriminati un dezavantaj competitiv; - boicotul colectiv, adica intelegere intre firme pentru a restrictiona intrarea unor potentiali concurenti sau a forta iesirea de pe piata a unor competitori; - impunerea in contracte a unor obligatii suplimentare, si anume, de a cumpara si alte produse, o data cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele "contracte legate"). Aceasta se intampla mai ales atunci cand cererea de un anumit produs este acoperita de un singur ofertant (cazul unor produse de marca). Exceptii pot fi admise doar atunci cand se dovedeste, dupa o examinare caz cu caz, ca respectiva cooperare are efecte pozitive pentru productie sau comercializare si pentru consumatori B) Abuzul de pozitie dominanta pe piata (care permite un comportament abuziv: practici comerciale anticoncurentiale). Abuzul de pozitie dominanta poate lua forme precum: - promovarea de catre firma a unor politici care ameninta intrarea in domeniu a unor noi competitori sau dezvoltarea producatorilor existenti;

14

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci - conditii diferite, discriminatorii, aplicate diferitilor parteneri comerciali la tranzactii similare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumparare sau a altor practici comerciale incorecte; - in absenta concurentei, firma poate restrictiona productia sau ajusta preturile produselor sale, in detrimentul consumatorilor; - limitarea productiei, a pietelor, a dezvoltarii tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii; - refuzul de a vinde marfuri unui anumit client; - modificarea structurii competitive a unei piete prin achizitionarea de firme. C) Fuziunile si achizitiile care duc la monopoluri: Art.82 (ex.86) a Tratatului de la Roma se refera la fuziuni ca metoda care permite intarirea pozitiei dominante a unei firme. Piata Interna a produs o reorganizare industriala, in conditiile unei noi dimensiuni a pietei, in special in domeniile de varf. Doua laturi ale fenomenului concentrarii s-au avut in vedere: 1. Concentrarea devine o conditie a sporirii competitivitatii industriei, facand posibila finantarea cercetarii si inovarii. 2. In conditiile EC, concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivitatii externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, in special americane si japoneze. Important: se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea fenomen prin definirea noilor dimensiuni ale firmelor; controlul asupra dimensiunii firmelor rezultate din fuziuni sau achizitii. In iunie 1997, reglementarea 4064/1990 privind fuziunile si achizitiile a fost revizuita (pusa in aplicare in martie 1998). Pe baza acestei celei mai recente revizuiri, se considera ca o fuziune intra sub controlul Comisiei daca cifra sa de afaceri are anumite dimensiuni. In general, legislatia privind concurenta care trateaza intelegerile, abuzul de pozitie dominanta si concentrarile economice, urmeaza, asa cum s-a apreciat si in ultimul Raport de evaluare asupra progreselor inregistrate de Romania, linia legislatiei Comunitatii: art.81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam (inclusiv Regulamentul 17/1962 privind aplicarea acestor articole) se reflecta in Legea concurentei;Regulamentele CEE 4064/1989 si 3384/1994 privind controlul concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei. Au fost de asemenea adoptate in acelasi spirit, Regulamentul privind exceptarea pe categorii de intelegeri, decizii ori practici concertate; Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei; Instructiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri si Instructiuni pentru definirea pietei. Contextul dinamic al evolutiei economiei romanesti obliga la o permanenta evaluare a necesitatii de adaptare a prevederilor acestor acte normative de ex. Inflatia sau deprecierea monedei nationale necesita reevaluarea pragurilor de minimis in cazul notificarii concentrarilor economice si in cazul exceptarilor de la prevederile legii. Pe de alta parte este necesara transpunerea in legislatia romaneasca a noilor reglementari comunitare in domeniu. D) Cazul intreprinderilor publice1 Domeniul utilitatilor - apa, energie (gaz, electricitate), transport feroviar, comunicatiile traditional au apartinut statului sau, altfel spus, intreprinderilor publice, avand practic monopolul
1

Gavril, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura Economic, Bucuresti, 2008

