METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IN ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE 1 - 110 KV CUPRINS

SECTIUNII INSTALATII

Pag.
Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Cap.V Cap.VI Cap.VII Cap.VIII Ane 757i82h xa 1 Ane 757i82h xa 2 Ane 757i82h xa 3 Ane 757i82h xa 4 Ane 757i82h xa 5 Scop Domeniu de aplicare Definitii si abrevieri Acte normative conexe Conditii de determinare a sectiunii conductoarelor Modul de determinare a sectiunii economice pentru linii noi Stabilirea sarcinii maxime de calcul Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente in exploatare Valorile parametrilor utilizati 3 3 4 7 8 9 15 21 29

Preturi folosite

30

Domenii de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care le corespund in cazul unor linii noi Exemple de calcul privind determinarea solutiilor economice pentru numarul conductoarelor unei faze si sectiunile acestora Prescriptii energetice conexe

33

40

61

CAPITOLUL 1 SCOP
Art. 1. Prezenta norma permite stabilirea, prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli Totale Actualizate minime, a sectiunii liniilor electrice de distributie folosind o metodologie[1] bazata pe metoda cunoscuta in literatura sub denumirea de metoda densitatii economice de curent.

CAPITOLUL II DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. - Prevederile prezentei norme se aplica la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu tensiuni pana la 110 kV inclusiv si la liniile de distributie in cablu (LEC) cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv, pentru dezvoltarea retelei de distributie si a instalatiilor de racordare a utilizatorilor.

De asemenea norma se aplica la elaborarea studiilor de dezvoltare a retelelor de distributie in vederea stabilirii lucrarilor de investitii si a prioritatilor de promovare. Art. 3. - Norma se refera la conditiile privind folosirea economica a sectiunilor conductoarelor active si anume la : a) b) dimensionarea sectiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmeaza sa fie construite (cap.VI.); verificarea gradului de incarcare a sectiunilor liniilor existente in exploatare (cap.VIII)

Art. 4. - Se excepteaza de la prevederile prezentei norme urmatoarele categorii de instalatii: a) legaturile scurte pentru alimentarea directa a unor receptoare din tablourile de joasa tensiune sau din celule de medie tensiune (in general, sub 20 m la joasa tensiune si sub 100 m la medie tensiune); barele si derivatiile scurte din cadrul statiilor si posturilor de transformare; circuitele trifazate prin care se alimenteaza rezistoare, reostate de pornire etc.; retelele provizorii si cu durata mica de serviciu (maximum trei ani). CAPITOLUL III DEFINITII SI ABREVIERI Art. 5. - In sensul prezentei norme, notiunile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) Linie electrica. Este un sistem tehnic destinat distributiei trifazate a energiei electrice, putand avea un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleasi suport (in cazul LEA) sau in aceeasi canalizare (in cazul LEC). b) Circuit electric. Este partea componenta a unei linii electrice de distrbutie care poate fi separata, manual si (sau) automat, prin aparate proprii de conectare, de alte circuite. Nota 1. In cadrul normei, pentru simplificare, referirile s-au facut la notiunea de linie ori de cate ori nu era necesar a se specifica, daca ea are unul sau mai multe circuite. Nota 2. In cazul in care fiecare faza a liniei este realizata din mai multe conductoare legate in paralel, trebuie facuta distinctie intre sectiunea conductorului si sectiunea (pe faza) a liniei, care este egala cu suma sectiunilor conductoarelor de faza. c) Sectiune tehnica (st) . Este sectiunea liniei, obtinuta prin calcul pe baza conditiilor tehnice de dimensionare (incalzire in regim de durata, stabilitate termica la scurtcircuit, cadere de tensiune, rezistenta mecanica etc.), prevazute de prescriptiile tehnice in vigoare. d) Sectiune economica (sec). Este sectiunea liniei pentru care se realizeaza un regim de functionare optim economic, corespunzator unor cheltuieli totale minime pentru linia respectiva, intr-o perioada de functionare data. e) Sarcina maxima de calcul (IM). Este un curent maxim de durata, corespunzator regimului de functionare normal, care se stabileste in vederea determinarii sectiunii economice (cap.VII.art.19). Sarcina maxima echivalenta de calcul (IMe). Este o sarcina echivalenta care se stabileste pentru calculul sectiunii economice constante in cazul liniilor cu derivatii (cap.VII. art.20). Densitatea economica de curent (jec) . In conformitate cu metodologia pe care se bazeaza aceasta prescriptie, jec reprezinta o marime de calcul care se normeaza in scopul determinarii numarului economic de conductoare identice a fiecarei faze si, in continuare, a sectiunii economice pentru aceste conductoare.

b) c) d)

f)

g)

Art. 6. - Semnificatiile principalelor simboluri utilizate in instructiune (in ordine alfabetica): A componenta investitiei specifice in linie care este independenta de sectiunea acesteia, in /km; aCi rata de actualizare, in ani cheltuieli de investitii , in
1

CTA - cheltuieli totale actualizate, corespunzatoare unitatii de lungime a liniei in /km; Ccel - costul pe care il implica prevederea unui intreruptor de joasa tensiune sau a unei celule cu intreruptor de inalta tensiune, in ; Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu, in ; cex cp cw cheltuielile anuale de exploatare (intretinere), in /an si km; costul kW instalat in centrale etalon, in /kW; costul kWh, corespunzator treptelor de tensiune la care se face distributia, in /kWh;

CPW cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu, in ; cpw costul actualizat al pierderilor de putere si de energie, corespunzator unui an si unui consum tehnologic de un kW la sarcina maxima, in /an si kW; IM,SM- sarcina maxima de calcul a liniei, in A sau kVA; jec Kdensitatea economica de curent normata, in A/mm ; panta de crestere a costului unui km de linie cu sectiunea conductorului de faza, in /km.mm ; Kjnc coeficientul de crestere a jec, folosit pentru determinarea numarului economic de conductoare sau de circuite; Kd coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul in cazul liniilor cu derivatii;
2 2

Kr,Krs coeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care tin seama de dinamica in timp a sarcinii; L N n lungime de traseu a liniei, in km; numarul economic de conductoare pe fiecare faza a liniei, sau de circuite; numarul de celule cu care se echipeaza un circuit;

r s se sec s
c ec -

rata medie de crestere a sarcinilor maxime anuale, in an ; sectiunea conductorului activ al unei faze, in mm ; sectiunea unei linii existente in exploatare, in mm ; sectiunea economica, pe faza, a liniei, in mm ; sectiunea economica de calcul, folosita pentru stabilirea sectiunii economice sec, in mm ; sectiune constructiva maxima a conductorului, utilizat la un tip constructiv de liniei, in mm ; marime pentru calculul valorilor actualizate corespunzatoare duratei calendaristice t, in ani;
2 2 2 2 2

-1

sM Tt -

TIM,TSM durate de utilizare anuala a sarcinii maxime, in ore/an; tstL tSCE durata de studiu a liniei si a circulatiei de curenti, in ani; durata de viata normata pentru centrala etalon, in ani; rezistivitatea materialului conductor al liniei, in mm /km; durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie, in ore/an.
2

Art. 7. - In prezenta norma tehnica energetica se folosesc urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate:

trebuie, este necesar, urmeaza: indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in cauza;

de regula: indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie sa fie temeinic justificata in proiect; se recomanda: indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie avuta in vedere la solutionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificata in proiect; se admite: indica o solutie satisfacatoare, care poate fi aplicata in solutii particulare, fiind obligatorie justificarea ei in proiect.
CAPITOLUL IV ACTE NORMATIVE CONEXE

Art. 8. - Pentru prezenta norma se enumera urmatoarele acte normative conexe aflate in vigoare: (1) a) Codul tehnic al retelelor de distributie. Cod ANRE 101.1.113.0.01.06/06/00 b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de retelele publice de distributie; (2) Prescriptiile energetice din Ane 757i82h xa 5.

CAPITOLUL V CONDITII DE DETERMINARE A SECTIUNII CONDUCTOARELOR Art. 9. - Sectiunea tehnica a conductoarelor instalatiilor electrice specificate la art. 2, determinata conform normativelor pentru dimensionarea si verificarea instalatiiloe electroenergetice la solicitari mecanice si termice, in conditii de scurtcircuit, precum si a normativelor pentru proiectarea si excutia liniilor electrice aeriene si a retelelor de cabluri electrice, trebuie verificata si din punctul de vedere al conditiilor economice de functionare. Art. 10. - Verificarea conditiilor economice de functionare ale instalatiilor de la art. 2 se va face prin determinarea sectiunii economice a conductoarelor, in conformitate cu prevederile din cap.VI Art. 11. - Sectiunea s care se va adopta in final, trebuie sa fie cea mai mare dintre valorile rezultate pentru sectiunea tehnica si economica. s = max( st, sec) Art. 12. - In cazurile in care, in instalatiile de cabluri de 6-20 kV, sectiunea tehnica impusa de conditiile de stabilitate termica la scurtcircuit depaseste sectiunea economica, se vor lua masuri pentru limitarea actiunii curentilor de scurtcircuit prin: instalarea de sigurante limitatoare de curent cu actiune instantanee; prevederea de instalatii de protectie cu eliminarea rapida a scurtcircuitului.

