Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE SPECIALIZAREA MEDICINA DENTARA An III, Grupa 4

MATERIALE UTILIZATE IN STOMATOLOGIA PROFILACTICA

Coordonator: S!L! dr! "ONTA DAN

Student : "ENC#EA MI#AI "RONT ANCA IANCU "IANCA STANIS "IANCA

$ %&'' $
1

Pro( )a* e = ansamblul masurilor medico-sanitare care se iau pt prevenirea aparitiei si


raspandirii unei boli. - in profilaxia specifica cariei dentare sunt utilizate cateva substante si materiale:

'+ %+ -+ 4+ 0+ 1+

F)uoru) Dent (r ,e)e A.ent de ,uratare / )u/tru re pro( )a,t ,a Ape de .ura Per de d nt M 2)oa,e /up) 3entare ut ) 4ate )a ndepartarea p)a, 5a,ter ene d n 4one de r /,

'+ FLUORURI
- s-a reusit realizarea profilaxiei cariei dentare cu ajutorul fluorurilor care cresc rezistenta smaltului prin scaderea solubilitatii acestuia in acid; - in 1892, ir !ames "ro#n a preconizat administrarea de fluor pe parcursul odonto$enezei dar nu se cunoaste inca precis mecanismul intim de actiune al fluorurilor; - ionul de fluor se $aseste in natura doar in combinatii c%imice; - cantitatea de &luor absorbita este dependenta de: aport /o)u5 ) tatea ,o3pu/u)u n ,are /e pre4 nta 6ar/ta: sugarul - retine '() din cantitatea in$erata copiii mai mari - (*) din cantitatea in$erata, depozitarea facandu-se in tesuturile dure +osos, dentar, si in rinic%i - incorporarea fluorului are un maxim de intensitate in cursul etapei de mineralizare a odonto$enezei; a+ To* , tatea F)uoru)u - fluorul este o substanta cu potential toxic; - riscul supradozarii este mic, dar, cu toate acestea trebuie cunoscuta atitudinea terapeutica ce trebuie luata in acest caz; - in cazul in care cantitatea de & este: -(m$&./$ corp, copilului i se recomanda sa bea lapte si se tine in continuare sub observatie 0 (m$&./$ corp, se fac spalaturi $astrice, se recomanda consumul de lapte si se indica un consult de specialitate - la aportul unor cantitati mari de fluor fluoroza dentara cauzata de circulatia F in lic%idele tisulare, modificand functia ameloblastilor, odontoblastilor, osteoblastilor, condroblastilor, fibroblastilor - fluoroza dentara nu presupune o crestere obli$atorie a cantitatii de fluorapatita in smalt +smaltul fluorat poate avea aceeasi concentratie de & ca si cel sanatos,; &orma simptomatica a fluorozei osoase +dureri, deformari osoase, apare la adulti prin in$erarea indelun$ata de doze mari de fluor; 5+ A,t unea F)uoru)u a/upra te/utur )or dure dentare 2

- & actioneaza diferit asupra tesuturilor dure dentare in functie de stadiul odonto$enezei. a,t unea preerupt 6a: - in urma cercetarilor c%imico-analitice pe animale s-a constatat ca & nu este inte$rat in smalt sub forma de fluorapatita, doar o mica parte a ionilor %idroxid +12 , fiind inlocuita de ioni de & cu formarea de %idroxifluorapatita; - & e un element indispensabil in formarea tesuturilor dure dentare si osoase; - aceste tesuturi sunt foarte dure datorita numarului mare de complexe fosfocalcice din structura lor, %idroxiapatita fiind complexul principal; - in cazul smaltului, la formarea unei sin$ure prisme de %idroxiapatita participa 3 celule ameloblastice; - peste anumite valori ale concentratiei ionilor de & se formeaza un smalt cu structura deficitara, cu aspect patat cunoscut sub numele de 4mottled enamel5 += smalt patat,; - %idroxifluoroapatita e aproape la fel de sensibila la atacul acid ca si %idroxiapatita; - actiunea preeruptiva esentiala a & consta in formarea unei apatite cu calitati superioare: $rad mare de cristalinitate putine defecte structurale a,t unea po/terupt 6a : - actiunea profilactica certa a & este posteruptiva, avand asupra smaltului un efect local direct; - reactia de formare a fluorapatitei depinde de p2-ul mediului bucal si este de aproximativ 3 ori mai rapida la un p2= 3 decat la p2='; ,+ A.ent de ()uorurare F)uorura de /od u 7NaF+ - prima aplicare locala de compus de fluor s-a facut in 1938 de catre 6nutson, acesta utilizand o solutie 2) de 7a&; - de4a6anta2 - sunt necesare 3 serii de aplicari le$ate de eruptia dintilor temporari si permanenti, varstele recomandate fiind 8, ', 1*, 18 ani; - a6anta2e - solutia apoasa de fluorura e stabila in recipiente de plastic - relativ insipida - nu coloreaza dintii - nu irita tesuturile moi F)uorura de /tan u 7SnF 2 , - se prezinta sub forma apoasa de concentratie 8); - se aplica la un interval de 9 luni incepand de la varsta de 8 ani; - in cazul in care se constata o activitate cario$ena sau un risc crescut se poate creste frecventa aplicarilor; $ de4a6anta2e: - nu este stabila in solutie de aceea se prepara inainte de aplicare - este astrin$enta si are un $ust neplacut - coloreaza in brun smaltul %ipo- si demineralizat, obturatiile din silicat si cimenturile ionomere - iritatii $in$ivale traduse prin pirozis sau leziuni superficiale - prezenta ionilor de staniu poate influenta interpretarea unei radio$rafii 8

