Sunteți pe pagina 1din 8

Elemente de structur i limbaj n poemul Luceafrul Incipitul nceputul poemului se afl sub semnul basmului.

. Formula A fost odat ca-n poveti / A fost ca niciodat atrage atenia cititorului asupra sensului alegoric al poemului. Luceafrul este o alegorie pe tema geniului, dar n acelai timp pune problema depirii condiiei umane. n concordan cu sursa de inspiraie, basmul Fata n grdina de aur, poemul pstreaz i ideea de indeterminare. Timpul este unul mitic, anistoric, un timp magic n care i face apariia fata de mprat. Portretul ei, realizat de asemenea dup modelul popular, este sintetizat de epitetul o prea frumoas fat. La nceput, ea reprezint ipostaza angelic a femeii din lirica eminescian, pun ndu!se accentul pe unicitate i puritate" i era una la prini / i mndr-n toate cele, / Cum e Fecioara ntre sfini / i luna ntre stele! Primul tabloul Primul tablou descrie po#estea de iubire dintre fiina superioar i fata de mprat, autorul realiz nd o sintez ntre elementele mitologiei populare $mitul Zburtorului% i elemente de imaginar romantic. &adrul n care ia natere iubirea este unul romantic, ntunecat, nocturn, a# nd n centru imaginea 'negrului castel(. )n alt moti# romantic prezent n aceast parte a poemului este visul, po#estea de iubire petrec ndu!se n acest spaiu compensati#" Cum ea pe coate-i r"ima / #isnd ale ei tmple, $a l privea cu un surs, / $l tremura-n o%lind, Cci o urma adnc n vis / &e suflet s se prind! *t t fata pm ntean, c t i fiina superioar, aspir la o mplinire prin intermediul acestei iubiri ideale" ea dorete s!i depeasc starea de muritoare, el dorete s!i des# reasc cunoaterea prin intermediul iubirii. +ubirea fetei are un accent de cotidian" 'l vede a"i, l vede mni, / Astfel dorina-i %ata, spre deosebire de iubirea Luceafrului care are ne#oie de un lung proces de cristalizare" $l iar, privind de sptmni, / 'i cade dra% fata! Pentru a se putea mplini aceast iubire, c,iar dac ea are loc n tr mul #isului, fata de mprat i adreseaz Luceafrului prima c,emare" - (, dulce-al nopii mele domn, / &e ce nu vii tu) #in* Prima metamorfoz a fiinei nemuritoare se realizeaz din cer i din mare i conine at t elemente preluate din mitul Zburtorului, c t i imagini specifice imaginarului romantic care alctuiesc o imagine angelic a acestuia" +rea un tnr voievod / Cu pr de aur moale ,epitet metaforic- / .n vnt %iul%i se-nc/eie nod / +e umerele %oale! -e pune accentul pe paloarea feei i pe strlucirea oc,ilor, elemente redate cu a.utorul imaginilor artistice, a epitetelor i a comparaiei" um0ra feei strve"ii / $ al0 ca de cear - / .n mort frumos cu oc/ii vii! )n element de simetrie al poemului l const repetarea c,emrii fetei de mprat, urmat de o nou ntrupare, din soare i din noapte. n antitez cu imaginea angelic a primei ntrupri, aceasta este circumscris demonicului, aa cum o percepe i fata de mprat" - (, eti frumos cum numa-n vis / .n demon se arat. Luceafrul este descris astfel" +e ne%re viele-i de pr $epitet, in#ersiune% Coroana-i arde pare / #enea plutind n adevr / 1cldat n foc de soare $metafor% // &in ne%ru %iul%i se desfor $epitet cromatic%/ 2armoreele 0rae,$epitet, in#ersiune% / $l vine trist i %nditor / i palid e la fa3 // &ar oc/ii mari i minunai $epitete% / Lucesc adnc /imeric! n ambele ipostaze, ca un alt element de simetrie, se pune accentul pe paloarea feei i, mai ales, spre strlucirea oc,ilor, simbol pentru inteligena superioar. Fiin pm ntean i inferioar, fata de mprat le consider atribute ale morii i respinge iubirea