CAPITOLUL VI

MODUL DE DETERMINARE A SECTIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art. 13. - Solutia economica pentru numarul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de distributie, precum si pentru sectiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate, exprimate prin relatia (6.1). In aceasta relatie sunt insumate valorile actualizate (la anul punerii in functiune a liniei) ale cheltuielilor de investitii Ci , ale cheltuielilor de exploatare Cex, care nu depind de consumurile proprii tehnologice de putere si energie si cheltuielile CPW generate de consumurile proprii tehnologice de putere si energie. Raportand toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei, se obtine urmatoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime):

(6.1) Semnificatiile simbolurilor utilizate sunt indicate in capitolul III iar valorile de calcul ale parametrilor respectivi sunt prezentate in anexele 1 si 2. Art. 14. - Expresia de calcul al densitatii economice de curent se obtine prin determinarea minimului functiei CTA = f (N,s) din relatia (6.1), si anume:

(6.2) in care: cpw reprezinta costul actualizat al pierderilor de putere si de energie, corespunzatoare unui consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an, si se determina cu relatia:

(6.3)
Art. 15. - Duratele care intervin in expresia cheltuielilor actualizate specifice (6.1) si la determinarea numarului si sectiunii economice a conductoarelor sunt :

a) Durata normala de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe linia proiectata, se considera tSCE=20 ani. b) Durata normala de utilizare a liniei proiectate, se considera respectiv, 40 ani (LEA). ani (LEC),

c) Durata tstL de studiu al structurii retelei si a circulatiei de curenti va putea cuprinde cel mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu conditia de a nu fi depasit curentul frontiera termic Ift admisibil in regim de durata). Art. 16. - Sectiunea economica de calcul a liniilor electrice se va determina cu relatia:

(6.4) in care: IM sarcina maxima de calcul in regim normal de functionare determinata conform indicatiilor de la cap.VII; jec valoarea normata a densitatii economice de curent pentru linia respectiva, determinata conform tabelului 1. Art. 17. - Densitatea economica de curent jecN , normata pentru determinarea numarului economic de conductoare sau circuite, este intotdeauna mai mare decat jec, si anume: (6.5)

Valoarea coeficientului Kjnc de crestere a lui jec se determina utilizand urmatoarele relatii: a) la marirea numarului de conductoare pe faza (fara a prevedea aparate de conectare suplimentare):

(6.6,a) b) la marirea numarului de circuite ale unei linii:

(6.6,b) in care: n reprezinta numarul de celule cu cost Ccel, cu care se intentioneaza a fi echipat fiecare circuit al liniei proiectate. In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficientilor de crestere Kj si Kjnc pentru cazurile mai frecvent intalnite in practica, precum si sectiunile maxime sM, utilizate in prezent la diferitele tipuri de linii. Valorile parametrilor A si K sunt prezentate in Ane 757i82h xa 2, tabelul A2. Art. 18. - Numarul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii si apoi sectiunea economica normalizata s a fiecaruia dintre aceste conductoare se determina in doua etape succesive prezentate in continuare. a) Numarul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se determina cu relatia:

(6.7) Solutia constructiva privind numarul economic N de conductoare al fiecarei faze sau de circuite al liniei se determina prin rotunjirea la cel mai apropiat numar intreg, a numarului de calcul Nc, cu exceptia urmatoarelor cazuri: a. se alege N=1, daca N 1,41; 2.5.

b. se alege N=2, daca 1,41<N

NOTA:

Avand in vedere precizarea de la punctul a de mai sus, precum si relatia (6.7) se poate alege direct N=1 in toate cazurile cand sectiunea economica de calculscec determinata cu relatia (6.4), satisface conditia: (6.8.a) si cu atat mai mult daca: (6.8.b) b) Sectiunea economica totala pentru o faza a liniei va fi realizata din 'N' conductoare identice, de sectiune normalizata 's' astfel aleasa incat valoarea: (6.9) sa fie cat mai apropiata de valoarea scec, determinata cu relatia (6.4.) In marea majoritate a cazurilor in care numarul N este mai mare decat unitatea, rezulta .

c) Sectiunea economica a unei linii electrice noi mai poate fi determinata si prin metoda domeniilor de sarcini maxime anuale carora le corespund sectiuni economice. Aceste domenii sunt prezentate in tabelele din Ane 757i82h xa 3 ( tabelele A3.1 A3.7) si au fost determinate pe baza densitatilor economice din tabelul 1.

Pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime TSM data se cauta in tabelul corespunzator tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maxima de calcul IM sau SM. Pe orizontala, in prima coloana se afla sectiunea economica cautata. Tabelul 1

DENSITATILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA NUMARULUI DE CIRCUITE SI A SECTIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE - Valori in A/mm2 Tipul constructiv al liniei
1000 2000 0,92 0,90 3000 0,84 0,82

TSM, in h/an
4000 0,77 0,75 5000 0,70 0,68 6000 0,64 0,62 7000 0,58 0,57 8000 0,53 0,52

LEA Al

j.t

conductoare neizolate conductoare torsadate

1,01 0,99

conduct. Al-Ol neizol. 20 kV conduct.Al-Ol izolate 110 kV conductoare Al-Ol j.t. conductoare neizolate Cu 20 kV conductoare neizolate 110 kV conductoare neizolate izolatie din polietilena j.t. 6 kV Al izolatie din PVC izol.polietilena reticul. izolatie din PVC izol.polietilena reticul. izolatie din PVC 10 kV izolatie hartie 20 kV LEC jt. izolatie polietilena izolatie hartie izolatie din polietilena izolatie din PVC izol.polietilena reticul. 6 kV Cu izolatie din PVC izol.polietilena reticul. 10 kV izolatie din PVC izolatie hartie 20 kV izol. polietilena reticul. izolatie hartie

1,25 1,39 1,33 1,29 1,84 1,71 1,08 1,06 1,14 1,12 1,19 1,17 1,62 1,25 1,97 1,24 1,18 1,44 1,43 1,62 1,46 2,41 1,65 2,51

1,16 1,30 1,24 1,18 1,72 1,61 0,98 0,96 1,07 1,05 1,10 1,09 1,51 1,16 1,83 1,13 1,08 1,35 1,33 1,51 1,36 2,25 1,54 2,34

1,08 1,20 1,16 1,08 1,59 1,50 0,90 0,88 0,99 0,97 1,02 1,01 1, 40 1,08 1,70 1,03 0,98 1,25 1,23 1,40 1,26 2,08 1,42 2,17

0,99 1,11 1,08 0,98 1,47 1,39 0,82 0,80 0,91 0,90 0,95 0,93 1,29 0,99 1,57 0,94 0,89 1,15 1,14 1,29 1,17 1,93 1,32 2,00

0,92 1,03 1,00 0,89 1,36 1,29 0,74 0,73 0,84 0,83 0,87 0,86 1,19 0,92 1,45 0,85 0,81 1,06 1,05 1,19 1,08 1,78 1,21 1,85

0,85 0,95 0,92 0,81 1,25 1,19 0,68 0,66 0,78 0,76 0,80 0,79 1,10 0,85 1,34 0,78 0,74 0,98 0,97 1,10 0,99 1,64 1,12 1,70

0,78 0,87 0,85 0,74 1,15 1,10 0,62 0,61 0,72 0,70 0,74 0,73 1.01 0,78 1,23 0,71 0,68 0,90 0,89 1,01 0,91 1,51 1,03 1,57

0,72 0,80 0,79 0,68 1,06 1,02 0,57 0,55 0,66 0,65 0,68 0,67 0,93 0,72 1,13 0,65 0,62 0,83 0,82 0,93 0,84 1,39 0,95 1,45

Tabel ul 2 Coeficientii de crestere a lui jec pentru determinarea numarului economic de conductoare fazice ale unui circuit (Kj) sau a numarului economic de circuite ale unei linii , fiecare circuit fiind prevazut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cate una la fiecare capat sM TIPUL LINIEI LEA Al j.t. cond.neizolate Kj Nr.de celule al fiecarui circuit K1j K2j

mm2 95 1,41 1,41(1+0,024/L)1/2 1,41(1+0,048/L)1/2

cond.izol torsadate 20 kV 110 kV j.t. 20 Cu kV 110 kV j.t. 6 kV 6 kV Al 10 kV 20 kV 10 kV 20 kV j.t. 6 kV 10 Cu kV 20 kV 10 kV 20 kV izol.polietil. reticulata izolatia PVC izol.polietil. reticulata izolatie hartie izol.polietilena izolatie din PVC izol.polietil.reticulata izolatia PVC izol.polietil.reticulata izolatia PVC izol.polietil.reticulata conductoare din OlAl conductoare izolate conductoare din OlAl cond.neizolate cond.neizolate cond.neizolate izolatie din polietilena izolatie din PVC izol.polietil. reticulata izolatia PVC

95 120 150 300 70 70 300 240 300 400 240

1,38 1,38(1+0.026/L)1/2 1,38(1+0,053/L)1/2 1,37 1,30 1,32

1,37(1+0.414/L)1/2 1,30(1+0.294/L)1/2 1,32(1+1.170/L)1/2 1,37(1+0,829/L)1/2 1,30(1+0,588/L)1/2 1,28(1+2,340/L)1/2

1,61 1,61(1+0,015/L)1/2 1,61(1+0,031/L)1/2 1,29 1,29(1+0,370/L)1/2 1,29(1+0.741/L)1/2 1,18 1,18(1+0,880/L)1/2 1,18(1+1.760/L)1/2 1,22 1,22(1+0,011/L)1/2 1,22(1+0,022/L)1/2 1,16 1,16(1+0,010/L)1/2 1,16(1+0,021/L)1/2 1,35 1,35(1+0,091/L)1/2 1,35(1+0,182/L)1/2 1,40 1,40(1+0,147/L)1/2 1,40(1+0,294/L)1/2 1,36 1,36(1+0,083/L)1/2 1,36(1+0,167/L)1/2 1,43 1,43(1+0,131/L)1/2 1,43(1+0,262/L)1/2 1,57 1,57(1+0,254/L)1/2 1,57(1+0,508/L)1/2 1,27 1,27(1+0,113/L)1/2 1,27(1+0,225/L)1/2 1,41 1,41(1+0,125/L)1/2 1,41(1+0,250/L)1/2 1,8 1,38(1+0,009/L)1/2 1,38(1+0,017/L)1/2

