Sursa: http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/IN VESTIGAREA-ACCI ENTE!"R- E-C##.php$ INVESTIGAREA$ACCI ENTE!"R$ E$CIRC%!

ATIE$ R%TIERA

SC"&%!$SI$ETA&E!E$INVESTIGATIEI$ACCI ENTE!"R$ E$ CIRC%!ATIE$R%TIERA

'.'.Consemnarea$acci(entului$(e$circulatie$rutiera

Consemnarea accidentului se face pentru: - de a identifica si clasifica accidentul de circulatie in care au fost implicate vehicule, oameni si animale; - de a stabili locul, data si ora producerii accidentului; - de a stabili caracteristicile accidentului; - de a indica deplasarile programate pentru cei implicati in accident; - de a raporta producerea accidentului. Cand se anunta accidentul se cer urmatoarele informatii: - cand si unde s-a petrecut accidentul; - daca a vazut cum a avut loc accidentul; - unde poate fi gasit cel care anunta accidentul ; - ce victime sunt la locul accidentului si gravitatea vatamarii lor; - ce mijloace de circulatie sunt implicate; - ce stricaciuni au vehiculele implicate; - ce marfuri transporta vehiculele respective; - daca circulatia este blocata; - daca este foc la locul accidentului; - daca au fost anuntate salvarea, pompierii; - daca este avariata reteaua de distributie a electricitatii

'.).$Cercetarea$$acci(entului$rutier$la$locul$un(e$s-a$ pro(us
Investigarea unui accident de circulatie rutiera reprezinta colectarea, consemnarea si formarea unor pachete de informatii despre accident. Aceasta situatie impune organizarea si planificarea activitatii.

1.2.1. Planificarea cercetarii accidentului la fata locului

Planificarea investigatiei se face tinand seama de urmatoarele prioritati: - Protejarea celor implicati in accident si ajutarea persoanelor ranite si asigurarea transportarii lor la spital; - tingerea cat mai urgenta a focului, daca e!ista, prin utilizarea echipamentelor din dotare. " mare atentie trebuie acordata posibilei izbucniri a unui incendiu si pericolelor de e!plozie datorata scurgerilor de combustibil ori prezentei unor substante chimice periculoase. - olicitarea echipei de interventie a companiei de electricitate in cazul pericolului de electrocutare datorita ruperii si caderii unor conductori electrici in aria accidentului; - Izolarea si protejarea ariei accidentului, mai ales pe timp de noapte in locuri cu vizibilitate redusa din cauza cetei, ploii, ninsorii, fumului pentru ca vehiculele aflate in circulatie pe drumul respectiv sa nu calce ori sa loveasca persoanele si vehiculele implicate in accident; - Protejarea proprietatii asupra bunurilor victimelor ca necesitate a accidentului. - Coordonarea traficului astfel ca circulatia sa se desfasoare in conditii de siguranta. #azele si actiunile ce trebuie avute in vedere la planificarea cercetarilor la locul accidentului sunt urmatoarele:

1.2.2. Deplasarea la locul accidentului

Cand se face deplasarea la locul accidentului se au in vedere urmatoarele actiuni: - Alegerea celei mai bune rute pentru ca durata de deplasare sa fie cat mai scurta avand in vedere intarzierile posibile datorate blocajelor in trafic si posibile rute ale soferilor implicati in accident; - "bservarea oricarui vehicul care vine din directia accidentului, intrucat acesta ar putea transporta martori sau soferul care a parasit locul accidentului; - Consemnarea numerelor de circulatie ale vehiculelor care circula din directia locului accidentului; - "bservarea si consemnarea conditiilor trecatoare de stare, cu care probabil s-au confruntat soferii implicati, in apropiere locului accidentului precum: vizibilitate slaba, camp vizual obstructionat, trafic aglomerat s.a.,

- Impartirea atributiilor la membrii echipajului de investigare pe cele doua directii: observatii si informatii.