15

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci respectivelor domenii. Asemenea intreprinderi publice au necesitat masive subventionari din partea statului, modul lor de administrare si functionare ducand la ineficienta. - Nevoia deschiderii lor catre concurenta. In acest sens, au fost aplicate masuri de spargere a monopolurilor de stat, in primul prin dezintegrare verticala, prin separarea gestionarii infrastructurii de serviciile posibil de prestat apeland la respectiva infrastructura (similar separarii care s-a facut intre gestionarea aeroporturilor si serviciile prestate de diverse agentii, nationale sau straine), privatizarea, armonizarea standardelor in domeniu. - Primul domeniu al utilitatilor publice care s-a deschis concurentei si care a avansat cel mai mult pe acest drum este cel al telecomunicatiilor. Progresul tehnologic a dus la aparitia unor modalitati alternative de telecomunicatii (telex, telefonie mobila, posta electronica etc.) si la dezvoltarea intr-un ritm incredibil a productiei si pietei echipamentelor aferente. - Piata energiei era mai putin accesibila concurentei nu numai datorita monopolului caracteristic acesteia, ci si aspectelor tehnice, infrastructura nefacand posibila furnizarea decat a unui anumit tip de servicii. - Treptat, politica comunitara s-a apropiat de liberalizarea piesei energiei prin masuri precum transparenta pretului pentru gaz si electricitate catre utilizatorii industriali si cei casnici; stabilirea de reguli comune pentru piata interna in domeniul electricitatii, si reguli comune pentru piata interna in domeniului gazelor naturale. Prin aceasta, piata respectivelor utilitati se liberalizeaza gradual. E) Concurenta in domeniul achizitiilor publice Achizitiile publice se refera la o piata de bunuri, servicii, lucrari pentru care utilizatoriiinstitutii ale statului (sanatate, invatamant, institutii administrative centrale si locale, politie, armata) sau intreprinderi publice, inclusiv cele din domeniul utilitatilor (transport, telecomunicatii, apa, energie), incheie contracte publice cu furnizori - firme private sau publice, nationale sau straine, plata facandu-se din fonduri nationale (bani publici, de la buget central sau local) si/sau din fonduri straine, respectiv comunitare. - Dimensiunea mare a pietei achizitiilor publice. - Dominanta era filozofia protectiei furnizorilor nationali si excluderea concurentei. - Deschiderea pietei cerea crearea conditiilor de concurenta pentru acordarea nediscriminatorie a contractelor publice si pentru o cheltuire rationala a banilor publici. - Initial- preferinta acordata producatorilor europeni (continutul in produse de origine europeana sa fie de cel putin 50% sau, daca nu, pentru a castiga contractul, pretul ofertei sa fie cu cel putin 3% mai mic fata de cel mai scazut pret de oferta din EC). - Directivele comunitare au stabilit atribuirea contractelor in domeniul achizitiilor publice exclusiv prin licitatii si pe baza unei anumite proceduri cu urmatoarele etape: 1. Anuntarea licitatiei in Supplement of the Official Journal si in versiunea electronica a acesteia - Tenders Electronic Daily.Se arata: obiectul licitatiei; caietul de sarcini; conditii de indeplinit de catre ofertanti; termenul de depunere a ofertelor. Se extind licitatile in forma electronica 2. Desfasurarea licitatiei, in functie de forma acesteia: deschisa sau inchisa.

16

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul concurentei

4.1. Procesul de armonizare a legislatiei si practicii in domeniul concurentei In acest sens, prioritatile pe termen scurt sunt: - intarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor pietei interne unice; - pregatirea intensiva a personalului de specialitate; - completarea cadrului legislativ si asigurarea unei aplicari efective legislatiei si a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; - completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici oncertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor; - continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prin adoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii. - cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de activitate ale institutiilor de concurenta.

17

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci Prioritatile pe termen mediu sunt:2 - evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei; - asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua institutii; - continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; - evaluarea oportunitatii modificarii si completarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999; - elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania, precum si analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor incompatibile cu acquis-ul comunitar.

Iordache, I., Noile orientri ale politicii n domeniul ajutorului de stat n trile Uniunii Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002

18

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

4.2. Concordanta politicii de concurenta a Romaniei cu cea Uniunii Europene


In timpul negocierilor de aderare, capitolul de concurenta a fost unul dintre cele mai dificile, in mare parte datorita impactului major al adoptarii imediate a regulilor comunitare din domeniul ajutorului de stat asupra economiei romanesti. 3

Progrese legislative
n scopul armonizrii depline cu prevederile comunitare relevante, precum si pentru a se ntri capacitatea administrativ de implementare a legislatiei n domeniul concurentei, au fost amendate, prin modificri de substant att Legea concurentei nr. 21/1996 prin Ordonanta de Urgent a Guvernului nr. 121/2003 aprobat prin Legea 184/2004, ct si Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999 prin Legea nr. 603/2003.

Legea concurentei
Modificrile aduse Legii concurentei au urmrit: - Eliminarea obligativittii notificrii pentru ncadrarea ntr-o categorie exceptat a ntelegerilor, deciziilor luate de asociatiile de agenti economici sau practicilor concertate, ceea ce va conduce la cresterea eficientei activittii, Consiliul Concurentei concentrndu-si resursele, n mod efectiv, pe cazurile de distorsionare grav a concurentei; - Eliminarea suprapunerii de atributii derivat din existenta a dou institutii (Consiliul Concurentei, ca autoritate autonom si, respectiv, Oficiul Concurentei ca organ de specialitate n subordinea Guvernului), prin comasarea acestora. Au fost impuse criterii profesionale exigente, necesar a fi ndeplinite de ctre cei ce urmeaz a fi numiti membri ai autorittii de concurent; - Instituirea avizului conform (obligatoriu) din partea Consiliului Concurentei, pentru proiectele de acte normative incidente n domeniul concurentei, asigurndu-se astfel prevalenta legislatiei concurentei fat de orice act normativ care contine prevederi anticoncurentiale; - Reevaluarea pragului de minimis n cazul concentrrilor economice, astfel nct Consiliul Concurentei s-si orienteze eforturile spre acele operatiuni de concentrare economic care, prin dimensiune si efecte, pot afecta n mod serios concurenta; - Abilitarea Consiliului Concurentei de a stabili, prin instructiuni, conditiile si criteriile de aplicare a unei politici de clement, n vederea ncurajrii agentilor economici care au recurs la practici interzise de lege de a coopera cu Consiliul Concurentei n scopul descoperirii si sanctionrii nclcrilor grave ale legislatiei n domeniu; - Majorarea semnificativ a amenzilor prevzute pentru nclcarea prevederilor legislatiei referitoare la concurent, acestea urmnd a fi calculate ca procent din cifra de afaceri a
3

Mosneanu, T., Concurenta: abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti, 2000

19

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci contravenientilor; - Stabilirea unor termene clare de prescriere a dreptului la actiune (prescriptia extinctiv), similare celor prevzute n legislatia comunitar.

