Sunteți pe pagina 1din 10

I. Informatii generale Recuperarea neurologica -IntroducereRichard Langton Hewer Alan Tennant - Handbook of Neurological Rehabilitation 1. Ce este o disabilitate neurologica?

Atunci cand se poate recunoaste o disabilitate anatomica sau/si fiziologica a sistemului nervos. Totusi, nu toate disabilitatile se incadreaza in aceast criteriu. De exemplu, unele cazuri de epilepsie, durere de cap, sindrom de oboseala cronica sau tulburente de somn nu au nici o baza structurala sau fiziologica clara. 2. Consecinte: - Deteriorare: orice pierdere sau anormalitate a functiei structurale anatomice, fiziologice sau psihologice; parti sau sisteme ale corpului care nu funcitoneaza - Disabilitate: orice limitare sau lipsa rezultand dintr-un handicap! posibilitatii de a intreprinde o activitate uzuala, normala pentru orice persoana; se refera la a intreprinde o activitate ce presupune sarcini, abilitati si comportament si diferenta executarii unei activitati in comparatie cu modul normal de executare a activitatii respective - Handicap: dezavanta"ul unui individ, care limiteaza sau previne executarea pana la capat a unui rol, care rezulta in urma unei anormalitati de functionare sau dizabilitati. #xemplu pentru pierderea independentei este nevoie o persoana alaturi in permanenta. 3. Simptom: $oate fi definit ca %o experienta subiectiva a unei boli sau o tulburenta fizica observata de catre pacient&. 'na dintre sarcinile importante pentru terapeut este sa desfasoare tehnici care sa controleze simptomele dureroase. #ste esentiala cunoasterea frecventei, a naturii si severitatii simptomelor. . Stagii si probleme !roblema: 'n subiect, o chestiune dificila ce presupune o rezolvare Simptom: 'n exemplu de problema cu care se confrunta pacientul (iecare boala presupune un numar de stagii; fiecare stagiu are problemele si nevoile proprii; fiecare dintre acestea ) probleme, nevoi sau interventii ) vor fi diferite in functie de stagiul bolii. Stagiul este util pentru a organiza un plan inteligent de recuperare a bolii.

". #ulburari neurologice importante: Atac cerebral: Definit clinic, dezvoltarea rapida a simptomelor sau semnelor pierderii functiei cerebrale avand nici o alta cauza decat cea de origine vasculara. *e poate manifesta prin disfazie si paralizie unilaterala. +eziune cerebrala: set de simptome folosit ca si sindrom post-soc, %post-concussive s,ndrome&. *indromul se manifesta prin probleme de concentrare si memorie, iritabilitate, dureri de cap, oboseala, depresie. Trauma cerebrala -oala $ar.inson *cleroza multipla -oli ale neuronului motor #pilepsie $aralizie cerebrala /igrena Dementie boala Alzheimer!

Alte boli neurologice: tumori cerebrale; 0uillain ) -arre s,ndrome; encefalita si meningita; etc 'n numar foarte mare de probleme neurologice sunt generate in limitele medicinei generale. 1n 2343 a fost publicata o carte de 546 de pagini care acopera o varietate foarte mare de dizabilitati, incluzand spre exemplu legaturi neurologice cu diabetii, sarcoidoza, turlburari hematologice si sarcina. #ste deci imposibil de estimat marimea epidemiologiei a acestei imense arii clinice.

1. Control motor
Prin <<control motor>> intelegem modalitatea in care se reglea a miscarea si se fac a!ustarile dinamice "osturale#& T* p. 782, -azele teoretice si practice ale .inetoterapiei!. Tudor *benghe descrie 8 momente principale ale producerii miscarii voluntare si anume: motivatie ) ideea ) programarea ) executia. $oti%atia ) orice miscare este determinata de o cauza ) conditia mediului exterior si/sau interior; informarea *9: prin sistemul limbic ;< formarea de %idei& Ideea ) sistemul senzorio-motor formeaza %ideea& de a realiza miscarea motivata de catre sistemul limbic; interactiunile suprasegmentare;< %comanda& de executare a miscarii; ) ideea ; < %program& de miscare. !rogramarea ) ideea se transforma intr-o schema motorie de executie; comanda este transmisa pe caile motorii descendente piramidale si extrapiramidale!. &'ecutia ) se activeaza comanda centrala cu programul miscarii care determina miscarea si postura necesara realizarii miscarii.