1.2.3. Sosirea la locul accidentului

$a locul accidentului se intreprind la inceput urmatoarele actiuni preliminare de informare si securizare a ariei accidentului: - Alegerea cu grija a locului de parcare pentru a nu bloca traficul iar daca este necesar, pe timp de noapte, sa se poata lumina scena accidentului cu farurile vehiculului; - %!aminarea cu atentie a e!istentei unor pericole de incendiu, e!plozie sau electrocutare si punere lor sub control. - ecurizarea ariei accidentului pentru evitarea pericolelor de accident datorita vehiculelor din trafic si pastrarea nealterata a urmelor accidentului. - #otografierea si inregistrarea video a ansamblului scenei accidentului care sa retina imaginile starii de fapt atat cu pozitiile vehiculelor si victimelor implicate in accident precum si cu urmele si indicii de evidenta ai evenimentelor care au avut loc. e fac inregistrari chiar si in timpul interventiei personalului care intreprinde actiuni de salvare a victimelor.

1.2.4. Rezolvarea problemelor urgente la locul accidentului

Pasii urmatori care trebuie facuti la locul accidentului constau in urmatoarele actiuni: - %!aminarea sumara a persoanelor de la locul accidentului pentru a afla care sunt soferii implicati in accident, martorii oculari si voluntarii care pot sa ajute victimele; - Cercetarea si identificarea persoanelor ranite in accident si acordarea primului ajutor celor vatamate grav; - Identificarea soferilor si a vehiculelor implicate in accident. %ventual obtinerea de la martori, descrierea cat mai fidela a vehiculului care a parasit locul accidentului si transmiterea informatiilor la dispeceratul politiei; - Consemnarea datelor privind identitatea si adresele soferilor implicati si a documentelor de transport &permis de conducere, certificat de inmatriculare, licenta de transport etc.'; - Cercetarea indiciilor fizici de evidenta a producerii accidentului si pastrarea lor nemodificata pana la identificare, localizare, masurare si consemnare- Punerea sub paza a bunurilor materiale valoroase apartinand victimelor ori transportate de vehiculele implicate; - %!aminarea si selectarea martorilor utili care au perceput nemijlocit modul de producere a accidentului; - Consemnarea numerelor de inmatriculare ale vehiculelor aflate la locul accidentului. Acestea ar putea duce la alti martori utili;

- (escongestionarea drumului pentru usurarea circulatiei.

1.2.5. Strangerea datelor despre accident

Cand urgentele au fost solutionate se intreprind in continuare urmatoarele actiuni: - Audiere preliminara a soferilor pentru a stabili cine a condus fiecare vehicul, ce plan de calatorie a avut si cum s-a produs accidentul. e vor consemna declaratiile nepremeditate. (aca informatiile sunt foarte importante si ar pute sa nu mai fie repetate ulterior se va cere soferilor sa le semneze; - Audiere preliminara a martorilor, in special a celor care sunt nerabdatori sa plece. - %!aminarea conditiilor de stare fizica ale persoanelor implicate, indeosebi semne de into!icare cu alcool, droguri, medicamente, stare de oboseala etc. e e!ecuta testul chimic pentru alcoolemie; - %!aminarea preliminara a ariei accidentului; - )arcare urmelor aflate la locul accidentului; - Inregistrarea imaginilor cu detalii ale scenei accidentului; - %!ecutarea de masuratori si inregistrari de date la locul accidentului;
- Examinarea, descrierea, fotografierea si consemnarea datelor privitoare la avariile exterioare ale vehiculelor implicate in accident;