Legea privind ajutorul de stat


Principalele modificri aduse Legii ajutorului de stat vizeaz urmtoarele aspecte: - n ceea ce priveste obligatia notificrii ajutoarelor de stat, legea stipuleaz faptul c aceast atributie revine att furnizorului, ct si initiatorului actului prin care se acord ajutorul de stat, realizndu-se astfel o mai bun corelare ntre acestia, menit s asigure respectarea obligatiei notificrii ex-ante; - Ajutoarele de stat prevzute n proiecte de acte administrative sau normative legi, ordonante, ordonante de urgent, hotrri ale Guvernului etc. - trebuie notificate Consiliului Concurentei si acordate numai dup autorizarea lor de ctre acesta. Legea introduce astfel, n sarcina furnizorului si initiatorului unui ajutor de stat, obligatia de a supune controlului Consiliului Concurentei orice intentie de acordare a unui ajutor de stat, conferindu-i acestuia o real putere de a opune legislatia n vigoare n cazurile de acordare a ajutoarelor de stat; - Eliminarea prevederilor care generau posibilitatea autorizrii ajutoarelor de stat pe baza unor analize mai degrab subiective, ce se refereau la balansarea efectelor pozitive cu cele negative si nu luau n considerare criteriile si conditiile din acquis-ul comunitar; - Consiliului Concurentei i-au revenit si atributiile privind monitorizarea, inventarierea si raportarea ajutoarelor de stat, ca urmare a ncetrii activittii Oficiului Concurentei; - n cazul ajutoarelor de stat ilegale, instituite printr-un act normativ cu putere de lege, Consiliul Concurentei sesizeaz autoritatea emitent si informeaz concomitent furnizorul si beneficiarul ajutorului de stat cu privire la aceast sesizare. n termen de 10 zile de la sesizare, autoritatea emitent este obligat s ia o decizie cu privire la suspendarea actului prin care s-a acordat ajutorul de stat. n termen de 30 de zile de la data sesizrii mentionate, furnizorul si initiatorul sunt obligati s notifice Consiliului Concurentei msura de ajutor de stat n conformitate cu prevederile legale. - Tinnd cont de decizia Consiliului Concurentei, autoritatea emitent va lua o hotrre cu privire la modificarea actului normativ n cauz, respectiv cu privire la recuperarea sau rambursarea ajutoarelor de stat deja acordate; - Pentru ajutoarele de stat avnd caracter social, acordate consumatorilor individuali, precum si pentru cele acordate pentru nlturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau evenimente exceptionale, a fost introdus obligatia supunerii acestora, spre avizare, Consiliului Concurentei; - Legea precizeaz expres o nou categorie de ajutoare de stat ce pot fi considerate existente, si anume acelea pentru care a expirat termenul de prescriptie, evitndu-se astfel orice interpretri n contradictoriu pe aceast tem; - Se introduce notiunea de persoane interesate, crora le este recunoscut, potrivit legii,

20

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci dreptul la actiune n cazul n care sunt afectate prin acordarea unui ajutor de stat. Se lrgeste astfel sfera celor care se pot adresa instantei n cazul n care sunt lezati n activitatea desfsurat. n reglementarea anterioar acest drept era prevzut doar pentru prtile interesate; - Cuantumul ajutorului de stat considerat a fi autorizat, ce nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, este de 3 miliarde lei ntr-o perioad de pn la 3 ani, lundu-se n considerare plafonul existent la nivel comunitar de 100.000 Euro. Ca si n vechea reglementare, acest plafon poate fi actualizat prin Ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.