1.1. Sistem !iramidal. Sistem &'trapiramidal.


%$rice acti%itate motorie %oluntara este declansata su"ras"inal de catre formatiunile "iramidale si e&tra"iramidale care emit im"ulsuri cu actiune de"olari anta asu"ra motoneuronilor medulari de unde se %a declansa e&citatia "entru contractia musculara& T*, -azele p.773 ! 1.1.1. (otiuni generale de anatomo-fi)iologie Sistemul piramidal ; %asigura motricitatea voluntara, de control si declansare intentionala a activitatii aparatului motor muscular& T*. =rigine: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si secundara. #ste un sistem de facilitare pentru motoneuronii medulari; influenteaza tonusul muscular, pe un fond de excitatie continua, ritmica. :alea sistemului piramidal are doi neuroni: 2 ) cortical central, de comanda; 7 ) inferior, periferic, de executie, situat in maduva sau nucleii motori ai nervilor cranieni. Caile piramidale: 1. (ascicolul corticospinal lateral > a"unge in cornul lateral al maduvei 2. (ascicolul corticospinal anterior > a"unge in cornul anterior al maduvei

Sistemul e'trapiramidal * realizeaza sinapse in nevrax si circuite descendente spre cornul anterior medular, sau circuite recurente. =rigine: eta"ele corticale si subcorticale > formatiunea reticulara, puncte si mezencefal. :ontroleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. ?ol in reglarea tonusului muscular de postura si a miscarilor complexe reflex-automate. 1ntervine in *$ prin controlul dimensiunii, amplitudinii, stabilitatii al miscarilor, prin circuitele recurente; este atat facilitator cat si inhibitor insa rolul principal il are in comanda miscarilor ample, fara precizie, baza a miscarilor fine, voluntare cu comanda piramidala. #ste ca o %retea neuronala, care influenteaza controlul motor. 9u este in mod direct preocupata de producerea miscarii voluntare, dar este strans integrata in alte nivele ale sistemului motor pentru a adapta si regla acivitatea motorie care este transmisa de catre sistemul piramidal& T*! Caile e'trapiramidale: 1. Tractul reticulospinal 2. Tractul rubrospinal 3. Tractul olivospinal . Tractul vestibulospinal

S!+S&! * comanda + conducerea influ'ului ner%os ;< contractie musculara @ actiune permanent modulata de factori sen)iti%i si sen)oriali informationali *, calitate + calitatea $ISC-RII

1.1.2. !atologie S! si S&! !atologie piramidala > Sindrom piramidal . manifestari clinice: Deficitul motor hemipareza/plegie monopareza/plegie brahiala, crurala parapareza/plegie Tonusul muscular

crescut ; *$A*T1:1TAT# - mai exprimata pe grupul flexorilor > membre superioare si la grupul extensorilor > la membrele inferioare ?eflexele ?=T reflexe osteotendinoase! - exagerate reflexele cutanate abdominale abolite reflex cutanat plantar in extensie semn -abins.i si variante prezente! Absenta fasciculatiilor !atologie e'trapiramidala:

boala Ailson boala $ar.inson boala Ballervorden-*parz Bemibalism digenerescenta corticobazala degenerare striatonigrala Distonia ; Dereglare a tonusului funcional al sistemului nervos vegetativ, manifestatC fie prin simpaticotonie, fie prin vagotonie, fie prin existena amDndorura amfotonie!. dex! Sindroame e'trapiramidale: *indroame Biper.inetice De in/ibitie: tulburente de postura ) incapacitate de adaptare posturala rapida la mediu, asociata cu flexiunea membrelor si a trunchiului bradi.inesia ) incetinire generala a ritmului activitatii motrice De facilitare: miclonii - :ontracie involuntarC bruscC, dezordonatC a muchilor. ?igiditate tremor ; oscilatii ritmice, determinate de contractii alternative agonist/antagonist, in unul sau mai multe planuri balism/hemibalism ; miscari involuntare, de mare amplitudine, a membrelor in special membrelor superioare.

/iscari coreice ; miscari musculare involuntare continue si dezordonate ale diverselor segmente corporale dex! distonie *indroame de $aleostriat: boala $ar.inson *indroame de neostriat: coreea acuta *,denham!, cronica Buntington! *indroame de panstriat: degenerescenta hepato-lenticulara, sindroame atetozice, hemibalice si distonice /anifestari extrapiramidale in alte boli neurologice: infectioase, toxice, metabolice, vasculare, degenerative, tumorale /anifestari neurologice prealabile prin leziuni extrapiramidale: tremorul esential, micloniile si ticurile.

