Sunteți pe pagina 1din 25

ANALIZA COST-PROFIT-VOLUM

Orice agent economic trebuie sa-si evalueze la diferite momente de timp activitatea. In acest scop el utilizeaza diferite informatii pe care le prelucreaza cu ajutorul unor algoritmi. A sti unde te afli la un moment dat comparativ cu activitatatea ta din trecut dar si in comparatie cu alti agenti economici cu care te intalnesti sau te poti intalni pe piata, iti da posibilitatea de a-ti formula o strategie, un plan de actiune pentru viitor.

In stabilirea rezultatelor finale ale activitatii o importanta deosebita o are urmarirea costurilor diferitelor produse, prin compararea carora se creeaza posibilitatea selectarii produselor performante de cele cu grad scazut de rentabilitate. Pentru aceasta se impune studierea aprofundata a structurii si dinamicii costurilor. Se folosesc anumite procedee de delimitare a costurilor de productie in variabile si fixe: Procedeul celor mai mici patrate Procedeul punctelor de maxim si de minim Procedeul analitic Publicarea rapoartelor financiare reprezinta partea cea mai vizibila a activitatiicontabile si in acelasi timp, cea cu care publicul este cel mai obisnuit. ele mai multe date si cele mai bune rapoarte se adreseaza insa managerilor companiei. Intocmirea acestor rapoarte este obiectivul managerului contabil si acestea trebuie sa respetcte patru functii! "ugetara, de planificare# $eterminarea costului# Analiza costului si profitului# %aport de performanta &calitate'. (n punct esential al acestei metode consta in separarea riguroasa a c)eltuielilor in fixe si variabile. Particularitatile metodei cost-volumprofit pot fi exemplificate astfel! alculul costului produselor sau serviciilor se face numai pe baza costurilor a caror marime variaza direct cu volumul productiei# (rmareste legatura de cauzalitate directa, liniara intre costuri si produse# *xcluderea costurilor fixe din calcul se bazeaza pe considerentul ca acestea sunt costuri ale perioadei si nu ale produselor# alcuatia costurilor pleca de la elementul de iesire. )eltuielile variabile sunt colectate direct pe purtatorii de c)eltuieli, iar c)eltuielile fixe se urmresc global si sunt deduse din rezultatele financiare brute. ontributia este reprezentata de diferenta intre venituri si costurilevariabile calculate in acceptiunea acestei metode. *ste o metoda proprie utilizarii in procesul decizional pe tremen scurt.se considera ca este metoda care respecta cel mai bine procesul economic deoarece da posibilitatea calculului costului numai pe seama costurilor variabile. osturile variabile sunt legate in mad nemijlocit de produsul realizat, in timp ce costurile indirecte sunt proportioale cu timpul calendaristic.
+

osturile variabile sunt de doua tipuri! costuri variabile directe si costuri variabile indirecte. *xcluderea c)eltuielilor fixe se face deoarece ele apartin perioadei si nu productiei. %epartizarea costurilor fixe se face ulterior calculului costului unitar cu ajutorul unor procedee clasice de repartizare. alculul costului pleca de la produtia vanduta intr-o anumita perioada de timp. $in valoarea vanzarilor se scad costurile variabile corespunzatoare productiei vandute, obtinandu-se contributia de acoperire &marja bruta'. ,aloarea obtinuta poarta denumirea de -contributie de acoperire. deoarece are rolul de a acoperi costurile fixe. /arja se poate determina pe baza teoriei pragului de rentabilitate, avand urmatoarea expresie ! PR=CF/PD , unde P%- prag de rentabilitate 0- costuri fixe P$- raportul profit 1desfaceri, care exprima ponderea pe are contributia o are in valoarea desfacerilor and se analizeaza corelatia pret-cost-volum, se foloseste diagrama profit-volum, in care se poate observa impactul modificarii volumului asupra beneficiului. O mare parte din indivizi, in special cei care sunt marcati de spiritul progresului propriu, se afla intr-o continua concurenta atat cu ei insisi cat si cu cei din jurul lor. Pentru manifestarrea acestei concurente sociatatea a instituit anumite reguli care si-au pus amprenta pe comportamentul fiecarui agent economic. Astfel au aparut metode de a concura cat mai sofisticate, utilizand cele mai diverse informatii.pornind de la cele de tip te)nic sau te)nologic si continuand cu cele de tip economic. A sti unde te afli la un moment dat comparativ cu activitatea ta din trecut dar si in comparatie cu alti agenti economici cu care te intalnesti sau te poti intalni pe piata, iti da posibilitatea de a-ti formula o strategie, un plan de actiune pentru viitor. Pentru a fomula insa o concluzie, este nevoie si de opinia unui specialist in analiza economica deoarece informatiile obtinute aceasta cale reprezinta o maxima sinteza a activitatii firmei si ofera o buna imagine a locului ocupat de aceasta pe piata. Analiza cost p o!it- "ol#$ p%nt # SC Fo %stsi& SRL "azat2 pe distinc3ia dintre costurile variabile 4i costurile fixe, analiza corela3iei dintre volumul activit23ii, costuri 4i profit este orientat2, 5n mod esential, c2tre luarea deciziilor pentru a g)ida gestiunea
6