Luceafrului, datorit incapacitii de a!l nelege" 1trin la vor0 i la port, / Luceti fr de via, / Cci eu sunt vie, tu eti mort, / i oc/iul tu m n%/ea! $prima ipostaz%0 2 dor de crudul tu amor / A pieptului meu coarde, / i oc/ii mari i %rei m dor, / +rivirea ta m arde! Luceafrul este cel care subliniaz diferena dintre ei" Cum c eu sunt nemuritor, / i tu eti muritoare), i tot el este cel care accept sacrificiul suprem, acela de a renuna la nemurire. Al doilea tablou * doua parte a poemului descrie iubirea pm ntean dintre &tlin i &tlina. 1ste o alt ipostaz a iubirii, opus celei ideale. Portretul lui &tlin se realizeaz n antitez cu cel al Luceafrului. 2escrierea geniului, a fiinei superioare, punea accentul pe elemente abstracte, mitice, care e3primau inteligena i apartenena la o lume diferit i superioar. n sc,imb, &tlin este descris cu a.utorul limba.ului popular, pun ndu!se astfel n e#iden trsturile sale umane, terestre" #iclean copil de cas, $epitet, in#ersiune% 4iat din flori i de pripas, / &ar ndr"ne cu oc/ii, // Cu o0r5ei ca doi 0u5ori! $comparaie% +ubirea pm ntean este prezentat ca un .oc n care &tlin i atrage iubita i n ale crui reguli o iniiaz" - &ac nu tii, i-a arta / din 0o0 n 0o0 amorul, Cum vntoru-ntinde-n crn% / La psrele laul, / Cnd i-oi ntinde 0raul stn% / 1 m cuprin"i cu 0raul! &,iar dac i accept condiia de muritor i este atras de .ocul iubirii propuse de &tlin, fata de mprat aspir nc la iubirea ideal pentru Luceafr" (, de luceafrul din cer / 2-a prins un dor de moarte! *ceast aspiraie ilustreaz condiia uman dual, aceea de a dori absolutul, dar de a nu!i putea depi condiia. Al treilea tablou &ea de!a treia parte descrie cltoria interstelar pe care o realizeaz Luceafrul spre 2emiurg. -e pune din nou accentul pe superioritatea acestuia, fiind descris prin metafora ful%er nentrerupt, dar i prin numele pe care l primete, 45perion $gr. 6 cel care merge deasupra%. &ltoria sa reia procesul de creaie a lumii, anul nd noiunile de timp i spaiu" i din a c/aosului vi, / 6ur mpre5ur de sine, / #edea, ca-n "iua cea denti, Cum i"vorau lumine3, Cci unde a5un%e nu-i /otar, / 7ici oc/i spre a cunoate, / i vremea-ncearc n "adar / din %oluri a se nate! 2atorit setei de iubire nemurirea este perceput ca %reul ne%rei vecinicii, al nemuririi nim0, focul din privire, de care Luceafrul #rea s se elibereze pentru o or de iu0ire!!!. Tot cu a.utorul antitezei se subliniaz diferena dintre oamenii comuni i fiinele superioare" $i au doar stele cu noroc / i pri%oniri de soarte, / 7oi nu avem nici timp, nici loc, / i nu cunoatem moarte! Pentru a!l con#inge s nu renune la nemurire, 2emiurgul i propune trei ipostaze ale geniului" ipostaza cu# ntului, a neleptului" Cere-mi cuvntul meu denti - / 1-i dau nelepciune) care ec,i#aleaz cu putere de creaie di#in, ipostaza orfic, puterea muzicii care sc,imb cursul lumii" #rei s dau %las acelei %uri, / Ca dup-a ei cntare / 1 se ia munii cu pduri / i insulele-n mare) i ipostaza mpratului, a celui care stp nete lumea" 8i-a da pmntul n 0uci / s-l faci mprie! &ele trei oferte ale di#initii presupun noi modaliti de a cunoate uni#ersalul i absolutul, dar nemurirea i prin urmare mplinirea prin iubire, i este refuzat. *rgumentul care sc,imb decizia lui 45perion este do#ada superioritii sale c,iar i n iubire" i pentru cine vrei s mori) / 'ntoarce-te, te-ndreapt / 1re-acel pmnt rtcitor / i ve"i ce te ateapt!