- *erificarea starii tehnice si functionarea elementelor de siguranta pentru ocupanti &centuri de siguranta, scaune pentru copii, perne pneumatice'; - %!aminarea preliminara a starii tehnice a sistemelor si echipamentelor majore ale vehiculelor & sistemul de directie, sistemul de franare, instalatia de iluminare, pneurile s.a.'; - Incercarea de imperechere a pneurilor vehiculelor cu urmele lasate pe drum si in afara lui; - Incercarea de imperechere a avariilor vehiculelor cu urmele lasate pe drum si cu avariile suferite de vehiculele cu care au venit in contact in timpul accidentului; - *erificarea starii tehnice si functionarea mijloacelor de dirijare si control a traficului; - Audierea persoanelor implicate &soferi, victime' si a martorilor; - Consemnarea ranilor suferite in accident de persoanele implicate; - %liberarea drumului si restabilirea fluentei traficului. 1.2.5.1. E aminarea preliminara a ariei accidentului Aceasta e!aminare consta in:

a. %!aminarea traseului parcurs de fiecare vehicul pornind de la pozitia finala in sens invers deplasarii catre locul coliziunii si a traseului anterior coliziunii; b. Identificarea si localizarea probelor aflate pe aria accidentului. In mod obisnuit aceste probe sunt: - locul si pozitia finala a vehiculelor implicate, activ sau pasiv, in accident; - locul si pozitia in care se afla persoanele ranite sau decedate, indeosebi cand sunt in afara vehiculelor implicate: - gropi, concavitati, brazde, santulete, e!cavatii, destratificari, scobituri produse de parti metalice ale autovehiculelor in imbracamintea drumului sau a acostamentului; - zgarieturi, urme de razuire pe suprafata carosabilului sau a acostamentului produse de vehicule si indeosebi urme de frecarea a incaltamintei victimei cu suprafata caii de rulare; - urme de anvelope pe carosabil, pe acostament sau in zona alaturata care au legatura cu accidentul; - margini abrupte ale carosabilului, canale, rigole, brazde, santuri in zona limitrofa drumului dar in afara acostamentului; - resturi materiale de orice fel care in mod normal nu se gasesc pe drum: depuneri de noroi sau zapada de pe sasiu, cioburi de sticla sau material plastic provenite de la farurile sau lampile vehiculelor, pelicule de vopsea s.a. ; - obiecte de imbracaminte si incaltaminte & palarie, basca, caciula, fes, batic, fular, pantof s.a.' desprinse de la victime in momentul lovirii, fibre te!tile sau bucati de tesaturi provenite din imbracamintea victimei, resturi de piele, smocuri de par, pete de sange ramase pe carosabil sau in afara lui; - obiecte purtate de pietoni si proiectate pe carosabil ori in afara lui in timpul lovirii acestora cum ar fi : bagaje, sticle, bastoane, carti, ochelari, monede, brichete s.a. ; - componente ale vehiculului proiectate pe carosabil in urma coliziunilor, cum ar fi : oglinzi retrovizoare, acumulatori, bare de protectie, lampi, capace de la roti etc. ; - pete, balti, stropi de ulei, combustibil, lichid de racire, lichid de frana raspandite pe carosabil ; - obiecte de pe marginea drumului care au ajuns pe carosabil datorita accidentului; c. $ocalizarea si evaluarea tuturor indiciilor de evidenta a trecerii fiecarui vehicul pe traseele identificate precum schimbarea brusca a directiei ori intreruperea urmelor pneurilor, adancimea concavitatilor ori a santuletelor sapate, cantitatea de depuneri &noroi, rugina, zapada, uneori balast, s.a.' desprinsa de pe caroseria vehiculelor s.a.; d. $ocalizarea tuturor urmelor de evidenta care au precedat aria aparenta a locului coliziunii;

e. Identificarea tuturor mijloacelor care au putut obtura campul vizual al soferilor si au influentat maniabilitatea vehiculelor in aria de producere a accidentului cum ar fi: copaci, arbusti, perdele forestiere, vehicule stationate, gropi in carosabil, santier in lucru alte obstacole rutiere nesemnalizate;
f. Identificarea configuratiei fluxurilor de circulatie si a tuturor mijloacelor de semnalizare rutiera (indicatoare, marcaje, semnale luminoase etc.) aflate pe carosabil si pe marginea drumului care reglementeaza desfasurarea circulatiei in zona respectiva; g. tabilirea locului in care se aflau martorii in momentul producerii accidentului;

h. !ocalizarea unor factori care puteau avea un rol in desfasurarea accidentului si care pot dispare curand dupa accident cum ar fi " balti de apa ori alte lichide, gheata, zapada, baricade, sapaturi s.a. i.$Efectuarea testului de franare.

