Sunteți pe pagina 1din 10

1.Statutul geto-dacilor pina in anul 106. Strucruri administrative centrale si locale.

Burebista a fost primul rege geto-dac care a reuit sa intregeasc toate coloniile. Intre 72-71 i.Hr. coloniile greceti devin foederate in urma ncheieri unor tratate de pace cu geto-daci numite foederate. Din cauza celilor care veneau din Slovacia si atacau Transilvania, Burebista a organizat o campanie militar impotriva lor. In procesul pe care Burebista la parcurs de intregire a coloniilor, el a aplicat doua reguli de unificare a coloniilor: prima a fost cea panica, cea unde conductorii coloniilor au inteles necesitatea unei puteri centrale., iar cea de-a doua era cea a rzboiului. Capitala statului geto-dac, in timpul lui Burebista, a fost la Costeti. Statul geto-dac, in timpul lui Burebista, era cuprins intre : la nord, Carpatii Padurosi, la sud, Munii Balcani, la est, Gurile raului Bug, iar la vest, Dunarea Mijlocie, statul sau fiind cel mai intins. Vrand sa capete independenta, Burebista s-a implicat si intre conflictul dintre Caesar si Pompeius (48-47 i.Hr.), aliindu-se cu Pompeius impotriva lui Caesar, si oferindu-i ajutor militar. Chiar daca Pompeius a primit ajutor militar din partea lui Burebista, acesta a fost nfrnt. In anul 44 i.Hr. Caesar este asasinat. Intimplarea face ca si Burebista sa moara in acelai fel. In urma decedrii lui Burebista statul geto-daca este impartit in 4 si apoi in 5 regate. Duras este primul rege care incepe seria de conflicte cu romanii. In iarna lui 85-86 dacii ataca Moesia. In anul 87 dacii, al cror conductor se numea Duras, si romanii, al cror conductor se numea Cornelius Fusscus, se lupta la Tapae. In anul 88 armata romana, condusa de Tetius Iulianus, ii invinge pe dacii, condui de Decebal. In urma infrangerii, dacii considera ca este necesara incheierea pcii cu romanii astfel incat, dacii incheie o pace avantajoasa cu romanii, dar condiia pusa era cea de recunoatere a statului precum un Regat Clienteral Romei, dacii acceptand aceasta condiie si incepand sa primeasc instructori si ajutori militari. In urma urcarii la tron a lui Decebal, statul dac este mai putin dezvoltat din punct de vedere teritorial, dar totodata, datorita ajutorului primit din partea romanilor in urma pacii de la 89, partea economica a statului se imbunatateste favorabil, devenind un stat puternic dezvoltat din punct de verdere economic. Decebal se temea ca romanii victorioi sa nu porneasc spre capitala lui. De aceea taie copacii din preajma la o oarecare inaltime si puse arme pe trunchiuri, pentru ca dumanii sa cread ca sunt soldai si sa se retrag inspaimantati. Ceea ce s-a si intamplat. In anul 98 devin imparat al Romei, Marcus Ulpius Traian (98-106), care considera pacea incheiata in anul 89 drept o pace ruinoasa. Romanii au pornit rzboi impotriva dacilor i dup o prim confruntare (87-89 d.Hr.), acetia au purtat dou rzboaie sangeroase in timpul impratului Traian, in 101-102 i respectiv 105-106. Geto-dacii au fost invini, iar Imperiul condus de Traian i-a extins fruntariile peste Dunre transformand o parte a Daciei in provincie imperial roman.

2. Infiintarea provinciei romane Dacia. Structurile administrative ale provinciei. Dacia era in antichitate ara locuit de getodaci, care erau imprii intr -un numr mai mare de state i ocupau un teritoriu cuprins intre: raul Tisa (vest), raul Nistru i Marea Neagr (est), Dunre (sud) i Carpaii Pduroi (nord). In anumite pri chiar depeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "inaintand pan spre Bug", iar spre vest, "ajunser pan la Dunrea panonic". Ca i provioncie roman, Dacia se constituie, conform unei diplome militare roman, descoperit la Porolissum, la 11 august 106. Provincia roman Dacia cuprindea Banatul, Ardealul, Oltenia i vestul Munteniei. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rmas libere de stpanirea roman. Principalele orae ale provinciei erau Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Napoca i Potaissa. Limba roman modern este considerat o limb romanic. De asemenea, chiar dac a fost ocupat pentru o perioad scurt (107 - 271/276), Dacia a fost poate provincia cu cea mai intens colonizare, cu oameni din toate provinciile imperiului, iar latina s-a impus ca o lingua franca, procesul fiind asemntor, in anumite privine, cu colonizarea european a Statelor Unite i a Americii Latine. In timpul cat au fcut parte din structurile Imperiului Roman, teritoriile nord dunrene au avut mai multe organizri administrative, fie c a fost vorba de simple impriri, fie c au fost abandonate diferite teritorii. Una dintre cele mai importante reorganizri a avut loc in timpul impratului Hadrian, reorganizare care poate fi incadrat intr-un context mai larg, al crizei Imperiului Roman i al abandonrii teritoriilor asiatice cucerite de Traian. Odat stabilit organizarea noii provincii pacificarea acesteia s-a realizat relativ repede, lucru dovedit i de emisiunea monetar din anul 112, unde legendara Dacia Capta devine, semnificativ, Dacia Augusti Provincia. 10. Organizarea administrative teritoriala a Tarii Moldovei in epoca medievala Tinuturile si administrarea lor. Organizarea adm.ter. in Moldova este satul. Satele sunt grupate in inuturi. In cadrul inuturilor - orae. Termenul "inut" din latina "inut - o intindere de pamint" pentru prima data inutul in calitate de UAT este atestat in 1408 - inutul Roman. Nr de inuturi a variat in timp, in 1566 cronica lui Martin Belskii, vorbea de 24 de judee, Miron Costin in 1694 aduce in "Poema Polona" numele a 19 inuturi. Iar D.Cantemir in descrierea Moldovei - 49 inuturi in tara de sus + tara de jos si 4 inuturi in Basarabia. Denumirile inuturilor vin in special de Ia denumirile cetilor si oraelor din raza lor. Cele mai mari inuturi sunt: Iasi, Suceava, Hirlau, Cernui, Neam....Cele mai mici Roman, Tecuci, Cirligatura, Covirlii. inuturile aveau hotar bine delimitat de riuri movile si alte particulariti ale reliefului. Administrarea inuturilor era reprezentata prin pircalabi, iar in inuturile de frontiera autoritatea era reprezentata de starosta. In fiecare inut ce avea ca reedina cetate, pircalabii cetilor erau si pircalabi ai tinutunlor.pircalabii de inut erau numii si revocai de domn., ei aveau multiple atribuii. Ei judecau populaia, ridicau amenzi, delimitau proprietile financiare, urmreau pe rau platnici, urmareu ranii fugari. Una din principalele funcii era colectarea drilor, si transmiterea la vistieri, pircalabii din inuturile de frontiera, aveau imputerniciri de a soluiona conflictele de la hotarele Moldovei. . Astfel administraia inutului in persoana pircalabului avea mari atribuii si in administraia tinului , judectoreasca. Activitatea pircalabului piua la miji. Sec. XVIII nu era remunerata de stat, ceea ce crea abuz si fara delegi. inuturile in diferena de oras nu aveau sigiliile lor. Pircalabul in funcia sa avea o sigila inelara. Dar care era unul particular. 8. Dregtorii cu atribuii militare in ara Moldovei Marele sptar purta sabia domnului la solemniti. Hatmanul conduce otirea avnd i atribuii judectoreti uneori administrative. Prclabii sunt comandani ale cetilor i conductori ai inuturilor n ceti. Marele arma prindea i cerceta vinovaii de crime tot el executa sentina capital. Marele ag este comandantul pedestrimei , iar din secolul 17 capt atribuii de poliie i judecat. Marele serdar avea n grija paza hotarului de rsrit a rii. Instituia apare la mijlocul sec. 17 sub comanda serdarului fiind plasai clraii i mazilii din Soroca, Orhei i Lpuna. Marele etral are n grij corturile i taberele domneti tot el comand artileria