Capacitatea administrativ
Ca urmare a modificrilor de natur institutional reglementate prin O.U.G nr. 121/2003 aprobat prin Legea nr.184/2004 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, atributiile Consiliului Concurentei au fost extinse incluznd si inventarierea, monitorizarea si raportarea ajutoarelor de stat, inclusiv realizarea raportului anual privind ajutoarele de stat acordate n Romnia. Se pot astfel asigura conditiile pentru sporirea celerittii procesului decizional si pentru o mai bun coordonare a activittii la nivelul autorittii nationale de concurent. Aceasta va avea posibilitatea de a orienta politica ajutorului de stat spre acele instrumente financiare care permit controlul strict al alocrii si, implicit, al efectelor economice generate. Prin comasarea cu Oficiul Concurentei, Consiliul Concurentei dispune de un aparat teritorial prezent n fiecare din cele 41 de judete si n Municipiul Bucuresti. Reprezentantii teritoriali ai Consiliului Concurentei sunt implicati si n activitatea de monitorizare a ajutoarelor de stat care se acord la nivel local, deoarece autorittile respective dispun de autonomie n privinta administrrii fondurilor din bugetele publice locale. De asemenea, acestia acord si asistent de specialitate la elaborarea schemelor de ajutor de stat care implic fonduri alocate de la nivel local, precum si la ntocmirea notificrilor privind ajutoarele de stat. Reorganizarea a contribuit la ntrirea pozitiei Consiliului Concurentei n relatia cu furnizorii de ajutor de stat si la dezvoltarea mecanismelor de control, crendu-se posibilitatea real ca, prin dotarea cu resurse corespunztoare, s se continue analiza si compatibilizarea tuturor ajutoarelor existente si s se asigure un control riguros al ajutoarelor de stat din sectoarele sensibile. Conform Legii nr. 603/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, n vederea functionrii corespunztoare a mecanismelor de notificare, analiz, inventariere, monitorizare si control al ajutoarelor de stat, autorittile furnizoare si vor constitui compartimente specializate n domeniu, cu atributii n aplicarea legislatiei n vigoare. Aceste compartimente vor avea atributii privind elaborarea noilor scheme de ajutor de stat, modificarea celor existente n sensul compatibilizarii cu acquis-ul comunitar, ntocmirea

21

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci sintezelor privind ajutoarele ce se intentioneaz a fi acordate, precum si ntocmirea rapoartelor privind ajutoarele de stat acordate n cadrul activittii de raportare ctre Consiliul Concurentei. Prin aceast msur se mbuntteste substantial schimbul de informatii ntre Consiliul Concurentei si autorittile ce acord ajutoare de stat. n cadrul Ministerului Finantelor Publice s-a organizat o directie general de specialitate, avnd ca principal obiect de activitate aplicarea de ctre Ministerul Finantelor Publice, n calitate de principal furnizor de ajutor de stat, a legislatiei n domeniul ajutorului de stat. ncepnd cu 2 ianuarie 2003 au intrat n vigoare regulamentele si instructiunile ce transpun prevederile comunitare relevante n domeniul ajutorului de stat. Prin urmare, de la nceputul anului 2003, activitatea de aplicare a regulilor de ajutor de stat s-a mbunttit substantial, toate msurile de ajutor de stat autorizate n acest an ndeplinind conditiile de acordare si criteriile de eligibilitate prevzute n reglementrile emise de Consiliul Concurentei n domeniul ajutorului de stat, reglementri care sunt armonizate cu acquis-ul comunitar relevant.

Promovarea culturii concurentei


Consiliul Concurentei are dou mari categorii de atributii: (i) aplicarea legislatiei (enforcement) n domeniul protectiei concurentei (descoperirea si sanctionarea ntelegerilor anticompetitive dintre firme, a abuzului de pozitie dominant, precum si controlul concentrrilor economice efectuate prin fuziuni si achizitii) si n domeniul ajutorului de stat si (ii) (ii) promovarea principiilor si culturii liberei concurente (competition advocacy). Promovarea culturii concurentei este mprtit n dou componente: prima se refer la activitti directionate ctre autorittile ce au atributii de reglementare sau legiferare, iar cea de a doua are n vedere toate componentele societtii (sistemul judectoresc, agenti economici, opinia public etc.) si are drept scop constientizarea de ctre acestea a beneficiilor pe care le poate aduce concurenta si a rolului pe care politica de protectie a concurentei l poate juca n promovarea si protejarea unui mediu concurential normal. Metodele folosite de ctre Consiliul Concurentei pentru a promova cultura concurentei au fost variate: - seminarii, conferinte, workshopuri pentru reprezentantii mediului de afaceri, organizate de cele mai multe ori mpreun cu parteneri din tar sau strintate; - prezentarea pe toate canalele media a principiilor concurentei si a elementelor care stau la baza culturii concurentiale; - comunicate de pres referitoare la probleme de important major aflate pe agenda Consiliului: decizii, cazuistic; - publicarea unor instructiuni sau puncte de vedere care s clarifice modul de abordare a unor cazuri concrete de ctre Consiliul Concurentei (de exemplu, Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurent acordurilor de acces din sectorul de comunicatii electronice sau Instructiunile privind definirea pietei relevante);

22

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci - lansarea paginii web a Consiliului Concurentei www.consiliulconcurentei.ro ; - publicarea unor noi numere din revista Profil: Concurenta. Pentru o deplin transparent, Consiliul Concurentei asigur publicarea deciziilor luate att n domeniul concurentei, ct si al ajutorului de stat n Monitorul Oficial sau pe site-ul propriu. Consiliul Concurentei public, prin orice mijloace, informatii cu privire la notificrile primite, precum si ordinele privind deschiderea investigatiilor, astfel nct orice persoan interesat s poat transmite n timp util punctul su de vedere cu privire la cazul pentru care s-a dispus deschiderea investigatiei.