- aplicarea in santul $in$ival determina reducerea nr de bacterii pe un interval de 1* saptamani; F)uoro(o/(atu) a, du)at 7APF+ - cel mai utilizat este :;& cu urmatoarea compozitie: fluorura de sodiu 2) acid fluor%idric *,8) acid ortofosforic *,1< - are un p2=8,8; - se prezinta sub forma de solutie apoasa, $el sau $el tixotropic; - aplicatiile se fac o data la 9 luni sau de cate ori este necesar in functie de situatia clinica; - la aplicare trebuie sa se protejeze restaurarile din ceramica +se acopera cu ceara, pt ca se poate $rava acest material datorita acidului ortofosforic; - a6anta2e 8 stabil in recipient de plastic - nu coloreaza smaltul - nu irita tesuturile moi - $ust mai placut A3 no()uorur )e - actioneaza prin scaderea solubilitatii smaltului si au actiune in%ibitorie asupra placii bacteriene; - componenta aminica are o importanta deosebita in in%ibitia placii bacteriene datorita proprietatilor bactericide; d+ Preparate ,u ()uorur Ge)ur )e ()uorurate 9 compusi pe baza de celuloza cu adaosuri de a$enti de fluorurare; nu contin abrazivi; - continutul in ioni de fluor este mare; - datorita concentratiei mare in ioni de & nu se vor aplica in cavitatea bucala cantitati mari de $el +aprox 1$.sedinta,; - preparatele acidifiate nu se folosesc in te%nica periajului; - o noua forma de prezentare a $elurilor fluorurate este aceea de al$inate cu priza rapida care au un continut mare de ioni de &. =u toate ca timpul de priza este prelun$it nu exista riscul in$erarii compusilor de fluor; - $elurile fluorurate formeaza pe suprafata dintelui o pelicula de fluorura de calciu care participa la sc%imburile ionice cu apatita pe o perioada de timp; Pa/te)e pro( )a,t ,e - indicate la curatirea mecanica a suprafetelor dentare inainte de aplicarea locala a solutiilor, $elurilor si lacurilor; Pa/te)e de d nt = cele mai utilizate preparate fluorurate; - in functie de concentratia de & exista: paste de dinti pt adulti +*,18), paste de dinti pt copii +*,*2(), - literatura de specialitate indica o reducere a incidentei cariei de dentare ca urmare a utilizarii pastelor de dinti fluorurate cu *-(*); 3