5. Institutia domniei in tara Moldovei Insitutia Domniei Domnia in calitatea ei instituie centralaa statului a preluat si dezvoltat o serie de elemente structural a instituiei imperial din bizan. 1. Domn de origine imperial Domn provine de la latinescul Domnis -stpin al rii. In calitatea. Din p-de-v a formei de stat Moldova sa constituit ca monarhie centralizat locul central i-a revenit instituiei Domniei. 2. in general sistemul succesiunii la tron era ereditar, femeile (in diferen de multe state Europene) nu puteau ocupa funcia de domn al rii. 3. La fel ca in Bizan se credea in puterea divina a domnitrului- Domn din mila lui dumnezeu 4. La fel coroana era simbolul suveramitatii 5. Ceremonia de inscunare continua cu miruirea 6. La inscaunare domnul jura cu mina pe evanghelie 7. La tron deasemenea puteau accede doar candidai teferi din p.de.v fizic si psihic 8. La tron aveau drepturi egale descendenii pe linie nscuta si bastarzii in calitate de ef al statului domul avea atribuii 1. In omeniul RI -incheia tratate, aliane, declara stqare de rzboi si pace, trimitea si primea soli 2. Conductorul armatei - la inscaunare si inainte de campaniile armate boerii jurau credina domnului 3. Era unicul legiuitor emitea hristoave aezminte pravile 4. Ca judec. Suprem al supuilor si hotra problemele judiciare, hotririle sale erau valabile doar pe perioada vieii sale, in caz de deces urmaul la Domnie putea schimba sentina. 5. Prerogativa executiva - numete dregtorii, da ordine sub forma crilor de porunca, acorda privilegii si loc in dregtorii 6. Privelegiile fin. Constau in stabilirea voi. lmpozitelor< erceperea de taxe noi bate moneda (Primul bate moneda Petru I Musat) 7. Prerog. Bisericasca- numete episcopii iagumenii reglem compet jud. A bisericii Domnul era controlat de boieri prin intermediul Sfatului Domnesc. Instituia Domniei a existat in Moldova cea 500 ani din sec XIV pin in 1859. Odat cu ocuparea Moldovei de Imperiul Otoman in succesiunea la tron au survenit citeva schimbri, dup ce domnul era ales de ctre boieri el trebuia sa fie intrit de Poart, ins uneori Poarta inclca aceste reguli i Domnul era numit de Poart fr a fi ales de boieri. Intre 1711-1821 in Moldova era practicat domnia fanariot, , imp.Otom numea domnitori din cartierul Fanar din Istambul. Au mai existat i aa numitele domnii prin asociere cind itrun stat conduceau 2 domnitori, fiecare avin d un un spaiu administrativ, dar cel mai des acest tip de domnie era pe un termen scurt deoarece fiecare tindea s-1 inlture pe al-21ea domnitor.

11.Sistemul de administrare al oraelor n Moldova medieval Orasele Moldovei medievale Oraul Moldovenesc - o unitate administrativa distincta cu statut deosebit socio economic. Cu o anumita autonomie interna. Exista 2 termene de desemnare a oraului in Moldova, oras - Varos ,tirg Topz". Mai des este utilizat termenul de Tirg.Orasele nu dispuneau de incinta fortificata, si aveau un caracter semiagrar, in calitate de centru administrativ oraul include 3 zone: 1. Vatra - centrul oraului si strzile adiacente 2. Hotarul - teritoriu in jurul oraului ce includea vii, livezi, iazuri. 3. Ocolul - satele aflate in proprietatea domnului a alctuit o comunitate de gospodarii si se supuneau vornicului de tirg. Oraele aveau un statut juridic privelegiat si o autonomie interna, se considerau proprieti a domnitorului. Administraia urbana se caracteriza prin existenta a 2 -a tipuri de organe de conducere. I) alese de oreni, 2) Numite de domn. Organele administraiei urbane erau alese anual de adunarea orasaneasca care forma marele sfat al oraasului. Aceasta adunare decidea probleme legate de stabilirea hotarelor nstrinarea pamintului, constituirea detaamentelor militare in caz de rzboi. Rolul central in procesul administrrii il avea sfatul oraului ce consta din 12 pirgari si primar. Numit soltuz .Pirgari - locuitori ai oraului. Adunarea orasaneasca alege pe termen de 1 an 13 pirgai.iar acestea alegeau din rindul lor - soltuz. Demnitatea de soltuz nu era remunerata. Prima atestare documentara a pirgarilor se refera la 1404 si e vorba Ulrich din Suceava. Prima atestare a soltuzului atesteaza cu 1434. Soltuzii si pirgarii se bucurau de anumite privilegii si executau urmtoare atribuii: 1. Imparteau intre oreni suma impozitelor oraului in dependenta de averea orasenilor. 2. mparteau loturi in afara oraului 3. Fixeaz in catastiful oraului toate bunurile imobile din oras. 4 Au grija de ordinea publica 5. Jcdecatori ai oraului 6. Stabilesc zilele de iarmaroc 7. Au grija de pavarea oraului. n Moldova reinem urmtoarele aezri oreneti: CetateaAlb,Brlad,Baia,Chilia,Horin,Siret, Suceava. 19. Organizarea administrativ teritorial a Moldovei conform Regulamentului Organic. S-a pstrat impartirea administrative in inuturi. La 1835 erau 13 inuturi conduse de ispravnici administratori, numii de domn pe 3 ani - din candidaii propui de Sfatul Administrativ. Ispravnicii aveau doar atribuii administrative. Cele judectoreti li s-au retras. Depindeau de vornic. Aveu la dispoziie o cancelarie din 4 persoane. inuturile din Moldova - erau divizate in ocoale, conduse de supraveghetori de Ocoale, alei pe 3 ani, de vorniceii satelor din ocol. Aveau atribuii administrative si militienesti. Regulamentul Organic prevedea pentru majoritatea oraelor capacitatea de a se autoadministra printrun Sfat Orasanesc, ales de oreni, format din 3 membri numit n Moldova - Magistrat. Aveau competente in administrarea finanelor; asigurau activitatea comerciala; gestionau probleme edilitare. Alegerile erau intarite de domn, care numea un Primar,dintre membrii sfatului orasanesc. In sate - Regulamentul Organic a prelungit aflarea n funcie a vornicului pe 1 an. Acesta era ales din rindul membrilor obtii steti. Judeul Stesc era un organ pentru judecarea locuitorilor satelor si impacarea lor in cazuri mrunte, dar avea i unele atribuii admin. Regulam Organic a pus bazele formarii armatei regulare, fiind introdusa obligativitatea serviciului militar pentru brbatii de 20-30 ani. In conformitate cu prevederile acestor documente programatice, avand valoarea unor prime CONSTITUTII moderne pentru Principatele romane dunarene, s-a instituit SEPARAREA PUTERILOR IN STAT. Prerogativele LEGISLATIVE reveneau Adunarii Obstesti (ordinare), aleasa pe cinci aniPUTEREA EXECUTIVA revenea domnului pamantean ales in fiecare tara, de ADUNAREA OBSTEASCA EXTRAORDINARAPUTEREA JUDECATOREASCA s-a restructurat, de asemenea, in mare masura. Au fost infiintate: TRIBUNALELE judetene, INSTANTELE de apel, PROCURATURA si CORPUL de AVOCATI. Regulamentul Organic a creat la nivelul fiecarui Principat (TARA ROMANEASCA si MOLDOVA),

