Sunteți pe pagina 1din 5

Curriculum ascuns si implicatiile lui asupra dezvoltarii copilului In scoala ,copilul devine elev.

Aceasta schimbare de statut este marcata de faptul ca,pe de o parte copilul vine in scoala cu lumea sa ,pe de alta parte el intra intr-o alta lume ,cu alte caracteristici sociale si emotionale.Experienta scolara reprezinta cronologic,dar si ontologic ,o parte substantiala a universului cotidiana al copilului.Cand intra in scoala copilul trebuie sa invete meseria de elev. Coulon !""#,$aun #%%#&,ceea ce presupune a'ustarea la un spatiu social cu valori ,modele ,norme explicite si implicite& noi fata de cele cu care era familiarizat. Cercetatorii au pus in evidenta ,in ultimul timp,faptul ca ne-am concentat prea mult pe curriculum din perspective continutului si nu suficient pe schimbarile care au legatura directa cu viata si cu dezvoltarea identitatilor,atitudinilor,valorilor,sistemelor de credinte ,dispozitiilor comportamentale,strategiilor tipice de analiza si actiune la nivelul elevilor.(untem prea mult centrati pe intrebarea )Ce stiu elevii*si nu sufficient de preocupati de intrebarea )Cine sunt elevii*.In acest sens ,in ultimele decenii s-au realizat numeroase cercetari empirice referitoare la)comportamentul profesorului,calitatea comunicarii,competentele lingvistice ale elevilor,reprezentari si retele de semnificatii in clasa. +icro-cosmos social ,clasa de elevi reprezinta nu numai locul priivilegiat al transmiterii cunoasterii scolare,ci si spatiul in care au loc negocieri adeseori conflictuale si implicite&,se descopera ierarhii.$rocese adaptative complexe ,strategiile de face fata situatiei scolare sunt considerate fie elemente ale curriculum-ului ascuns ,fie comportamente prin care este invatata si exersata meseria de elev respectiv de profesor&,fie expresia culturilor de rezistenta. (coala si clasa de elevi pun laolalta culturi si identitati reprezentand medii ale transmiterii culturale.$utem intalni o cultura care valorizeaza scoala si experienta scolaritatii ,dar si culture anti-scoala.$e de o parte unii cercetatori se centreaza pe curriculum ascuns,tot ce se invata mai degraba implicit decat explicit,de exemplu a invata sa astepti,sa iti vina randul sunt componente preluate implicit ,ac-son !"./&.In acest sens,o analiza culturalista a comportamentului profesorului presupune confruntarea identitatii profesorului cu normele si valorile scolii.$e de alta parte ,clasa mai poate reprezenta arena conflictelor culturale ,elevii proveniti din medii culturale cu modele comportamentele si asteptari foarte diferite ,care uneori pot fi incompatibile sau insuficient sincronizate cu cele ale profesorului sau ale celorlalti colegi.(ociologii educatiei si antropologii s-au ocupat atat de cultura pro-scoala in care elevii socializeaza si adapteaza universului scolar si aplica strategii eficiente penteua face fata cu succes meseriei de elev,pe dimensiunea academica,precum si pe cea sociala&cat si de cultura anti-scoala 0bgu #%%1&. Curriculum-ul ascuns a aparut in literature de specialitate in anii 2/%,prima utilizare a termenului ca atare apartinanadu-i lui 0verl3.A fost numit in diferite moduri,ca si curriculum latent sau acoperit,ca rezultate non-academice ale scolaritatii , reziduu al scolaritatii sau curriculum nestudiat si a fost din ce in