Al patrulea tablou
*cest ultim tablou este construit n relaie de simetrie cu primul deoarece se reia interferena dintre cele dou planuri, cel uman i cel terestru. n opoziie cu imaginea din al doilea tablou, este descris o alt ipostaz a iubirii pm ntene. +ubirea nu mai este #zut ca un .oc, ci ca o posibilitate de mplinire a fericirii i de refacere a cuplului adamic" 2iroase florile-ar%intii / i cad, o dulce ploaie, / +e cretetele-a doi copii / Cu plete lun%i, 0laie! 2escrierea este specific idilelor eminesciene i imaginarului romantic" Cci este sara-n asfinit / i noaptea o s-nceap3 / 9sare luna linitit / i tremurnd din ap! $personificare% // i mple cu-ale ei scntei / Crrile din crn%uri! / 1u0 irul lun% de mndri tei! *par moti#e specifice poeziei lui 1minescu" luna, codrul, teiul, elemente care ofer o alt perspecti# asupra iubirii dintre cei doi. &tlin apare i el sc,imbat, nu i mai propune iubitei un .oc al dragostei, ci iubirea absolut. 2iscursul lui se sc,imb, se adreseaz &tlinei cu a.utorul metaforelor" noaptea mea de patimi, iu0irea mea denti, visul meu din urm! 2ragostea lor de#ine o posibilitate de a gsi fericirea absolut, pun ndu!se accentul pe unicitatea ei.

Finalul -trofele finale se afl n str ns legtur cu incipitul poemului, deoarece ele e3prim dramatismul omului de geniu care constat c mplinirea prin iubire este imposibil, fiinde ne#oit la r ndul lui s!i accepte condiia i s!i asume destinul, eternitatea. 7mul comun este incapabil s!i depeasc limitele, iar omul de geniu manifest dispre fa de aceast limitare. Fata de mprat i adreseaz o ultim c,emare, aceea de a!i binecu# nta iubirea pm ntean" : Co0ori n 5os, luceafr 0lnd, / Alunecnd pe-o ra", / +trunde-n codru i n %nd, 7orocu-mi luminea"* Prin refuzul geniului se pune nc o dat n e#iden antiteza dintre fiinele superioare i cele inferioare" ;rind n cercul vostru strmt / 7orocul v petrece, / Ci eu n lumea mea m simt / 7emuritor i rece! Poezia 8Luceafrul( este considerat de ctre critici ca fiind cea mai reprezentati# poezie pentru opera liric eminescian deoarece aceasta conine ntreaga pla. tematic a discursului liric eminescian precum i ideologia romantic ce a modulat g ndirea, inclusi# filosofic a lui 1minescu. 8Luceafrul( se ncadreaz n specia literar a poemului, specie de interferen a epicului cu liricul, de ntindere relati# mare, cu un coninut filozofic i caracter alegoric. Totodat, 8Luceafrul( este un poem romantic, realizat prin amestecul genurilor $epic, liric i dramatic% i al speciilor. *sfel, lirismul susinut de meditaia filozofic i de e3presi#itatea limba.ului este turnat n sc,ema epic a basmului i are elemente dramatice $sec#enele realizate prin dialog i dramatismul sentimentelor%. Poezia 8Luceafrul( pune n discuie incompatibilitatea dintre geniu i omul de r nd. 7riginalitatea te3tului eminescian const, deci, n problematizarea raportului de e3isten dintre fiina geniului i a omului comun, n condiiile n care po#estea Luceafrului, desfurat pe alte coordinate, a fost preluat de 1minescu urm nd ca surse de inspiraie dou basme" 8Fata din grdina de aur( i 89iron i frumoasa fr corp(. Tema romantic a poemului este problematica geniului n raport cu lumea, iubirea i cunoaterea. +ubirea se nate lent din starea de contemplaie i de #isare, n cadru nocturn, relizat prin moti#e romantice" luceafrul, marea, castelul, fereastra, oglinda, #isul. *stfel, compoziia romantic se concretizeaz prin opoziia planurilor cosmic i terestru, respecti# prin opoziia a dou ipostaze ale cunoaterii" geniul i omul comun. Tema iubirii este ilustrat n te3t prin dou po#eti de dragoste care definesc iubirea n mod diferit0 pentru Luceafr iubirea este o cale superioar de cunoatere pentru care merit sacrificiul morii $accept nd moartea Luceafarul