- aceste diferente se explica prin: - prezenta abrazivilor pe baza de =a2> ce inactiveaza & prin formarea fluorurii de =a, $reu solubila; - materialul din care este confectionat ambalajul si timpul de depozitare pot influenta ne$ative actiunea &; La,ur )e ()uorurate 9 solutii alcoolice de rasini naturale care contin 22,9m$&.ml, avand avantajul de a ramane o perioada mai indelun$ata +cateva ore, in contact cu smaltul; - indicate in tratamentul cariilor incipiente si la desensibilizare; Ape)e de .ura ? au un continut de: o *,*() & +pt utilizarea zilnica , o *,2) & +pt utilizarea saptamanala sau ocazionala, e+ Mod de ut ) 4are a preparatelor pe baza de fluor: 1) Individual ? local ?de catre specialist - de catre pacient -sistemic 2) Colectiv Trata3entu) nd 6 dua) )o,a) e(e,tuat de ,atre /pe, a) /t utilizeaza preparate cu concentratie foarte mare de ioni de fluor avand la baza 2 te%nici: directa indirecta Tehnica directa ? avantaje: - permite aplicarea selectiva a preparatelor pe dinti - observarea directa a solutiei, $elului sau lacului in timpul aplicarii; - metodele sunt simple si nu necesita dotari speciale; - dezavantaje - timp de lucru prelun$it - disconfortul pacientului

Tehnica indirecta - consta in utilizarea unor lin$uri speciale sau $utiere, care acopera toti dintii unei arcade dentare asi$urand un contact intim intre $el si smalt; - lin$urile sunt de mai multe tipuri deosebindu-se intre ele prin materialul din care sunt confectionate, forma si marime; - lin$urile pot fi aplicate seriat sau simultan pe arcade; Trata3entu) nd 6 dua) )o,a) e(e,tuat de ,atre pa, ent consta in utilizarea de: 1, ;aste de dinti fluorurate 2, :pe de $ura fluorurate 8, olutii si $eluri fluorurate (

Trata3entu) nd 6 dua) / /te3 , ? consta in administrarea de tablete si picaturi a caror dozare se face in functie de concentratia fluorului din apa potabila; Trata3entu) ,o)e,t 6 ? consta in fluorurarea apei, sarii de bucatarie si a laptelui +mai rar, - valoare ideala a concentratiei & in apa potabila este de 1m$.1; - la 1 /$ de sare de bucatarie se adau$a 2(*m$7a&; %+ DENTIFRICELE = substante aplicate pe suprafetele dentare accesibile cu ajutorul periei de dinti; - se prezinta sub forma de: o @el o ;asta o ;ulbere - Azual, dentifricele sub forma de pasta sunt cunoscute sub denumirea de pa/te de d nt ; Scopul utilizarii dentifricelor: - fizionomic - suprafetele dentare sunt curate, slefuite, respiratia improspatata; - fizionomico-terapeutic ? anumite substante au$menteaza eficacitatea periajului, fiind ve%iculul in$redientilor biolo$ic activi in cavitatea bucala; Compozitie: a+ n.red ente de 5a4a 5+ n.red ente terapeut ,e a+ In.red ente de 5a4a : Su5/tante a5ra4 6e +daca are duritate mare poate leza smaltul; daca are duritate scazuta nu indeparteaza eficient depozitele de pe suprafetele acestuia,: - precipitatul de carbonat de calciu - precipitatul de apatita - fosfatii de calciu - metafosfatul de sodiu - alumina %idratata - silicea A.ent ten/ oa,t 6 8 deter$entii pot imbunatati umectabilitatea; U3e,tant 7.) ,er na+ $ pastreaza umiditatea materialului in timpul expunerii la aer impiedicand intarirea pastei; L ant - coloid care previne separarea fazei solide de cea lic%ida; Aro3at 4ant - <ent%a piperita sau <ent%a spicata; F)uorur ?fluorura de staniu sau monofluorofosfatul de sodiu; A)te n.red ente: conservanti, astrin$enti, oxidanti, coloranti; 5+ In.red ente terapeut ,e: A.ent pe 5a4a de ()uor - scad indicele de carie; A.ent n: 5 tor de p)a,a ? pe baza de lactoperoxidaza; A.ent de/en/ 5 ) 4ant - intra in compozitia dentifricelor profesionale: clorura de strontiu, nitratul de potasiu, citratul de sodiu; A.ent de ndepartare a tartru)u ? pe baza de pirofosfat - pe baza de zinc 9