6. Sfatul domnesc si atributiile lui in Moldova medievala. Sfatul domnesc Sfatul domnesc reprezint cel de-al doilea organ cu rol fundamental (constituional) in organizareai funcionarea statelor medievale moldovenesc. Instituia era compus din boierii mari pe care Domnul ii consulta in problemele curente legate de conducerea statului, momentul apariiei sale fiind legat organic de intemeierea celor dou ri romane. De-a lungul secolelor XIV-XVII, componena Sfatului domnesc a variat. Iniial, ponderea cea mai mare o deineau boierii fr dregtorii, care erau convocai de Domn in calitatea lor de mari proprietari, in cursul secolului al XV-lea raportul se schimb in favoarea boierilor cu dregtorii, pentru ca in cursul secolelor XVI-XVII boierii fr dregtorii s dispar cu desvarire din componena instituiei. Dregtorii care intrau in componena Sfatului, in secoieie XVI-XVII sunt: marele ban, marele vornic, marele logoft, marele sptar, marele vistier, marele comis, marele paharnic, marele stolnic, marele clucer, marele iu'.iir-i rr.irsie pitar. Atribuiile politice. in plan intern, sfatul avea datoria de a-1 informa pe Domn asupra strii de spirit dinar, mai ales a celei a boierimii. in plan extern. domnul! consulta Sfatul cu privire la incheierea tratatelor cutrile vecine, precumi la eventualele schimbri de politic in raport cu puterea suzeran. Semnificativ din acest punct de vedere este faptul c in momentul in care domnii romani depuneau jurmant de vasalitate fa de regii poloni sau maghiari, acetia erau insoii de membrii Sfatului domnesc, care depuneau un jurmant similar cu cel al Domnului. Sfatul domnesc este instituia cu care, in mod obinuit, Domnul se consulta atunci cand imprea dreptatea. Domnul apeland la membrilor Sfatului atunci cand persoanei Domnului ii lipseau aceste cunotine. Sfatul domnesc au era ins o instan de judecat in sine. Membri: s:: a:ar aa "a, aa Domn in cercetareai judecarea pricinilor, exprimand o prerei nu un vot, intrucat decizia final aparinea exclusiv Domnului. Consultarea Sfatului in astfel i. : aveai sensul unei justificri venite din partea Domnului fa de reprezentanii celorlalte stri privilegiate dinar, evideniindu-se astfel prezena unei solidariti intre principalii factori politici decizionali 9. Traditia institutionala bizantina in Tara Moldovei. Traditia bizantina a domniei in principate in calitatea ei de instituie central a statului a preluat si dezvoltat o serie de elemente structurale a instituiei imperial din bizan. Domn de origine imperial - Domn provine de la latinescul Domnis -stptn al rii. In calitate din p-de-v a formei de stat Moldova sa constituit ca monarhie centralizat locul central i-a revenit instituiei Domniei. In general sistemul succesiunii la tron era ereditar, femeile (in diferen de multe state Europene) nu puteau ocupa funcia de domn al rii. La fel ca in Bizan se credea in puterea divina a domnitrului Domn din mila lui dumnezeu. La fel coroana era simbolul suveramitatii . Ceremonia de inscaunare continua cu miruirea. La inscaunare domnul jura cu mina pe evanghelie. La tron de asemenea puteau accede doar candidai teferi din p.de.v fizic si psihic . La tron aveau drepturi egale descendenii pe linie nscuta si bastarzii in calitate de ef al statului domul avea atribuii 1. In domeniul RI -incheia tratate, aliane, declara stare de rzboi si pace, trimitea si primea soli 2. Conductorul armatei - la inscunare si inainte de campaniile armate boerii jurau credina domnului 3 Era unicul legiuitor emitea hristoave aezminte pravile 4. Ca judec. Suprem al supuilor si hotra problemele judiciare, hotaririle sale erau valabile doar pe perioada vieii sale, in caz de deces urmaul la Domnie putea schimba sentina. 5. Prerogativa executiva - numete dregtorii. 6. bate moneda. 7. numete episcopii, iagumenii. Domnul era controlat de boieri prin intermediul Sfatului Domnesc. Instituia Domniei a existat in Moldova cca 500 ani din sec XIV pin in 1859. Odat cu ocuparea Moldovei de Imperiul Otoman in succesiunea la tron au survenit citeva schimbri, dup ce domnul era ales de ctre boieri el trebuia sa fie intrit de Poart, ins uneori Poarta inclca aceste reguli i Domnul era numit de Poart fr a fi ales de boieri. intre 1711-1821 in Moldova era practicat domnia fanariot,, imp.Otom. numea domnitori din cartierul Fanar din Istambul. Au mai existat i aa numitele domnii prin asociere cind intrun stat conduceau 2 domnitori, fiecare avind un spaiu administrativ, dar cel mai des acest tip de domnie era pe un termen scurt deoarece fiecare tindea s-1 inlture pe oponent.

20, Organizarea administrativ autonom a Basarabiei 1812 -1828 n anul 1806 Rusia ocup cu armatele sale Principatele dunrene, ceea ce a fcut ca Poarta s declare rzboi Rusiei. n rezultatul rzboiului ruso -turc din anii 1806-1812 care s-a terminat cu tratatul de pace semnat la Bucureti, teritoriul Moldovei dintre Nistru i Prut cu cetile Hotin, Bender, Cetatea-Alb, Chilia i Ismail a fost anexat la Rusia. Astfel, voievodatul Moldovei i poporul su, care pe parcursul secolelor a luptat pentru integritatea teritoriului i organizarea politico-statal proprie a fost scizionat, fapt care a dus la consecine nefaste pentru organizarea statal ulterioar. Teritoriul rpit a primit denumirea de Basarabia, prin extinderea n acest fel, asupra ntregului teritoriu anexat, a denumirii prii de sud a Moldovei, care purta aceast denumire pn la actul de anexare. Pe teritoriul Basarabiei anexat la Rusia erau 5 ceti, 17 trguri i 685 de sate cu o populaie de cca 500.000 locuitori. n teritoriul anexat s-a nceput instituirea i implementarea treptat a modelului rusesc de administraie, care trece prin trei etape:etapa administraiei provizorii, etapa autonomiei administrative si etapa consolidrii sistemului rusesc de administraie. n perioada administraiei provizorii, n Basarabia a fost meninut vechea organizare administrativ-teritorial. inuturile mai mari se divizau n ocoale. Uniti administrativ-teritoriale primare erau satele n care administraia rmnea ce-a veche.Perioada autonomiei Basarabiei a fost iniiat prin promulgarea in1818 la Chiinu, de ctre arul Rusiei, Alexandru I a unui nou regulament prin care teritoriului anexat i s-a confirmat denumirea de regiunea Basarabia cu reedina n oraul Chiinu. Aezmntul de la 1818 prevedea i unele modificri ad ministrativ-teritoriale ale Basarabiei. n locul celor 9 inuturi anterioare, au fost formate ase inuturi: Hotin, Iai (Bli); Orhei, Bender, Akkerman, Ismail. n anul 1828 se pune nceputul celei de-a treia perioade n evoluia transformrilor administrative din Basarabia. Cu toate c Basarabiei i se pstra formal titulatura de regiune, de fapt a fost instituit un regim administrativ de tip gubernial. Regiunea Basarabia a fost inclus n componena guvernmntului general al Novorosiei. Astfel, Novorosia i Basarabia constituiau o unitate administrativ-teritorial cu un guvernmnt comun.Tinuturile din Basarabia, ca uniti administrativ-teritoriale, au fost transformate n judee. n rezultatul rzboiului din Crimeia i prevederilor Tratatului de pace de la Paris -judeelul Ismail i o parte din judeele Akkerman i Cahul au fost retrocedate de ctre Rusia, Principatului Moldova.