dorete, de fapt, s cunoasc ce#a ce i este interzis n interiorul planului su e3istenial, deci s cunoasca ce#a de dincolo de lumea sa%, pe c nd iubirea ilustrat n tabloul al doilea, de &tlin i &tlina, pune n lumin o definire a sentimentului mediata de eros, iubirea i erosul fiind cosubstaniale, iubirea pentru omul comun mplinindu!se prin eros n interiorul cuplului. +ncipitul poemului, un prim element al te3tului poetic, semnificati# pentru ilustrarea #iziunii despre lume, conine formula specific basmului prin care cititorul este a#ertizat asupra structurii narati#e" 8* fost odat ca!n po#esti / * fost ca niciodat(.nt mplrile sunt puse sub semnul unui timp mitic, n care faptele sunt unice i irepetabile. n aceste condiii, fata de mprat #a a#ea atributele unei fiine ieite din limitele comunului, particularizat prin unicitate n lumea n care triete" 87 prea frumoas fat // :i era una la prini / :i m ndr!n toate cele / &um e fecioara ntre sfini / :i luna ntre stele(. 2e asemenea, un al doilea element al te3tului poetic, rele#ant pentru prezentarea #iziunii despre lume, este titlul poemului, care este, de fapt, moti#ul central al te3tului. Titlul susine alegoria pe tema romantic a locului geniului n lume, #zut ca fiin solitar i nefericit, opus omului comun. *legoria nseamn c po#estea, persona.ele, relaiile dintre ele sunt transpuse ntr!o suit de metafore, personificri i simboluri. Totodat, titlul unete dou mituri" unul rom nesc, al stelei cluzitoare i altul grecesc, al lui 45perion $8cel care merge pe deasupra(%, suger nd natura dual a persona.ului de tip romantic. n ceea ce pri#ete moti#ele romantice de la nceputul poemului" luceafrul, marea, castelul, fereastra, oglinda, acestea susin atmosfera de contemplaie i de #isare n care se nate iubirea dintre Luceafr i fata de mprat. 9oti#ul ngerului i moti#ul demonului sugereaz c,ipurile sub care se arat Luceafrul, amplific nd tensiunea liric a tririi emoiei erotice. n antitez cu imaginea angelic a primei ntrupri, a doua este circumscris demonicului, dupa cum o percepe fata" 87, eti frumos, cum numa!n #is / )n demon se arat(. ;borul cosmic, moti# literar ce rele#setea de iubire ca act al cunaoterii absolute, se intersecteaz cu nuanate moti#e ale timpului. ;bur nd spre 2emiurg, 45perion a.unge ntr!un spaiu atemporal, care coincide cu momentul dinaintea naterii lumilor" 8&aci unde!a.unge nu!+ ,otar, / <ici oc,i spre a cunoate,/ i #remea!ncearc n zadar / 2in goluri a se nate(. Pe de alt parte, n constituirea cuplului adamic, profunzimea pasiunii i unicitatea iubirii trite l scot pe &tlin din ipostaza terestr" 8 ! 7, las!mi capul meu pe s n, / +ubito, s se culce / -ub raza oc,iului senin / :i negrit de dulce0 / &u farmecul luminii reci / = ndirile str bate!mi, / >e#ars linite de #eci / Pe noaptea mea de patimi(. Totodat, particularitile prozodice ale te3tului sunt semnificati#e pentru ilustrarea #iziunii despre lume. *ntiteza dintre planul terestru i cel cosmic este sugerat, la ni#el fonetic, de alternarea tonului minor cu cel ma.or, alternare realizat prin distribuia consoanelor i a #ocalelor. 9uzicalitatea elegiac, meditati# a celor ?@ de strofe ale poemului, este dat msura #ersurilor $A B @ silabe, ritmul iambic, rima ncruciat. 2e asemenea, sunt prezente asonanele i rima interioar $8una(B8luna(, 8zare( B 8rsare( , 8plec( B 8mple(%.