5ntreprinderii 5n domeniul previziunii comerciale. (tilizat2 5nc2 de la finele primului r2zboi mondial, analiza acestei corela3ii se poate realiza apel7nd la urm2torii indicatori ! - punctul de ec)ilibru &punctul critic'# - intervalul de siguran32 4i indicele de siguran32 dinamic# - factorul de acoperire. - indicele de prelevare# - coeficientul de volatilitate sau levierul opera3ional. a' Punctul de ec)ilibru &punctul critic' 1' $efinire. Ipoteze restrictive *ste indicatorul care reprezint2 nivelul v7nz2rilor ce permite acoperirea totalit23ii costurilor variabile aferente volumului v7nz2rilor 4i a costurilor fixe aferente perioadei de referin32. $eci, punctul de ec)ilibru exprim2 acel volum al activit23ii 5n care veniturile ob3inute din v7nzarea produc3iei 4i a costurilor totale aferente sunt 5n ec)ilibru, degaj7nd un rezultat nul. *l arat2 c2 orice suplimentare a volumului v7nz2rilor peste acest nivel aduce beneficii 4i activitatea devine profitabil2, dup2 cum, orice reducere a v7nz2rilor sub acest punct, 5n cadrul aceleia4i structuri, genereaz2 pierderi. Acest indicator mai este denumit, pe nedrept ins2, 5n majoritatea lucr2rilor de specialitate 8prag de rentabilitate.. $up2 cum remarc2 9. "ou:uin 8nu este vorba de rentabilitate deoarece 5n calculul acestui indicator capitalurile investite nu sunt men3ionate# nu este dec7t problema de a ec)ilibra v7nz2rile si c)eltuielile.. Punctul critic &sau punctul mort' este un volum critic, este nivelul v7nz2rilor care permite atingerea unui rezultat nul. Punctul critic tradi3ional se bazeaz2 pe un anumit num2r de ipoteze restrictive, de simplificare 4i anume! - ra3ionamente le sunt limitate la o perioad2 scurt2, ceea ce implic2 fixitatea anumitor elemente! - capacitatea de produc3ie 4i starea te)nic2 a ec)ipamentelor sunt considerate nesc)imbate pentru ansamblul perioadei de referin32, deci nu se vor realiza investi3ii noi 5n perioada considerat2. %ezult2 c2 nivelul costurilor fixe va r2m7ne stabil 5n timpul analizei. - pre3urile produselor v7ndute sunt invariabile 5n perioada analizat2 4i ele sunt insesizabile modific2rilor volumului v7nz2rilor. - 5n cazul fabrica3iei mai multor bunuri, reparti3ia produc3iei 5ntre , acestea va r2m7ne nesc)imbat2. - pre3urile factorilor de produc3ie sunt, de asemenea, stabile 4i insensibile sc)imb2rilor cantit23ii cerute de 5ntreprindere.

