Sunteți pe pagina 1din 29

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVAIEI

Liceul Teologic Ortodox Romn ,,Nicolae Steinhardt Satu Mare

Lucrare de Atestat

Importanta Sfintelor Taine in viata duhovniceasca

Coordonator:

Absolvent:

Satu Mare 2013


1

Introducere
Sfintele Taine sunt acele lucrri deosebite ale harului divin prin care omul intr n Biseric i se sfinete. Biserica Ortodox consider c Sfintele Taine sunt lsate de nsui Domnul nostru Iisus Hristos, ca o lucrare a Duhului Sfnt, Mngietorul promis de El ucenicilor si. Sfintele Taine sunt o lucrare a harului lui Dumnezeu n Biseric, i prin Biseric, Trupul viu al lui Hristos n istorie. Aceast lucrare a harului nu este una mecanic, ci este lucrarea dinamic a harului n Biserica cea vie. Concret lucrarea aceasta tainic a harului este nsoit de slujbe i semne vizibile, stabilite n timp de Biseric. Sfntul Ioan Gur de Aur spune c ele se numesc taine pentru c ceea ce credem este diferit de ceea ce vedem, adic a harul lucreaz n mod nevzut pentru credina Bisericii, prin nite semne vzute. Etimologie Termenul sacrament vine din latinescul sacramentum, care nseamn "un lucru sau act sfinit", i.e. "ceva sfnt" (sacru), "a sfini"; la rndu-i, termenul este traducerea n latina bisericeasc a grecescului mysterion, care nseamn "tain" (provenind din slavon n limba romn). n secolele XIX-XX teologii romni au folosit n paralel cuvintele "tain", "misteriu" i "sacrament", pentru ca n a doua jumtate a secolului XX teologia ortodox romneasc s opteze definitiv pentru "tain" i "sfinte taine". "Sacrament" a rmas astfel un termen utilizat de teologia catolic, iar neologismul "misteriu" a fost eliminat definitiv din teologia ortodox romneasc. Tainele Sub influena teologiei de coal (scolastice), se vorbete n general de apte Sfinte Taine:
3

Botezul Mirungerea Sfnta mprtanie Mrturisirea Sf. Maslu

Cstoria Preoia

Acest numr de apte taine "oficiale" s-a ncetenit n teologia occidental n secolul al XVII-lea. Sfinii Prini ns nu au dat un numr fix: dei unii au vorbit de apte (numr simbolic al perfeciunii), sfntul Ioan Damaschin a vorbit de dou, Dionisie Areopagitul a vorbit de ase, Ioasaf, mitropolit de Efes (sec. XV) a vorbit de zece. Printre lucrrile Bisericii considerate la diferite momente ca "sfinte taine" s -ar mai numra: slujba nmormntrii clugria (tunderea n monahism) binecuvntarea mare a apelor la Epifanie ungerea unui monarh.

Redescoperirea istoric i teologic a unui sens mai puin scolastic al Sfintelor Taine, a fcut pe unii teologi ortodoci s fac o distincie ntre taine i sacramente, considernd c sacramentele ar fi cele apte cunoscute, iar tainele ar fi mai multe, i anume oriunde este o lucrare liturgic a harului prin Biseric dat omului spre naintare n viaa cretin. mpriri ntr-un sens mai larg, ntreaga via a cretinului poate fi neleas ca o unic tain, ca in sacrament n ntregul ei. Diferitele aspecte ale acestuia sunt exprimate prin diferite acte, unele nfptuite o singur dat n via (Botezul, Cstoria, altele poate chiar zilnic (Spovedania, mprtania).

Sfnta Taina a Botezului

Sfntul Botez este intaia dintre Tainele Sfintei Biserici; este ua prin care se intra in Sfnta Biserica. Si numai ajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne putem nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine. Taina Sfntului Botez a fost aezata de Mntuitorul Iisus Hristos prin cuvintele: Mergnd, invatati toate neamurile, botezndu-le in numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grit dup nvierea Sa din mori.