-+ AGENTI DE CURATIRE SI LUSTRUIRE PROFILACTICA :ceste tipuri de materiale profilactice au in comun compozitia de baza, efectul abraziv fiind diferit in functie de scopul urmarit: =uratire Bustruire - mod de prezentare: pasta; Curat re = indepartarea tartrului, a depozitelor moi si a tuturor debriurilor fara a leza mecanic smaltul; Lu/tru re = netezirea suprafetelor restaurarilor de amal$am, compozit, ceramica si a altor materiale restaurative; Co3po4 t e: - abrazivi: =aolinit, dioxid de siliciu silicat de <$, calcinat dioxid de siliciu diatomeic, piatra ponce silicat de aluminiu, silicat de zirconiu Te:n ,a de )u,ru $ aceeasi pt toate materialele pe baza de abrazivi; - ele completeaza actiunea unor perii sau $ume, fiind folosite impreuna cu acestea; - in timpul manipularii trebuie sa se tina cont de o serie de factori care influenteaza lustruirea si curatirea unei suprafete dentare: - forta aplicata - dimensiunea particulelor - duritatea abrazivului - duritatea substratului Propr etat : a)Proprietati mecanice - ;rodusele pe baza de piatra ponce sau silice au capacitate mare de curatire dar determina o abrazie mai mare a smaltului; - indiferent de produs, rata de abrazie a dentinei este de (-9 ori mai mare decat cea a smaltului; - a$entii de curatire trebuie sa prezinte o duritate <o%s mai mica sau cel mult e$ala cu cea a substratului; b) Proprietati biologice nu se cunosc reactii secundare; 4+ APE DE GURA = solutii apoase diluate sau concentrate; Co3po4 t e: A.ent ant 5a,ter en ? compusi fenolici, clor%exidina, compusi cuaternari de amoniu, uleiuri esentiale +ex: uleiul de menta sau de perisor +pirola minor,,; Su5/tante a/tr n.ente - clorura de zinc, acetat de zinc; A)t n.red ent - etanol, coloranti, balsamuri, a$enti tensioactivi; So)6entul ? apa; Ind ,at de ut ) 4are ? actiune antibacteriana - actiune astrin$enta '

- dezodorizare - efect profilactic ? prevenirea leziunilor inflamatorii ale mucoasei bucale si .sau a cariilor dentare; 0+ PERII DE DINTI - curatirea mecanica a arcadelor dentare cu ajutorul periilor de dinti = cea mai eficienta metoda de indepartare a placii bacteriene; Propr etat )e per )or de d nt : Ca) tatea per )or 8 materialul din care sunt confectionati +proprietatile fizicoc%imice ale acestuia, absorbtia.in%ibitia apei, duritatea, conditionarea extremitatilor,; - Cnitial au fost confectionati din peri naturali +de porc, vier, dar azi se utilizeaza numai peri din poliamide; - extremitatea libera a perilor trebuie sa fie rotunjita pt a asi$ura o actiune atraumatica; - periile de dinti sunt comercializate in 8 $rade de duritate +obtinute prin modificarea diametrului perilor,: <oi <edii Dure Supra(ata a,oper ta de per 8 marimea, aranjarea perilor, nr de peri.suprafata; - B= 8(mm; l= 11mm; - 3*-(* tufe de peri.suprafata; - perii moi situati la periferia periutei protejeaza $in$ia iar perii duri situati central asi$ura curatirea dintilor si a ambrazurilor; - inaltimea perilor trebuie sa fie mai redusa la periile de dinti pt copii; Maneru) 8 pt copii.adulti; forme speciale pt %andicapati; ;;; o perie de dinti nu trebuie utilizata mai mult de 8luni; 1+ MI<LOACE SUPLIMENTARE UTILIZATE LA INDEPARTAREA PLACII "ACTERIENE DIN ZONE DE RISC - se refera la mijloace utilizate la completarea unei i$iene bucale normale, servind la indepartarea placii bacteriene; - pacientul trebuie instruit in vederea utilizarii lor pt ca pot produce un efect ne$ativ asupra parodontiului si a tesuturilor dure dentare; a+ per de d nt pt . en 4area /pat )or nderdentare / a aparate)or ortodont ,e 5+ /,o5 tor ,u - 3u,: , de un ,a (o)o/ nta 8 confectionate din lemn moale; - se imbiba cu saliva, se inmoaie prevenind astfel lezarea $in$iei si a tesuturilor dure dentare; - cele din plastic trebuie utilizate cu atentie; ,+ ( re de 3ata/e 8 are o $rosime de *,2mm; - poate fi: =erat 8

7ecerat Cmbibat cu substante astrin$ente Cmbibat cu fluoruri - firul de mEtase este cel mai eficient mijloc de FndepErtare a plEcii bacteriene de pe suprafeGele aproximale ale dinGilor; - utilizarea sa este indicatE Fnaintea periajului dentar;