400 240 150 185 150 185 185 185 185 150 150 150 150

LEC

1,31 1,31(1+0,010/L)1/2 1,31(1+0,021/L)1/2 1,54 1,54(1+0,095/L)1/2 1,54(1+0,190/L)1/2 1,44 1,44(1+0,111/L)1/2 1,44(1+0,223/L)1/2 1,51 1,51(1+0,097/L)1/2 1,51(1+0,195/L)1/2 1,56 1,56(1+0,113/L)1/2 1,56(1+0,225/L)1/2 1,52 1,52(1+0,155/L)1/2 1,52(1+0,309/L)1/2 1,21 1,21(1+0,068/L)1/2 1,21(1+0,136/L)1/2 1,39 1,9(1+0,080/L)1/2 1,39(1+0,160/L)1/2

izolatie hartie

150

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL Art. 19. In cazul in care sarcina maxima anuala este variabila in timp determinarea sarcinii maxime de calcul (IM) se face in functie de sarcina maxima in regim normal de functionare, estimata pentru primul an de exploatare si de evolutia acesteia in urmatorii ani, in una din ipotezele prezentate in continuare. a) Ipoteza 1: Sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de analiza fata de sarcina maxima din primul an. Sarcina maxima de calcul - IM se va considera insasi valoarea sarcinii maxime din primul an. b) Ipoteza 2: Sarcina maxima creste cu o rata anuala r in perioada primilor ani dupa primul an de exploatare, valoarea plafon atinsa in final (IMf) presupunandu-se ca se mentine in restul duratei de serviciu a liniei. Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia: (7.1) unde: IMi este sarcina maxima din primul an de exploatare; Kr 3. Nota 1. Sarcina maxima de calcul (IM) este mai mica decat sarcina maxima atinsa in final, care se poate determina cu formula: (7.2) Atunci cand se cunoste IMf si rata r de crestere in cei tr ani, din relatia (7.2) se determina valoarea lui IMi si aceasta se introduce apoi in relatia (7.1). Nota 2. In cazul liniilor cu derivatii, relatia (7.1) poate fi aplicata cu suficienta exactitate, intai fiecarui consumator sau fiecarei derivatii in parte si apoi se stabilesc sarcinile de calcul tranzitate in lungul liniei. c) Ipoteza 3: Idem ipoteza 2, cu precizarea ca in unul din cei 9 ani in care are loc cresterea treptata a sarcinii cu rata r si anume in anul ts mai are loc o crestere suplimentara in salt, prin suprapunerea unei sarcini planificate Ip1. coeficientul in functie de rata 'r' de crestere a sarcinii, determinat in baza tabelului

Sarcina maxima de calcul se determina cu relatia: (7.3) unde: IMi este sarcina maxima din primul an de exploatare; Krs - coeficientul in functie de rata de crestere (r) si de valoarea relativa a saltului de sarcina in anul ts, in raport cu sarcina din primul an (Ip1/IMi), determinat intabelul 4. Art. 20. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor radiale cu sarcini in derivatie in ipoteza ca linia are sectiunea constanta se va face dupa cum urmeaza: a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimenteaza n sarcini in derivatie (fig.1), sectiunea economica constanta se calculeaza pentru sarcina maxima echivalenta al carei tranzit in lungul liniei conduce la aceleasi pierderi ca si sarcina reala.

(7.4)

Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul in functie de rata r de crestere a sarcinii maxime anuale Rata r 1 % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1,06 1,07 1,08 1,09 1,1 1,11 1,12 1,13 1,14 1,15 1,16 Numarul anilor de crestere tr ulteriori primului an de exploatare 2 3 4 5 6 7 8 1,06 1,08 1,1 1,12 1,14 1,16 1,18 1,19 1,21 1,23 1,25 1,07 1,09 1,12 1,15 1,17 1,2 1,23 1,26 1,29 1,32 1,35 1,07 1,1 1,14 1,17 1,21 1,24 1,28 1,32 1,36 1,4 1,45 1,07 1,11 1,15 1,19 1,24 1,28 1,33 1,38 1,44 1,49 1,55 1,07 1,12 1,16 1,21 1,27 1,32 1,38 1,44 1,51 1,57 1,65 1,07 1,12 1,18 1,23 1,29 1,36 1,43 1,5 1,58 1,66 1,74 1,07 1,13 1,19 1,25 1,32 1,39 1,47 1,56 1,65 1,74 1,84

9 1,08 1,13 1,2 1,27 1,34 1,43 1,51 1,61 1,71 1,82 1,94

12 13 14 15 16 17 18 19 20

1,17 1,17 1,18 1,19 1,2 1,21 1,22 1,23 1,24

1,27 1,29 1,31 1,33 1,36 1,38 1,4 1,42 1,44

1,38 1,41 1,45 1,48 1,52 1,55 1,59 1,62 1,66

1,49 1,54 1,59 1,63 1,68 1,74 1,79 1,84 1,9

1,61 1,67 1,73 1,8 1,86 1,93 2,01 2,08 2,16

1,72 1,8 1,88 1,96 2,05 2,15 2,25 2,35 2,45

1,84 1,93 2,03 2,14 2,26 2,38 2,5 2,64 2,77

1,95 2,07 2,2 2,33 2,47 2,62 2,78 2,95 3,13

2,07 2,21 2,36 2,52 2,7 2,88 3,08 3,29 3,52

Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul in functie de rata r de crestere a sarcinii maxime anuale si o crestere planificata in salt Ip1 r Ip1/IM1 %
0 0 0 0 0 0 0 2 2 2 2 2 2 2 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 1,00 1,45 1,91 2,37 2,84 3,30 3,77 1,11 1,56 2,02 2,48 2,95 3,41 3,88 1,00 1,40 1,82 2,25 2,68 3,12 3,55 1,11 1,51 1,94 2,37 2,80 3,23 3,67 1,00 1,36 1,74 2,14 2,54 2,94 3,34 1,11 1,47 1,86 2,25 2,65 3,06 3,46 1,00 1,32 1,67 2,03 2,40 2,77 3,15 1,11 1,44 1,79 2,15 2,52 2,89 3,27 1,00 1,28 1,60 1,93 2,27 2,61 2,96 1,11 1,40 1,72 2,05 2,39 2,74 3,08 1,00 1,25 1,53 1,83 2,14 2,46 2,78 1,11 1,37 1,65 1,96 2,27 2,58 2,91 1,00 1,22 1,47 1,74 2,03 2,32 2,61 1,11 1,34 1,59 1,87 2,15 2,44 2,74 1,00 1,19 1,42 1,66 1,92 2,18 2,45 1,11 1,31 1,54 1,78 2,04 2,31 2,58 1,00 1,17 1,36 1,58 1,81 2,06 2,30 1,11 1,28 1,48 1,70 1,93 2,17 2,42

Anul cresterii in salt ts ulterior primului an de exploatare 2 3 4 5 6 7 8

4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 8 8 8 8 8 8 8

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

1,23 1,69 2,15 2,61 3,07 3,54 4,01 1,38 1,83 2,29 2,76 3,22 3,69 4,15 1,55 2,01 1,46 2,93 3,39 3,85 4,32

1,23 1,64 2,07 2,50 2,93 3,36 3,80 1,38 1,80 2,22 2,65 3,08 3,52 3,95 1,55 1,97 2,40 2,82 3,26 3,69 4,13

1,23 1,61 1,99 2,39 2,79 3,19 3,60 1,38 1,76 2,15 2,55 2,95 3,35 3,76 1,55 1,94 2,33 2,73 3,13 3,53 3,94

1,23 1,57 1,92 2,29 2,66 3,03 3,41 1,38 1,72 2,08 2,45 2,82 3,19 3,57 1,55 1,90 2,26 2,63 3,00 3,38 3,75

1,23 1,53 1,86 2,19 2,53 2,88 3,23 1,38 1,69 2,02 2,35 2,69 3,04 3,39 1,55 1,87 2,20 2,54 2,88 3,23 3,57

1,23 1,50 1,79 2,10 2,41 2,73 3,05 1,38 1,66 1,95 2,26 2,57 2,89 3,21 1,55 1,84 2,14 2,45 2,76 3,08 3,40

1,23 1,47 1,73 2,01 2,29 2,58 2,88 1,38 1,63 1,89 2,17 2,46 2,75 3,04 1,55 1,81 2,08 2,36 2,64 2,94 3,23

1,23 1,44 1,67 1,92 2,18 2,45 2,72 1,38 1,60 1,83 2,08 2,34 2,61 2,88 1,55 1,78 2,02 2,27 2,53 2,80 3,07

1,23 1,41 1,62 1,84 2,07 2,31 2,56 1,38 1,57 1,78 2,00 2,23 2,47 2,72 1,55 1,75 1,96 2,19 2,42 2,66 2,90

10 10 10 10 10 10 10

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

1,76 2,21 2,66 3,12 3,58 4,05 4,51

1,76 2,17 2,60 3,03 3,46 3,89 4,32

1,76 2,14 2,53 2,93 3,33 3,74 4,14

1,76 2,11 2,47 2,84 3,21 3,59 3,96

1,76 2,08 2,41 2,75 3,09 3,44 3,79

1,76 2,05 2,35 2,66 2,98 3,30 3,62

1,76 2,02 2,29 2,57 2,86 3,15 3,45

1,76 1,99 2,23 2,49 2,75 3,01 3,28

1,76 1,96 2,17 2,40 2,63 2,87 3,12

Figura 7.1
In cazurile in care duratele de utilizare anuala a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil diferite, pentru dimensionarea unei sectiuni constante se mai estimeaza durata TSMe de utilizare a sarcinii maxime tranzitate prin linie:

, in care:

(7.5)

WPi , Wqi , Pi si Qi sunt energiile si puterile active si reactive furnizate consumatorilor liniei si retelei aval daca aceasta exista. b) In cazul liniilor cu derivatii, sectiunea economica a acestora va fi corespunzatoare sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe derivatii a aceleiasi sectiuni ca si a liniei, in care caz, corespunzator fiecarei derivatii, relatia (7.4) se completeaza astfel: la numarator se adauga produsul prin derivatie si lungimea acesteia; dintre patratul sarcinii maxime tranzitate

la numitor se adauga lungimea Ld a derivatiei respective.

c) In cazul liniilor radiale de joasa tensiune pentru care in momentul proiectarii poate fi estimata doar sarcina maxima totala (IM), precum si raportul dintre lungimea primului tronson (L1) si lungimea totala (Lt) a liniei, sarcina maxima echivalenta se determina cu relatia: (7.6) in care se considera:

(7.7)