1.2.5.2. !arcarea urmelor aflate la locul accidentului !arcarea urmelor se face in trei moduri" a. #u un singur semn amplasat intr$un punct, in cazul unor probe de dimensiuni relativ mici. Astfel de urme si elemente de evidenta pot fi: - corpul fiecarei victime aflat pe pamant ori locul unde a cazut dupa impact &se marcheaza doar mijlocul corpului, cu e!ceptia cazurilor speciale daca cadavrul este sfasiat, cand se marcheaza fiecare parte' ; - gropi mici, rigole, santulete sau zone cu suprafata discontinua cu o lungime sau diametru echivalent mai mic de un metru; - zgarieturi, urme de razuire, urme de anvelopa &de frecare' pe carosabil de dimensiuni mai mici de un metru; - urme de lovire, de frecare, zgarieturi, razuiri pe parapetele de protectie, grilaje, stalpi, bariere, copaci etc; - pete, stropi sau balti de sange, ulei, lichid de racire s.a. de dimensiuni mici cu diametrul echivalent mai mic de un metru &se marcheaza centrul virtual'; - santuri, despicaturi in carosabil rezultate in urma coliziunii &se marcheaza mijlocul urmei' ; - suprafete mici pe carosabilul cu depuneri materiale desprinse de pe caroserii ori cazute din vehicul s.a; - parti de dimensiuni mici desprinse de la autovehicule &roti, baterie de acumulator fragmente de ornamente, oglinzi retrovizoare s.a.'; - obiecte care au apartinut victimelor ori pasagerilor; Pentru toate acestea se marcheaza centrul virtual al urmei. b. #u un singur semn amplasat in doua puncte in cazul unor urme mai lungi ori a unor obiecte cu diametrul echivalent mai mare de un metru, cum ar fi :

- vehicule aflate la scena accidentului &se marcheaza doua colturi, neavariate, cate unul la fiecare capat al vehiculului. Cand vehiculul se afla la capatul urmelor de franare se marcheaza pozitiile a doua roti de pe aceiasi parte'; - urme drepte de anvelope &se marcheaza ambele capete ale fiecarei urme'; - urme curbe de anvelope mai lungi de un metru dar mai scurte de +,, m.&se marcheaza ambele capete'; - santulete drepte mai lungi de un metru; - dare de lichid &se marcheaza ambele capete'; - sectoare de parapet bariera, gard zgariate ori lovite. c. #u un singur semn amplasat in trei ori mai multe locatii in cazul unor urme care pentru a fi percepute corect necesita mai multe puncte% fie pentru a descrie forma lor, fie pentru a reda dispunerea lor pe pamant. Astfel de probe sunt : - urme de anvelope mai lungi de -,. m, urme de derapare in mod special; - urme frante sau discontinue &urme de franare, de razuire, santulete etc'. Aceste urme se definesc prin puncte de inceput si de capat la fiecare din segmentele componente si prin puncte corespunzatoare eventualelor neregularitati; - zone mari acoperite cu materiale desprinse de la caroseriile autovehiculelor, cu materiale cazute din bena, cioburi de sticla, s.a. Astfel de probe pot fi pozitionate cu trei pana la sase puncte dispuse pe perimetru si un punct central care este indicat sa corespunda punctului unde grosimea stratului este ma!ima. Pentru identificarea usoara a urmelor marcate, se atribuie fiecarui semn un simbol literar. (aca marcarea unei urme trebuie facuta prin mai multe puncte pentru a reda configuratia ei, atunci simbolul de marcare se asociaza cu cifrele /, +, -, s.a.m.d. pentru fiecare punct. )arcarea urmelor se face cu materiale diferite functie de timpul dintre momentul marcarii si al efectuarii masuratorilor, de starea vremii, de faptul ca indiciul ce trebuie marcat este pe carosabil sau nu. 1.2.5.3. &nregistrarea imaginilor la scena accidentului
Este foarte important sa se realizeze conservarea imaginilor cu starea de fapt de la locul accidentului, cat mai curand posibil dupa producerea lui. cena accidentului se modifica din momentul in care vehiculele si victimele sunt deplasate din pozitia lor finala. #odul cel mai simplu si mai ieftin de a retine informatiile este fotografierea.

