Sunteți pe pagina 1din 6

Mara de Ioan Slavici Sistemul de personaje:

Principale: Mara Persida Alte personaje: Trica,Maica Aegidia,Gheorghe(varul Marei),Bocioaca,Marta,Anton Hubar,Hubaroaie,Ignatus Hubar(Natl),Claici,Milena,Munteanu(logotnicul Milenei),Seca Lena,Pavel Codreanu,Anca,Liubicek(tovarasul lui Natl),protopopul,Gheorghe al lui Balta,Iovita al lui Borleu,cojocarii,macelarii,Andrei(varul lui Bocioaca),Emilia si Nina(nepoatele parintelui Isai),Bradeanu,Burdea,Oncea si Barzau(prieteni cu Bocioaca),Reghina si fiul ei Bandi,Simina(slujnica Martei),Talia(slujnica Persidei),copilul Persidei.

Rezumat
Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca. Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala. La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati. In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a ramas incremenit.Din acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei, Mara si Persida s-au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand

mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se intoarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina stapan, dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura de maiestru a lui Natl. Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida. Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.In cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari in sfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei. Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi. Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate pe Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise. Trica afland ca nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a-i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce

le va sta in putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa-l stie sanatos. Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre ei,el urandu-l pe Hubar. Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in casa lui Hubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i-o cerea, numai de dragul ei. Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute despre calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras. Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia.

Caracterizarea personajelor: Mara


Aparut, in volum, in 1906, Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei, la jumatatea veacului al XlX-lea. Totodata, Mara" este un roman traditional. in care evenimentele se succed cronologic, iar autorul este omniscient. e6m7612ey77jnm Evolutia personajului principal este urmarita de-a lungul a 21 de capitole dintre care, primul este intitulat Saracutii mamei", iar ultimul - Pace si liniste". Dupa moartea sotului ei, Barzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici - Persida si Trica. Pentru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara odihna din Radna, la Lipova sau la Arad, traind modest si adunand banii cu multa chibzuinta. Cand copiii mai cresc, Persida este trimisa sa invete la o manastire catolica din Lipova, iar Trica devine ucenic la un cojocar. Facandu-se foarte frumoasa, Sidi atrage privirile teologului Codreanu, dar si pe ale unui tanar neamt - Natl Hubar. Ea il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire (cu toate ca, in zona, familiile germane si

cele romanesti traiau in concordie). Abia atunci cand Persida naste un baiat (pe care Mara accepta sa-1 boteze in religia catolica), intervine impacarea, umbrita insa de moartea lui Hubar batranul; uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, Bandi, arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu. Personajul Mara este caracterizat prin mai multe mijloace: Portretul fizic este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce". Frumusetea .personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste, animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in obstea locala: Alerga biata de femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri...". Mediul in care traieste Mara. alcatuit din targoveti, bres-lasi, negustori etc, ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata. Astfel, atunci cand Trica este dat afara din scoala, Mara ii promite sa-1 dea la o scoala mai buna: Am sa te scot om, om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fatq ta cum noi stam in fata lor. intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta putere" care, in opinia ei, deschide toate usile: in fiecare seara, ... ea pune la o parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si altul pentru Trica." Adunand bani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din alte surse, Mara incepe sa-i iubeasca. Asa se face ca, la botezul nepotului sau, le ofera tinerilor opt mii (din zestrea de treizeci de mii de florini a Persidei), dar ii pastreaza tot ea, pe motivul ca mai bine decat la mine, unde ar putea sa stea!" Banul devine astfel un adevarat personaj" al romanului, Gandurile, vorbele si faptele Marei scot in evidenta dragostea ei pentru cei doi copii (saracutii mamei"). Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama: Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi: rai sunt, mare minune si e lucru stiut ca oamenii de dai Doamne numai din copii rai se fac". Tot asa, intr-o zi, cand fratii pornesc, intr-o barca, pe apele umflate ale Muresului, lumea este inspaimantata, dar Mara exclama: ... copii ca ai mei nimeni n-are!" Fire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara isi asuma rolul Destinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei: iubirea Persidei pentru Hubarnatl o supara pentru ca ii strica visul de asi marita fata cu un teolog.