Art. 21. - Dimensionarea liniilor cu sectiune variabila trebuie aplicata atunci cand nu sunt alte conditii restrictive care impun utilizarea unei singure sectiuni. Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor radiale cu sarcini in derivatie in ipoteza ca linia are sectiunea variabila (cu tronsoane de sectiuni diferite) se va face in functie de cate tronsoane vor avea aceeasi sectiune. Sectiunea economica se va calcula pentru fiecare tronson in parte sau pe grupe de tronsoane. In cazul retelelor radiale se recomanda dimensionarea unei sectiuni economice distincte pentru portiunea initiala a liniei, in compunerea acesteia urmand a fi luate in considerare primul sau primele cateva tronsoane prin care sunt tranzitate in regim normal sarcinile cu valorile cele mai ridicate. Art. 22. - Stabilirea sarcinii maxime de calcul in cazul liniilor cu sectiune constanta, alimentate de la doua capete se va face dupa cum urmeaza : In prealabil, se stabileste circulatia de curenti pe tronsoane in regim normal de functionare. Pe aceasta baza se determina IMe si TSMe conform art.20 lit.a, facandu-se abstractie de sensul fluxurilor de sarcina. Art. 23. - Pentru evitarea supraestimarii sarcinilor, sectiunilor si investitiilor ineficiente, in proiectare, estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificari. Trebuie evitate supraestimarile tranzitelor probabile de sarcina (SM si TSM) si, prin aceasta, daunele pe care le-ar implica investitiile in linii cu sectiuni conductoare nejustificat de mari.
CAPITOLUL VIII

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVA A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE AFLATE IN EXPLOATARE Art. 24. - Aceste limite, prezentate in tabelele 5 10, reprezinta sarcinile la depasirea carora se verifica oportunitatea economica a investitiei intr-un circuit suplimentar. Ele sunt astfel

determinate incat beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere si de energie sa depaseasca investitia suplimentara.
Art. 25. - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensiva sunt : a) noul circuit va fi echipat cu sectiunea sM maxima utilizata la tipul respectiv de linie;

b) sarcinile prin cele doua circuite cel existent si cel suplimentar se considera repartizate proportional cu sectiunile lor; c) noua investitie include si eforturile in celulele (sau intreruptoarele de joasa tensiune) de la ambele capete ale liniei suplimentare. Art. 26. - Curentul frontiera economica Ifec - de la care se justifica adaugarea unui circuit suplimentar cu sectiune sM in ipotezele de mai sus se calculeaza cu relatia:

(8.1) In relatia (8.1) jec reprezinta densitatea economica de curent utilizata ca indicator la proiectarea tipului respectiv de linie electrica (tabelul 1), iar se este sectiunea liniei existente. Art. 27. - Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente in exploatare trebuie sa fie verificate si sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic. In acest sens, in tabelele 510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilitatii termice in regim de durata. Art. 28. - Datele prezentate in tabelele 510 se refera numai la linii cu conductoare din aluminiu. Pentru limitele corespunzatoare stabilitatii termice in regim de lunga durata al liniilor electrice in cablu valorile din tabele trebuie folosite in corelatie cu normativul privind proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. Pentru alte tipuri de linii existente in exploatare se va folosi relatia (8.1) si datele din tabelele 1, 2 si A2.

Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Ift aer ambiant

mm2 LEA DE JOASA TENSIUNE cu cond.din Al sM=95 mm2 35 50 70 95 2000 109 133 169 212 3000 100 125 157 194 4000 90 116 141 180 5000 84 104 130 162 6000 78 98 118 150 7000 73 86 105 132

cu temp.maxima 40 oC 140 175 215 260

Sfec putere frontiera economica in kVA Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in kVA
TIPUL LINIEI se mm2 LEA DE JOASA TENSIUNE cu cond.din Al sM=95 mm2 35 50 70 95 2000 75 92 117 147 3000 69 87 109 135 4000 62 80 98 124 5000 58 72 90 112 6000 54 68 81 104 7000 50 59 73 91 Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft aer ambiant cu temp.maxima 40 oC 97 122 150 180

Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se mm2 LEA DE 20 kV cu cond. din Al - Ol sM=120 mm2 LEA DE 110 kV cu cond. din Al - Ol sM=300 mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 300 2000 132 167 209 263 310* 360* 420* 495* 575* 3000 123 160 196 245 288 360* 420* 495* 575* 4000 109 132 167 207 260 360* 420* 495* 575* 5000 99 123 152 187 248 334 382 466 575* 6000 88 111 140 175 225 307 349 426 550 7000 82 99 128 158 210 279 321 384 510 Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Ift aer ambiant cu temp.maxima 40 oC 140 175 225 270 310 360 420 495 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare).

Sfec putere frontiera economica in MVA Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in MVA
TIPUL LINIEI se mm2 LEA DE 20 kV cu cond. din Al - Ol sM=120 mm2 LEA DE 110 kV cu cond. din Al - Ol sM=300 mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 300 2000 4,6 5,8 7,2 9,1 10,7* 69* 80* 94* 110* 3000 4,3 5,5 6,8 8,5 10,0 69* 80* 94* 110* 4000 3,8 4,6 5,8 7,2 9,0 69* 80* 94* 110* 5000 3,4 4,2 5,3 6,5 8,3 63,6 72,9 88,8 110* 6000 3,0 3,8 4,8 6,1 7,8 58,5 66,5 81,2 104,8 7000 2,8 3,4 4,4 5,5 7,3 53,2 61,2 73,2 97,1 Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft aer ambiant cu temp.maxima 40 oC 4,9 6,1 7,8 9,4 10,7 69 80 94 110

Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se mm2 LEC DE JOASA TENSIUNE cu izolatie sintetica si cond. din Al sM=240 mm
2

Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Ift pentru pozare in sol la aer la 30 oC 100 125 155 190 220 250 285 340 20 C 120 145 175 215 245 275 310 360
o

35 50 70 95 120 150 185 240

2000 120* 145* 175* 215* 245* 275* 310* 360*

3000 120* 145* 175* 215* 245* 275* 310* 360*

4000 111 138 164 203 236 275 310* 360*

5000 100 126 153 186 212 252 292 352

6000 94 114 135 168 195 229 263 317

7000 83 104 125 153 180 208 243 291

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare)

Sfec putere frontiera economica in MVA

Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in MVA
TIPUL LINIEI se mm2 LEC DE JOASA TENSIUNE cu izolatie sintetica si cond. din Al sM=240 mm
2

Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Sft pentru pozare in sol la 20 oC 83 100 121 149 170 190 215 250 aer la 30 oC 70 87 107 132 153 173 198 235

35 50 70 95 120 150 185 240

2000 83* 100* 121* 149* 170* 190* 215* 250*

3000 83* 100* 121* 149* 170* 190* 215* 250*

4000 77 95 114 141 164 191 215* 250*

5000 69 87 106 129 147 175 202 244

6000 65 79 93 117 135 159 182 219

7000 58 72 86 106 125 144 168 202

Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se mm2 LEC DE 6 kV cu izolatie din PVC si cond. din Al sM=240 mm
2

Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Ift pentru pozare in sol la 20 oC 135 170 200 230 260 290 330 aer la 30 oC 130 160 195 220 250 285 340

50 70 95 120 150 185 240

2000 135* 170* 200* 230* 260* 290* 330*

3000 135* 170* 200* 230* 260* 290* 330*

4000 135* 170* 200* 230* 260* 290* 330*

5000 135* 170* 200* 230* 260* 290* 330*

6000 131 161 190 226 260 290* 330*

7000 119 143 178 202 238 273 330

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare). Sfec putere frontiera economica in MVA Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft pentru pozare in

mm2 LEC DE 6 kV cu izolatie din PVC si cond. din Al sM=240 mm2 50 70 95 120 150 185 240 2000 1,4* 1,77* 2,08* 2.39* 2.7* 3.02* 3,43* 3000 1,4* 1,77* 2,08* 2.39* 2.7* 3.02* 3,43* 4000 1,4* 1,77* 2,08* 2.39* 2.7* 3.02* 3,43* 5000 1,4* 1,77* 2,08* 2.39* 2.7* 3.02* 3,43* 6000 1,4 1,7 2,0 2,3 2,7 3.02* 3,43* 7000 1,2 1,5 1,9 2,1 2,5 2,8 3,43*

sol la 20 oC 1,40 1,77 2,08 2,39 2,70 3,02 3,43

aer la 30 oC 1,35 1,67 2,03 2,29 2,60 2,96 3,53

Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se mm2 LEC DE 10 kV cu izolatie sintetica si cond. din Al sM=150 mm
2

Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Ift pentru pozare in sol la aer la 30 oC 120 150 185 210 240 135 170 200 230 250 20 C 130 160 190 215 245 140 175 205 235 265
o

50 70 95 120 150 50 70 95 120 150

2000 130* 160* 190* 215* 245* 140* 175* 205* 235* 265*

3000 123 151 187 215* 245* 140* 175* 205* 235* 265*

4000 101 127 157 183 217 140* 175* 205* 235* 265*

5000 94 117 143 169 199 140* 175* 205* 235* 265*

6000 87 106 129 155 182 140* 175* 205* 235* 265*

7000 79 98 121 144 166 133 165 202 234 265*

LEC DE 10 kV cu izolatie din hartie si cond. din Al sM=185 mm

2

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare). Sfec putere frontiera economica in MVA Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in MVA
TIPUL LINIEI se mm2 Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an Sft pentru pozare in sol la aer la

LEC DE 10 kV cu izolatie sintetica si cond. din Al sM=150 mm

2

50 70 95 120 150 50 70 95 120 150

2000 2,28* 2,77* 3,29* 3,72* 4,24* 2,42* 3,03* 3,55* 4,07* 4,60*

3000 2,1 2,6 3,2 3,72* 4,24* 2,42* 3,03* 3,55* 4,07* 4,60*

4000 1,7 2,2 2,7 3,2 3,8 2,42* 3,03* 3,55* 4,07* 6,2

5000 1,6 2,0 2,5 2,9 3,5 2,42* 3,03* 3,55* 4,07* 4,60*

6000 1,5 1,8 2,2 2,7 3,2 2,42* 3,03* 3,55* 4,07* 4,60*

7000 1,4 1,7 2,1 2,5 2,9 2,3 2,9 3,5 4,07* 4,60*

20 oC 2,25 2,77 3,29 3,72 4,24 2,42 3,03 3,55 4,07 4,60

30 oC 2,08 2,60 3,20 3,64 4,16 2,34 2,95 3,46 3,98 4,33

LEC DE 10 kV cu izolatie din hartie si cond. din Al sM=185 mm

2

Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PANA LA CARE SE POATE INCARCA SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICA CU SECTIUNE se EXISTENTA IN EXPLOATARE Ifec curent frontiera economica in A Ift - curent frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in A
TIPUL LINIEI se mm2 LEC DE 20 kV cu izolatie din polietilena si cond. din Al sM=150 mm
2