Investigatorul trebuie sa intocmeasca seturi distincte cu fotografii referitoare la:

cena$accidentului, inainte ca vehiculele sau persoanele implicate sa fie mutate;

- $robele de la locul accidentului (pe drum si in afara acestuia)" - Exteriorul celui mai putin avariat vehicul; - Exteriorul celui mai avariat vehicul;

- Interiorul celui mai avariat vehicul; - Interiorul celui mai putin avariat vehicul; - %biecte asociate accidentului.

'.).*.+.$,otografierea$scenei$acci(entului
copul principal al fotografierii scenei accidentului este fixarea in ansamblu a locului si a imprejurimilor acestuia. e executa fotografii panoramice care sa arate starea de fapt dupa producerea accidentului privind pozitiile finale ale vehiculelor, victimelor, ale tuturor obiectelor lucrurilor si urmelor asa cum sunt ele dispuse unele fata de altele. &otografiile trebuie sa cuprinda" - pozitia finala a vehiculelor;

- pozitia finala a victimelor; - urme ale accidentului situate pe carosabil; - urme ale accidentului situate in afara carosabilului; - mijloace de semnalizare rutiera; - vederea ce a avut-o conducatorul autovehiculului cand s-a apropiat de punctul primului contact ori de locul unde vehiculul a parasit drumul. $ocul pentru fotografierea scenei accidentului trebuie astfel ales incat ulterior sa se poata stabili distanta de la care s-a e!ecutat fotografia si sa fie pozitia de unde se vad cel mai bine si cele mai multe elemente de evidenta e!p. fig././.;/.+;/.-.
&otografierea scenei accidentului este bine sa se faca in mod repetat pe masura apropierii de locul coliziunii pe directia de deplasare a fiecarui vehicul implicat (fig.'.() si sa cuprinda obiecte cu dimensiuni cunoscute, eventual benzi decimetrice.

Fig.1. Alegerea punctului de fotografiere a tabloului general al accidentului

Fig.1.2.Fotografierea scenei unui accident in curba

Fig.1.3. Fotografierea locului accidentului

'.).*.*.$$,otografierea$pro-elor$la$locul$acci(entului
$entru inregistrarea urmelor produse de accident se executa detalii cu fotografii )prim-plan) ale suprafetei carosabilului. &otografiile *prim-plan* trebuie sa fie astfel executate incat sa indice clar unde se afla pe carosabil imaginile respective si unde este localizata aria fotografiata. +rmele de anvelope, denivelarile carosabilului de tip fagase, gauri alungite din carosabil trebuie fotografiate pe directie longitudinala si transversala, daca este posibil. ,aca lungimea acestora nu permite ca ele sa fie reprezentate intr-o singura fotografie, trebuie sa se realizeze un lant de fotografii care sa descrie comprehensiv elementul pe toata lungimea lui. !a inceputul urmelor trebuie sa se cuprinda o zona de pe suprafata carosabilului anterioara unde nu sunt urme. &iecare element care constituie proba materiala trebuie fotografiat de cel putin doua ori, de preferat din directii diferite. %ri de cate ori este posibil, fotografia sa contina si cate un obiect fix de referinta cu dimensiuni cunoscute.

