Sunteți pe pagina 1din 5

Bisa Arnold Alex Sebastian Anul III MG, Gr.

ASEPSIA SI ANTISEPSIA IN BLOCUL OPERATOR

Asepsia este o metod profilactic si reprezint totalitatea msurilor fizicochimice ce au rol de a mpiedica contaminarea pl!ilor traumatice sau operatorii cu a!en"i microbieni saprofi"i sau pato!eni.. Antisepsia este o metod curati# si reprezint totalitatea msurilor ce au ca rol distru!erea !ermenilor intrati in contact cu o pla! traumatic sau chirur!ical cu a$utorul a!en"ilor fizico-chimici. Idea asepsiei a aparat in 1820, cand obstetricianul vienez Semmelweis a recomandat splarea m%inilor naintea mane#relor obstetricale cu ap &i spun &i apoi cu ap clorat. 'u aceasta msur a reu&it s reduc dramatic mortalitatea femeilor prin infec"ii puerperale, lans%nd astfel idea transmiterii bolii de la omul bolna# la cel sntos. 'u toate ca din cele mai #echi timpuri, persoanele care practicau medicina utilizau rudimente ale asepsiei - antisepsiei, bazate probabil pe obser#a"ii empirice, asepsia &i antisepsia au fost acceptate n arsenalul medical numai dup n"ele!erea rolului microbilor n patolo!ie &i a modului lor de transmitere Adevrata perioad a asepsiei - antisepsiei a inceput odata cu descoperirea microbilor de ctre (asteur n )*+, &i utilizarea de ctre -ister a acidului carboxilic ./ pentru splarea m%inilor, a instrumentelor chirur!icale precum &i aplicarea de pansamente nmuiate n aceea&i substan" pe ran, pentru mpiedicarea ptrunderii !ermenilor , care produceau supura"ia pl!ilor . 0oseph -ister ncepe sterilizarea slilor de opera"ie prin pul#erizarea de acid fenic iar chirur!ul american 1illiam Ste2art 3alsted folose&te primul mnu&ile de cauciuc, ca msur de protec"ie at%t a pacientului, c%t &i a operatorului. -a noi in tara 'onstantin Se#ereanu &i apoi (rof. 4. Ionescu au fost primii chirur!i care au aplicat metodele de antisepsie preconizate de -ister 5e la sf%r&itul secolului 6I6 msurile de asepsie-antisepsie au intrat n standardul practicii chirur!icale. Metodele utilizate s-au dez#oltat pe msura pro!reselor chirur!iei, descoperirii unor noi modalit"i de combatere a !ermenilor microbieni, dez#oltrii &i di#ersificrii instrumentarului chirur!ical. 7n practic asepsia &i antisepsia se folosesc simultan &i se completeaz reciproc. Sterilizarea este acea component a asepsiei prin care se distru! toate formele de !ermeni microbieni 8inclusi# formele sporulate sau #irusurile9. Alturi de anestezie, sterilizarea a permis dez#oltarea chirur!iei ca specialitate medical &i a tuturor specialit"ilor chirur!icale Actul operator, precum si in!ri$irea bolna#ilor trebuie realizate ideal, in conditii de absenta a !ermenilor pato!eni. 'a ac"iune profilactic, de pre#enire a contaminrii pl!ilor cu !ermeni pato!eni, asepsia folose&te o serie de metode si anume : - pre!atirea salii de operatie

