Sunteți pe pagina 1din 2

PLUMB DE G.

BACOVIA

Primul volum bacovian se deschide cu o arta oetica celebra in lirica interbelica! volum a arut in anul "#"$! %PLUMB& 'itlul este sinecdoca! devine laitmotiv re etat de sase ori obsesiv. El su(ereaa) sentimente variate! intrucat Bacovia a *ost mereu reocu at de culoare+ auditia colorata ! cores ontentele! rel. dintre univers si starile de s irit! ictura cuvintelor! caracteri)ea)a lirica oetului. Prin culoare lumbul su(erea)a an,ietatea! de resia! nevro)a! monotonia- rin (reutate a asarea su(leteasca! )borul luci*eric- rin co m onenta chimica su(erea)a moartea. Arta oetica resu une vi)iunea artistului des re creatie si creator! re*lectata in aradi(mele conditiei creatorului! natura re*erentului! esenta artei si *inalitatea artei. Ca s ecie literara oe)ia este ele(ie e tema e,tinctiei! a escatolo(iei! care devine obsesiva. Ideea traversea)a oemul! eul simbolist este rin e,celenta scindat intre sine si sinele! anstrainat de sine si de ceilalti. La nivelul stricturii se de)volta . aradi(me! ce se materiali)ea)a in doua catrene cu masura de "/ silabe! ritm iambic si rima sonora! care otentea)a sin(uratatea iremediabila a oetului. Prima stro*a cores unde realitatii e,terioare si se le,icali)ea)a rin elemente ce tin de recu)ita *unerare0 1icriul de lumb! *unerar vesmant! *lori de lumb! coroanele de lumb. Meta*ora+simbol % lumb& accentuea)a universul inert! devitali)at! in care eul se su*oca! se simte de resiv! obsedat de moarte. 1inta(ma % dormeau adanc& e, rima motivul mortii si rin im erativul durativ! care se roiectea)a *enomenul somnuluio in eternitate. Devitali)area! lumii acuti)ea)a solitudinea eului! care traieste o stare cenusie! a sentimentului e*emeritatii intr+o lume li sita de ilu)ie in care inaltarea este im osibila. Universul se minerali)ea)a! viul dis are! iar solitudinea eului este iremediabila0 %stam sin(ur& Puterbuca su(estie a mortii e intarita de ima(inea ustiului 0 cavou! vant ! *ri(! sicrie! i osta)e ale in*ernului. Intem eriile %era vant& ! devin o(linda a realitatii interioare! vantul este *actor nociv! devitali)ea)a! roduce ca si *ri(ul ! din cealalta stro*a o moarte s irituala! o hibernare interioara. Verbul scartaiau su(erea)a actiunea iritanta care *avori)ea)a discom*ortul si acuti)ea)a nervii. Verbele la im er*ect su(erea)a asivitatea! continuitatea letar(iei! acea stare de a atie care domina s ritul bacovian! un invins absolut. 1cindarea necesita autoclaustrarea ! teama celui care nu oate stabili o cumonicare reala intre sine si sinele determina autoclaustrarea ! re*u)ul comunicarii. 2ealitatea interioara se le,icali)ea)a in stro*a aIIa ! construita a roa e simetric! amorul este cuvantul cheie al acestei realitati! dar nu un amor salvator! ci un amor su os eirisabilitatii ! cu ari i de lumb. Ad3ectivul artici ial %intors& e, rima *ie re*u)ul comunicarii ! *ie calitatea de invins a eului! ceea ce im iedica mani*estarile sentimentelor- este o lume *ara sentimente ! in care domina obiectele. Orice viata a dis arut si im licit orice sens& Acesta este in*ernul&. 'eroarea obiectelor de aici ! an,ietatea! ne utinta de a mai (asi e,istentei vreun sens. Inactiv! asiv! inert! amorul doarme! re*u)a comunicarea si determina revolta! a aritia dis erata ! incercarea de a+l tre)i din inertie. 1tricatul esuea)a! amorul nu oate sa revitali)e)e acest univers in care )borul este in 3os! nu icaric. Esenta oe)iei este uternica su(estie a mortii! intarita de ima(inea ustiului si a solitudinii.

2e etitia ana*orica a sinta(mei %stam sin(ur& si re etitia e i*onica a sinta(mei % lumb& con*era simetrie si sim litate acestui oem ele(iac. Aici *ri(ul este interior! e de+o arte sen)atia unui discom*ort a*ectiv ! e de alta erte su(estia hibernarii s irituale. Intr+o ima(ine teri*ianta oetul se comtem la lan(a mort! acesta *iind amorul ! care nu mai are *orta reiterarii viului0 %ii atarnau ari ile de lumb&! e, resie a ustiului! a sinelui ! el insusi inert. 1imetria intre sicrie si cavou! ambele simboluri ale celulei e, rima im osibilitatea eliberarii! ca si in Iona ! o succesiune de s atii inchise. Drama e care o traieste individul este determinata de monotonia e,istentei intr+un s atiu in care lictisul si solitudinea de)armea)a orice al aire de viata. Creatia devine si o meditatie e tema conditiei umane a artistului+ sub a asarea de limb a sin(uratatii *iinta alineata! a*lata in cautarea esentei sale se lasea)a intr+o )ona e,istentiala inchisa. Erosul si 'anathosul a ar im reuna! sentimentul trait de eroul liric se roiectea)a in a*ara si devin e, resie.