n opinia mea, poemul 8Luceafrul( nsumeaz toate categoriile lirice din poezia anterioar a lui 1minescu i poate fi considerat un mit al poeziei i al poetului, n msura n care poezia sa nu este o imitaie a naturii, ci o transfigurare liric a semnificaiilor realitii, iar simbolurile cu care opereaz autorul sunt forme ncifrate ale unor idei filozofico!poetice.

&791<*>+) Poemul Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Poemul se desfasoara pe un #ag fir epic intr!o suita de metafore si simboluri prin care se sugereaza idei filosofice. 1ste deci in egala masura un poem de dragoste si un poem filosofic. Primul tablou ne prezinta o fantastica po#este de iubire intre doua fiinte apartinind unor lumi diferite. &ontemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. +n conceptia fetei Luceafarul este un spirit, pentru c,emarea caruia trebuie o formula magica de descintec. 2escifrind alegoria, putem spune ca sensul ei este ca paminteanul aspira catre absolut.+n timp ce spiritul aspira simte ne#oia concretului. Pentru al putea c,ema linga ea fata foloseste descintecul" C&obori in .os Luceafar blind C . Fiintele supranaturale au posibilitatea de a metamorfoza. +ntocmai ca in basm, Luceafarul, la c,emarea fetei se arunca in mare si presc,imbat intr!un tinar palid, cu parul de aur si oc,i scinteietori, purtind un gulgiu #inat, incununat cu trestii apare in fata fetei ca un inger, ca un zeu. 7 in#ita pe fata in palatele lui de pe fundul oceanului unde toata lumea s!o asculte pe ea. 9etamorfoza Luceafarului pune la contributie mituri cosmogonice, asfel la prima intrupare Luceafarul are parintii cerul si marea" C+ar cerul este tatal meu -i muma mea e mareaC. ;eii sint nemuritori si Luceafarul metamorfozat in <eptun este Cun mort frumos cu oc,ii #iiC deoarece nemurirea este pentru muritorii de rind o forma a mortii. 2e aceea fata de imparat are o senzatie de frig. C&aci eu sunt #ie, tu esti mort -i oc,iul tau ma!n g,eata.C

Peste cite#a nopti fata c,ema din nou pe Luceafar, acesta o asculta si din #aile ,aosului a#ind ca tata soarele si mama marea apare din nou in fata fetei. *cum #ine in#esmintat in negru si purtind pe #itele negre de par o coroana ce pare ca arde" C7c,ii mari si minunati ii lucesc ,imeric &a doua patimi fara satiC +nfatisarea este acum demonica, pentru ca s!a nascut din soare si noapte" dupa 4esiod noaptea este zeita umbrelor, fiica ,aosului, mama tuturor zeitelor. 2e data aceasta tinarul demonic ii fagaduieste miresii sale cununi de stele si ofera cerul pe care sa rasara mai stralucitoare decit celelalte. 2ar si de data aceasta fata ii refuza apropierea si simte senzatia de calduri. *legoria este ca fata este incapabila sa iasa din conditia ei pentru a con#ietui cu Luceafarul ii cere acestuia sa de#ina muritor ca si ea. La aceasta cerere Luceafarul raspunde afirmati# din cu#intele sale reiesind sacrificiul suprem pe care e gata sa!l faca 8in sc,imb pe o sarutare( pentru a do#edi fetei ca o iubeste. 2e aceea e ,otarit sa se nasca din pacat si sa fie dezlegat de nemurire. &el de!al doilea tablou se desfasoara in plan terestru, in plan uman, este idila dintre &atalin si &atalina, idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. *#em aici o atmosfera intima, familiara. *cum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat, ea de#ine &atalina, ceea ce simbolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun, care se poate indragosti rapid de un baiat oarecare. &atalin este #iclean copil de casa, un pa. din pre.ma imparatesei, baiat din flori dar indraznet cu oc,ii. )rmarind!o pa &atalina socoteste ca e momentul sa!si incerce norocul si prinzind!o intr!un ung,er ii ser#este &atalinei o ade#arata lectie de dragoste. -e obser#a in scena de dragoste un limba. obisnuit, comun, popular adec#at unei scene de dragoste obisnuite trecatoare a#enturoase. &atalina la inceput este mai retrasa, mai retinuta si marturiseste lui &atalin dragostea pentru Luceafar. 2ar &atalin gaseste remediul" 84ai si!om fugi in lume( si astfel &atalina #a pierde #isul de luceferi.