Dar Taina Sfntului Botez nu este numai ua prin care se intra in Sfnta Biserica a lui Hristos, ci si pentru ctigarea imparatiei lui Dumnezeu, aa cum ne incredinteaza nsui Mntuitorul, zicnd : De nu se va nate cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5). Si naintemergtorul Mntuitorului Hristos, Sfntul Ioan, a botezat la Iordan. Dar botezul lui nu era Taina, ci nchipuia doar curirea de pcate prin credina si pocina; el era mai mult un indemn la pocina, un semn vzut si pregtitor spre cele ce aveau sa vina, cum mrturisete chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul va botez cu apa spre pocina, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine; Lui nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea. Acesta va boteza cu Duh Sfnt si

cu foc1 . Mai trziu, si sfntul apostol Pavel, ntlnind in calea sa pe unii care primiser botezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primit-ai voi Duhul Sfnt cnd ai crezut? lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, daca este Duh Sfnt. Si el a zis : Deci in ce v-ai botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocinei, spunnd poporului sa cread in Cel ce avea sa vina dup el, adic in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat in numele Domnului Iisus 2, adic au primit Botezul cretin. Sfntul Botez instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor pentru cele ce ar fi sa vina, ci este o Sfnta Taina a Bisericii lui Hristos. Partea vzuta a Tainei Sfntului Botez consta din afundarea de trei ori in apa sfinita a celui ce se boteaz si in rostirea cuvintelor : Boteaz-se robul lui Dumnezeu (N) In numele Tatlui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfntului Duh, amin; acum si pururea si in vecii vecilor, amin.3 Sfnta noastr Biserica face Botezul prin afundare, nu prin turnare sau prin stropire, pentru ca chiar cuvntul botez are nsemnarea de a afunda, a cufunda. Sub forma de turnare sau prin stropire se savarseste doar in mprejurri cu totul deosebite, cnd, de pilda, cineva este greu bolnav sau cnd nu se afla la indemna apa din destul. Apa care se folosete la Taina Sfntului Botez trebuie sa fie naturala, curata, cu nimic amestecata. Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt: iertarea pacatului stramosesc si a tuturor pcatelor savarsite nainte de Botez in situaia celor ce se boteaz mai trziu; renaterea, sau naterea la o viaa noua duhovniceasca, viata de curatie si sfintenie; de asemenea, primirea in snul Sfintei Biserici, adica numararea celui botezat intre fiii ei, putndu-se impartasi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufleteti pe care Sfnta Biserica le druiete membrilor ei (cum s-a mai artat). De aici si denumirile date Tainei Sfantului Botez: baie, izvor sfnt, luminare, renatere, natere din nou, sfintire, pecetea lui Hristos, baia vieii-, baia renateriii baia pocinei.
1 2

(Matei III, 11) (Fapte XIX, 15 3 Formula de botez

Botezul terge si vina si pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimicete si urmrile pcatului strmoesc, cum sunt: slbirea voinei si inclinarea spre ru, pofta inimii, suferinele, bolile si moartea. Savarsitorii Tainei Sfntului Botez sunt episcopii si preoii, caci lor le-a ncredinat Mntuitorul Iisus Hristos puterea de a savarsi Sfintele Taine. Numai in caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar in cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru si un simplu credincios, avnd nsa grija sa rosteasc cuvintele care arata ca lucrarea se face in numele Sfintei Treimi. In acest caz, daca cel botezat traieste, trebuie chemat preotul pentru citirea rugciunilor din rnduiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii si impartasaniei.

Daca sunt unii cretini din afara Bisericii Ortodoxe care spun ca nu trebuie sa botezam pe prunci, pentru ca ei nu au pcate si, mai ales, pentru ca nu pot sa mrturiseasc credina lor, noi ramasem la practica noastr, veche cat Biserica, de a boteza pe prunci, practica ntemeiata si pe Sfnta Scriptura si pe Sfnta Traditie si pe raiune. Aceasta, pentru ca Taina Sfntului Botez este absolut necesara pentru mntuire, de la care nu pot fi exclui nici copiii. Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toi cei nebotezai, de orice vrsta ar fi ei, toi fiind ntinai de pcatul strmoesc (Fapte XVI, 14?15; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 14?15 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentru toi este artata de Mntuitorul prin cuvintele:
7

Adevrat zic, de nu se va nate cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu 4 Chiar din timpul sfinilor apostoli se savarsea botezul copiilor: Lidia si casa ei (Fapte XVI, 15); temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte XVIII, 8); Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76). Sfnta Taina a Botezului este savarsita de preoi, care au primit harul sfinitor al preoiei. Este socotita srbtoare mare pentru orice familie de cretin ziua in care copiii nou-nscui primesc Taina Sfntului Botez si intra prin ea in rndul credincioilor cretini. Potrivit rnduielilor sale, Biserica noastre boteaz pe prunci, curnd dup naterea lor. Aa a fcut ea dela nceput. Daca botezul ne curateste in primul rnd de pcatul strmoesc, oare trebuie sa uitam ca si copiii se nasc cu acest pcat ? tim ce spune psalmistul: Intru frdelegi m-am zmislit si in pcate m-a nscut maica mea (Ps. L, 6). tim ce spune si sfntul apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul in lume si prin pcat moartea, aa moartea a trecut la toi oamenii, prin acela in care toi au pctuit (Rom. V, 12). Acest lucru cunoscndu-l, ca toi ne natem cu pcatul strmoesc, avem noi sigurana ca un prunc va trai pana la vrsta cnd poate sa cunoasc si sa mrturiseasc credina in Hristos, pentru ca atunci sa-l botezam? Putem noi sa riscam ca el sa moara nebotezat, sub osnda pcatului strmoesc?