Studiu de caz Reglementarea concurentei in unele sectoare


Consideratii generale privind evolutia cadrului legislativ
Ultimele modificri ale cadrului legislativ n sectoarele reglementate (comunicatii, gaze naturale, energieelectric, petrol s.a.) au vizat, n principal, armonizarea cu acquis-ul comunitar, asigurndu-se astfel si conditiile necesare pentru deschiderea spre concurent a segmentelor de piat concurentiale.n scopul dezvoltrii concurentei pe aceste piete, operatorii facilittilor esentiale (retele, conducte s.a.) au fost supusi unor reglementri de asigurare a accesului liber si nediscriminatoriu. Activittile neconcurentiale au fost separate de cele concurentiale fie prin separare legal (structural), fie prin impunerea obligatiei asigurrii evidentei contabile distincte. scopul aplicrii eficiente a reglementrilor n domeniul concurentei, Consiliul a continuat cooperarea cu autorittile de reglementare sectorial. Pentru a dezvolta si consolida aceast cooperare, ncepnd cu anul 2004, Consiliul Concurentei a ncheiat, pentru prima oar, protocoale de colaborare cu majoritatea autorittilor de reglementare sectorial, respectiv cu: Autoritatea National de Reglementare n Comunicatii, Autoritatea National de Reglementare

23

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci n Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea National de Reglementare n Domeniul Energiei Electrice, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, Comisia National a Valorilor Mobiliare.

Comunicatii electronice
Transpunerea n legislatia national a acquis-ului comunitar din domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale a constituit una dintre priorittile Romniei si, nc din anul 2002, au fost preluate n legislatia national si au fost puse n aplicare majoritatea noilor reglementri comunitare. Romnia a fost prima tar din Europa care a ncorporat n legislatia national prevederile noului cadru de reglementare n domeniul retelelor si serviciilor de comunicatii electronice adoptat la nivelul Uniunii Europene n anul 2002. Conform cadrului institutional comunitar, n Romnia a fost nfiintat Autoritatea National de Reglementare n Comunicatii (ANRC), care are rolul de a implementa legislatia primar prin decizii ale presedintelui institutiei.

Evolutia cadrului legal


Cadrul general de reglementare a sectorului de comunicatii electronice este asigurat de Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 79/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, iar accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociat, precum si interconectarea acestora sunt reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 34/2002, cu modificrile si completrile ulterioare. Conform reglementrilor n vigoare, furnizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice este liber si se face n conditiile regimului de autorizare general. n vederea asigurrii unui nivel adecvat de protectie a datelor cu caracter personal si a vietii private a utilizatorilor de servicii de comunicatii electronice, n cursul anului 2004 a fost adoptat Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private n sectorul comunicatiilor electronice, care transpune n dreptul national Directiva 2002/58/CE. Adoptarea acestei legi ncheie procesul de transpunere n dreptul national a noului cadru de reglementare din domeniul comunicatiilor electronice de la nivelul Uniunii Europene. n scopul alinierii la normele comunitare n ceea ce priveste structura, organizarea si atributiile autorittilor din domeniul comunicatiilor electronice, a fost adoptat Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Prin Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurent acordurilor de acces din sectorul de comunicatii electronice - cadrul general, piete relevante, principii, puse n aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 61/2004, a fost reglementat, conform regulilor comunitare, relatia dintre reglementrile specifice sectorului de comunicatii electronice si cele din domeniul concurentei.

24

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci n aplicarea legislatiei primare, n cursul anului 2004, ANRC a desfsurat o ampl activitate de adoptare a legislatiei secundare si de asigurare a implementrii cadrului legal existent. n scopul asigurrii interoperabilittii retelelor si serviciilor de comunicatii electronice pe baza principiilor eficientei economice, promovrii concurentei si maximizrii beneficiilor utilizatorilor finali, ANRC a impus S.C. Romtelecom S.A., operator cu putere semnificativ pe piata accesului la retelele publice de telefonie fix, n vederea originrii, terminrii si tranzitului apelurilor si pe piata serviciilor de linii nchiriate segmente terminale, obligatii de transparent, de nediscriminare, de tinere a evidentei contabile separate, de furnizare a unor servicii si de acordare a accesului la anumite facilitti, precum si de fundamentare a tarifelor n functie de costuri n legtur cu interconectarea retelei pe care o opereaz. n vederea respectrii obligatiilor de transparent si de nediscriminare, S.C. Romtelecom S.A. are obligatia de a publica pe pagina sa de Internet si de a pune la dispozitia oricrui solicitant o Ofert de Referint pentru Interconectare (ORI), care s cuprind cel putin setul minim de servicii de interconectare stabilit prin decizie a presedintelui ANRC. Pentru a se asigura dezvoltarea unui mediu concurential normal si conditii echitabile n ceea ce priveste furnizarea serviciilor de telefonie de ctre ceilalti furnizori de pe piat, ANRC a modificat palierele orare de tarifare de pe piata de gros, n conformitate cu cele aplicate pe piata cu amnuntul. Noile reglementri ORI, referitoare la interconectarea pentru linii nchiriatesegmente terminale, au vizat ntre altele, completarea setului de produse care trebuie oferit pe baza ORI si modificarea prevederilor referitoare la procesul de prognoz a comenzilor de linii nchiriate segmente terminale. De asemenea, ANRC a propus o structur de codificare flexibil a liniilor nchiriate-segmente terminale, care permite urmrirea cu usurint a sub-segmentelor care sunt utilizate pentru a construi o linie nchiriat-segment terminal, a caracteristicilor tehnice ale acestora, precum si a tarifului pentru respectivul produs. S.C. Romtelecom S.A. i-a fost impus obligatia de a tine evidenta contabil separat pentru activittile care au legtur cu interconectarea si accesul la reteaua sa ori la infrastructura asociat acesteia. n scopul implementrii acestei obligatii, presedintele ANRC a aprobat, prin decizie, un regulament care contine reguli detaliate privind ntocmirea, publicarea si auditul situatiilor financiare separate. n scopul implementrii efective si transparente de ctre S.C. Romtelecom S.A. a obligatiei de fundamentare a tarifelor n functie de costuri, prin decizie a presedintelui ANRC a fost aprobat Regulamentul privind realizarea modelului de tip top-down de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung de ctre Societatea Comercial Romtelecom S.A. Stabilirea tarifelor se va realiza, conform celor mai bune practici internationale, pe baza unui model hibrid,