Ifec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Ift pentru pozare in sol la aer la 30 oC 185 220 255 295 325 150 190 230 270 310 20 C 180 215 245 275 305 150 190 225 255 290
o

50 70 95 120 150 50 70 95 120 150

2000 180* 215* 245* 275* 305* 150* 190* 225* 255* 290*

3000 180* 215* 245* 275* 305* 150* 190* 225* 255* 290*

4000 167 209 245* 275* 305* 150* 190* 225* 255* 290*

5000 150 192 234 275 305* 150* 190* 225* 255* 290*

6000 141 171 214 251 305* 150* 190* 225* 255* 290*

7000 127 157 193 229 290 150* 190 225* 255* 290*

LEC DE 20 kV cu izolatie din hartie si cond. din Al sM=150 mm

2

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare). Sfec putere frontiera economica in MVA Sft - putere frontiera termica (stabilitatea termica in regim de lunga durata) in MVA

TIPUL LINIEI

se mm2

Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime, in h/an

Sft pentru pozare in sol la aer la 30 oC 6,41 7,62 8,83 10,22 11,26 5,20 6,58 7,97 9,35 10,75 20 C 6,24 7,45 8,50 9,53 10,57 5,20 6,58 7,80 8,83 10,05
o

LEC DE 20 kV cu izolatie din polietilena si cond. din Al sM=150 mm2 LEC DE 20 kV cu izolatie din hartie si cond. din Al sM=150 mm2

50 70 95 120 150 50 70 95 120 150

2000 6,24* 7,45* 8.50* 9,53* 10,57* 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

3000 6,24* 7,45* 8.50* 9,53* 10,57* 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

4000 5,8 7,2 8.50* 9,53* 10,57* 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

5000 5,2 6,7 8,1 9,53* 10,57* 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

6000 4,9 5,9 7,4 8,7 11,0 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

7000 4,4 5,4 6,7 7,9 10,0 5,2* 6,58* 7,80* 8,83* 10,05*

ANEXE
Ane 757i82h xa 1 VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZATI PENTRU STABILIREA DENSITATILOR ECONOMICE DE CURENT
1. Rata de actualizare a cheltuielilor: %/an 2. Marimea de calcul a valorilor actualizate corespunzatoare unei durate calendaristice t:

(A.1. 1) De exemplu, pentru pentru t=20 ani, T20=7,47 ani. 10 ani calendaristici se obtine T10=5,65 ani, iar

3. Durata de calcul al pierderilor de energie:

. 2) 4. Rezistivitatea conductoarelor considerata la 35oC:

(A.1.

- aluminiu 32,0 .mm2/km; cupru

18,9 .mm2/km.

5. Relatiile de calcul ale coeficientilor Kr si Krs:

in care reprezinta valoarea relativa a saltului de sarcina Ip1 (planificat pentru anul ts dupa primul an de exploatare) in raport cu sarcina maxima din primul an de exploatare. Valorile calculate cu aceste doua relatii sunt prezentate in tabelele 3 si 4.

Ane 757i82h xa 2
PRETURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITATILOR ECONOMICE DE CURENT
2.1. PREMISELE La dimensionarea din punct de vedere economic a sectiunilor conductoare se compara efortul de investitii cu pretul pierderilor de energie. Costurile de investitii, necesare realizarii unei linii electrice, difera destul de mult de la caz la caz, de la zona la zona. Inca din 1980, pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile in care se stabilesc costurile de investitii in liniile electrice, ajungandu-se la concluzia ca termenul cel mai dispers este termenul constant A, in timp ce panta K, de crestere a investitiei cu sectiunea, este sensibil mai putin dispersa. In acelasi timp, avand in vedere ca se compara cheltuieli de investitii care au loc in prezent cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere si energie, cheltuieli cu un oarecare grad de incertidudine, din dorinta de a nu se ajunge la linii noi cu sectiune exagerat de mare doar pe baza estimarii unor pierderi viitoare, costurile de investitii ale liniilor au fost luate la limitele superioare ale valorilor practicate in tara.Costul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece aceasta energie se considera a fi produsa pe baza de combustibil marginal. Au fost folosite valori ale investitiilor si preturi ale energiei pierdute astfel incat liniile de distributie din Romania sa rezulte eficiente la nivelul preturilor de pe piata mondiala. Ca urmare densitatile de curent au fost stabilite pe baza preturilor in euro rezultate din prognozele privind perspectiva pietei mondiale.

Costul mediu al unui kilowatt, cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate in centrala etalon : / kW.

Preturile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei pierdute la cele trei trepte de distributie: la IT (110 kV) 5,0 10-2 / kWh la MT (6-20 kV) 5,5 10-2 /kWh la JT (),4 kV) ..7,5 10-2 /kWh.

2.2. INVESTITIILE
Ca baza s-au folosit cataloage de preturi Pirelli Romania Cabluri si Sisteme, devize-oferta intocmite de catre societati ELCO din tara si oferte pe care le-a facut taranoastra pentru licitatii internationale. Intentionat, pentru a nu supraestima sectiunile, s-au luat in considerare ofertele cele mai ridicate.

Valorile parametrilor A si K care definesc costul investitiilor in linii sunt prezentate in tabelul A2. Pentru LEA j.t. cu conductoare torsadate acesti parametri sunt stabiliti cu luarea in considerare a circuitului pentru iluminat. Mai trebuie retinut ca valorile pentru sectiunea maxima utilizata la fiecare tip de linie se pot modifica in timp, in instructiune existand relatiile necesare pentru a stabili datele si in cazul altor sectiuni maxime decat cele din tabelul A2. Tabelul A1

PRETURILE PENTRU UN INTRERUPTOR DE JOASA TENSIUNE SAU PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE Un Preturi (Ccel)
kV j.t. 10 20 110 500 9000 20000 120000

Tabelul A2

PARAMETRII INVESTITIILOR IN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM mm2 LEA Al j.t conductoare neizolate conductoare torsadate conductoare Al-Ol neiz. 20 kV 110 kV Cu j.t. 20 kV 110 kV LEC Al j.t. 6 kV conductoare Al-Ol izol. conductoare Al-Ol conductoare neizolate conductoare neizolate conductoare neizolate izolatie din polietilena izolatie din PVC izol.polietilena reticulata 95 95 120 150 300 70 70 300 240 300 400 A /km 10200 9000 17000 21000 40000 20000 16000 35000 15000 12500 45000 K /km.mm2 110 105 160 200 180 180 350 300 125 120 135

izolatie din PVC izolatie polietil.reticulata 10 kV izolatie din PVC izolatie hartie izolatie polietil. reticulata 20 kV Cu j.t. izolatie hartie izolatie din polietilena izolatie din PVC izolatie polietil. reticulata 6 kV 10 kV izolatie din PVC izolatie polietil. reticulata izolatie din PVC izolatie hartie 20 kV izolatie polietil.reticulata izolatie hartie

240 400 240 185 150 150 185 185 185 185 150 150 150 150 150

30000 50000 35000 30000 35000 60000 27500 20000 55000 42000 52000 47000 42000 55000 90000

130 145 140 270 160 400 165 150 215 210 270 220 600 280 650

Surse: Cataloage de preturi Pirelli Romania, devize-oferte pentru constructia de linii electrice ale unor societati ELCO, devize oferta pentru licitatii internationale

Ane 757i82h xa 3 Tabelul A.3.1.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE, cu conductoare din ALUMINIU, neizolate sau izolate torsadate, sM=95 mm2
Domeniile definite in AMPERI
s 2000 mm2 16 25 35 50 0-19 19-27 27- 39 39 - 55 3000 0-17 17-25 25- 35 35 - 50 TSM , in h/an 4000 5000 0-16 16-23 23- 32 32 - 45 0-14 14-21 21- 29 29 - 41 6000 0-13 13-19 19- 27 27 - 38 7000 0-11 11-16 16- 24 24 - 34

70 95 2x95

55 - 75 75 - 172 172 - 305

50 - 69 69 - 157 157 -278

45 - 62 62 - 143 143 - 253

41 - 57 57 - 130 130 - 230

38 - 52 52 - 118 118 - 210

34 - 47 47 - 108 108 - 192

Kj =1,40

Domeniile definite in kVA

s 2000 mm2 16 25 35 50 70 95 2x95 0-13 13 - 19 19 - 27 27 - 38 38 - 52 52 - 119 119 - 211 3000 0-12 12 - 17 17 - 24 24 - 35 35 - 47 47 - 108 108 - 192 TSM , in h/an 4000 5000 0-11 11 - 16 16 - 22 22 - 31 31 - 43 43 - 99 99 - 175 0-10 10 - 15 15 - 20 20 - 29 29 - 39 39 - 90 90 - 159 6000 0-9 9 - 13 13 - 18 18 - 26 26 - 36 36 - 82 82 - 145 7000 0-8 8 - 11 11 - 17 17 - 24 24 - 33 33 - 75 75 - 133

Tabelul A.3.2.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 20 kV, cu conductoare neizolate din Ol-Al, sM 120 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 35 50 70 95 120 2x120* 2000 0- 49 49 - 70 70 - 96 96 - 125 125 - 280 280 - 520 3000 0- 46 46 - 65 65 - 89 89 - 116 116 - 277 277 - 487 TSM , in han 4000 5000 0- 42 42 - 60 60 - 82 82 - 106 106 - 254 254 - 447 0- 39 39 - 55 55 - 76 76 - 100 100 - 235 235 - 416 6000 0- 36 36 - 51 51 - 70 70 - 90 90 - 218 218 - 384 7000 0- 33 33 - 47 47 - 65 65 - 85 85 - 200 200 - 350