1.2.5.'. (otografierea ve)iculelor

$entru descrierea detaliata a avariilor exteriore ale unui vehicul sunt necesare cel putin patru pozitii (fig.'.-). .ederile cele mai importante sunt cele principale din fata, din spate, din dreapta si din stanga, luate pe directie normala la suprafata autovehiculului, lasandu-se o distanta cat mai mica intre marginea cadrului si imaginea vehiculului.

Fig.1.4. Fotografierea unui autovehicul

%ricand este posibil, obiectivul aparatului de fotografiat trebuie sa fie perpendicular pe suprafata corpului sau detaliului ce urmeaza a fi fotografiat iar axa lui sa se proiecteze in mijlocul suprafetei respective (fig.'./).

Fig.1.5. Fotografiere centrata (aca trebuie sa se faca fotografii 0prim-plan0 ale ariei avariilor este util sa se e!ecute intai un cadru general pentru a evidentia locul pe vehicul al avariei si apoi sa se e!ecute fotografii de detaliu. #otografiile 0prim-plan0 se fac &fig./.1' de asemenea 0centrate0. In acest mod se evita producerea unor confuzii mai tarziu privind locul avariei si se poate estima mai bine intensitatea coliziunii care a produs avaria. e incepe cu fotografierea vehiculului in intregime pe toate cele patru parti ale sale nu numai pe partea avariata. Cand 0fotografia centrata0 nu poate reda starea generala si configuratia avariei totale a vehiculului trebuie sa se faca fotografii oblice. (aca este necesar fotografierea vehiculului se face dupa ce a fost adus pe drum intr-o zona libera.

#ig./.1. #otografierea centrata a avariilor

ura: http:22333.inec.ro2e!pertize.php

Expertiza accidentelor de trafic rutier

Printre problemele pe care expertul criminalist le poate elucida n cadrul expertizei criminalistice auto, enumerm: 1. Determinarea dinamicii accidentului dup urmele create n cmpul infracional, ce presupune o prezentare a derulrii evenimentului rutier, aa cum rezult din interpretarea tuturor probelor administrate n cauz; 2. Stabilirea vitezei de deplasare a autove iculului dup urmele de frnare, derapare, rsturnare respectiv dup amplitudinea deformaiilor sau distana de proiectare a pietonului sau a altor repere i obiecte; astfel, n funcie de derularea evenimentului rutier i consumurile energetice care se regsesc se face o determinare analitic a valorii vitezei de deplasare n momentele premergtoare declanrii strii de pericol sau n cel al impactului; !. Direcia sau direciile de deplasare ale autove iculelor dup urmele lsate pe segmentul de drum respectiv; avnd n vedere aspectul i poziia urmelor, interpretate pe baza imaginilor foto i a schitei locului faptei, se pot stabili att direciile ct i traiectoriile urmate de vehicule att nainte ct i dup impact; ". Stabilirea locului impactului# locul impactului este materializat de o serie de urme, dintre care enumerm, particule de pmnt, pelicule de vopsea, cioburi de sticl, fragmente de plastic, urme de ulei sau lichid de rcire, modificri brute ale traiectoriilor urmelor de frnare, diverse obiecte pe care victima le transporta sau obiecte vestimentare ale sale; toate acestea ofer indicii importante cu privire la poziia locului n care traiectoriile celor dou vehicule respectiv vehicul pieton s au intersectat; $. Stabilirea poziiei autove iculului !autovehiculelor" sau a victimei n momentul impactului; analizarea formei i dispunerii avariilor pe autovehicul !autovehicule" ct i a vtmrilor corporale suferite de victim, reinute n actele de constatare medico legal, permit stabilirea poziiilor reciproce dintre autovehicule respectiv dintre autovehicul i pieton n momentul impactului; %. Stabilirea momentului apariiei strii de pericol# aciunea sau inaciunea unui participant la traficul rutier, efectuat cu nclcarea unor norme legale, conduc la generarea unei stri de pericol pentru ceilalti participani, care sunt nevoii s iniieze manevrele de evitare; momentul generrii strii de pericol este dependent de o multitudine de factori dintre care enumerm, caracteristicile sectorului de drum, condiiile meteo rutiere i de trafic, vrsta pietonului etc#