25

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci rezultat din reconcilierea a doua modele de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung (top-down, dezvoltat si implementat de S.C. RomtelecomS.A, si bottom-up, dezvoltat de ANRC). Acest model va permite investigarea setului complex de relatii ntre costuri si nivelurile cererii si va reflecta cu acuratete sporit nivelul real al costurilor operatorului. ANRC a stabilit, de asemenea, c tarifele de terminare a apelurilor n retelele publice mobile ale furnizorilor crora le-a fost impus obligatia de orientare pe costuri a tarifelor vor fi determinate tot pe baza unui model hibrid, dezvoltat n urma reconcilierii modelelor de calculatie a costurilor incrementale pe termen lung dezvoltate de ctre operatori (modele de tip topdown) si, respectiv, de ctre ANRC (modele de tip bottom-up). ANRC a nceput dezvoltarea modelului de tip bottom-up, n scopul utilizrii acestuia n cadrul procesului de orientare pe costuri a tarifelor serviciilor de interconectare cu retelele publice mobile ale S.C. Mobifon S.A. si S.C. Orange Romnia S.A., n vederea terminrii apelurilor. n scopul asigurrii accesului neconditionat la bucla local, prin decizie a presedintelui ANRC, au fost impuse S.C. Romtelecom S.A. obligatii privind furnizarea accesului neconditionat, total sau partajat, la bucla local apartinnd retelei publice de telefonie fix pe care o opereaz. Aceste msuri vor permite noilor-intrati pe piat s ofere propriile servicii de comunicatii electronice si vor ncuraja inovatia tehnologic si investitiile eficiente n infrastructur. De asemenea, au fost impuse S.C. Romtelecom S.A obligatii de transparent, de nediscriminare, de furnizare a unor servicii si de acordare a accesului la anumite facilitti, precum si de fundamentare a tarifelor n functie de costuri, n legtur cu accesul neconditionat la bucla local. Tarifele maxime la care S.C. Romtelecom S.A. va furniza accesul neconditionat la bucla local au fost stabilite pe baza unor servicii echivalente furnizate pe piata de linii nchiriate-segmente terminale. n conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2003, care stabileste cadrul legal general privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, si cu Documentul de politic si strategie privind implementarea serviciului universal n sectorul comunicatiilor electronice (aprobat prin Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 184/2004), prin decizie a presedintelui ANRC au fost stabilite conditiile si procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal pentru asigurarea accesibilittii la reteaua public de telefonie pentru anumite categorii defavorizate de utilizatori, precum si pentru asigurarea accesului la telefoanele publice cu plat. De asemenea, a fost stabilit mecanismul de compensare a costului net al furnizrii serviciilor din sfera serviciului universal. Prin decizii individuale, ANRC a desemnat - ca furnizori de serviciu universal pentru subventionarea serviciilor de acces la reteaua public de telefonie, la un punct fix, si acordarea unor facilitti aplicabile n caz de neplat a facturii telefonice - 14 furnizori de servicii de acces la reteaua public de telefonie, la un punct fix, indiferent de tipul retelei si de tehnologia utilizat.