*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule, cate una la fiecare capat K2j=1,51 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

s TSM , in han

mm2 35 50 70 95 120 2x120*

2000 0- 1,7 1,7 - 2,4 2,4 - 3,3 3,3 - 4,3 4,3 - 9,7 9,7 - 18,0

3000 0- 1,6 1,6 - 2,2 2,2 - 3,1 3,1 - 4,0 4,0 - 9,6 9,6 - 16,9

4000 0- 1,5 1,5 2,1 2,1 - 2,8 2,8 - 3,7 3,7 8,8 8,8 - 15,5

5000 0- 1,4 1,4 - 1,9 1,9 - 2,6 2,6 - 3,5 3,5 8,1 8,1 - 14,4

6000 0- 1,3 1,3 - 1,8 1,8 - 2,4 2,4 3,1 3,1 7,5 7,5 - 13,3

7000 0- 1,1 1,1 - 1,6 1,6 - 2,3 2,3 - 2,9 2,9 6,9 6,9 - 12,1 Tabelul A.3.3.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 110 kV, cu conductoare din Ol-Al, sM 300 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 150 185 240 300 2x300* 2000 0 - 208 208 - 264 264 - 336 336 - 736 736 - 1300 3000 0 - 194 194 - 246 246 - 313 313 - 689 689 - 1200 TSM , in han 4000 5000 0 - 180 180 - 230 230 - 292 292 - 612 612 - 1130 0 - 168 168 - 212 212 - 270 270 - 594 594 - 1050 6000 0 - 154 154 - 196 196 - 248 248 - 547 547 - 960 7000 0 - 148 148 - 180 180 230 230 - 505 505 - 900

*Doua circuite de cate 20 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor K2j=1,40 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

s mm2 150 185 240 300 2x300* 2000 0 - 40 40 - 50 50 - 64 64 - 140 140- 248 3000 0 - 37 37 - 47 47 - 60 60 - 131 131- 228 TSM , in han 4000 5000 0 - 34 34 - 44 44 - 55 55 - 122 122- 215 0 - 32 32 - 40 40 - 52 52 - 113 113 - 200 6000 0 - 29 29 - 37 37 - 47 47 - 104 104 - 183 7000 0 - 27 27 - 34 34 - 44 44 - 96 96 - 172 Tabelul A.3.4.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de JOASA TENSIUNE, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din PVC , sM 300 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 2x300* 2000 0 - 20 20 - 29 29 - 41 41 - 58 58 - 80 80 - 104 104- 130 130 - 162 162 - 205 205 - 260 260 - 475 475 - 835 3000 0 - 18 18 - 26 26 - 37 37 - 53 53 - 72 72 - 94 94 - 119 119 - 147 147 - 187 187 - 238 238 - 435 435 - 765 TSM , in han 4000 5000 0 - 16 16 - 24 24 - 34 34 - 48 48 - 66 66 - 86 86 - 108 108 -134 134 - 170 170 - 216 216 - 395 395 - 605 0 - 15 15 - 22 22 - 31 32 - 44 44 - 60 60 - 78 78 - 98 98 - 122 122 - 155 155 - 197 197 - 360 360 - 635 6000 0 - 14 14 - 20 20 - 28 28 - 40 40 - 55 55 - 71 71 - 90 90 - 111 111 - 141 141 - 178 178 - 325 325 - 575 7000 0 - 13 13 - 18 18 - 26 26 - 36 36 - 50 50 - 65 65 - 82 82 - 102 102 - 129 129 - 165 165 - 300 300 - 530

*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate printr-un intreruptor comun Kj=1,16 (conform tab.2)

Domeniile definite in kVA

s mm2 16 25 35 50 70 95 120 150 2000 0 - 14 14 - 20 20 - 28 28 - 40 40 - 55 55 - 72 72 - 90 90 - 112 3000 0 -12 12 - 18 18 - 26 26 - 36 36 - 50 50 - 65 65 - 82 82 - 102 TSM , in han 4000 5000 0 - 11 11 - 17 17 - 24 24 - 33 33 - 46 46 - 60 60 - 75 75 - 93 0 - 10 10 - 15 15 - 21 21 30 30 - 42 42 - 54 54 - 68 68 - 84 6000 0 - 10 10 - 14 14 - 20 20 - 28 28 - 38 38 - 50 50 62 62 - 77 7000 0-9 9 - 12 12 - 18 18 - 25 25 35 35 - 45 45 - 57 57 70

185 240 300 2x300*

112 - 142 142 180 180 - 330 330 - 580

102 - 130 130 165 165 300 300 - 530

93 - 118 118 150 150 - 275 275 - 420

84 - 107 107 135 135 250 250 - 440

77 - 98 98 125 125 225 225 - 400

70 - 90 90 115 115 210 210 - 370 Tabelul A.3.5.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de 6 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 2x240* 2000 0 - 44 44 - 63 63 - 86 86 - 112 112 - 141 141 - 175 175 - 222 222 - 500 500 - 882 3000 0 - 41 41 - 58 58 - 80 80 - 104 104 - 131 131 - 162 162 - 206 206 - 463 463 - 815 TSM , in han 4000 5000 0 - 38 38 - 54 54 - 74 74 - 97 97 122 122 151 151 - 191 191 - 430 430 - 756 0 - 35 35 - 50 50 - 68 68 - 90 90 - 112 112 - 139 139 - 176 176 - 396 396 - 697 6000 0 - 32 32 - 46 46 - 63 63 - 82 82 - 103 103 - 127 127 - 162 162 - 362 362 - 638 7000 0 - 30 30 - 42 42 - 58 58 - 75 75 - 95 95 - 117 117 - 149 149 - 334 334 - 588

*Fazele celor doua cabluri sunt legate cate doua in paralel si alimentate printr-un intreruptor comun Kj=1,40 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

s mm2 35 50 70 2000 0 - 0,5 0,5 - 0,7 0,7 - 0,9 3000 0 - 0,4 0,4 - 0,6 0,6 - 0,8 TSM , in han 4000 5000 0 - 0,4 0,4 - 0,6 0,6 - 0,8 0 - 0,4 0,4 - 0,6 0,6 - 0,7 6000 0 - 0,4 0,4 - 0,5 0,5 - 0,7 7000 0 - 0,3 0,3 - 0,5 0,5 - 0,6

95 120 150 185 240 2x240*

0,9 - 1,2 1,2 - 1,5 1,5 - 1,8 1,8 - 2,3 2,3 - 5,1 5,1 - 9,0

0,8 - 1,1 1,1 - 1,4 1,4 - 1,7 1,7 - 2,1 2,1 - 4,8 4,8 - 8,3

0,8 1,0 1,0 - 1,3 1,3 - 1,6 1,6 2,0 2,0 - 4,4 4,4 - 7,6

0,7 - 0,9 0,9 - 1,2 1,2 - 1,4 1,4 - 1,8 1,8 4,0 4,0 7,0

0,7 - 0,9 0,9 - 1,1 1,1 - 1,3 1,3 - 1,7 1,7 - 3,7 3,7 - 6,4

0,6 - 0,8 0,8 1,0 1,0 - 1,2 1,2 - 1,5 1,5 - 3,4 3,4 6,0 Tabelul A.3.6.

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de 10 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din PVC, sM 240 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 2x240* 2000 0 - 46 46 - 65 65 - 90 90 - 117 117 - 147 147 - 183 183 - 232 232 - 576 576 - 1015 3000 0 - 43 43 - 60 60 - 83 83 - 108 108 - 136 136 - 170 170 - 215 215 - 534 534 - 940 TSM , in han 4000 5000 0 - 40 40 - 56 56 - 77 77 - 100 100 - 126 126 - 156 156 - 198 198 - 491 491 - 865 0 - 37 37 - 52 52 - 71 71 - 92 92 - 116 116 - 144 144 - 183 183 - 454 454 - 800 6000 0 - 34 34 - 47 47 - 66 66 - 85 85 - 107 107 - 132 132 - 168 168 - 417 417 - 735 7000 0 - 31 31 - 44 44 - 60 60 - 78 78 - 99 99 - 123 123 - 155 155 - 386 386 - 680

*Doua circuite de 1,5 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor K2j=1,55 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

s mm2 35 50 70 95 120 150 185 240 2000 0 - 0,8 0,8 - 1,1 1,1 - 1,5 1,5 - 2,0 2,0 - 2,5 2,5 3,2 3,2 4,0 4,0 10,0 3000 0 - 0,7 0,7 - 1,0 1,0 - 1,4 1,4 - 1,9 1,9 - 2,4 2,4 2,9 2,9 3,7 3,7 9,2 TSM , in han 4000 5000 0 - 0,7 0,7 1,0 1,0 - 1,3 1,3- 1,7 1,7 - 2,2 2,2 2,7 2,7 3,4 3,4 8,5 0 - 0,6 0,6 - 0,9 0,9 - 1,2 1,2 - 1,6 1,6 2,0 2,0 2,5 2,5 3,2 3,2 7,9 6000 0 - 0,6 0,6 - 0,8 0,8 - 1,1 1,1 - 1,5 1,5 - 1,9 1,9 2,3 2,3 2,9 2,9 7,2 7000 0 - 0,5 0,5 - 0,8 0,8 1,0 1,0 - 1,4 1,4 - 1,7 1,7 2,2 2,2 2,7 2,7 6,7

2x240*

10,0 17,6

9,2 16,3

8,5 15,0

7,9 13,9

7,2 12,7

6,7 11,8

Tabelul A.3.7

Domeniile de sarcini maxime anuale si sectiunile economice care

le corespund in cazul construirii unor LINII NOI in cablu de 20 kV, cu conductoare din ALUMINIU si izolatia din POLIETILENA, sM 150 mm2

Domeniile definite in AMPERI

s mm2 35 50 70 95 120 150 2x150* 2000 0 - 49 49 - 70 70 - 96 96 - 125 125 - 157 157 - 413 413 - 726 3000 0 - 46 46 - 65 65 - 89 89 - 116 116 - 145 145 - 384 384 - 676 TSM , in han 4000 5000 0 - 42 42 - 59 59 - 82 82 - 106 106 - 134 134 - 352 352 - 620 0 - 39 39 - 55 55 - 76 76 - 100 100 - 124 124 - 327 327 - 576 6000 0 - 36 36 - 51 51 - 70 70 - 91 91 - 115 115 - 303 303 - 532 7000 0 - 33 33 - 47 47 - 64 64 - 84 84 - 105 105 - 278 278 - 488

*Doua circuite de cate 4 km, fiecare cu cate doua celule cu intreruptor Ki=1,67 (conform tab.2)