&. Stabilirea spaiului parcurs de victim respectiv autove icul din momentul aparitiei strii de pericol pn n cel al coliziunii; dup stabilirea locului impactului i a momentului generrii strii de pericol, coroborate cu valorile vitezelor de deplasare, se poate determina analitic spaiul parcurs de pieton respectiv autovehicul ntre aceste dou momente; '. Stabilirea relaiilor de timp n care s(au derulat anumite secvene ale accidentului# presupune calculul timpului funcie de spaiile parcurse de autovehicule respectiv pietoni i a vitezelor de deplasare ale acestora; ). Stabilirea posibilitilor de evitare a accidentului# aceasta analiza reprezint elementul principal, pe baza cruia, alturi de celelalte mi$loace de prob, organul $udiciar stabilete vinovia; prezint dou etape, prima este analiza posibilitilor de evitare, care se ncadreaz ntre momentul declanrii starii de pericol i cel al impactului, respectiv a doua, cea a posibilitilor de prevenire a accidentului, care cuprinde analiza evenimentului n funcie de obligaiile legale pe care le avea conductorul auto respectiv pietonul, anterior declanrii strii de pericol; 1*. Examinarea pneurilor +i ,antelor deteriorate# presupune o analiz a avariilor pe care acestea le prezint coroborat cu evaluarea traseologic a urmelor constatate att pe suprafaa anvelopei, respectiv a $antei, ct i la locul faptei, pentru a se stabilii cauza depresurizrii pneului i implicit a momentului n care a avut loc acest proces, n raport cu cel al impactului ! analiza raportului cauz efect"; 11. Examinarea criminalistic a diferitelor repere din sistemele de si-uran ale autove iculului -site rupte sau deformate# aceasta analiz are ca scop determinarea relaiei cauzale ntre avarierea reperului respectiv i producerea evenimentului rutier, respectiv a faptului dac aceasta reprezint cauza sau efectul accidentului; 12. .dentificarea -eneric sau individual a obiectului creator al urmelor de pneuri sau a -enului de autove icul n cazul evenimentelor rutiere cu fu- de locul faptei# tipul de autovehicul care a lsat urmele relevate la locul faptei poate fi stabilit prin anumite elemente caracteristice anvelopelor cu care acesta este echipat : amprenta benzii de rulare a pneului i limea urmei pot furniza informaii privind tipul i marca anvelopelor, prezena unor defecte sau uzuri ale profilurilor sub form de rupturi, tieturi, pierderi de substan permit stabilirea caracteristicilor individuale, iar determinarea ecartamentului autovehiculului !distana dintre roile aceleiai puni" poate indica genul i tipul de autovehicul care le a lsat; 1!. .dentificarea individual a autove iculului n cazul evenimentelor rutiere cu fu- de locul faptei prin examinarea comparativ a peliculelor de vopsea, reconstituirea ntregului din pri i examinarea structural comparat a fragmentelor i cioburilor gsite la locul faptei# %tt multidisciplinaritatea ct i problematica examinrilor transced uneori aspectele pur tehnice auto# Pe lnga acestea, expertiza criminalistic poate viza i aspecte traseologice !urme", fizico chimice !n cazul prelevrilor de substane organice i anorganice", la care se adaug coroborarea cu aspectele medico legale# &a efectuarea expertizelor, la '()*, se utilizeaz metode i programe specifice pentru stabilirea dinamicii accidentelor i reconstituirea evenimentului#