26

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci n urma unei licitatii publice deschise organizat de ANRC, S.C. Orange Romnia S.A a fost desemnat ca furnizor de serviciu universal n vederea oferirii accesului la reteaua public de telefonie, la un punct fix, prin intermediul telecentrelor, n 5 localitti din Romnia. Prin decizie a presedintelui, ANRC a identificat, n colaborare cu Consiliul Concurentei, urmtoarele piete cu amnuntul relevante: piata furnizrii accesului la un punct fix la o retea public de telefonie pentru persoane fizice; piata furnizrii accesului la un punct fix la o retea public de telefonie pentru persoane juridice; piata apelurilor locale la puncte fixe pentru persoane fizice; piata apelurilor locale la puncte fixe pentru persoane juridice; piata apelurilor nationale la puncte fixe pentru persoane fizice; piata apelurilor nationale la puncte fixe pentru persoane juridice; piata apelurilor internationale la puncte fixe pentru persoane fizice; piata apelurilor internationale la puncte fixe pentru persoane juridice; piata apelurilor la puncte fixe ctre retele publice de telefonie mobil pentru persoane fizice; piata apelurilor la puncte fixe ctre retele publice de telefonie mobil pentru persoane juridice. Pe baza concluziilor din analizele de piat efectuate, ANRC a desemnat S.C. Romtelecom S.A. ca furnizor cu putere semnificativ pe primele nou dintre pietele mentionate mai sus. Desemnarea furnizorului cu putere semnificativ pe cea de a zecea piat a fost amnat, fiind necesar obtinerea unor date de piat suplimentare. Majorarea tarifelor pentru furnizarea serviciilor cu amnuntul de ctre S.C. Romtelecom S.A. s-a realizat sub controlul ANRC. La data de 29 aprilie 2004, ANRC a aprobat propunerea de rebalansare naintat de S.C. Romtelecom S.A, care a cuprins: - trecerea de la tarifarea la impuls la tarifarea pe minut; - extinderea palierelor orare de tarifare redus; - diminuarea tarifelor pentru apeluri interurbane, internationale si ctre retelele mobile si majorarea tarifelor pentru abonamente, apeluri locale, conectri, acces special Internet si apeluri de la telefoane publice. Cea de a treia etap de rebalansare a tarifelor cu amnuntul a S.C. Romtelecom-S.A. a fost aprobat de ANRC la data de 24 decembrie 2004, dup analiza documentelor justificative elaborate conform Regulamentului privind realizarea evidentei contabile separate, n cadrul contabilittii interne de gestiune, de ctre Societatea Comercial Romtelecom S.A., nsotite de raportul unui auditor realizat n conformitate cu Standardele Internationale de Audit.

27

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

Evolutia mediului concurential


Cadrul legal existent a facilitat realizarea unor importante progrese n dezvoltarea pietelor specific sectorului de comunicatii electronice.

Telefonia fixa:
La data de 20 decembrie 2004 existau 2500 de companii autorizate s furnizeze retele publice fixe de comunicatii electronice si 222 de companii autorizate s furnizeze servicii de telefonie prin intermediul retelelor publice fixe, dintre care 61 de companii furnizau efectiv servicii de telefonie. Dintre cele 61 de companii, 48 ofereau efectiv servicii de apeluri internationale, 20 companii ofereau efectiv servicii de apeluri locale si nationale, iar 18 furnizau efectiv apeluri la un punct fix ctre o retea public de telefonie mobil. Fat de sfrsitul anului 2002 (momentul liberalizrii complete a pietei de telecomunicatii din Romnia), numrul de abonati la serviciile de telefonie fix a nregistrat o evolutie usor ascendent, rata de crestere fiind, n perioada decembrie 2002 - decembrie 2004, de 4,1%. Tendinta de crestere a ratei de penetrare a telefoniei fixe, nregistrat n ultimii ani, s-a mentinut. Rata de penetrare a telefoniei fixe, raportat la populatia Romniei si, respectiv, la numrul de gospodrii, a atins, la 31 decembrie 2004, valoarea de 20,24% si, respectiv, 53,76%, fat de 19,43% si, respectiv, 51,44%, n 2002. Traficul total cu originea n retelele publice de telefonie fix din Romnia, inclusiv Acces Special Internet, a nregistrat n anul 2004 o valoare de 11.083 milioane minute. n cadrul traficului de voce, traficul international de originare a nregistrat o crestere semnificativ, valoarea acestuia fiind, n anul 2004, cu 37% mai mare dect cea nregistrat n anul 2003. Aceeasi tendint se observ si n cazul traficului, cu originea n retele publice de telefonie fix, ctre alte retele publice de telefonie fix, care a fost de 10 ori mai mare n anul 2004 dect cel nregistrat n anul 2003. Aceast evolutie reprezint o consecint a aparitiei unui numr mare de furnizori alternativi, a cror ofert variat, incluznd servicii integrate, stimuleaz utilizarea de servicii de comunicatii electronice. La 2 ani de la liberalizarea complet a pietei, se poate vorbi de alternative concrete la serviciile de telefonie fix furnizate de operatorul fost monopolist. La sfrsitul anului 2004 se nregistrau 60 de furnizori alternative activi pe piat, cu 24 mai multi dect la sfrsitul anului 2003. n functie de categoria de apeluri oferite, 19 furnizori ofereau efectiv servicii de apeluri

28

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci nationale, 17 ofereau servicii de apeluri fix-mobil, iar 47 ofereau servicii de apeluri internationale. Cu toate c la nivel mondial se nregistreaz o tendint de stagnare, n Romnia se anticipeaz o crestere constant a sectorului telefoniei fixe. Aceast apreciere se bazeaz pe evolutia numrului de abonati ai fostului operator monopolist si ai furnizorilor alternativi. Operatorii alternativi au detinut o cot de 38,70% din traficul total realizat n anul 2004 pe segmentul convorbirilor internationale (fat de 21,43% n anul 2003), ofertele alternative avnd un impact semnificativ asupra pietei apelurilor internationale la puncte fixe. Valoarea traficului total cu origine n retelele publice de telefonie fix, raportat de operatorii alternativi n anul 2004, a fost de 4 ori mai mare dect cea nregistrat n anul 2003. n ceea ce priveste piata de gros, la sfrsitul lunii decembrie 2004, 35 furnizori au ncheiat acorduri de interconectare direct cu S.C. Romtelecom S.A., iar alti 5 furnizori erau interconectati indirect cu acest operator. La nivelul comutatoarelor digitale locale erau interconectati 3 operatori alternativi de telefonie fix, iar alti 3 si exprimaser intentia de a se interconecta la nivel local.