21.Evolutii impartirii administrative a Basarabiei dupa anul 1812. In Evul Mediu Dezvoltat, odat cu apariia rilor romane medievale, Basarabia i partea dintre Prut i Nistru a rii Moldovei constituiau jumtatea de rsrit a voevodatului Moldovei. In secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat s accepte suzeranitatea Imperiului Otoman. Abia ulterior in secolul XIX, prin Tratatul de la Bucureti din 1812, Basarabia a intrat in componena Imperiului Rus. Dezvoltarea economic a guberniei Basarabia, sub adminstraia ruseasc, s-a efectuat in perspectiva unei economii de export de grane i vite spre portul Odesa i in paralel cu un proces de rusificare intens a acestei regiuni, cum se proceda in toate zonele de populaie ne-rus din imperiul arist rus. In acest cadru au fost construite cile ferate i zonele urbane noi din Chiinu i Bli, care au devenit orae reponderent ruseti in mijlocul autohtonilor moldoveni de origine roman. Pentru a indeprta Rusia de la gurile Dunrii, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din1856, i -au restituit Principatul Moldovei trei judee din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad i Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al rii Romaneti sub domnia unic a romanului moldovean Alexandru Ioan Cuza, a participat la intemeierea statului naional roman, care cuprindea atunci i sudul Basarabiei. Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat Romania s cedeze Rusiei sudul Basarabiei in schimbul Dobrogei i a recunoaterii, de jure, a independenei Romaniei fa de Imperiul Otoman. Dup Revoluia Rus, Basarabia i-a proclamat independena sub numele de Republica democratic moldoveneasc in ianuarie 1918, iar la 9 aprilie, s-a unit cu Regatul Romaniei. Ulterior, in iunie 1940, in contextul pactului imperialist Germano-Sovietic, Romania a fost forat s cedeze Basarabia, dar i Bucovina de Nord i inutul Herei care nu fcuser niciodat parte din Imperiul rusesc. La 2 august 1940, Uniunea Sovietic a proclamat pe teritoriul Est- Moldovei romaneti, Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar i un teritoriu din Podolia, instanga Nistrului. Bucovina de Nord i Bugeacul au fo st incorporate in RSS Ucrainean. In iunie 1941 Romania, aliat cu Germania, dup inceputul rzboiului impotriva URSS, a eliberat teritoriile cedate un an mai devreme, dar a ocupat i Podolia ucrainean i ntreNistru i Bug, devenit zon militar de ocupaie germanoroman. In martie 1944 trupele sovietice intr din nou in Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Bli) iar la 24 august 1944, ele ocup Basarabia de sud. Uniunea Sovietic in mod abuziv transfer Bugeacul i nordul BasarabieiRepublicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. La 27 august 1991 in decursul procesului de destrmare a URSS-ului (Uniunii Sovietice) in state naionale, Republica Moldova i-a declarat independena, devenind un stat-membru al ONU. 13. Adunarea rii n MoldovaAdunarea rii n Moldova este menionat pentru prima oar n documente la 25.06.1441. Despre atribuiile acestui institut obtesc puin ce tim din documente. Izvoarele narative ne ofer mai multe informaii. De acum n veacul al XV -lea Adunarea rii n Moldova este menionat ca un organ norodnic, convocat numai n momentele cruciale, de nsemntate covritoare pentru destinele Statului Moldovenesc.Dup marea i ndelungata cumpn prin care a trecut Moldova dup moartea lui Alexandru cel Bun (1432), la 14 Aprilie 1457 mitropolitul Moldovei 1-a uns, iar toat ara adunat (Letopiseul de la Putna) 1-a aclamat i l-au blagoslovit pe tefan al III-lea (tefan cel Mare) la domnie.Episcopul de Roman Macarie consemneaz n Cronica sa (1504-1551), c dup turcirea i plecarea din ar a lui Ilia (Rare), ndat s-a adunat mpreun norodul ( ), cu episcopii i cei ce se aflau n fruntea dregtoriilor i cu cpeteniile otilor i tot Sfatul domnesc i au dat schiptrul lui tefan (tefan Rare, 1551 -1552). Cronica lui Azarie (1551-1574) relateaz: s-a adunat tot norodul ( ) i cpeteniile otilor mpreun cu episcopii i boierii i tot sfatul i au ridicat pe Alexandru (Alexandru Lpuneanu) la demnitatea domniei, la Hrlu, n palatul domnesc

18. Domniile pmntene. Organele centrale ale statului conform Regulamentului Organic Revolta lui Tudor Vladimirescu, in ciuda tragicului ei sfarsit, a avut totusi consecinte in Principate: turcii, nemaiavand incredere in greci, au hotarat sa asculte cererea boierilor romani de a li se da din nou un domn pamantean. In 1822 incepe deci la noi o noua era prin alegerea a doi domni pamanteni. De fapt, la inceput a fost o numire de catre sultan, dar o delegatie de boieri din Muntenia si alta din Moldova venisera cu propuneri, iar astfel sultanul pune domn in Moldova pe Ioan Sandu Sturdza, si in Muntenia pe Grigore Ghica, incepe acum era modernizarii in tarile noastre. Regulamentele Organice, care intr n vigoare n Moldova n 1831, i n 1832 n Muntenia. Ele priveau modernizarea administraiei prin introducerea domniei Constituionale. Regulamentul Organic a fost o lege organic cvasi-constituional promulgat n 1831-1832 de ctre autoritile imperiale ruseti n ara Romneasc i Moldova.. Regulamentul a oferit celor 2 principate primul lor sistem comun de guvernare. l) Domnia - electva (ales de ctre boieri) ales de divan cu acordul puterii suverane- Turcia, si puterii protectoare Russia 2) Caimacamie - organ colectiv ce ndeplinea atrib domn in cazul lipsei sale. Avea un caracter provizoriu si atribuii domneti limitate. 3) Dregatoriile (minitrii) - s-a interzis cumulul funciilor administrative, fiind promovat principiul separaiei puterilor in stat. Numrul de dregtori se reduce, printre principalele dregtorii numrndu-se: Marele Vornic ministru de interne; M.Logofat - ministru de justiie, M.Sptar - sef al miliiei pamintesti; M.Vistiernic- ministrul finanelor; M.Postelnic ministru de externe; M.Aga- sef. Politiei; M.Logoft biserica; . Dregtoriile devin funcii salarizate. 4) SfatuI administrativ Ordinar un mini guvern, alcatuit din minitri (vornic, vistiernic, postelnic). Pregtea lucrrile Adunrii Obteti, elabora proecte de legi. Era condus de domn sau Marele Vornic. 5) Sfatul administrativ extraordinar 6) Adunarea Obteasca Ordinara - organ legislativ. 7) Adunarea Obteasca Extraordinara - alegerea domnului. n concluzie, Regulamentele Organice prevedeau modernizarea administraiei prin introducerea domniei constituionale. Puterea domnitorului era limitat de o Adunare Obteasc cu atribuii legislative i de control. Activitatea executiv a fost atribuit domnitorului, ns cu participarea Adunrii Obteti, care era n drept de a-i atrage atenia efului statului asupra neregulilor ce se comiteau, precum i posibilitatea de a se adresa Porii i puterii protectoare - Rusiei, n cazul n care domnitorul nu va adopta msurile considerate de boierime a fi necesare. Schimbri semnificative au avut loc n organizarea teritorialadministrativ. inuturile n Moldova, care rmseser, dup anexarea Basarabiei la Rusia, doar 16 la numr, i judeele n ara Romneasc au fost mprite n plase i ocoale. n privina satelor, nu s-au produs schimbri n organizarea i conducerea lor.