Domeniile definite in MVA

s mm2 35 50 70 95 120 150 2x150* 2000 0 - 1,7 1,7 - 2,4 2,4 - 3,3 3,3 - 4,3 4,3 - 5,4 5,4 14,3 14,3 25,1 3000 0 1,7 1,6 - 2,2 2,2 - 3,1 3,1 - 4,0 4,0 - 5,0 5,0 13,3 13,3 23,4 TSM , in han 4000 5000 0 - 1,5 1,5 2,0 2,0 - 2,8 2,8 - 3,7 3,7 - 4,6 4,6 12,2 12,2 21,5 0 - 1,4 1,4 - 1,9 1,9 - 2,6 2,6 - 3,5 3,5 4,3 4,3 11,3 11,3 20,0 6000 0 - 1,2 1,2 - 1,8 1,8 - 2,4 2,4 3,2 3,2 4,0 4,0 10,5 10,5 18,4 7000 0 - 1,1 1,1 - 1,6 1,6 - 2,2 2,2 - 2,9 2,9 - 3,6 3,6 9,6 9,6 16,9

Ane 757i82h xa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUTIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMARUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM SI PENTRU SECTIUNILE ACESTORA EXEMPLUL 1. LINIE RADIALA FARA DERIVATII CU INCARCARI MAXIME ANUALE CONSTANTE SAU IN CRESTERE TREPTATA Datele initiale: Tipul constructiv: LEC j.t. cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (smax=300 mm2) Sarcina maxima de durata estimata pentru primul an de exploatare: (circa 200 kVA) Dimensionarea se va face in urmatoarele doua ipoteze: timp; ipoteza 2 in urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare, este de asteptat o crestere a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 %, ceea ce corespunde unei cresteri cu o rata medie anuala: %/an. Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va mentine la valori de ordinul 4000 h/an. ipoteza 1 sarcina maxima anuala poate fi considerata, practic constanta in

Dimensionarea sectiunii economice

Ipoteza 1
Sarcina maxima de calcul: A Densitatea economica de curent si valoarea coeficientului Kj se determina din tabelul 1 (pentru TSM=4000 h/an) si, respectiv, din tabelul 2.

Sectiunea economica de calcul, se determina cu relatia (6.4):

mm2 . Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, se determina cu relatia (6.7)

. Intrucat Nc este mai mic decat 1,41, numarul economic de cabluri rezulta N=1. Sectiunea economica care se adopta in prima ipoteza (conform art.18. lit.b.): mm2 Eficienta economica care se poate obtine prin inlocuirea termic st=150 mm2 cu sec=300 mm2 este prezentata in exemplul 9. sectiunii admisibile

Ipoteza 2
Sarcina maxima de calcul: A Valoarea coeficientului Kr=1,43 este determinata din tabelul 3 pentru r = 6%/an si tr = 9 ani. OBSERVATIE. Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se asteapta a fi in crestere treptata, sectiunea liniei urmeaza a fi determinata pe baza unei sarcini de calcul (2901,43 = 415 A) mai mica cu 16% fata de sarcina maxima estimata pentru al zecelea an de exploatare (2901,7 = 493 A). Ca si in ipoteza 1, si conform tabelelor 1 si 2

Sectiunea economica de calcul:

mm2 . Numarul economic de calcul, al conductoarelor unei faze:

Intrucat numarul de calcul Nc este mai mare decat 1,41, pentru solutia economica se adopta N=2 Sectiunea economica care trebuie adoptata in a doua ipoteza este mm2 Nota. Pentru dimensionare se poate folosi si tabelul A3.4 din anexa 3 din care rezulta imediat ca pentru o sarcina de 290 A, la o durata de utilizare a puterii maxime de 4000 h/an sectiunea economica este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini intre care este economica sectiunea de 300 mm2 fiind cuprins intre 216 A si 395 A). In schimb pentru o sarcina echivalenta de 415 A sectiunea economica va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini intre care este economica sectiunea de 2x300 mm2 fiind cuprins intre 395A si 605 A). EXEMPLUL 2 . LINIE RADIALA CU SECTIUNE ECONOMICA CONSTANTA SAU CU SECTIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE Fig. 2 Date initiale: Tipul constructiv: LEC j.t cu izolatie din PVC si conductoare din aluminiu (sM=300 mm2). Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 2 si se apreciaza ca in timp valorile lor se vor mentine constante.

Durata de utilizare a puterii maxime se considera a fi practic aceeasi la toti consumatorii si de ordinul: h/an

Dimensionarea se va face in doua ipoteze: ipoteza A sectiune economica constanta;

ipoteza B sectiuni economice distincte pentru tronsonul 1 si, respectiv pentru tronsoanele 2 si 3 conform recomandarii de la art. 21.

Dimensionarea sectiunilor economice

Ipoteza A
Sarcina maxima echivalenta de calcul:

A Densitatea economica de curent si coeficientul de crestere Kj se determina din tabelele 1 si, respectiv, 2. Prin interpolare liniara: . Sectiunea economica de calcul :

mm2 . Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

. Conform relatiei 3.9,b la aceeasi concluzie N=1 se ajunge observand ca scec=98 mm2 este mai mic decat sM=300 mm2. Sectiunea economica adoptata in ipoteza A: mm2

Din tabelul A3.4 rezulta ca domeniul de sarcini economice pentru sectiunea de 95 mm este 6990 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 ore/an si sarcina de calcul de 82 A este cuprinsa in acest domeniu.
2

Ipoteza B Tronsonul 1 Sarcina maxima de calcul: Sectiunea economica de calcul: A

mm2 Numarul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Sectiunea economica adoptata: mm2 Tronsoanele 2 si 3

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

A Sectiunea economica de calcul:

mm2 Numarul economic de conductoare al unei faze: N=1 deoarece decat mm2. mm2 este mai mic

Sectiunea economica adoptata:

mm2. NOTA. In cazurile cand se admite alegerea sectiunilor economice pe tronsoane, de obicei se pot obtine economii atat la volumul de aluminiu, cat si la consumurile proprii tehnologice de putere si de energie. Astfel, in ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obtine urmatoarele economii: - circa 11% la cantitatea de aluminiu necesara pentru conductoare:

;
- circa 8% la consumul propriu tehnologic de putere:

. EXEMPLUL 3. LINIE RADIALA CU DOI CONSUMATORI AVAND FACTORII DE PUTERE SI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE Fig. 3 Date initiale: Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( Sarcinile sunt indicate in figura 3. mm2).

Determinarea sectiunii economice

Tranzitul anual de sarcina:

Puterea maxima anuala:

MVA si deci pentru primul tronson IM1=90 A. Durata de utilizare a sarcinii maxime:

h/an Densitatea economica de curent se apreciaza din tabelul 1:

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

respectiv

Sectiunea economica de calcul:

In ipoteza ca linia ar fi prevazuta cu o singura celula cu intreruptor (n=1) la capatul ei de alimentare, conform relatiei 6.6,b sau a tabelului 2:

Numarul economic de calcul al circuitelor:

. Intrucat Nc<1,41 se adopta N=1: Sectiunea economica adoptata:

EXEMPLUL 4. LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE, CU CELULE LA AMBELE CAPETE, LA CARE ESTE PLANIFICATA O CRESTERE IN SALT A SARCINII TRANZITATE Date initiale: Tipul constructiv: LEA 20 kV avand celule cu intreruptor la ambele capete, lungimea L=2 km si conductoarele din OlAl (sM=120 mm2). Pentru primul an de exploatare al liniei se estimeaza o sarcina maxima anuala SM=1500 kVA,respectiv IM=43,3 A, si o durata de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 h/an. Sarcina maxima anuala se apreciaza ca va fi in crestere in urmatoarele doua moduri: treptat, cu o rata medie de 2% in primii noua ani dupa primul an de exploatare: in salt, cu inca 3750 kVA datorita punerii planificate in functiune a unor noi capacitati de productie, aceasta crestere pana la o sarcina maxima de 5250 kVA va avea loc in al treilea an de exploatare al liniei (respectiv in anul ts=2, ulterior primului an de exploatare).

Durata TSM este de asteptat ca se va mentine aproximativ constanta.

Dimensionarea sectiunii economice

Sarcina maxima de calcul:

Din tabelul 4, pentru r=2%/an si o crestere in salt de 2,5 ori (3,75 MVA/1,5 MVA) in anul ts=2, se deduce Krs=3,23.

Densitatea economica de curent pentru TSM=5500 h/an se determina din tabelul 1 prin interpolare: Coeficientul de crestere a lui jec, in cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km si n=2 celule cu intreruptor, se determina cu ajutorul urmatoarei relatii din tabelul 2:

, sau direct cu relatia (6.6,b)

Sectiunea economica de calcul:

Numarul economic de calcul al circuitelor liniei :

Intrucat

, se adopta N=1 circuit..

Sectiunea economica adoptata: AlOl

NOTA. Curentul tranzitat la sarcina maxima anuala din al treilea an de exploatare:

Densitatea de curent cu care se va functiona efectiv la aceasta sarcina maxima:

de

, ceea ce reprezinta o valoare de 1,4 ori mai mare fata jec=0,89 A/mm , densitatea de calcul folosita pentru dimensionarea liniei.
2

EXEMPLUL 5. LINIE RADIALA PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA

UNUI PT DE 250 kVA Datele initiale: Tipul constructiv : LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2). Sarcina medie in etapa finala:

. Rata medie de crestere a sarcinii, in urmatorii tr=9 ani dupa primul an de exploatare: r=3%/an. Nu se cunoaste repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei si, ca urmare, se apreciaza valoarea raportului dintre lungimea primului tronson si lungimea totala a linieiL1/Lt=0,15. Durata de utilizare a puterii maxime: .
Dimensionarea sectiunii economice

Sarcina maxima in primul an de functionare a liniei:

. Sarcina maxima echivalenta se determina conform relatiilor (7.1) si (7.6) tinand seama de: a) evolutia sarcinii in timp (se aplica coeficientul Kr=1,2 din tabelul 3); ).

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplica coeficientul . Densitatea economica de curent si coeficientul Kj se determina din tabelele 1 si 2:

 Sectiunea economica de calcul:

. Numarul economic de conductoare pentru o faza:

Intrucat

, se adopta N=1.