1.2. Control medular


Substanta cenusie medulara ; zona de integrare a reflexelor medulare motorii ;< principalele forme ale activitatii motorii. $adu%a ) controlata de centrii superiori cortex, diencefal, trunchi cerebral, cerebel!. Centrii superiori ) rol activ in miscarea voluntara si in a"ustarea tonica posturala a miscarii 0ucla gama ) pregateste si a"usteaza mereu starea de tonus muscular necesar miscarii active; %orice miscare activa este precedata de o pregatire tonica& T*!

1.3. Control supramedular


#ta"ele superioare ale nevraxului controleaza activitatea periferica. :ontrol direct ) influente supraspinale asupra motoneuronului alfa. :ontrol indirect ) influente supraspinale asupra motoneuronului gama. %$rice acti%itate motorie %oluntara este declansata su"ras"inal de catre formatiunile "iramidale si e&tra"iramidale care emit im"ulsuri cu actiune de"olari anta asu"ra motoneuronilor medulari de unde se %a declansa e&citatia "entru contractia musculara' T*! 1.3.1. Centrii superiori: Corte'ul ) stratul exterior al emisferelor cerebrale, format din substanta cenusie. $rezinta doua emisfere cerebrale, asimetrice, capabile de analiza datelor senzoriale, executarea functiilor de memorie, abilitatea de a invata noi informatii, formularea gandurilor si luarea decizilor.

&misfera stanga ) analiza secventiala: interpretare sistematica si logica a informatilor; interpretarea si producerea de informatii simbolice: limba", calcule, abstractizare si razionament; memorie stocata intr-un format de limba". &misfera dreapta ) functionare holistica: procesarea informatiilor multi-senzoriale, simultan, pentru a oferi o imagine %holistica& a mediului; coordonare in spatiu; functii %holistice& ca si dansul si gimnastica sunt coordonate de emisfera dreapta; memoria este inmagazinata prin modalitati audio-spatio-vizuale. Corte'ul sen)oriomotor ; portiune a cortexului cerebral ce prezinta o serie de arii, individualizate, cu responsabilitati principale in procesul generarii miscarilor: - -ria > rol de a sintetiza informatiile venite de la diferite zone ale *9: si de a genera si trasmite comanda motorie centrala catre trunchiul cerebral si maduva, initiind si moduland miscarea voluntara. - -ria 1 > orientarea corpului si membrelor inainte de miscare; ghideaza miscarile membrelor pe baza informatiilor sensitivo-senzoriale; arie importanta pentru invatarea unor miscari noi. - -ria 1 suplimentara > planificarea si corectitudinea secventelor activitatii musculare pentru miscari cu mare abilitate ca si scrisul, vorbitul, cantatul la pian, etc.; rol in imaginarea miscarilor. - -riile " si 2 > analizeaza informatiile senzitivo-senzoriale pentru a acorda miscarile cu mediul incon"urator; aria E ) informatii tactile; aria 5 ) informatii vizuale. - -riile 1-3 cortex somatosenzitiv primar ! > primesc aferente de la periferie. T* -arii!

Diencefal ) compus din: talamus, hipotalamus, epitalamus, subtalamus. #alamus ) centrul de prelucrare a cortexului cerebral; coordoneaza si reglementeaza toate activitatiile functionale ale cortexului prin integrarea aferentelor ce a"ung la cortex cu exceptia olfactiei; *emne si simptome asociale > alterarea nivelului de constiinta; pierderea senzatiei; *indrom talamic ; durere spontana in partea opusa a corpului Hipotalamus ) centru de integrare a *istemului 9ervos Autonom: reglarea temperaturii