15. Administrarea satelor n Moldova medieval nc o unitate administrativ-teritorial n Moldova medieval erau satele, care erau de mai multe categorii. O prim categorie cuprindeau satele aflate n direct stpnire domneasc. Numrul acestor sate a crescut odat cu consolidarea instituiei domniei. n aceste sate, domnul se comporta ca i oriicare boier pe domeniul su, exercitnd administrarea lor prin intermediul vornicilor locali. O alt categorie de sate erau acelea care alctuiau domeniile marilor boieri i domeniile mnstirilor, care erau rspndite pe ntreg teritoriul Moldovei. Administrararea acestor comuniti era asigurat de proprietari, care aveau privilegii de imunitate feudal, domnul exercitnd o autoritate mai slab care reieea numai din drepturile ce derivau din calitatea sa de suzeran. nc o categorie de localiti erau satele libere, moiile micilor boieri, care nu dispuneau de privilegii de imunitate feudal i n care Domnia exercita o autoritate influent. Satele erau administrate de juzi crora li se mai spunea vtmani. Ei erau alei de steni i aveau atribuii administrative, reprezentau interesele populaiei steti fa de proprietar i fa de dregtoriile domneti. n satele domneti, b oiereti i mnstreti, n afar de juzi (vtmani), ca alei ai obtii steti, mai activau i vorniceii n calitate de reprezentani ai proprietarului, n atribuiile crora ntra promovarea i asigurarea ndeplinirii intereselor proprietarului i supravegherea activiti administrative n comunitatea respectiv. 16. Instituiile statului n perioada regimului turco-fanariot In Moldova regimul turco-fanariot a fost instaurat in anul 1711, iar in Tara Romaneasca in anul 1716. A durat pana la 1821. A evoluat in doua faze: - 1711 (1716) 1774 (Pacea de la Kuciuk-Kainardji); - 1774 1821. In prima parte a acestui regim a avut loc o serie de transformri n organizarea statului, atat la nivel central, cat si la nivel local. Astfel, la nivel central instituia domniei s-a transformat, n sensul c domnul era numit de ctre Turcia, ocazie cu care domnii rilor romne, la investitur, plteau sume mari de bani; de asemenea, sume mari de bani trebuiau pltite i cu ocazia reinvestirii, astfel nct domnii fanarioi deveniser ageni fiscali ai Porii. Datorit acestor interese, domniile au fost foarte scurte, media fiind, de regul, de doi ani i jumtate. Sistemul a avut nsa i aspecte pozitive, deoarece domnii fanarioii ereau frecvent mutai dintr-o ar n alta. Aceast practic atesta faptul c Turcia recunotea identitatea instituional a rilor romne. In al doilea rnd, n baza acestei practici, domnii fanarioi, in special Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot), au promovat aceleasi reforme in tarile romane, contribuind la pregatirea terenului n vederea unirii Principatelor romane. Cu privire la Sfatul domnesc, noua denumire a acestui organ al statului era de Divan domnesc. Numarul membrilor sai s-a restrans, odata cu atributiile sale, de aceea domnii fanarioti nu se sprijineau pe elementul politic local, ci pe clientela lor politica. Dregatoriile au ramas aceleasi, pastrandu-si vechile competente, insa numarul dregatorilor a sporit, deoarece domnii fanarioti erau constransi sa satisfaca interesele clientelei lor politice prin acordarea de dregatorii, incat s-a ajuns la dublarea sau triplarea unor dregatorii. De asemenea, s-au creat si noi dregatorii. Spre exemplu, in Tara Romaneasca s-a creat vornicia de sus, iar in Moldova a fost introdusa bania. Pe de alta parte, s-au facut unii pasi importanti inainte in sensul specializarii dregatoriilor, o mai buna fixare a competentelor, precum si introducerea sistemului remunerarii dregatorilor

26.Evolutia istorica a suporturilor juridice ale administratiei publice Transformrile intervenite n Republica Moldova dup prbuirea imperiului sovietic n plan politic, economic i social, au determinat n mod firesc schimbri n organizarea i funcionarea administraiei statului. Mutaiile survenite n cadrul sistemului de administrare sunt cu att mai pregnante, cu ct transformrile induse la nivelul acestuia, au cptat consistene, n urma adoptrii Constituiei republicii Moldova la 29 iulie 1994. Att n plan structural-organizatoric, ct i cel material-funcional, administraia public a cptat o nou filosofie, dobndind o configuraie inedit n sistemul global al administraiei din Republica Moldova. Fiind chemat s satisfac interesul general exprimat prin lege, administraia public constituie activitatea prin care se exercit legea, ea fiind foarte strns legat de puterea executiv. i dac activitate de stat este o activitate de organizare a relaiilor sociale, ideea de organizare fiind punctul -cheie n administrarea public, n sens larg administraia public este o activitate de organizare a anumitor relaii sociale, mai concret a legilor i a celorlalte acte ale organelor statului.O organizare optim nu poate fi rezultatul ntmplrii, orice organizare trebuie fundamentat tiinific. Aceasta este cu att mai important pentru Republica Moldova, unde tiina adminisraiei face primii pai i elaborrile teoretice n acest domeniu sunt actuale i in s fie urmate de ndrumri practice pentru organele administraiei publice. Administraia rii este ncredinat unor autoriti statale, ele fiind administraia central i unitile sale teritoriale precum i administraia local, chemat s administreze interesele colectivitilor locale, n conformitate cu Constituia Republicii Moldova. Pornind de la acest raionament putem mai bine s ne dm seama care sunt deosebirile dintre autoritile administraiei publice locale i diferitele servicii publice ale administraiei publice centralede specialitate (ministere, departamente) care acioneaz ntr-un anumit teritoriu, dar sunt structuri exterioare ale anumitor autoriti administrative centrale. E necesar de precizat ca n cadrul structurii teritoriale a organelor administraiei locale i centrale, relaiile dintre ele sunt foarte variate i, n fine, ele trebuie s colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun organizarea serviciilor publice pentru cetenii din teritoriu. Organele administraiei publice pot activa eficient n condiiile cnd toate transformrile din societate se efectueaz ntr-o consecutivitate bine determinat i au unsuport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai s dirijeze aceste procese, dar s se reformeze ele nsele, pornind de la cerinele naintate de evoluia societii. 14.Instituia lociitorilor domneti n Moldova sec. XV-XIX Marele logoft este eful cancelariei domneti , se ocup de redactarea documentelor domneti, este purttorul sigiliului mare, adic a pecetei mari, se manifest ca mediator ntre boier i domn, era responsabil de toate actele privitoare la moiile domneti i la proprietatea funciar a boierilor; Marele vornic eful administraiei curii domneti; judector suprem al rii i al personalului curii. Avea atribuii de a condamna la moarte infractorii. Cu timpul devine ef al poliiei, ulterior se va numi ministru de interne. n unele perioade n lipsa domnului comanda armata. Marele sptar, purttorul nsemnelor domnitorului la ceremonie. Marele paharnic rspundea pentru buturile domnului, era obligat s guste butura, administra viile i beciurile domnitorului. Marele comis era responsabil pentru ordinea grajdurilor domneti, alegea caii, caretaii. Marele culcer aproviziona curtea cu cereale, percepea zeciuiala domnului pe gru. Marele slujer raspundea pentru aprovizionarea curii cu carne. Marele postelnic era responsabil de dormitorul domnitorului, administra intrarea la domnitor a altor dregtori, a efilor diplomailor i diferitor trimii oficiali. Marele pitar aproviziona cu pine. Marele arma supraveghea nchisorile i realiza sentinele.