Sectiunea economica adoptata:

. EXEMPLUL 6. LINIE SECTIUNE CONSTANTA - Fig. 4 Datele initiale: Tipul constructiv: LEC de 20 kV cu izolatie din polietilena reticulata si conductoare din Al (sM=150 mm2). Sarcinile maxime anuale sunt indicate in figura 4 si valorile lor se considera constante in timp. ALIMENTATA DE LA DOUA CAPETE SI

Durata de utilizare anuala a puterii maxime:

Dimensionarea sectiunii economice

Pentru stabilirea circulatiei de curenti pe tronsoane, in prealabil se determina cu metoda momentelor, curentul injectat la unul din capetele liniei:

, unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j. Pornindu-se de la aceasta valoare, se deduce circulatia de curenti pe tronsoane prezentata in

figura 5.

Sarcina maxima echivalenta pentru calculul unei sectiuni constante in lungul intregii linii:

. Densitatea economica de curent:

Sectiunea economica de calcul:

. Numarul economic de circuite: , deoarece Sectiunea economica rezulta: . In ipoteza in care pentru urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare se apreciaza o crestere a sarcinilor maxime anuale cu o rata r=5%, conform tabelului 3, Kr=1,34 si in aceste conditii: - sectiunea economica de calcul:

; - sectiunea economica: . Se adopta totusi sectiunea tehnica dictata de stabilitatea termica la curentii de scurtcircuit: .

EXEMPLUL 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IN CONDITII ECONOMICE PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV Datele initiale: Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2) . Lungimea liniei: 25 km. Durata de utilizare a sarcinii maxime:

Dimensionarea sectiunilor se va face in urmatoarele ipoteze:

Ipoteza A
Sarcina maxima anuala se considera constanta in timp si de ordinul a 40 MVA, respectiv 210 A.

Ipoteza B
Sarcina maxima din primul an de exploatare se considera egala cu 210 A si se estimeaza ca in urmatorii noua ani va creste cu o rata medie r = 8%/an (dublare in9 ani).

Dimensionarea sectiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maxima de calcul: .

Densitatea economica de curent si valoarea coeficientului Kj2c se determina din tabelele 1 si 2 (sau cu relatia): ;

. Sectiunea economica de calcul:

Numarul economic de circuite: N=1, deoarece scec=220 mm2 este mai mic decat: sM=300 mm2 . Sectiunea economica adoptata:

conform

relatiei

6.8,a

Ipoteza B
Sarcina maxima de calcul: . Valoarea coeficientului Kr=1,61 s-a determinat din tabelul 3, pentru r=8%/an si tr=9 ani. Densitatea economica si coeficientul de crestere: ; . Sectiunea economica de calcul:

Numarul economic de circuite:

. Deci se adopta N=1. Sectiunea economica adoptata: .

EXEMPLUL 8. LINIE RADIALA DE 110 kV CARE ALIMENTEAZA 3 STATII SI ESTE PREVAZUTA CU n=6 CELULE CU INTRERUPTOR Fig. 6 Datele initiale: Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2). Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate in figura 6.

In urmatorii noua ani, dupa primul an de exploatare sunt de asteptat cresteri cu o rata anuala de ordinul r=3%.

Fig.6
In aceasta ipoteza, conform tabelului 3 coeficientul Kr=1,2. Durata de utilizare anuala a sarcinilor maxime: 5500 ore/an. Costul unei celule de 110 kV: 110 000 .

Dimensionarea sectiunii economice

Sarcina maxima echivalenta de calcul:

Densitatea economica se determina prin interpolare din tabelul 1: .

Sectiunea economica de calcul:

. Coeficientul pentru determinarea numarului economic de circuite in cazul studiat, in care fiecare circuit se prevede cu cate 6 celule se determina cu relatia(6.6.b) si datele din tabelele anexei 2:

Numarul economic de calcul al circuitelor, conform (6.7):

. Sectiunea economica adoptata: . EXEMPLUL 9. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBTIN PRIN ADOPTAREA SECTIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizarii unei sectiuni economice sec in locul unei sectiuni tehnice mai mici st. De exemplu, uneori in practica noastra de proiectare se adopta ca sectiune st, sectiunea necesara pentru asigurarea stabilitatii termice in regim de durata a liniilor. Mai poate fi insa, cazul unei sectiuni tehnice impuse de curentii de scurtcircuit sau de restrictii privind caderile de tensiune. Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe faza. Estimarile economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.

Economia pe metru de traseu si pe durata unui an prin micsorarea pierderilor de putere si energie:

(A4.1) Investitia suplimentara in cazul cate unui singur conductor pe faza: (A4.2) Indicatorul 'durata calendaristica de recuperare a investitiei suplimentare':

(A4.3) In cele ce urmeaza, relatiile de mai sus se aplica la cazul liniei radiale din exemplul 1, dimensionate in ipoteza 1. Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu sectiunea st=185 mm2. In cele ce urmeaza vom estima eficienta investitiei suplimentare intr-un cablu cu sectiunea economica sec=300 mm2. Se obtin urmatoarele rezultate:

ani. Investitia Ct trebuie privita ca un capital care odata cu amortizarea sa trebuie sa aduca un beneficiu. In acest scop sunt insa necesare: estimarea pe cat posibil mai fidela a tranzitului de sarcina (SM, TSM, rs) cel putin pentru primii 5-10 ani de exploatare a liniei; aplicarea corecta a metodei pentru determinarea numarului si sectiunii economice a conductoarelor.

Rata anuala a beneficiului 'rb' care se poate obtine in paralel cu recuperarea investitiilor suplimentare Ct in timpul a tSL ani de utilizare normala se estimeaza prin rezolvarea urmatoarei ecuatii:

. Cu datele de mai sus si in ipoteza unei durate de utilizare normala de 20 ani:

(A4.4)

Rezulta urmatorul beneficiu anual specific: /an si euro investit suplimentar. Prin urmare, pe o durata de 20 de ani s-ar putea obtine urmatorul beneficiu total: in valori neactualizate /m in valori actualizate la trecut, la anul de pozare al cablului /m Asadar, in cazul particular studiat, beneficiul actualizat la anul efortului de investitii Ct si raportat la acest efort reprezinta:

EXEMPLUL 10. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SA SE FOLOSEASCA PE FIECARE FAZA CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAND SECTIUNEA sM Datele privind acest exemplu sunt sintetizate in tabelul urmator. Pentru duratele TSM de utilizare anuala ale sarcinilor maxime, s-au luat in considerare marimi uzuale, iar valorile celorlalti parametri (jec, Kjnc si sM) au fost preluate din tabelele 1 si 2. Avand in vedere relatia (6.7), pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat expresia: . Din coloana ultima coloana a tabelului alaturat se observa ca la sarcina maxima de

calcul pana la care poate fi folosit un singur circuit sau, respectiv, un singur conductor pe faza se ajunge in functionare la o densitate de curent jM de 1,7 pana la 2,5 ori mai mare fata dejec densitatea economica normata pentru dimensionarea sectiunilor conductoare ale liniilor noi. Trecerea la un al doilea conductor de sectiune sM pe faza si cu atat mai mult la un al doilea circuit presupune si dublarea componentei constante de investitii A. O astfel de crestere in salt a investitiei se justifica numai la densitati jM foarte mari, atunci cand reducerea la jumatate a costului pierderilor ajunge sa prevaleze efortul suplimentar de investitii necesar in acest sens. Totodata, mai trebuie obtinut si beneficiul minim corespunzator intregii investitii suplimentare A+KsM.

Ane 757i82h xa 5
PRESCRIPTII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-3/87. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice b) PE 103/92. Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit c) PE 104/93. Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrica peste 1000 V d) PE 106/95. Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune e) PE 107/95. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice f) PE 124/95. Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari

g) PE 134/95. Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice.

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SA SE FOLOSEASCA PE FIECARE FAZA CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAND SECTIUNEA sM
Tipul constructiv al liniei conductoare neizolate conductoare torsadate conductoare Al-Ol 20 kV cond,izol.OCA2X 110 kV conductoare Al-Ol j.t. conductoare neizolate 20 kV conductoare neizolate 110 kV conductoare neizolate izolatie din polietilena j.t. izolatie din PVC izol.polietilena reticulata 6 kV izolatie din PVC izol.polietilena reticulata izolatie din PVC 10 kV izol.hartie izol.polietilena reticulata 20 kV izol.hartie izolatie din polietilena j.t. izolatie din PVC izol.polietilena reticulata 6 kV izolatie din PVC izol.polietilena reticulata 10 kV izolatie din PVC izol.hartie izol.polietilena reticulata 20 kV izol.hartie j.t TSM ore/an 3000 3000 4000 4000 6000 3000 4500 6000 3000 3000 5000 5000 5000 5000 5000 5500 5500 3000 3000 5000 5000 5000 5000 5000 5500 5500 jec A/mm2 0,84 0,82 0,99 1,11 0,92 1,08 1,41 1,19 0,90 0,88 0,84 0,83 0,87 0,86 1,19 0,88 1,39 1,03 0,98 1,06 1,05 1,19 1,08 1,78 1,17 1,78 Kj _ 1,41 1,38 1,37 1,30 1,32 1,61 1,29 1,18 1,22 1,16 1,35 1,40 1,36 1,43 1,27 1,57 1,41 1,38 1,31 1,54 1,44 1,51 1,56 1,21 1,52 1,39 K2j _ sM mm2 95 95 120 150 300 70 70 300 240 300 400 240 400 240 185 150 150 185 185 185 185 150 150 150 150 150 IM A 160 153 280 391 542 172 197 892 374 434 648 395 677 418 396 330 445 373 338 431 398 384 357 458 405 545 SM jM jM/jec kVA A/mm2 111 1,68 2,0 106 1,61 2,0 9685 2,33 2,3 13535 2,60 2,3 103266 1,81 2,0 119 2,46 2,3 6815 2,81 2,0 170026 2,97 2,5 259 1,56 1,7 301 1,45 1,6 6735 1,62 1,9 4102 1,64 2,0 11724 1,69 1,9 7238 1,74 2,0 6860 2,14 1,8 11446 2,20 2,5 15424 2,97 2,1 259 2,02 2,0 235 1,83 1,9 4481 2,33 2,2 4139 2,15 2,0 6644 2,56 2,1 6179 2,38 2,2 7937 3,05 1,7 14023 2,70 2,3 18875 3,63 2,0

Al LEA Cu

1,65 1,65 1,38 1,40 1,76

Al

LEC

1,76 1,50

Cu

1,63 1,44