coprului si functiilor endocrine; activitate parasimpatica mentinerea functiilor !; activitate simpatica; obiceiuri comportamentale ) expresii fizice comportamentale; controlul apetitului, reglarea tonusului muscular *emne si simptome asociate > dezechilibru hormonal; hipotermie maligna; incapabilitatea controlului temperaturii; diabet insipid; disfunctii diencefalic, ADB necorespunzator. #runc/i cerebral T*! ) format din bulb, punte si mezencefal. 0ulbul este locul de intrare si iesire a multor nervi cranieni, sediul centrilor autonomi vitali cadriaci, respiratori! si ai functiei gastrointestinale. $e)encefalul face legatura cu talamusul si hipotalamusul. !untea leaga T: de cerebel, iar centrii motori din T: nucleul rosu, nucleul, vestibular, lateral si formatiunea reticulata! sunt sediul unor neuroni ai caror axoni reprezinta eferente motorii spre mononeuronii medulari; aceste eferente formeaza tracturi: #ractul rubrospinal nucleu rosu! ) inerveaza musculatura flexorilor si inhiba musculatura extensoare, de pe partea contralaterala a maduvei. #ractul %estibulospinal in nucleul vestibular lateral! ) inerveaza motoneuronii ipsilaterali medulari ) musculatura extensorilor si inhiba musculatura flexorilor. Cele doua tracturi reticulospinale din formatiunea reticulara! ) se intind pe toata maduva. #ractul tectospinal in mezencefal ! - realizeaza orientarea capului si gatului in functie de stimulii veniti de la ochi. Cerebelul ) :entrul de coordonare si control al miscarilor voluntare; moduleaza miscarea astfel incat sa existe un echilibru intre excitabilitate si inhibitie; intervine in reglarea tonusului muscular prin influentarea *#$. =rice discrepanta a miscarii este repede corectata de cerebel, care primeste continuu informatiile de la periferie T*! 1.3.1. 3anglioni basali ) curpind: nucleii caudat si putamen corpul striat!, globulus palidum, nucleii subtalamici si substanta neagra. ?ealizeaza o legatura intermediara intre cortexul nemotor si cortexul motor primar. *tudiile arata ca 0- se implica in procesul de planificare motorie directia, viteza, amplitudinea miscarii! si nu atat in activitatea detaliata musculara. 1.3.2. 4ormatiunea reticulata ) reglarea si cresterea tonusului muscular, facilitarea reflexului miotatic si inhibarea reflexului de flexiune. :onsiderata ca o %cale fina comuna& T*! pentru toate sistemele si

structurile controlului motor supramedular care influenteaza activitatea motorie, in special prin modularea excitabilitatii neuronului gama.

1. . Coordonarea miscarilor %oluntare


(du"a Tudor )benghe* +inetologie "rofilactica tera"eutica si de recu"erare* "#,-./ #tapele desfasurarii unei miscari voluntare de la concepere pana la executie: +uarea deciziei de miscare ) aferentele senzitivo-senzoriale #laborarea actului motor in cortex pe baza aferentelor senzitivo-senzoriale #xecutarea motorie prin comenzile *$ si *#$ *istemul senzorio-senzitiv trasmite continuu informatii despre modul de desfasurare a miscarii Aparatul efector realizeaza miscarea voluntara in conformitate cu planul elaborat de centrii corticali si subcorticali.

2. Hemipare)a. Informatii generale


5H&$I!-R6789 hemi"are e* s. f. Diminuare a forei, vitezei i amplitudinii micCrilor voluntare Fntr-una din "umCtCile corpului, din motive organice sau funcionale. ) Din fr. /:mipar:sie dupC "are 0!.& D#G!

1.1. Definitie.
Bemipareza este reducerea fortei musculare intr-o "umatate a corpului datorita lezarii neuronului motor central. Bemipareza rezulta in pierderi ale abilitatilor motorii, tulburari in intelegerea si folosirea limba"ului, tulburari de coordonare, tulburari de memorie de scurta durata sau de atentie. *e manifesta pe o "umatate a corpului.

1.2. &tiologie.
Bemipareza survine din lezarea motoneuronului central sindrom de neuron motor central!. +ezarea poate sa fie prezenta in corpul /9: aria cortexului motor!, sau sa afecteze axonul /9: fascicolul corticospinal!. Aceasta lezare poate sa fie din diferite cauze: traumatisme cerebrale, AH:, tumori cerebrale, traumatisme medulare, boli neurologice, etc. Bemipareza este, deci, o manifestare a acestor afectiuni neurologice, un rezultat, care poate veni in completare cu alte semne si simptome neurologice. /anifestarile clinice ale hemiparezei sunt in functie de tipul traumatismului, de locul

originar al traumatismului, aria afectata a cortexului, etc. +ezarea corpului motoneuronului central poate surveni din anumite cauze precum: AH: ischemic sau hemoragic ! tumori cerebrale traume cranio cerebrale ;< hematom subdural abcese cerebrale +ezarea axonului motoneuronului central poate fi generata din anumite cauze precum: AH: ischemic sau hemoragic ! scleroza multipla tumori traumatisme sindromul -raIn-*eJuard 13. Semne si simptome pierderea echilibrului dificultate in mers abilitate scazuta in apucarea obiectelor tulburari in precizia miscarilor oboseala musculara lipsa de coordonare tulburari de vorbire - afazie apraxie/ataxie astereognozie anognozie spasticitate rigiditate mobilitate scazuta disfagie, etc.