um sublinia P.<asse:ue, ipotezele de stabilitate a pre3urilor produselor 4i factorilor de produc3ie implic2 definirea produc3iei 5n interiorul unui c7mp de pertinen32 relativ restr7ns, astfel c2 5ntreprinderea nu se confrunt2 nici cu penuria, nici cu utilizarea proast2 a factorilor de produc3ie, iar costurile variabile au un comportament propor3ional. - problemele de trezorerie sunt neglijate, ceea ce permite eliminarea inciden3elor decalajului cronologic 5ntre angajarea unei c)eltuieli 4i plata acesteia, 5ntre realizarea unui venit 4i 5ncasarea disponibilit23ilor aferente. - se admite, prin simplificare, c2 produc3ia fabricat2 este 4i v7ndut2 pentru a elimina inciden3a varia3iei volumului stocurilor. +' /odalit23i de calcul $efini3i A punctului de ec)ilibru &critic' antreneaz2 urm2toarele rela3ii ce permit determinarea lui! a.
I0%A $* A0A *%I = OSB(%I<* BOBA<* &,A%IA"I<* CI 0ID*'

adic2 ! A = v > f sau, 5nlocuind elementele de calcul pentru produc3ia omogen2, rela3ia devine ! :v . pv = :v . cv > 0 b. adic2 A 1 & c.
,> 0' %*E(<BAB(< = ?

= ? sau /@

=?

/A%FA@ OSB(%I<* ,A%IA"I<* = OSB(%I<* 0ID*

/@ v = 0 sau :v&pv 1 cv' = 0 Punctul de ec)ilibru poate fi determinat prin procedeul matematic sau prin procedeul grafic. Procedeul matematic apeleaz2 fie la calculul aritmetic sau la calculul algebric. alculul aritmetic 1 se utilizeaz2 regulile de propor3ionalitate dintre marja pe costurile variabile 4i volumul v7nz2rilor. Se poate determina un punct critic 5n unit23i fizice &:e' 4i 5n unit23i monetare, adic2 o cifr2 de afaceri critic2 & Ae'. Pornind de la rela3iile anterioare 4i consider7nd ca necunoscut2 volumul fizic de produc3ie v7ndut care asigur2 un rezultat nul, se ob3ine rela3ia de calcul a punctului critic,

qe =

Punctul de ec)ilibru fizic este deci egal cu raportul dintre costurile fixe totale 4i marja pe costul variabil unitar. Prin multiplicarea rela3iei de calcul a punctului critic fizic cu pretul de v7nzare &pv' se ob3ine rela3ia de calcul a punctului de ec)ilibru valoric& sau cifra de afaceri critic2'. :e . pv =
CF m @ Cv

CF Pv Cv

sau :e =

CF m @ Cv

x pv adic2

CF C Ae = m @ cv sau ae = F r pv

Punctul de ec)ilibru valoric este egal cu raporturile dintre costurile fixe totale 4i rata marjei costurilor variabile. %ela3ia de calcul a cifrei de afaceri critice se mai poate stabili pornind de la volumul total al v7nz2rilor valorice & A' astfel ! Ae=
CF x CA C v

CF A adic2 Ae= CA C v sau CA CF CF Ae= deci Ae = 1 r r

SC Fo %stsi& SRL a fost infiintata in 1GG;, avand un capital social de 6?? %on, care a fost majorat in +??A la ;??.??? %on prin aportul asociatilor. Activitatea a inceput prin exploatarea materialului lemnos pe un mic lot de teren, cu ajutorulu unui gater, un depozit si o mica cladire administrativa. Activitatea s-a dezvoltat de la an la an, astfel ca in +??6 sociateatea a ac)izitionat fosta 0abrica I0*B din localitatea unde isi avea sediul, incepand astfel productia de c)erestea. Incepand cu +??;, compania produce si c)erestea faf, destinata in special exportului. In +??A activitatea a fost extinsa, dezvoltandu-se astfel un centru de producere a mobilierului, dar si usi si tocuri si rame pentru frestre. 0abricile care apartin companiei au o capacitata de prelucrara a aproximativ +?.??? mc bustean brut pe an, obtinandu-se aproximativ 1?.??? mc de rodus finit. In +??H fata de +??A, compania a inregistrat o crestere a a cu 1;,6I datorita faptului ca si-a extins activitatea in ceea ce priveste productia de mobila dar si pentru faptul ca si-a marit portofoliul de clienti.
H