Iar daca ne referim la vremurile strvechi, la Tradiia Bisericii, vedem ca de atunci, din secolele II si III se practica botezul copiilor. Sfinii parinti arata in scrierile lor ca Biserica a primit de la apostoli obinuina de a administra botezul si pruncilor. In ceea ce privete faptul ca pruncii nu pot sa-si mrturiseasc credina cretina, Biserica are ca garant pe naii care-i primesc la botez, care mrturisesc pentru acetia credina cretina rostind Crezul si care isi iau ndatorirea ca finii lor sa fie crescui de ei in credina Bisericii. De altfel, noi cunoatem tot din Sfintele Scripturi attea cazuri cnd pentru credina cuiva Dumnezeu S-a indurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim ca Mntuitorul a vindecat pe sluga sutaului din Capernaum pentru credina
4

Ioan III, 5

stapanului sau ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a nviat pe fiica lui Iair pentru credina tatlui sau, si pe fiul vduvei din Nain pentru credina mamei sale. Si atunci sa nu credem noi ca botezul poate fi savarsit pruncilor pe temeiul credinei nailor lor? Ca sa fac mrturisirea de credina, nasului i se cere sa fie bun credincios, sa fie mai in vrsta; de asemenea, sa fie de acelai sex cu pruncul care se boteaz. Parintii pruncului nu pot fi nai. Este bine ca pentru fiecare nou botezat sa fie numai un nas. Nasul are ndatorirea sa ngrijeasc de viaa sufleteasca a finului sau, invatandu-l, la vremea cuvenita, adevrurile dreptei noastre credine spre a face din el un bun credincios, mdular sntos al Sfintei Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu respect fata de nas, in aceeai msura cum ii asculta pe parintii si trupeti. Exista un Botez al muceniciei sau al sngelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut in cele dinti veacuri cretine, intelegand prin el moartea martirica, in persecuii, pentru Mntuitorul Iisus Hristos. Sfinii parinti l socotesc asemenea Botezului din apa si din Duh, uneori chiar mai de pre dect acesta (sfntul Grigorie Teologul). Mai cunoatem si Botezul dorinei care consta in dorina arztoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducnd o viaa de pocina si in virtute. Daca dintr-o pricina oarecare fara voia lui nu ajunge sa primeasc botezul prin apa si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorinei.

Taina Sfntului Botez nu se repeta. Caci este un Domn, o credina, un botez 5 (Efes. IV, 5) Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, rostete cel ce primete Sfnta Taina a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credinei). Intr-adevr, dup cum cineva nu se nate trupete dect o singura data, tot asemenea naterea sufleteasca nu poate fi dect una singura. Numai daca a fost gsit un prunc si nu se tie sigur de a fost sau nu botezat, atunci acesta este botezat condiionat, daca n-a fost botezat. Deci nici aici nu se savarseste un al doilea botez.

Efeseni. IV, 5)

LECTURA DIN SFINTII PARINTI Cai in Hristos v-ai botezat, in Hristos v-ai imbracat 6

Scufundndu-te in apa, unde-ti pierzi urma, nseamn ca ai ajuns sa te lipseti de viaa din aer. Iar a te lipsi de viaa, e tot una cu a muri. Cnd, peste cteva clipe, teai ridicat la fata apei, ajungnd iar la lumina, nseamn ca te doreti fierbinte dup alta viaa, iar dup ce ai dobndit-o traiesti numai din ea. Din aceasta pricina si cerem in slujba Botezului ajutorul Facatorului a toate, iar o natere din nou e cu mult mai nsemnata dect cea dinti. Acum si chipul lui Dumnezeu se intipareste mai bine in sufletul celui botezat dect odinioar, iar statura lui e fcuta acuma si mai ntocmai dup modelul dumnezeiesc, caci de-acuma chiar modelul ni se arata cu trasaturi mai lmurite 7

6 7

(Galateni. III, 27). Nicolae Cabasila, Viaa in Hristos

10

Taina Mirungerii
Taina Mirungerii este lucrarea sfnta, instituita de Hristos, prin care cel botezat se impartaseste de darurile Duhului Sfnt, pentru sporirea si ntrirea in viaa duhovniceasca.