ce mai studiat in ultima perioada.Aparitia lui a coincis ,usor curios,cu perioada cand au aparut obiectivele comportamentale si rezultatele masurabile ,un model care facea abstractie de efectele perverse ale actiunii educationale.E.4allance il defineste in Enciclopedia Internationala a Curriculum-ului in urmatorul mod) acele practici si rezultate ale scolaritatii ,care desi nu sunt explicite in ghidurile curriculare sau politica scolara,totusi,reprezinta o latura permanenta si eficienta a experientei scolare ,acele forte care intruchipeaza diferitele forme neacademice si nemasurabile ale invatarii elevilor.Este astfel privit din doua ipostaze) curriculum ascuns ca practica educationala ca proces& si curriculum ascuns ca rezultate educationale.Ca proces el reprezinta un set de practici ale caror efecte desi sunt necunoscute ,sunt asteptate.5e fapt prin aceasta se intelege ca curriculum-ul ascuns reprezinta tot ceea ce se intampla intentionat sau neintentionat in spatiul scolii si care insoteste simbolic actiunea educationala ,fara a fi consemnat in acte oficiale.4iata de zi cu zi a scolii transmite transmite constant informatii ,practici care sunt asimilate de elevi mult mai usor penteu ca pentru ei reprezinta un mod de adaptare ,dar si unul de aobtine reusita. 6n exemplu de curriculum ascuns ca practica poate fi sic ea ceea ce Eisner numea null curriculum,adica ceea ce nu le predam elevilor,astfel transmitand elevilor mesa'ul ca acele elemente nu sunt importante pentru experientele lor educationale sau in viata lor sociala in societate.El adauga) Ceea ce am vrut sa spun este ca scoala determina unele consecinte nu doar in virtuteav a ceea ce nu preda ,dar si in virtutea a ceea ce negli'eaza sa predea. Curriculum-ul ascuns ca rezultat educational se refera la ceea ce scoala formeaza la sfarsitul parcursului scolar fara a se fi propus initial in documentele oficiale .7enr3 ,. vorbea despre docilitate ca rezultat ascuns al scolaritatii inb !"88. Ideea centrala este aceea ca prin curriculum ascuns se intelege totalitatea ata a practicilor cat si a rezultatelor educationale neintentionate la nivel de documente oficiale,dar care coexista si potenteaza chiar eficienta curriculum-ului oficial. Inca cu doua-trei decenii in urma ,mai multi autori considerau continutul invatamantului un arbitrariu cultural propus prin intermediul educatiei de catre instantele aflate la putere pentru a-si legitima si perepetua functionarea. 5esi este mai putin sesizabil,pedagofia,ca stiinta socio-umana a fost mereu compatibila cu ascunderea ,disimularea sau chiar cu interzicerea cunoasterii pentru unii educabili ,punandu-se astfel in serviciul unei ideologii,desi acest lucru este greu de probat cu suficienta C.Cucos, 5.6ngureanu&. Curriculum-ul ascuns reprezinta o predare tacita a normelor si expectantelor economice si sociale,dezirabile la un moment dat, mentinandu-se astfel o distribuire inegala si inechitabila in societate ,nu numai in plan socio 9economic,ci si in sfera cuturalului. Intr-un cadru mai larg al curriculum-ului global ,curriculum-ul ascuns netezeste,in ultima instanta,accesul la puterea ulterioara in societate.Acest lucru poate fi sesezat urmarindu-se urmatoarele aspecte) -cine are acces si la ce curriculm,concret*

-ce categorie de educabili pot face autentice optiuni curriculare* -cat de opportune sunt optiunile curiculare in general* -ce elemente si in ce masura participa la curriculum* Curriculum-ul din sfera extrascolarului ascuns influenteaza elevii la nivel subliminal,printr-o ideologie si indoctrinare subtila,formandu-le sau convertindule convingerile,sentimentele,conceptiile,atitudinile,comportamentele. C:teva ipostaze ale curriculumului ascuns ar fi) Valori ale personalitii profesorului. ;iecare profesor se prezint< =n fa>a elevilor ca un subiect cu un contur valoric particular. Experien>a sa de via><, preferin>ele, opiniile, predispozi>iile sale valorice vor infuza actul s<u didactic. Chiar dac< practica didactic< oblig< la o anumit< desubiectivizare a con>inuturilor vehiculate , profesorul nu-?i poate pune =ntre paranteze dinamica ?i prezen>a sa uman<, structura intim< a personalit<>ii sale. @u este de negli'at faptul c< profesorul se poate converti ?i =ntr-un