Telefonia mobila:
La data de 20 decembrie 2004 existau 73 de companii autorizate s furnizeze servicii de telefonie prin intermediul retelelor publice mobile, dintre care 4 furnizau efectiv astfel de servicii, prin utilizarea tuturor tipurilor importante de tehnologie. Mai mult, ncepnd din noiembrie 2004, S.C. Mobifon S.A. si S.C. Orange Romnia S.A. detin licentele necesare pentru a oferi servicii de telefonie mobil din generatia a treia (3G). Numrul utilizatorilor de servicii furnizate prin intermediul retelelor publice mobile si aria de acoperire a retelelor au nregistrat cresteri nsemnate. La 31 decembrie 2004, numrul total de utilizatori era cu peste 45% mai mare dect cel existent la sfrsitul anului 2003. Rata de penetrare a telefoniei mobile, la nivel de populatie, nregistrat la finele anului 2004, a avut o valoare de 47% (fat de 32% la sfrsitul anului 2003). Ofertele furnizorilor de servicii de telefonie prin intermediul retelelor publice mobile au fost variate, iar cererea a crescut pentru toate tipurile de servicii oferite: servicii de voce, SMS, MMS, servicii de date. Att traficul de voce, ct si numrul de SMS-uri si MMS-uri trimise n cursul anului 2004 nregistreaz valori semnificativ mai mari dect cele realizate n anul 2003. Fat de anul 2003, n anul 2004, traficul de voce, inclusiv roaming, cu originea n retelele publice de telefonie mobil a fost mai mare cu 49%, numrul de mesaje scrise trimise s-a dublat, iar cel al mesajelor multimedia a fost de 17 ori mai mare. De asemenea, numrul utilizatorilor de servicii de date furnizate prin intermediul retelelor publice mobile n anul 2004 a crescut de 2,5 ori fat de numrul utilizatorilor de astfel de servicii din anul 2003.

29

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci n ceea ce priveste acordurile de interconectare ncheiate cu furnizorii de retele publice de telefonie mobil, 12 operatori au ncheiat acorduri de interconectare cu S.C. Mobifon S.A., 14 operatori cu S.C. Orange Romnia S.A., 5 operatori cu S.C. Telemobil S.A. si 4 operatori cu S.C. Cosmorom S.A.

Acces la internet:
La data de 20 decembrie 2004, existau 679 de companii autorizate pentru furnizarea serviciilor de acces la Internet. La sfrsitul primei jumtti a anului 2004, furnizorii activi pe piata de comunicatii electronice ofereau servicii de acces la Internet astfel: acces dial-up, 166 furnizori; acces prin cablu coaxial, 68 furnizori; acces prin fibra optic, 72 furnizori; acces radio, 170 furnizori; acces xDSL, 78 furnizori; acces prin alte mijloace, 226 furnizori. Comparativ cu anul 2003, n primele sase luni ale anului 2004 s-a nregistrat o crestere a gradului de utilizare a serviciilor de Internet. Numrul conexiunilor la Internet a nregistrat o sporire important (de 51,48%), comparativ cu cel nregistrat la sfrsitul anului 2003. Dintre acestea, peste 45% erau conexiuni furnizate prin dial-up, la puncte fixe si la puncte mobile. De asemenea, la sfrsitul primului semestru al anului 2004, numrul conexiunilor dedicate la Internet a crescut semnificativ, cu 78,97%, fat de 31 decembrie 2003, indiferent de suportul utilizat pentru asigurarea conexiunii. n ceea ce priveste serviciile de linii nchiriate, la data de 30 iunie 2004, existau 214 companii autorizate s furnizeze servicii de linii nchiriate, iar 15 furnizau efectiv astfel de servicii. Numrul utilizatorilor care foloseau servicii de linii nchiriate la sfrsitul primei jumtti a anului 2004 era comparabil cu cel nregistrat la sfrsitul anului 2003.

30

Universitatea Valahia Targoviste Facultatea Stiinte Economice Specializarea Finante si Banci

BIBLIOGRAFIE

1. Eduard Ionescu (coordonator), Alina Rotaru, Cristian Oprea, Alina Picu, Preturi si Concurenta Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2010; 2. Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plata, Editura Publica, Bucuretti, 2009; 3. Gavrila, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura Economica, Bucuresti, 2008; 4. Ionescu, E. Haiduc, L., Preda, B., Preturi si concurenta, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2002. 5. Iordache, I., Noile orientari ale politicii in domeniul ajutorului de stat in tarile Uniunii Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002; 6. Legea concurentei nr. 21/1996; 7. Mosneanu, T., Concurenta: abordari teoretice si practice, Editura Economica, Bucuresti, 2000; 8. Prisecaru, P., Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2004; 9. www.euractiv.ro 10. http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html 11. www.europa.eu 12. Raportul anual al Consiliului Concurentei 2003 13. Raport anual al Consiliului Concurentei 2004

31