sterilizarea tuturor instrumentelor &i materialelor folosite ntr-o inter#en"ie chirur!ical. - dezinfectia mainilor chirur!ului si echipei operatorii, prote$area lor cu manusi sterile - pre!atirea bolna#ului si a campului operator - tactica si tehnica operatorie Blocul operator se compune din sli de opera"ie care trebuie s fie c%t mai aproape de sec"ia de chirur!ie. Aici exist anumite circuite n care are acces doar personalul blocului operator &i pacien"ii care necesit inter#en"ia chirur!ical. Poluarea microbian n slile de opera"ie poate fi determinat de prezen"a &i circula"ia personalului medical &i paramedical fr mbrcmintea de protec"ie corespunztoare. -a aceasta se adau! microbii pro#eni"i din produsele septice de#ersate n cursul inter#en"iilor chirur!icale septice sau cu timpi septici. (entru reducerea polurii microbiene, msurile ri!uroase pri#ind amplasarea, amena$area &i func"ionarea slilor de opera"ii sunt absolut necesare. ;u este admis n sala de opera"ie dec%t personalul implicat n actul operator, cu "inuta corespunztoare &i care este instruit n respectarea re!ulilor de asepsie. <entila"ia aerului din sala deopera"ie este absolut necesar pentru diminuarea polurii microbiene &i eliminarea aerului #iciat 8aer expirat, #apori anestezici9. (entru respectarea asepsiei n timpul operaiilor, intrarea n blocul operator se face printr-un filtru pre#azut cu usi !lisante numit si camer de filtru care este alturat slii de opera"ie. Aici mai exist: - o anticamer pentru sta"ionarea bolna#ilor nainte de inter#en"ia chirur!ical &i pentru administrarea preanesteziei= - un spltor &i sterilizator pentru inter#en"ia chirur!ical= - !rupuri sanitare pentru pacien"i= - camer de trezire, unde bolna#ul este supra#e!heat de anestezist p%n la stabilizarea func"iilor #itale. >iltrul este o incapere prin care se trece obli!atoriu la intarea si iesirea din blocul operator. Aici se schimba complet hainele de spital cu hainele de sala sterile, a#and culoare specifica. 4inuta obli!atorie este: pantaloni, bluza, pantofi, boneta, masca. 7n sala de opera"ie trebuie s se !seasc numai utila$ul necesar pentru executarea opera"iei. 'u c%t mai pu"in utila$ se afl n sala de opera"ie, cu at%t mai u&or se asi!ur cura"enia. 7n timpul c%nd se opereaz este interzis accesul n sala de opera"ie. 7n timpul opera"iei trebuie s se respecte cur"enia, compresele &i tampoanele de tifon mbibate cu s%n!e sau secre"ie din pla! se arunc n li!heane speciale. ?xsudatul &i puroiul din pla! sau ca#it"i se colecteaz cu aspiratorul ntr-un #as nchis. 'ur"enia n sala de opera"ie este obli!atorie &i se face cu pruden" pe cale umed. ?xist urmtoarele metode de cur"enie n sala de opera"ie: ). Curenia curent n timpul operaiei: infirmiera str%n!e tampoanele &i compresele nt%mpltor czute pe podea &i &ter!e podeaua murdar de s n!e sau exudat. 2. Curenia slii de operaie dup fiecare operaie.
-