Aceasta Taina se savarseste in timpul oficierii Tainei Botezului, imediat dupa scoaterea pruncului din apa. in Biserica Ortodoxa administrarea acestei taine se face odat cu slujba Botezului, pentru a-i oferi celui botezat - chiar prunc fiind darurile lucrtoare ale Duhului Sfnt. in Biserica Catolica aceasta Taina se numete confirmare" si se administreaz la 14 ani, considerndu-se ca atunci adolescentul cretin este contient de Taina pe care o primete.

11

Materia (Sfntul Mir) este untdelemnul amestecat cu mirodenii, pregtit dup o rnduiala speciala in Joia Mare (Saptamana Patimilor) si sfinit de ctre episcopii unei Biserici locale. Sfinirea Sfntului Mir de ctre episcopii unei anumite Biserici locale este tocmai manifestarea autocefaliei acelei Biserici Ortodoxe. Prin mulimea mirodeniilor din care este fcut, el nchipuie mulimea si diversitatea darurilor si a puterilor Duhului Sfnt. Sfntul Mir e folosit nu numai in Taina Mirungerii, ci si in sfinirea antimiselor si a bisericilor.

Lucrarea propriu-zisa a acestei Taine consta din ungerea cu Sfntul Mir a noului botezat, facondu-i-se semnul sfintei cruci pe mai multe pari ale trupului, cu rostirea formulei: Pecetea darului Duhului Sfnt. Amin". Prin aceasta ungere se pune in valoare si trupul omului, care prin simuri, dorine si prin toate faptele lui, este colaborator al sufletului. Precizam ca Taina Mirungerii, ca si Taina Botezului, are caracter unic, caci nu ne putem impartasi de ea dect o singura data in viaa.
12

Dup canoanele Bisericii Ortodoxe, aceasta Taina nu se repeta, chiar daca se obisnuiste ca cei care s-au lepdat de credina cretina sau au parasit Sfnta Biserica si vor sa se ntoarc din nou la ea, sa fie iari uni; aceasta nu inseamna o repetare a sfintei Taine, ci doar o rentrire in dreapta credina. Ungerea aceasta este, deci, semnul darului Duhului Sfnt, care s-a pogort in chip vzut asupra Mntuitorului si asupra Sfinilor Apostoli si care, acum, este pecetea care ni se da si noua, dup botez, in chip nevzut. Prin mirungere, noul botezat este acum cretin adevrat si deplin, un nou Hristos, adic uns" al Domnului, caci, cuvntul Hristos nseamn uns.

Taina pocainteti

Pocina - prin mijlocirea unor manifestri vzute din partea credinciosul si a preotului in Biserica, credinciosul obine harul iertrii pcatelor de la Dumnezeu. Cine face pcatul - a zis Mntuitorul - este rob al pcatului (Ioan 8,34). Mntuirea din robia pcatului nseamn eliberare. Iata de ce spunem si mrturisim intr-o mulime de rugciuni ca Iisus Hristos este eliberatorul si Mntuitorul lumii. Pentru ca El, prin adevarul si harul Sau curitor si sfinitor ne face curai de pcate si astfel liberi. In slujba acestei curatiri si eliberri sufleteti sta pocina cretina cu elementele ei eseniale: cainta, mrturisirea si dezlegarea pcatelor.

13

Spovedania pcatelor aduce cu sine linitirea contiinei, cercetarea, fericirea si apropierea de Dumnezeu. Cea mai frumoasa mrturisire a pcatelor o face Proorocul David in Psalmul 50.

Proorocul Isaia vorbete despre pocina aprins si cu putere ca un trimis al lui Dumnezeu: Cel ticlos sa lase calea lui si omul cel nedrept vicleniile lui si sa se ntoarc la Domnul Dumnezeu cel bogat in iertare si atunci se va indura de el" 8 Cum sa se fac pocina ne-a artat Mntuitorul. Exemplul clasic al pocinei in Evanghelia Mntuitorului ni-l prezint parabola fiului risipitor (Luca 15, 11-24). In aceasta parabola avem toate elementele unei pocine complete: Omul pctos, recunoaterea si mrturisirea pcatelor, convertirea, rugciunea de iertare, cainta, hotrrea de ndreptare, printele care primete pocina si iart pe pctos. Ea oglindete tot ceea ce putem desemna ca fiind o pocina evanghelica integrala. inta superioara a pocinei este perfeciunea morala si spirituala. Pocina evanghelica se ncoroneaz cu iertarea pcatelor. Acesta este specificul cretin al Sfintei Taine a Pocinei, caci realitatea de la care plecam, in adevrata pocina, este pcatul, iar efectul la care vrem sa ajungem este iertarea pcatelor.