22. Transformarea Basarabiei n Gubernie. Schimbrile in sistemul administrative. Instituiile administrative din Basarabia s-au uniformizat definitiv cu structurile ale Imperiului rus odat cu realizarea n anii 60 -70 sec. 19 a refomei remstvelor, reformei oreneti i reformei judiciare. Instituia zemstvelor (organe elective pe termen de 3 ani ) a fost introdus n Basarabia n 1869. Zemsvele era de dou niveluri: gubernal i judeean. Pentru ambele tipuri de zemstveerau prevzute dou tipuri de organe: a. adunarea de zemstv, ca organ de dispoziie b. consiliile de zemstv ca organe executive Veriga principal n sistemul zemstvelor o constituia zemstva judeean, avnd competene ce tin de: patrimonial i finanele zemstvei, drumurile i pdurile, pota i telefoanele, instituiile medicale i de caritate, acordarea ajutorului material orfanilor sracilor, nvmintul public, sprijinirea agriculturii. Competenele zemstvei guberniale erau aceleai, ca i a zemstvei judeene, numai c ele earu extinse asupra ntregului teritoriu al guberniei. Zemstvele,nu erau finanate de stat. Taxele stabilite i colectate au constituit principala sursa de venituri. Zemstvele se aflau sub tutela i controlul instituiilor de stat. Guvernatorul era acea persoan care deschidea i nchidea lucrrile adunrii zemstfei guberniale. Lui i ministrului de interne i aparinea dreptul de anulare a deciziilor, care in opinia lor contraveneau intereselor statului. O parte a transformrilor a fost i reforma oreneac, fiind aprobat i un regulament nou care prevedea modalitile de administrare a oraelor. Administraia oreneasc era alctuit din dou organe: a. Duma Orneasc, organ de dispoziie, ales de locuitori ai oraelor. b. Consiliul orenesc, organ executiv, ales de duma, n frunte cu primarul Primarul oraelor reedin de jude erau confirmai n funcie de guvernator, iar primarul or. Chiinu de Ministru de interne a Rusiei . Justiia a fost separat de administraie. Dup aplicarea reformelor descrise mai sus, n Basarabia a fost instituit un sistem de administrare tipic rusesc. In anul 1873 Basarabia a fost transformat, prin decizia Consiliului de Stat al Rusiei, aprobat de Alexandru II, n gubernie. In fruntea ierarhiei adminsitrative guberniale era gubernatorul, care prezida un ir de instituii.Astfel, pe parcursul a mai bine de o sut ani n Basarabia a fost implementat sistemul rusesc de administrare, care s-a meninut pn n anul 1917.

4.Functiile si mecanismele statului in evul mediu. Pravoslavia a avut un rol decisiv la consolidarea etnosului moldovenesc i statornicirea Statului Moldovenesc.Ideologia dominant a evului mediu a fost providenialismul, potrivit cruia, tot ce se ntmpl pe pmnt, este din voia Domnului. n virtutea acestui fapt, concepia cretin devine ideologie nu numai a ierarhilor bisericeti, a crturarilor, dar i a crmuitorilor: cnezilor, voievozilor, domnitorilor, convini c fr pronia cereasc lumea nu poate fi explicat, n general nimic nu se mic pe pmnt. Providenialismul era nu numai o concepie istoric dominant a lumii cretine, ci i o ideologie politic de stat. Toate reuitele i pierderile, biruinele i nfrngerile, nsi apariia statului totul avea loc, aprea, se zmislea, disprea numai datorit proniei cereti.Este mai mult dect limpede c primii voievozi, domnitori ai Moldovei nu puteau s nu in seama de o aa for puternic, cu o autoritate nemrginit de care se bucura credina pravoslavnic i structura ei de promovare Biserica. De acum cea dinti istorie scris a Moldovei are titlul Letopiseul, de cnd s -a nceput cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei. n 1392 domnitorul Moldovei se intitula: Marele singur stpnitor, cu mila lui Dumnezeu domn Roman voievod, care stpnete ara Moldovei din munte pn la mare. Observm, c Roman, gospodarul Moldovei, este mare i singur stpnitor (), dar din mila lui Dumnezeu. Acumularea i deinerea puterii n minile unui singur, crmuind din mila lui Dumnezeu, autocrat se fcea cu blagoslovirea Bisericii. Pe aceast cale Biserica dispunea: domnitorul trebuie s fie cu dreptate, milostiv, s poarte rspundere fa de credina pravoslavnic, fa de credincioi. Aciunile reprezentanilor Bisericii se contopeau, ori trebuiau s corespund aciunilor celor ce dein puterea laic.Concepia autoritii blagoslovite de Biseric, eforturile comune ale Pravoslaviei i ale puterii laice centralizate n vederea obinerii scopului comun ntrirea statului i consolidarea supuilor si decurg din ideea simfoniei n raporturile Statului i Bisericii, care e de sorginte bizantin.Biserica i Statul snt dou daruri obteti omenirii, adic dou ordini ale lucrurilor, ce provin dintr-un singur izvor, din voia lui Dumnezeu, care le-a zmislit; de aceea, n numele respectrii acestei voini, trebuie s fie o deplin concordan ntre ele. De aici, reiese c Biserica rnduiete cele ce snt ale lui Dumnezeu, iar Statul pe cele laice, pmnteti. Totodat Statul trebuie s alb grij de Biserica sa, s ia sub aprarea sa credina i credincioii, s se ngrijeasc de bunstarea i demnitatea preoimii. Biserica mpreun cu Statul, slujitorii Domnului mpreun cu cei de la conducere ndreapt viaa obteasc pe cile plcute lui Dumnezeu.

3. Administrarea localitatilor rurale si urbane in Dacia. Conducerea provinciei si apoi, a provinciilor, a evoluat in functie de organizarea teritoriala. Astfel, cata vreme Dacia a fost o provincie unitara, ea era condusa de un guvernator. Acest guvernator exercita depline puteri pe plan administrativ, judiciar si militar.Avea in subordine mai multe legiuni, intrucat la romani guvernatorii de rang consular aveau dreptul de a conduce mai multe legiuni.Dupa reformele lui Hadrian, Dacia Superior era condusa de catre un guvernator, dar de data aceasta, de rang pretorian, adica un fost pretor la Roma. Acest guvernator exercita si el in Dacia Superior atributii adminstrative, judiciare si militare, dar el avea dreptul de a conduce o singura legiune. Dacia Inferior si Dacia Porolissensis erau conduse de guvernatori de rang inferiori procuratori prezidiali. Ei proveneau din randurile cavalerilor (ordinul ecvestru) si exercitau in provinciile conduseatributii administrative, militare si judiciare.Dupa reformele lui Marc Aureliu guvernatorul Daciei Appulensis dobindeste atributii de coordonare, fiind denumit legatul imperial alcelor trei Dacii.El redobindeste rangul consular. Are in subordine doua legiuni (Macedonica si Gemina) si supravegheaza activitatea guvernatorilor din Dacia Malvensissi Dacia Porolissensis, deoarece Dacia Malvensis era condusa tot de catre un procurator prezidial, pe cand Dacia Porolissensis era condusa, incepand din anul 168 e. n., decomandantul Legiunii a V-a Macedonica.Tot la nivel central se intrunea Consiliul celor trei Dacii, format din reprezentantii municipiilor si coloniilor. Acest consiliu se intrunea o data pe an si avea rolul de a promova interesele comunitatilor locale pe linga guvernator. Avea inclusiv dreptul de a se plinge imparatului pentru eventualele abuzuri ale guvernatorului, desi, in realitate, acest consiliu indeplinea rolul de a promova cultul imperial, persoana imparatului simbolizand unitatea imperiului, dovada ca acest consiliu era condus de un preot al cultului imperial.