Partea a treia a poemului cuprinde calatoria Luceafarului prin spatiul cosmic si con#orbirea cu 2emiurgul. -intem din nou in planul cosmic cu o atmosfera glaciala si cu un limba. sententios gnomic $e3primarea este apropiata de ma3ime si pro#erbe%. 2emiurgul este rugat sa!l ierte de nemurire sa!l faca muritor de rind. +n acest tablou 1minescu se do#edeste ca si in -crisoarea + unul dintre cei mai interesati autori de cosmogonii si un e3traordinar poet al fenomenelor fizice. Pentru un zbor atit de indraznet Luceafarului ii creste aripa la dimensiuni uriase. 2in cauza #itezei colosale cu care zbura miscarea lui pare un fulger ne!ntrerupt, ratacitor printe stele. 4aosul este o notiune abstracta, nepalpabila insemnind confuzia generala a elementelor inainte de creatie. Pentru a le face palpabile 1minescu ii atribuie ,aosului insusirile unei #ai din care necontenit iz#orasc lumini ce se amesteca se in#almasesc ca niste mari amenintatoare. ;ona in care se afla 2emiurgul e infinitul, neantul stapinit de groaza propriului #id adinc ca #isul uitarii. +n dialogul cu 2emiurgul, Luceafarul insetat de #iata obisnuita, de stingere este numit 45perion. +ntocmai ca fata de imparat in idila cu &atalin este numita &atalina si Luceafarul, in momentul cind #rea sa de#ina muritor este inzestrat cu nume. +n discutia dintre cei doi, 2emiurgul ii propune, ca pentru a renunta la gindul sau de a de#eni muritor, trei lucruri" sa!l faca cintaret incit sa asculte toata lumea de cintecul lui, conducator de osti sau intelept. 2emiurgul este dispus sa!i dea 8pamintu!n lung si marea!n larg / 2ar moartea nu se poate(. Luceafarul este o parte a uni#ersului, celui 8tot( pe care o reprezenta 2emiurgul, iar al rupe din acest sistem ar insemna distrugerea ec,ilibrului uni#ersal. -i atunci ca un ultim argument, 2emiurgul il indeamna pe 45perion sa pri#easca spre pamintul ratacitor sa #ada ce!l asteapta. *l patrulea tablou ne duce din nou in planul terestru dar si in cel uni#ersal cosmic. 45perion de#enit din nou Luceafar se intoarce pe cer si isi re#arsa din nou razele asupra Pamintului. +n acest tablou a#em un foarte frumos pastel terestru care contrasteaza cu pastelul cosmic din partea a D!a. Luceafarul descopera pe cararile din cringuri sub siruri lungi de tei doi tineri indragostiti care sedeau singuri. Fata il #ede si il

c,eama sa!i lumineze norocul. 7amenii sint fiinte trecatoare. 1i au doar stele cu noroc in timp ce Luceafarul nu cunoaste moarte. 9i,nit de cele ce #ede, Luceafarul nu mai cade din inaltul la c,emarea fetei ci se retrage in singuratatea lui constatind cu amaraciune" C&e!ti pasa tie c,ip de lut 2aco!i fi eu sau altulE Traind in cercul #ostru strimt <orocul #a petrece &i eu in lumea mea ma simt <emuritor si receC.