(Isaia 57,7).

14

In contextul acestei adevrate pocine, credinciosul trebuie sa triasc o autentica viaa cretina, desavarsindu-se prin rugciune, post, milostenii, lacrimi de cainta, dragoste freasca si altele. Vremea pocinei este limitata la viaa pmnteasca. Prin moarte, pctosul intra intr-o stare in care nu mai poate face nimic pentru mntuirea sa, ndjduind doar in milostivirea lui Dumnezeu si in rugciunile pe care le face pentru el Biserica si, in Biserica, toi cei care l-au iubit. Din toate cele prezentate mai sus, ca si din cuprinsul invataturii Bisericii Ortodoxe, reiese clar ca pocina este o lucrare dumnezeiasca mntuitoare.

Sfnta Impartasanie(Euharistie)
Sfnta impartasanie este Taina Bisericii care constituie centrul cultului cretin. Prin aceasta taina se realizeaz in mod real unirea credinciosului cu Iisus Hristos, prin primirea (impartasirea) cu Trupul si Sngele Sau, sub forma pinii si a vinului.

Impartasania se mai numete si Euharistie (mulumire, recunotina) si Cuminecare (comuniune, legtura), cuvinte care pun in evidenta faptul ca prin ea, credinciosul
15

se impartaseste de nsui Mntuitorul Hristos, prin Sfntul Trup si Snge al Sau si, in acelai timp comuniune reala cu toi cei ce se impartasesc si triesc in Hristos, cu toi cei ce sunt mdulare vii ale Trupului Sau, care este Biserica Sa, att cei din lumea de aici cat si cei trecui in lumea de dincolo. Mntuitorul Hristos a instituit aceasta taina la Cina cea de Taina*, cnd a luat Iisus pine si binecuvntnd, a frnt si le-a dat lor (ucenicilor) si a zis: Luai, mncai, acesta este Trupul Meu. Si lund paharul, mulumind, le-a dat si au but din el toi. Si a zis lor: Acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vrsa" (Marcu 14, 22-24).

Prin aceste acte Iisus Hristos pune temelia cultului cretin, care ne prilejuiete si noua, celor de astzi, sa fim prtai, in chip nesngeros - dar in mod real, nu doar simbolic sau ca o comemorare - la jertfa sngeroasa pe care a adus-o pe Golgota, prin moartea pe cruce, dar si sa ieim din moarte, cu moartea Sa pe moarte calcnd, primind viaa Sa ca izvor al vieii noastre venice. Aceasta temelie reprezint pentru fiecare in parte si pentru toi mpreuna participarea actuala, aici si acum, in viaa noastr pmnteasca, la viaa lui Hristos, ca mdulare vii ale trupului Sau mistic. De aceea Taina Euharistiei este nu numai lucrarea tainica, de neneles, dar reala in care noi trim in Hristos si Hristos traieste in noi, ci este si Taina Bisericii, caci toi cei ce trim in Hristos devenim un singur trup unit in Duhul Sfnt, devenim Trupul Sau, care este Biserica. Prin impartasirea cu vrednicie cu Hristos noi nu suntem doar sfinii, curatati si pregtii
16

pentru o mntuire viitoare, ci suntem deja prtai - in mod nedeplin, ca o pregustare, dar deja prtai ai acestei mntuiri, prtai ai vieii in Hristos, prtaii ai imparatiei lui Dumnezeu, prtai ai lumii de aici la lumea de dincolo.