23. Sistemul administrativin Basarabia in anii 1918-1940 . La 20 octombrie 1917 Ia Chiinu a fost convocat Congresul militarilor moldoveni.Una din cele mai importante decizii ale acestui congres a fost proclamarea autonomiei terit. Basarabiei in componena Rep.Federative Ruse, in baza dreptului popoarelor la autodeterminare expuse de bolevici. Al doua decizie important a fost crearea Sfatului rii ca organ suprem al puterii in inut, stabilindu-se o componena de 120 de delegai, 70% moldoveni i 30% minorotile etnice, i 10 mandate pentru Transnistria. La 29 noiembrie 1917 a fost adopt. Legea cu privire Ia administraia Basarabiei, conform crei org. Suprem s fie Sfatul rii, pin ia convocarea Constituantei Basarabiei. Ca organ executiv a fost desemnat Consiliul directorilor. Compus din Prim - Directorul general si efii directoarelor. Preedintele Consiliului Directorilor era desemnat de Sfatul rii, el avea competena de a forma componena Consiliului Directorilor Generali.. La 2 de. 1917 Sfatul rii declar Indep.Rep.Dem.Moldoyeneti in componena Rep.Fed.Ruse. Drept urmare schimbrilor din Europa dup primul rzb.mond, i rev.Ruse din 1917, la 24 ian. 1918 Sfatul rii declar Indep.Rep.Dem.Moldoveneti. Formarea RASSM in conponena RSSU sa produs la data de 12 octombrie 1924. Putera executive o deinea Comitetul Revotionar Provizoriul. Una din sarcinile CRP era pregtirea co ngresului I al sovietilor, unde au fost dezbtute mai multe probleme; construcia statala, RASSM. In conformitate cu constituia organul suprem legislative in RASSM era Congresul Sovetilor de deputai ai muncitorilor, ranilor si ostailor convocata o data pe an. In perioada dintre congrese activa comitetul executiv central care se convoca in sesiuni ales de ctre congresul sovietilor. Un alt organ era guvernul republicii-sovietul comisarilor norodnici - puterea executiva in atrubutiile sale intra punerea in aplicare actele normative adoptate de congresul sovietilor. Comisariatele norodnice - autoriti ale AP de specialitate efectuau conducerea defintor ramuri ale econimiei naionale. In sistemul de administraie publice un loc inportant revenea a APL care cuprindea nevelele raional, orenesc si stesc. Astfel activau 11 soviete raionale in calitate de organe elective a puterii de stat. Activau sub conducerea sovietului comisarulor norodnice a RASSM .Din rind cu acestea activau doua soviete la Balta si Tiraspol. La nivel APL mai activau cele 228 soviete steti cu circa 800 localiti rurale

avind ca misiune soluionarea problemelor de politica agrara, sociala etc. 24. Sistemul organizarii puterii centrale si locale in RSSM in a. 19441964 In per.postbelica in RSSM au ramas aceleasi organe de stat centrale ca si in perioada de pina la razboi, facindu-se doar unele modificari. Organul legislativ sovietul supreme al RSSM,el se allege prin vot universal pe un termen de 4 ani,deputatii clasa nomenculatoare, teranimea, colhoznica, intelegenta, functionari din organelle de stat si de partid centrale si locale.Functia de presedinte era una exercitata pe baza obstii si se reducea la deschiderea si conducerea lucrarilor sesiunilor Sovietului supreme. O alta autoritate Prezidiumul Sovietului Suprem al RSSM ,organ format de catre Sovietul supreme.El adopta actele normative,pregatirile sesiunilor controlului asupra indeplinirii hotaririlor .Activitatea sovietului supreme era condusa de un presedinte al prezidiumului SS al RSSM. Organe executive sovietul comisarilor norodnici apoi -sovietul ministrilor al RSSM, format de catre sovietul supreme al RSSM, condus de un presedinte.Comisarele norodnice sau transfornat in ministere , Minestere unionale competente puterii centrale: Ministerul apararii,ministerul industrial de aparare, constructii de masini,flotei maritime,industria gazului. Ministere unionale- republican organizate pe doua niveluri,central si republican. O particularitate a sistemului sovietic de administrare era existenta si functia concomitent a organelor de stat si a organelor de partid comitetul central al partidului communist,si birou communist central al P.C. al R.M. Adfministratia partidelor locale de tip sovietic erau administrate de stat organizata in unitati administrative teritoriale si care functiona sub conducerea autoritatilor administrative centrale 1944 teritoriul republican era organizat in 12 judete, in 1949 in locul judetelor sau format 60 de raioane,in 1963 numarul raioanelor sau redus la 18 unitati. La baza organizarii administrative publice locale stateau sovietele. Sovietul raional organ de stat, ales prin scrutin electoral pe o perioada de 2-2,5 ani,format din deputati dintro anumita circumscriptie teritoriala: clasa muncitoare, tarani colhoznici,intelectuali problemele social economice a raionuliu ca organ al sovietului raional era comitetul executive raional avea presedintele ales de soviet la propunerea oragnelor de partid asistat de un aparet de functionari.Sovietul satesc(orasenesc) deliberative de interes local.In calitate de organ executive la nivel satesc si orasenesc active comitetul executiv al sovietului stesc(orasenesc) in frunte cu un presedinte. 7. principalele dregtorii civile n ara Moldovei Dregtoriile au fost nfiinate treptat, odat cu organizarea rii Romneti i Moldovei, ca state nou nfiinate.. Dregtorii puteau ndeplini sarcini din porunca domneasc indiferent de atribuiile principale ale funciei lor. n general pot fi deosebite dou tipuri de dregtorii: dregtorii publice, n care posesorul avea atribuii publice (administrative i judectoreti) i dregtorii de curte, n care posesorii prestau n primul rnd activiti admistrative i de protocol la curtea domneasc. Dup 1558 se disting cteva elemente definitorii. nalii dregtori: Marele vornic are atribuii militare administrative i judectoreti. Marele logoft eful cancelariei domneti care pstra i marele sigiliu al rii. Marele vistier contabiliza veniturile i cheltuielile rii Marele postelnic iniial este paznicul- iatacul lcaului domnesc, cu timpul devine traductor de limbi strine i mareal al curii domneti Marele portar primea i gzduia turcii la curtea domneasc, obligatoriu tia limba turceasc. Vtav de aprozi este eful cetelor de aprozi adic de slujitori domneti la nceput recrutai printre tineri boieri, aveau atribuii de curieri i ageni judectoreti. Vornic de poart judector n cadrul justiiei domneti adun impozite, face expertize .a. Deservirea curii domneti: Marele paharnic care se ocup de pivniele i viile domneti (el gusta butura i mncarea) Marele stolnic aprovizionarea cu alimente Marele comis ducea evidena cailor procurarea furajului , grajdului. Marele jitnicer strngerea grnelor cuvenite domniei i depozitarea n magazii Marele pitar avea grij de pinea necesar curii Marele cmra controlul instrumentelor de msur a negustorilor, achiziionarea i pstrarea lucrurilor de pre a domnului (blnuri , bijuteii , aur, etc) Marele vame centraliza i contabiliza toate veniturile vmilor.