Pentru v7nzarea a A.??? articole dintr 1un model &scaun /oda' se consider2 datele! pre3ul de v7nzare +J? %on @ articol. ostul variabil unitar 1A? lei, costurile fixe totale 1;?.???. a' S2 se determine rezultatul din v7nzarea 5ntregii produc3ii# b' are este volumul fizic al v7nz2rilor 4i cifra de afaceri care asigur2 acoperirea integral2 a costurilorK c' S2 se demonstreze c2 profitul ob3inut din v7nz2ri este generat de volumul v7nz2rilor peste punctul critic. Solu3ii ! a' Pentru calculul rezultatului se apeleaz2 la rela3ia de ec)ilibru specific2 metodei costurilor variabile ! A = :v . pv A??? x +J? = 1.6A?.??? v = :v . cv A??? x 1A? = JA?.??? /@ v = :v m@cv 0

A??? x 1+? = -

H??.??? 1;?.???

=% = ;H?.??? b' Se determin2 punctul critic & fizic' conform rela3iei :e = m @ c = 1;?.???@ 1+?= 11HH, HH articole v Pentru calculul cifrei de afaceri critice se determin2 5nt7i rata marjei pe costurile variabile ! r= iar Ae=
CF r
m @ cv p

CF

= 1+?@+J?= ?,;;

= 1;?.???@ ?,;;;;;= 61A.??6 lei sau,

Ae= :e . p = 11HH,HH x +J?= 61;.GGL lei 7nd v7nz2rile ajung la 1.1HH,HH articole 4i deci la o cifr2 de afaceri de 61A??6 lei, se acoper2 integral toate costurile aferente, iar rezultatul este nul. % = :e . pv 1 :ecv 1 0 = ? sau % = :e . m@cv 1 0 = ? adic2, % = 11HH,HH x 1+? 1 1;?.??? # % = ? c' ,7nz2rile totale cuprind v7nz2rile din punctul de ec)ilibru 4i v7nz2rile suplimentare &:s', adic2 :v= :e > :s sau :s = :v 1 :e # :s= A??? 1 11HH,HH deci :s= 6L66,6; articole. Profitul obtinut este generat de v7nz2rile peste punctul critic. $eoarece 5n acest punct sunt acoperite costurile variabile aferente v7nz2rilor &11HH,HH x 1A? = 1J;.GGG' 4i costurile fixe totale & 1;?.???'
J

aferente perioadei rezult2 c2 orice volum suplimentar fabricat 4i v7ndut 5n cadrul acelea4i structuri genereaz2 numai costuri variabile. $eci, rezultatul se poate stabili 4i pe baza volumului suplimentar al v7nz2rilor conform rela3iei! % = :s . pv 1 :s . cv sau % = :s. m@cv % = 6L66,6; x 1+? = ;H?.???,L lei Acela4i rezultat se ob3ine apel7nd la cifra de afaceri care cuprinde cifra de afaceri critic2 4i cifra de afaceri suplimentar2 A = Ae> As de unde, As = A 1 Ae iar %= As.r alculul algebric al punctului de ec)ilibru este preferabil atunci c7nd se cere 4i o reprezentare grafic2, deoarece este necesar2 5n acest scop definirea ecua3iilor diferitelor drepte &cifr2 de afaceri, costuri totale, marja pe costurile variabile, costurile fixe' . Min7nd seama de rela3iile de ec)ilibru privind modalit23iile de calcul al punctului critic se pot construi urm2toarele ecua3ii! N alculul bazat pe egalitatea A = v > 0

unde, x = cifr de afaceri y1 = x r = rata cos turilor var iabile y+ = r x + C F


Punctul critic se determin2 pun7nd 5n ec)ilibru cele dou2 ecua3ii O 0 de unde rezult2 x& 1 - r '= 0 deci x = 1 = O + adic2, x= r .x > 0 @ 1 - r 1 sau x= 0 @ r %elu7nd exemplul anterior!