De aceea Sfnta Liturghie, slujba in care se oficiaz aceasta taina, este numita si Cerul pe pamant, nu pentru ca folosim cuvinte frumoase, poetice, ci pentru ca, in mod real, in Sfnta Liturghie are loc o strpungere a timpului si vieii pamantesti de ctre condiia vieii de dincolo. Pregtirea pentru primirea Sfintei impartasanii se face atat prin post si rugciune, cat si prin mrturisirea pcatelor (Taina Spovedaniei) si impacarea cu toi (iertarea), iar in ziua respectiva, nainte de impartasanie nu se va manca nimic. Actul impartasirii are loc, de obicei, in timpul Sfintei Liturghii, dup ce preotul zice: "Sa luam aminte! Sfintele, sfinilor", iar strana rspunde: "Unul sfnt, Unul Domn, Iisus Hristos, intru mrirea lui Dumnezeu: Tatl, Amin!". Atunci credincioii care sunt pregtii (au postit, s-au spovedit si au dezlegare de la preot pentru a se impartasi, s-au impacat cu toi si au iertat, cernd iertare) vin in fata altarului, la uile imparatesti si primesc Sfnta impartasanie. DICTIONAR: Cina cea de Taina = ultima cina luata de Hristos cu ucenicii Si, in joia dinaintea patimilor. Se numete de Taina, tocmai pentru ca instituie aceasta taina, prin care trupul si sngele lui Hristos se ofer spre mncare lumii, care devine Biserica, sub forma pinii si a vinului euharistice.

17

Taina Preoiei (Hirotonia)9


Preoia este Taina in care, prin punerea minilor episcopului si prin rugciune, se pogoar harul divin asupra candidatului, de parte brbteasca, anume pregtit, sfinindu-l si aezndu-l in una din treptele ierarhiei bisericeti diacon, preot sau episcop impartasindu-i puterea de a invata pe oameni cuvntul lui Dumnezeu, de ai sfini prin Sfintele Taine si ierurgii si de a-i conduce pe calea mantuirii. Datorita acestui nalt scop, Taina Preotiei este de o importanta covritoare. Preotul, dup cuvntul Mntuitorului, este lumina lumii" si sarea pamantului" si ca atare viaa lui personala trebuie sa fie de o moralitate exemplara, facandu-se pilda pstoriilor si.

Hirotonirea este taina (sau Sfnta Tain a) Preoiei. Cuvintele cheirotonia i cheirothesia vin din greac i nseamn amndou "punerea minilor". Componenii ordinelor mari ale cleruluiepiscopul, preotul i diaconul sunt hirotonii n timpul Sfintei Liturghii de ctre episcop, care de obicei este asistat de civa preoi. n concordan cu nvturile ortodoxe, procesul hirotonirii ncepe cu comunitatea local; dar episcopul singur, care acioneaz n numele bisericii universale, poate finaliza aceast aciune. Acei care fac parte din ordinele mici (subdiacon, cite, i n unele tradiii, cntreul) sunt fcui astfel prin hirotesie, care i aceast nseamn "punerea minilor", dar este distinct din punct de vedere tehnic de hirotonire, care este folosit doar pentru ordinele mari. n conformitate cu DEC, hirotesia nu este privit ca o Sfnt Tain a hirotonirii

18

Comportamentul sau trebuie sa fie de aa fel incat oamenii, vznd faptele lui, sa preamreasc pe Dumnezeu, iar el sa poat zice pstoriilor si ca sfntul apostol Pavel: Fii urmtori mie precum si eu lui Hristos" 10 Preoia este o lucrare de temelie in Biserica, caci prin ea se prelungete pana la sfritul veacurilor preoia Mntuitorului. Fara preoie nu exista Taine si fara Taine nu se impartaseste harul dumnezeiesc, iar fara har nu se poate primi mntuirea. Preoii, contieni de misiunea deosebita pe care o au, trebuie sa lucreze cu timp si fara timp spre a ngriji de oile cele cuvnttoare ale lui Hristos. Sfntul apostol Pavel, in consftuirea ce a avut-o cu pastorii Bisericii din Milet si Efes, le atrage atenia asupra marii rspunderi in fata lui Hristos, zicndu-le: Luai aminte de voi si insiva si de toata turma peste care Duhul Sfnt v-a pus episcopi ca sa pastoriti Biserica lui Dumnezeu pe care a castigat-o cu nsui sngele Sau " (Fapte XX 28). Iar credincioii sunt datori sa se poarte cu deosebit respect fata de preoi si sa asculte de dansii, caci Mntuitorul a spus: Cel ce va asculta pe voi, pe mine M