@. Curenia zilnic dup finisarea operaiilor obinuite sau ur ente. A. Curenia eneral a slii de operaie, care se face conform unui plan ntr-o zi c%nd nu se fac opera"ii, o dat pe sptm%n. .. !imineaa nainte de a ncepe lucrul, suprafe"ele orizontale 8du&umeaua, mesele, per#azurile9 se &ter! cu o c%rp umed, pentru a str n!e praful depus peste noapte. Aceast metod se nume&te prealabil. 'ur"enia zilnic n sala de opera"ie este obli!atorie, iar cel pu"in odat pe sptm%n este necesar o cur"ire !eneral cu splarea cu ap &i deter!en"i a pere"ilor, pardoselii, mobilierului. >ormolizarea pe o perioad de minim * ore se poate face dup orice inter#en"ie hiperseptic. Bilnic, aerul din slile de opera"ie se iradiaz cu raze ultra#iolete. 4emperatura aerului din sala de opera"ie trebuie s fie ntre 22 C 2. ,' la o umeditate de .,/ &i cu o #entila"ie ce asi!ur schimbul aerului de @-A ori pe or. 4emperatura mai nalt pro#oac transpira"ie, infect%nd astfel te!umentele cu bacterii din !landele sudoripare. 4emperatura $oas poate pro#oca rcirea bolna#ilor &i crea condi"ii pentru dez#oltarea complica"iilor. 7n cazul c%nd se folose&te epuratorul de aer sta"ionar se asi!ur schimbul aerului cur"it de A, de ori ntr-o or. 7n afar de aceasta, dezinfectarea aerului din sala de opera"ie &i pansamante se face cu lmpi ultra#iolete bactericide Sterilizarea instrumentelor se realizeaz diferen"iat, in func"ie de natura lormetalice, cabluri de cauter, aparate de sutur mecanic- &i modul de utilizare - de unic utilizare 8dispozabile9 sau de utilizare repetat. Instrumentele necesare pentru opera"ie se sterilizeaz prin fierbere n solu"ie de 2/ de hidrocarbonat de sodiu . Sterilizarea se face n sterilizatoare metalice cu plas &i cu un capac, care se nchide ermetic. 7n prezent instrumentele se pot steriliza cu aer uscat n termostate C electrosterilizatoare. ?xist de asemenea metoda de sterilizare n sterilizatoare speciale cu !aze. 5ar aceast metod nu a cptat o ntrebuin"are lar!. 'ateterile uretrale &i cistoscoapele sterilizate prin fierbere sau n autocla#e cu #apori se stric, de aceea ele se sterilizeaz timp de ), min mai nt i n alcool, apoi pe . min n solutie de cianur de mercur. Inainte de ntrebuin"are instrumentul sau cateterul se dezinfecteaz cu alcool. Efectuarea oricrui act operator impune chirurgului i echipei operatorii o serie de pregtiri pentru respectarea regulilor de asepsie i antisepsie. n ncperile blocului operator se poart o mbrcminte special; ideal este ca aceasta s fie sterilizat prin autoclavare, sau cel puin splat. Utilizarea acestui echipament n afara blocului operator este strict interzis. La fiecare intrare / ieire n /din blocul operator inuta se schimb. -a blocul operator, n Dcamera de filtruE al acestuia, chirur!ii &i echipa operatorie &i schimb hainele purtate n sec"ia cu paturi cu unul steril &i cu ncl"minte ce #a fi utilizat numai in blocul operator. Astfel echipat, la costum adau!%ndu-se calota 8care trebuie s acopere obli!atoriu tot prul de pe frunte9, masca 8care trebuie s acopere nasul &i !ura9 &i ochelarii de protec"ie, chirur!ii &i echipa operatorie ncep dezinfec"ia m%inilor. (re!tirea m%inilor chirur!ului &i a echipei operatorii se face prin splare cu scop de aseptizare. In ultimii ani, odata cu perfectionarea antisepticelor, metoda clasica prin spalare cu apa sterila , spun lichid steril si peria folosita timp de ). minute a fost