25. Sistemul organizarii puterii centrale si locale in RSSM in a 1964- 1989 Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca in anii 1964-1989 Dup anul 1945 organul legislative rmine Sovietul Suprem al RSSM, ales prin scrutin universal pe un termen de 4 am, din reprezentanii diferitelor pturi sociale: inteligen, funcionari publici, muncitori, rani .a. Se adunau de 2-3 ori pe an p/u 3 zile, in cadrul sesiunilor fiind adoptate acte legislative. Preedintele sovietului suprem, avea funcia de a deschide i inchide sesiunile. O alt autoritate Prezidiul Sovietuluui Suprem RSSM, un organ permanent format de Sovietul Suprem i rspunde in faa lui. in atribuiile Prezidiumului Sovietului Suprem.intrau pregtirea edinelor. Prezidiul Sovietul Suprem adopta actele normative, efectua conducerea curent a activitii sovietele locale. Activitatea sa era condus de Preedintele Prezidiumului Sovietului Suprem. Sovietul Minitrilor era format de Sovietul Suprem RSSM,Er a condus de Preedintele Sovietului Minitrilor, el avea adjunci care erau responsabili de diferite sectoare de activitate. In adm.pub. centr de specialitate Comisariatele Norodnice au fost inlocuita cu Ministere. Ministerele se grupau in 2categorii: min. Unionale -aveau ca domenii de activitate, domeniile care in exclusivitate constituiau competena puterii central (Min.Aprrii, Min.Comertului Exterior, Min.Flotei Maritime). A 2-a categorie unional republicane - aceste mni. Erau dublate in fiecare din cele 15-rep. (Min.Sntii, Min. Telecomunic). Pe lig min. Mai activau i Comitete de stat. Asemenea mnin. Comitetele erau unionale i unional republicane. Printre Comitetele de stat unionale se pot enumera: Securitatea Statului, ti i Teh, REI, Hidrometeorologia .a. Printre Corniele de stat unional-republicane - se enumera comitetul De Preuri., tel, radio, inv., O particularitate a sist. Sovietic de adm. Exist. i funcionarea concomitent a organelor de stat i de partid. Astfel la nivelul central activa Comitetul Central al PC al Moldovei. , era ales de ctre Congresul partidului, ales dat la 5 ani. CC al PCM se convoca in edine plenare unde se luau deciii referitor la viaa de partid. Precum i dezv. Soci. pol a rii. Admin. Sovietic local la baza ei stteau sovietelexare la rindul su era organizate pe 2 niveluri, Sovietul Raional ales prin scrutin pe un termen de 2 ani,, format din deputai dintro anumit circumscripie terit. Sovietul raional se convoca trimestrial se discutau probi. Soci.-eco. i se luau decizii.Ca organ permanent Sovietul raional era Comitetul executiv raional in frunte cu un preedinte, ales de Sovietul raional la propunerea org. De partid. Sovietul stesc (ornesc) organul puterii de stat in sate i orae ales din scrutin electoral p/u un termen de 2 ani

17. Reformele lui Constantin Mavrocordat i impactul lor asupra sistemului administrativ.

Reformele realizatre de catre Constantin Mavrocordat, a reorganizat administratia locala, administrarea bisericii, a modificat sistemul fiscal si a adus modificari statutului juridic al boierilor. Aceste reforme au fost codificate in Asezamantul din 1740, al carui text a fost publicat in 1742 in Franta.In cea ce priveste reforma administratiei locale, Constantin Mavrocordat a numit la conducerea fiecarui judet si, ulterior, la conducerea fiecarui tinut cate doi ispravnici, care erau subordonati marelui vistiernic si domnului; unul dintre cei doi ispravnici exercita atributiuni administrative, iar celalalt atributiuni judiciare. De aceea, s-a afirmat ca in vremea lui Constantin Mavrocordat s-au facut primii pasi in directia separarii puterilor in stat.In ce priveste reforma din domeniul bisericesc, Mavrocordat a introdus epitropiile (administrator) manastiresti care, sub autoritate domneasca, administrau patrimoniul bisericii. Atributiunile jurisdictionale ale clerului au fost restranse pana la desfiintare si s-a hotarat ca preotii sa fie recrutati doar din randul stiutorilor de carte; in schimb, clerul a fost scutit de plata impozitelor.Pe plan fiscal, unele dintre nenumaratele impozite percepute au fost suprimate, pe cand altele au fost unificate intr-unul singur, numit sama obsteasca, impozit repartizat pe familii sau pe localitati. S-a modificat si statutul boierilor.Existau doua categorii de boieri: - boierii veliti (mare) erau marii dregatori, ce nu plateau impozite; - boierii mazili(scos din functie) erau boieri mai putin importanti, scutiti de plata unor impozite; In prima faza a regimului turco-fanariot nu s-au elaborat coduri de legi, datorita opozitiei Turciei, care nu vedea cu ochi buni elaborarea unui sistem juridic modern in tarile romane. Iata de ce izvoarele dreptului din prima faza a regimului turco-fanariot si-au gasit expresia in reformele lui Constantin Mavrocordat. Constantin Mavrocordat a dat un asezamant (hrisov), prin care a decis ca toti taranii aserviti care se vor intoarce in tara vor fi eliberati din rumanie, urmand ca taranii intorsi in tara sa primeasca o carte (un document) de eliberare din rumanie pe baza careia se puteau aseza pe orice mosie doreau, iar fostii stapani nu aveau dreptul sa-i urmareasca; de asemenea, in urmatoarele sase luni dupa intoarcere erau scutiti de plata oricaror impozite,taranii isi puteau rascumpara libertatea prin plata sumei de 10 taleri. 12. Organizarea fiscal n Moldova pn n sec. XIX. Fiscalitatea autohton poate fi catalogat drept excesiv, fiind mpins uneori pn la limitele toleranei. Prezena dominaiei otomane a influienat decisiv evoluia cuantumului drilor interne. Principalele instituii centrale menite a organiza i dirija finanele rii n secolele XIV -XVIII au visteria domneasc i cmara domneasc. Visteria domneasc, condus de marele vistiernic,avea menirea de a concentra toate datele de constatare cu privire la numrul contribuabililor i puterea economic a acestora. Din cadrul acestei instituii plecau toate dispoziiile de repartizare a darilor, aici se strngeau sumele ncasate i se inea evidena cheltuirii acestora. Veniturile visteriei erau destinate a servi necesitilor publice: aprarea rii, ntreinerea armatei i a fortificaiilor, ntreinerea curii domneti, achitarea obligaiilor fa de puterea suveran. Cmara domneasc constituia o instituie particular, fiind proprietatea personal a Domnului. Cmara domneasc era administrat de marele cmra i era alimentat la nceput de veniturile domeniului domnesc, veniturile ocnelor i taxele vamale.Sumele acumulate fiind cheltuite n interesul personal al Domnului i al familiei sale. Drile pot fi clasificate dup mai multe criterii. a. drile de repartiie (birurile) b. drile de cotitate (dijmele din cereale, vin, vite mici, stupi). n secolul al XV-lea i prima jumtate a secolului al XVI-lea, au predominat drile n natur i n munc. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVI-lea, cele mai multe obligaii se convertesc n dri n bani, acestea din urm fiind predominante n secolul al XVII-lea i aproape exclusive n cursului secolului al XVIII-lea.