Se vede insa ca Soarta are propriul sau drum: Persida se cununa, in taina, cu Natl, apoi cuplul sta, catva timp, la Viena. Cand cei doi se intorc, Mara traieste o acuta dezamagire, pentru ca i se naruisera visurile: Erau duse, pierdute pentru totdeauna gandurile frumoase pe care si le facuse despre viata fiicei sale..." "Odata cu trecerea timpului, Persida incepe sa semene tot mai mult cu Mara; traiul fetei sale, batuta si umilita de Natl (repudiat si el de parinti) trezeste, in sufletul mamei sentimente diverse: ura fata de betivul ei ginere, speranta ca Persida va renunta la el, remuscarea fata de propriile greseli. Moralistul Slavici ii acorda, in final, bucurii compensatoare Marei: Trica devine maiestru" cojocar, Natl devine maiestru" macelar, iar familiile se impaca. in critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri: al Mamei, al vaduvei intreprinzatoare si aprige" (Calinescu), al primei femei-capitalist din literatura noastra (cum scria N. Manolescu), al avarului (discutabil). Personaj complex, ea reuseste sa corecteze destinul (care ii luase sotul) si sa devina o pater familias" demna de admiratie. Persida Analizand romanul Mara ,Nicolae Iorga scria ca titlul potrit romanului ar fi fost Copii Marei .Nicolae Monolescu considera ca titlul ales de Slavici se justifica pe deplin ,Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila ..Discutia isi are semnificatie ei .Fara a da dreptate unuia din cei doi critici trebuie sa observam ca in roman ,copii Marei ,Persida si Trica ,nu sunt ceea ce ,indeobste ,poarta numele de personaje secundare . Daca Mara este un personaj stabil ,care nu se modifica de-a lungul romanului ,ci doar reactioneaza fata de anumite evenimente ,Persida e un personaj care evolueaza .Putem citit Mara atat ca roman de familie cat si ca bildungsroman.Pentru ambele feluri de lectura Persida e un personaj cheie.Ca roman de familie Mara evidentiaza cateva relatii esentiale .Nu este dificil sa observam ca nucleul relatiilor familiale este fiica Marei .Operand o selectie ,am putea observa ca in roman sunt narrate legaturile dintre mama si fiica si frate ,dintre sotie si sot (Nalt).Si,desigur,aceasta sfera de relatii poate fi completata ,un segment aprte reprezentandu-l legatura dintre Persida si parintee ei spiritual ,maica Aegidia . 24377gln16nyo3h Ca bildungroman ,Mara urmareste evolutia Persidei si a lui Trica .Persida e educate de calugaritele catolice din Lipova ,avand-o ca parinte spiritual ,scriam , pe maica Aegidia .Alegerea unei manastiri catolice ca loc de educatie pentru Persida nu e intamplatoare ,ci contribuie la acutizarea tensiunii romanesti .Spatiul desavarsiri morale ,al meditatiei , al credintei pure in Dumnezeu ,manastirea din Lipova va fi cadrul in care personalitatea Persidei se va forma . Cu atat mai intens trebuie inteles impactul ce se va naste in interiorul personajului atunci

cand iubirea sacra ,pentr Dumnezeu ,se va intalni cu iubirea omeneasca , pentru Nalt.Persida e o fata naiva si totusi cu un instinct al realului in care putem recunoaste pe fiica Marei ,timida si decisa ,sincera si disimulata .Iubeste pe Nalt de cum il zareste de la fereastra deschisa a camerei manastirii .Aceasta iubire seamana cu o boala impotriva careia se lupta . Iubirea pentru Nalt intervine intr-o lume care se orienteaza dupa norme extreme de rigide .Ea este o deviere de forma .In fond ne aflam in miezul unui conflict de sorginte clasica :iubire versus datorie .Si daca iubirea ne apare in coordonatele ei concrete ,datorie este cea care incearca sa suprime fiorii dragostei .Gandirea pragmatica ,reprezentata de mentelitatea ai actiunile Marei , se intalneste cu iubirea ,sentiment ce incalca orice granita oricat de riguros trasata. Insasi Mara stie ca deasupra datoriei sia iubirii se afla forta destinului si vointa lui Dumnezeu .Consecinta este ca iubirea dintre Persida si Nalt isi va urma cursul indifferent de zbuciumul interior al fetei .Casatoria Persidei cu Nalt sta sub semnul aventurii .Ea se petrece in secret si este urmata de plecarea cuplului la Viena .Solutia casatoriei pare pripita ,ea insa curma tensiunile sufletesti ale Persidei.Mult s -a zbuciumat Persida pana s-a hotarat intr-un fel ;tocmai de aceea insa ,hotarata odata ,ea se simtea foarte usurata si apornit cu toata inima pe calea ce-si croise ..Aceasta hotarare este anticipate de Slavici in debutul celei de-a opta parti intitulata Datoria:Marunta si usurica,smerita si umbland ca pe sfoara ,totdeauna aspra la vorba si la cautatura ,dar blanda si duioasa era firea Persidei .Dupa o perioada traita la Viena tanarul cuplu se intoarce acasaq .Progresiv ,trasaturile de character ale Persidei se apropie tot mai mult de cele ale mamei sale .Pe rsida are stofa Marei ,incapatanarea ei de om care,isi pune in gand o afacere,nu se opreste pana nu se duce la bun sfarsit .Spiritul intreprinzatir al Persidei ,puterea personajului de a depasi greutatile existentei devin si mai evidente cand tanarul cuplu deschide carciuma de la Sararie .Gandul c-ar fi o rusine sa se faca carciumareasa nu-I trecere Persidei prin minte:alaturea de sotul ei orisice munca parea cinstita .mai mult ,fata sovaielilor lui Nalt ,Persida e nevoita sa conduca toata afacerea ,lucru pe care il face fara greutate .

Aprecieri critice
Cel mai bun roman al nostru nainte de Ion erban Cioculescu. Aproape o capodoper. George Clinescu adevaratul roman este nu Mara i nici chiar drama erotic pe fond etnic. Eroii, tulburtori, sunt Persida si Nal. n ei destinul Marei acioneaz procesual, i modul n care Persida, de exemplu, triete acest proces, care este mai mult dect iubirea, constitue tema intern a romanului. Titlul romanului nu denumete un personaj, ci o categorie: Mara de pe copert, nu este Mara din paginile crii.Format:Necesit citarea