10

I Corinteni XII

19

asculta si cel ce se leapd de voi, de Mine se leapd, si de Cel ce M-a trimis pe Mine" (Luca 16). Preoii primesc harul si puterea preoeasca de la Hristos. Harul impartasit prin hirotonie leaga pentru totdeauna pe cel hirotonit de preoie, aa ca aceasta Taina nu numai ca nu se repeta, ci ea nu se poate pierde niciodat, incat cel ce a fost o data hirotonit nu mai poate deveni mirean. El poate fi oprit din slujirea sa de ctre episcop, in cazul unor grave abateri, prin depunere sau caterisire, dar harul preoiei nu-i poate fi luat. Preoia este prin urmare o sfnta taina, ntemeiata de nsui Mntuitorul Hristos, mai inainte de inaltarea Sa la cer, spre a-i continua opera de mntuire. Prin pregtirea moral-intelectuala speciala, dar mai ales prin harul lui Dumnezeu Cel nevazut, transmis prin Taina Hirotoniei, persoana preotului este investita sa invete, sa sfinteasca si sa conduca pe credinciosi, in msura conferita de treapta ierarhica ce i se confera prin hirotonie. Deci slujirea preoiei nu este de la oameni si nu se ntemeiaz pe puterea oamenilor, ci este de la Dumnezeu si se intemeiaza pe porunca lui Dumnezeu. De aceea nimeni nu-si poate lua singur cinstea de a fi preot, daca nu estre chemat de sus (Evrei V 4) dup cum nimeni nu poate invata cuvantul lui Dumnezeu daca nu este trimis (Romani X15) pentru ca nu toti sunt apostoli, nu toi sunt invatatori si nu toi sunt pastori (Efeseni IV 11-12), si, zicem noi, nu toi pot fi preoi.

20

De aceea, mirenii trebuie sa cinsteasc ierarhia bisericeasca, iar diaconii, preoii si episcopii trebuie sa fie in permanenta contieni de misiunea cereasca pe care o au in lume si de responsabilitatea fata de credincioii pe care ii pstoresc, caci ei sunt, dup cum spune sfntul apostol Pavel: slugi ai lui Hristos si iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu" (I Corinteni IV1).

21

Taiana Cununiei
Cununia sau Nunta este una din cele apte Sfinte Taine, anume aceea in care unirea conjugala se consfinete, se binecuvinteaza si devine Taina, caci Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos si in Biserica"(Efeseni 5,32). intrucat Taina este o lucrare sfnta in care, printr-un semn vizibil, este impartasit credincioilor harul nevzut al lui Dumnezeu, este de folos sa nelegem coninutul acestei slujbe care ridica unirea dintre un brbat si o femeie la rangul de Sfnta Taina.

Mult prea des casatoria este privita in aspectul ei exterior, funcional, ca o instituie naturala sau sociala si terestra. Biserica nsa, instituind Cununia ca Taina, mrturisete ca mirii primesc prin slujba cununiei harul unitatii, harul dumnezeiesc care ii unete pe cei doi, pentru a se mplini unul prin celalalt si mpreuna, unul prin celalalt, sa mplineasc scopul vieii pamantesti: sa va facei prtaii dumnezeietii firi" (II Petru 1,4). Biata prozaica de zi cu zi acoper de multe ori caracterul tainic al casatoriei, aceasta unitate a doua persoane, prin care unul se reveleaz celuilalt si, prin aceasta revelare reciproca in iubire, fiecare devine
22

capabil de a primi revelarea lucrrii si prezentei lui Dumnezeu, revelarea persoanei sale si a celei iubite in adncimea iubirii si ocrotirii lui Dumnezeu.

Viaa pmnteasca este locul si timpul in care fiecare om descoper drumul spre viaa venica, devine capabil de a se impartasi de venicia iubirii lui Dumnezeu sau, dimpotriv, se nchide in propriul egoism si, nedescoperind iubirea, se face partas morii venice.

Cununia este totodat Taina celor doi tineri care isi unesc vieile, pentru a se desavarsi unul prin celalalt, a deveni o singura fiina, ramanand totui doua persoane, dup chipul Sfintei Treimi: Dumnezeu este Unul in fiina si ntreit in
23

persoane -Tatal, Fiul si Sfntul Duh - Unul si Trei deopotriv, in acelai chip cei doi soii devin o singura fiina, fiind doua persoane. Iubirea dintre soti, care este o partasie la iubirea lui Dumnezeu, este cea care realizeaz unitatea dintre cele doua persoane intr-o singura fiina. Iubirea umana este transfigurata din ordinea trupescului in cea a duhului, este curatita de intinaciunea pcatului si este restaurata in harul dumnezeiesc, este sfinita, pentru a putea fi induhovnicita si partasa la iubirea curata a lui Dumnezeu.