necesar& consilier sau =ndrum<tor al elevilor s<i, acesta =ndeplinind, de multe ori ?i statutul de diriginte. Inflexiunile sale valorice vor fi prezente at:t la nivelul comunic<rii verbale prin ceea ce spune&, dar ?i la nivel paraverbal sau nonverbal. Acest standard comunica>ional vine s< sus>in<, s< =nt<reasc< ceea ce se spune =n mod explicit. Conteaz<, deci, ca profesorul s< st<p:neasc< aceste p:rghii pentru a realiza o inter-rela>ionare complet<, =n care g:ndirea, st<rile, atitudinile, corpul s<u se pun la treab< =ntr-un mod coerent ?i convergent =n beneficiul obiectivelor ce le are de realizat. Metodele de influenare Aa clas<, profesorul este pus =n situa>ia de a utiliza diferite surse de putere pentru a influen>a comportamentul ?i atitudinile elevilor s<i. (ursele de putere pe care se bazeaz< ?i varietatea metodelor de influen>are vor defini =n ce m<sur< procesul de schimbare la clas< este unul birocratic, preponderent autoritar sau unul care respect< varietatea, individul ?i dezvoltarea sa personal< valori care se reg<sesc =n democra>ie&.5oar acesta din urm< poate asigura c< elevul va dezvolta acele abilit<>i necesare unei societ<>i democratice de exemplu, g:ndire independent< 9 luarea de decizii pe baza analizei propriiB activism ?i implicare =n via>a comunit<>iiB formarea ?i aderarea la un sistem de valori precum toleran>a la diversitate ?i respectul fa>< de individ.& Charisma, un termen general ?i destul de dificil de m<surat, este dat< de personalitatea profesorului.Cns< de foarte multe ori suntem influen>a>i nu at:t de personalitatea cuiva ci de faptul c< =l respect<m ?i avem =ncredere =n persoana respectiv<. Cn aceast< situa>ie nu avem nevoie de reguli sau s< fim convin?i. 4om urma persoana pentru c< suntem convin?i de abilit<>ile sale, de principiile ?i valorile sale sau de loialitatea sa fa>< de noi.Aceast< credibilitate poate rezulta at:t din puterea personal< c:t ?i din puterea expertului pentru c< dac< avem =ncredere =n competen>a cuiva, =l vom urma chiar dac< nu ne place persoana. 7and3, !""1& Cum r<spundem la provoc<rile elevilor la clas<* =ntreb<ri care par s< ne testeze cuno?tin>ele sau abilit<>ile profesionale&. Dendin>a de a penaliza provocarea prin apelul la puterea pozi>iei (tai =n banca taE Aas<, nu mai fii a?a de?teptE& sau for>< ridicarea agresiv< a tonului& perpetueaz< pasivitatea ?i duce la pierderea

respectului =n fa>a elevilor. ;aptul c< exist< provoc<ri poate fi un semn al gradului de =ncredere pe care o au elevii =n profesor sau o modalitate de testare de c<tre ace?tia, mai ales dac< profesorul e nou. 0rientarea spre obiectivele de =nv<>are, f<r< a r<spunde agresiv provoc<rilor ?i f<r< a le ignora, ?i implicarea celor care provoac< =n procesul =nv<>arii ofer< ?anse mult mai mari =n c:?tigarea respectului ?i acceptarea autorit<>ii de c<tre elevi. Cn procesul influen><rii, elevii =?i doresc de asemenea s< aib< puterea de a influen>a chiar dac< nu =ntotdeauna vor s< =?i asume ?i responsabilitatea. Cercet<rile 7and3, !""1& arat< c< oamenii prefer< s< aib< influen>< mai mare asupra a ceea ce fac,c< sunt mai interesa>i ?i mai implica>i dac< simt c< pot influen>a activit<>ile pe care le desf<?oar<. Aa fel, elevii r<spund cu aceea?i motiva>ie dac< profesorul le ofer< posibilitatea s< =?i influen>eze propriul proces de =nv<>are. Acordarea recompenselor/sanciunilor $entru a fi eficiente, recompensele ?i sanc>iunile trebuie s< respecte anumite cerin>e c<ci ,,o teorie a instruirii ar trebui s< precizeze ritmul ?i natura recompenselor ?i pedepselor din cadrul procesului de =nv<>are ?i predare. Recompensa este un mi'loc de influen>are pedagogic< folosit =n cazul c:nd elevul a =ndeplinit cu succes o sarcin< grea, a s<v:r?it o fapt< bun<. Cn ?coal< pot fi folosite ca tipuri de recompense) lauda, recompensa