aproape inlocuita cu metodele moderne care utilizeaza di#erse substan"e antiseptice, care asi!ur o aseptizare rapid si de calitate. ?le au a#anta$ele de a asi!ura o buna sterilizare a te!umentelor intr-un timp foarte scurt 8)-2 min9, de aceea sunt foarte utile si in chirur!ia de ur!enta. Antisepticele moderne mai au si un alt a#anta$ important, acela de a asi!ura protectia te!umentelor. (entru splare mainilor se utilizeaz bure"i conditiona"i indi#idual, sterili, imbiba"i cu Betadina sau 'lorhexidina. Spalarea dureaza intre )-@ min, in func"ie de materialul deter!ent-antiseptic. 'ondi"ii prealabile spalarii: - un!hii scurte - absenta infectiilor sau epidermofitiilor In mod exceptional, la persoanele aler!ice la iod sau clor, se pot utiliza pentru spalare sapun steril lichid, in trei cicluri de . min. 'iclul intai - spalare a antebratului pana la . cm sub plica cotului. 'iclul al II-lea - pana la F a antebratului. 'iclul al IIIlea - .cm deasupra re!iunii radiocarpiene. In caz de ur!enta ma$ora, impunand inter#entia in timp minimal 8masa$ cardiac intern, pla!i cardiace, hemora!ii intraabdominale masi#e, etc9, se poate utiliza, ca metoda de exceptie, badi$onarea mainilor echipei operatorii cu tinctura de iod, betadina sau alcool. (re!atirea cmpului operator #izeaza si ea o serie pre!atiri pentru respectarea regulilor de asepsie i antisepsie. Scopul acestei pre!tiri este distru!erea florei microbiene existente n #ederea realizrii profilaxiei infec"iei postoperatorii. Prin cmp operator se nelege locul de desfurare propriu-zis a operaiei, adic zona anatomic a inciziei tratat antiseptic i izolat steril de restul corpului (prin cearceafuri de pnz sterile). (ielea are o flor bacterian natural cantonat n orificiile !landulare sau n stratul exfoliati# al epidermului. Germenii bacterieni de la acest ni#el pot fi sursa de contaminare a pl!ii operatorii. Aceasta impune ca, naintea oricrei inter#en"ii chirur!icale, te!umentele s fie bine cur"ate &i apoi dezinfectate cu antiseptice bactericide. 'ur"irea mecanic a te!umentelor ncepe n seara dinaintea inter#en"iei printro baie !eneral &i mbrcarea de len$erie curat. 7n ziua opera"ieie se face raderea zonei operatorii, de preferinta prin depilare, cu substante antiseptice, depasind limita de incizie cu .-), cm.. ;u e recomandabila ca aceasta s se fac n preziua opera"iei pentru c microtraumatismele produse ar putea s se infecteze p%n a doua zi. 5upa radere se poate aplica, optional, un pansament steril, antiseptic. Inainte sa fie dus in sala de preanestezie, bolna#ul imbraca un halat steril, preferabil de unica utilizare. A$uns in sala de operatie, se scoate pansamentul, se de!reseaz te!umentul cu benzin u&oar &i apoi se dezinfecteaza re!iunea #iitoarei incizii cu betadina, alcool iodat, tinctura de iod etc, n a&a fel nc t s cuprind o zon mult mai mare de la locul inciziei. -a persoanele sensibile la iod se #a folosi alcoolul de G,/ sau alte antiseptice de suprafa", de preferin" cele care coloreaz te!umentul n #ederea controlului suprafe"ei aseptizate. Modul de badi$onarea a te!umentului trebuie sa respecte 2 re!uli: - badi$onarea se face dinspre locul inciziei spre periferie 8 n cercuri concentrice succesi#e9=

n cazul n care re!iunea de operat este septic 8de exemplu orificiul anal9 badi$onarea se face in#ers 8dinpre periferie spre zona de operat9 Hrmeaz apoi izolarea c%mpului operator cu cearceafuri adezi#e sau fixate cu piese speciale. (este re!iunea #iitoarei incizii se aplica un camp ce contine in centru o fereastra acoperita cu o folie de plastic transparenta, folie ce adera la te!umentele unde se #a efectua incizia dupa care campul operator se izoleaza cu alte campuri sterile 8campurile care izoleaza re!iunea inciziei pot fi de unica utilizare sau reutilizabile9. Incizia se practica incizand inclusi#e pelicula de plastic, pelicula care asi!ura o buna izolare a mar!inilor pla!ii. 5upa utilizare, instrumentarul se lasa in apa cu un antiseptic 8bromocet9, se spala cu solutie de amoniac 2-@ /, se limpezeste cu apa si se usuca. Se #erifica instrumentarul din punct de #edere functional. Se poate apela la o presterilizare cu ultrasunete inaintea sterilizarii la pupinel sau inainte de autocla#are. Se aseaza in cutii metalice pentru diferite tipuri de inter#entii si se sterilizeaza la pupinel sau autocla#. 5in normele de asepsie face parte si tactica si tehnica operatorie.. (ro!ramarea operatiilor in functie de septicitate, de la cele curate la cele cu poluare posibila, este o masura de asepsie care se adreseaza salii de operatie. Iespectarea timpului septic prin utilizare de instrumente si materiale in exclusi#itate pentru momentul operator poluant este o masura de asepsie. 3emostaza in!ri$ita, la#a$ul pla!ii si campului, manoperele blande, atraumatice sunt masuri de asepsie. Iespectarea re!ulilor de asepsie &i antisepsie n blocul operator, mpreun cu o tehnic chirur!ical c%t mai corect, ce are n #edere o c%t mai redus traumatizare a "esuturilor &i o hemostaz c%t mai n!ri$it, #or reduce mult din inciden"a infec"iilor postoperatorii.