Momentul central al slujbei este ncununarea mirilor, cnd se cere de la Dumnezeu pentru miri sa ii ncununeze cu slava si cu cinste", atribute ale Duhului Sfnt. De aceea, o legtura dintre brbat si femeie nesfinita prin Taina Cununiei este pcat, pentru ca iubirea este necuratita de patimi, ramane trupeasca si nedemna de a fi partasa la sfinenia iubirii lui Dumnezeu.

Sfntul Maslu
24

Sfnta Taina a Maslului este lucrarea prin care o persoana, prin rugciunile preoilor si ungerea cu untdelemn sfinit, primete harul tmduirii, al mangaierii, al ntririi in purtarea cu vrednicie a ncercrii ce a venit asupra sa si al iertrii de pcate.

Sfntul Iacob vorbete despre Sfntul Maslu, zicnd: Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preoii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-1 cu untdelemn in numele Domnului. Si rugciunea credinei va mntui pe cel bolnav si Domnul l va ridica si de va fi fcut pcate i se vor ierta lui" 11(

Sfntul Maslu a fost instituit de Mntuitorul, practicat de Sfinii Apostoli si de Biserica prin slujitorii ei sfinii.

11

Iacob 5, 14-15).

25

Sfntul Maslu se savarseste fie la Biserica, fie la casa bolnavului. in ceea ce privete timpul, se face oricnd este nevoie. Se obinuiete insa sa se fac Sfntul Maslu in zilele de luni, miercuri si vineri si in timpul posturilor de peste an. Dupa rnduiala Sfintei Biserici, Sfntul Maslu se savarseste de sapte preoti, dupa numrul celor apte daruri ale Duhului Sfnt, despre care vorbete proorocul Isaia (cap. 11,2-3). La nevoie, Sfntul Maslu poate fi savarsit si de mai putini preoi, pana la cel puin doi. Cnd Maslul se face la casa bolnavului, atunci acesta trebuie sa fie spovedit si impartasit.

26

Untdelemnul sfinit la Sfntul Maslu, cu care este uns bolnavul, este simbol al indurrii divine si totodat medicament, mijloc de insanatosire, avnd o ntrebuinare foarte veche, amintita si in Sfnta Scriptur (Luca 10,34; Marcu 6,13). Acest untdelemn se poate pune in candela sa ard, poate fi folosit la miruit sau se poate amesteca cu faina de la Maslu si sa se fac pinioare din care se da bolnavului sa mnnce. Efectele Tainei Sfntului Maslu - vindecarea bolilor trupeti si uurarea sufleteasca - depind de credina celui ce primete aceasta Taina, dup cuvntul Mntuitorului: Fie vou dup credina voastr" (Matei 9,29). Biserica, folosind Sfnta Taina a Maslului pentru ocrotirea sanatatii trupeti si sufleteti a credinciosilor, nu exclude consultarea medicala si folosirea medicamentelor in caz de boala, ci prin aceasta Taina vrea sa-i apropie pe credincioi de Hristos care da vindecarea, iar bolnavul devenit sntos trupete si sufletete, prin binefacerile Sfntului Maslu, poate trai o viaa curata.

Bibliografie
27

Branite, pr. prof., Ene, Liturgica Special, Ediia a IV-a, retiprit cu binecuvntarea IPS Laureniu, Mitropolitul Ardealului, Ed. Lumea Credinei, Bucureti, 2005, pp. 287-288. Idem, Liturgica Teoretic, tiprit cu binecuvntarea PF Teoctist, Patriarh ul Bisericii Ortodoxe Romne, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 2002, pp.204-205. Chiescu, prof., Nicolae, Todoran, pr. prof., Isidor, Petreu, pr. prof., Ion, Teologia Dogmatic i simbolic,Vol.II, Ediia a II-a, Ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2005, pp. 196-206. Mircea, pr. dr., Ioan, Dicionar al Noului Testament, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 1995, pp.213-214. Stniloae, pr. prof., Dumitru, Teologia Dogmatic Ortodox, Vol. III, Ediia a II-a, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 1997, pp. 4-6. Biblia sau Sfnta Scriptur, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 2002. Sfntul Ioan Gur de Aur, n colecia Prini i Scriitori Bisericeti (P.S.B.) 23, Scrieri, partea a treia, Omilii la Matei, carte tiprit cu binecuvntarea PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, traducere, introducere i note de Pr. D. Fecioru, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 1994, Omilia a LXXXII-a, pp.926-938. nvtura de credin cretin ortodox, Tiprit cu aprobarea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 2008, pp. 144-157.

Cuprins

28

Introducere

Botezul Mirungerea Sfnta mprtanie Mrturisirea Sf. Maslu Cstoria Preoia

29