material<, recompensa exprimat< =n timp liber, recompensa exprimat< =n termeni sociali conferirea unor responsabilit<>i ca form< de apreciere&, nota.Fecompensa acordat< pe merit spore?te =ncrederea elevului =n for>ele proprii, =i treze?te dorin>a de a se eviden>ia, =l convinge c< educatorul ?i colegii =i apreciaz< str<duin>a ?i rezultatele a ob>inute. Fecompensa se acord< respect:ndu-se regulile generale de a nu recompensa un grup restr:ns de ale?i, ci pe to>i care s-au eviden>iat =ntr-o anumit< activitate =nv<><tur<, sport&B de a =mbina recompensa cu exigen>a ?i cu stimularea spiritului autocriticB de a deprinde pe elevi s< nu se mul>umeasc< cu realiz<rile ob>inuteB de a nu banaliza formele superioare de recompens< acordarea diplomei de onoare, premierea& prin folosirea lor cotidian< ?i cu cel mai mic prile'B de a >ine cont de particularit<>ile individuale ?i de v:rst< ale copiilor. Fecompensele dau rezultate numai atunci c:nd sunt =mbinate cu exigen>< riguroas< ?i constant<. Ele trebuie acordate cu m<sur<, ?tiind c< exager<rile duc la apari>ia egoismului ?i a =nfumur<rii. Fecompensa trebuie s< fie adecvat<, =n sensul c< trebuie s< ofere copilului placere ?i trebuie acordat< imediat dup< realizarea sarcinii. Sanciunea este un mi'loc de influen>are pedagogic< folosit atunci c:nd copilul nu =ndepline?te cerin>ele stabilite sau =ncalc< regulile de comportare.Ca tipuri de sanc>iuni se pot folosi) admonestare, discutarea gre?elii =n colectiv, eliminarea temporar< de la 'ocul sau ocupa>iile colectivului, ignorarea, controlul f<r< calificativ, mutarea pe termen limitat a elevilor =ntr-o banc< numit< ,,Ganca

dezonoarei. Caracterul sanc>iunii se schimb< =n func>ie de v:rsta copilului, dar =ntotdeauna con>inutul ?i gradul ei trebuie s< corespund< gre?elii comise. Predispoziii valorice ale elevilor i ale clasei de elevi . ;iecare grup educa>ional se prezint< ca un H?antier axiologic =n care se for'eaz< atitudini, se supun la prob< ritualuri ?i valori. Compozi>ia grupului, chiar dac< este omogen< , coaguleaz< experien>e diferite de raportare la realitate, de tr<ire a valorilor , de conduite expresive. Co-=mp<rt<?irea acestora, de c<tre elevi, constituie un prile' de =mbog<>ire reciproc<, de difuziune a unor ac>iuni sau st<ri. (e ?tie prea bine c< exist< o dimensiune a educa>iei care se realizeaz< prin contagiune ?i imita>ie. @u este de negli'at acest poten>ial. $:n< la interiorizarea unor conduite, elevii sunt sensibili la influen>ele ce se exercit< =ntre ei ?i pozitive, ?i negative&, de care profesorii trebuie s< fie con?tien>i ?i s< le utilizeze cu profit pedagogic. Mediul ambiental ,ambianta propriu-zis< din clasa va influen>a reac>iile elevilor. Clasa ca unitate func>ional< principal< a programului, este nucleul de desf<?urare a principalelor procese educa>ionale. Ieneza tuturor elementelor clasei suprafa><, form<, volum& st< =n modul =n care este g:ndit postul de lucru al elevului ?i principiile care stau la baza proiect<rii. Aceste principii se refer< la ) problemele de pedagogie propriu 9 zise ?i normele de igien< complex< privind cadrul ambiental culoare, luminozitate, ventila>ie, etc. &. ;orma clasei este determinat< de c:>iva factori ) ob>inerea unui ambient c:t mai pl<cutB asigurarea unei mobil<ri variate din punct de vedere func>ionalB ob>inerea parametrilor igienici recomanda>i de medici ventilare, luminare natural<& ?i asigurarea unei construc>ii eficiente ?i durabile. A face educa>ie f<r< sanc>iune sau pedeaps< este o utopie, deoarece nu exist< copil care s<nu gre?easc<. A nu sanc>iona gre?eala =nseamn< a o =ncura'a. $edeapsa este necesar< ?i are rol educativ, a?a cum afirma pedagogul Comenius),, 6neori e necesar s< aplici ?i pedeapsa pentru ca exemplele ?i =nv<><turile s< fie privite cu mult< aten>ie.