y1 = x y + = ?,AA x + 1;?.???

r =

cv 1A?@+J?=?,AA = pv

7nd O 1 = O + adic2 x= ?,AA x > 1;???? deci ?,;A x = 1;?.??? rezult2 x = 611.111,11 lei N alculul bazat pe egalitatea % = ? adic2 /@ v 1 *cua3ia O 1 = rx 1
0 0

=?
0@

c7nd O 1 = ? adic2 rx 1

= ?, rezult2 x =

r.

Pnlocuind datele din exemplul anterior se ob3ine !


L

O 1 = ?,;Ax 1 1;?.??? = ? 4i rezult2 x = 611.111,11lei N alculul bazat pe egalitatea /@ v =


0

Se vor construi ecua3iile dreptelor marjei pe costurile variabile 4i costurile fixe

y1 = r. x y+ = CF
7nd O 1 = O + adic2 r.x =
0

se ob3ine punctul critic

x=

@r

Pnlocuind datele exemplului anterior se ob3ine !

y1 = ?,;A x y + = 1;?.???
O1 = O + , adic2 ?,;A x = 1;?.????, deci x = 611.111,11 lei Procedeul grafic de determinare a punctului de ec)ilibru este o prelungire a calculului algebric. ele trei reprezent2ri din figurile de mai jos ilustreaz2 rela3iile eviden3iate anterior. - reprezentarea fondat2 pe egalitatea ! A= v>
0

Poate fi reprezentat grafic 4i punctul critic fizic construind urm2toarele ecua3ii!

CA y1 = p. x CT y + = c v . x + C v

unde x volumul fizic al producrodvndute

Pnlocuind datele din exemplul anterior, ecua3iile devin !

y1 = A??? x y + = 1A? . x + 1;?.???

onstruc3ia grafic2 a punctului de ec)ilibru 5n timp Pn ipoteza unei realiz2ri regulate a cifrei de afaceri care se cumuleaz2 de la 5nceputul anului se poate utilize regula propor3ionalit23ii, pentru a determina data la care punctual critic a fost sau va fi atins. %eprezent7nd c2 cifra de afaceri total2 se realizeaz2 pe parcursul a 1+ luni, punctual critic este atins 5n -x. luni# $eci
x= CAe x 1+ CA

%elu5nd exemplul anterior, se ob3ine ! A = 1.6A?.???lei# Ae = 61A.??6 lei


A.L66.666,66 x 1+ x= = A,L 16A????

adica A luni si +; zile

Pn timp, cifra de afaceri cumulat2 cre4te 4i ajunge la un moment 5n care marja pe costurile variabile acoper2 integral costurile fixe. Pn acel moment rezultatul este nul. $e la acest moment 4i p7n2 la finele anului, marja pe costurile variabile va genera, 5n totalitate profit. $e cele mai multe ori activitatea 5ntreprinderii nu se realizeaz2 5n acela4i ritm 5n cursul anului, iar mai ales unita3iile sezoniere realizeaz2 cifra lor de afaceri 5n mod neregulat pe
1?

parcursul anului. ,aria3iile sezoniere din cursul exerci3iului nu au inciden32 asupra condu3iilor de exploatare ale 5ntreprinderii 4i nu influen3eaz2 nivelul cifrei de afaceri critice dar modific2 momentul 5n care punctul critic va fi atins. Pe baza exemplului anterior se presupune c2 cifra de afaceri de 1.6A?.??? lei este realizat2 5n cursul anului astfel ! Perioada B%I/. I B%I/. II B%I/. III B%I/. I, I de realizare +?I ;AI +;I 1?I A @ trim +J?.??? H?J.A?? 6+;.??? 16A.??? A acumulat +J?.??? LJJ.A?? 1.+?1.A?? 1.6A?.???

Bin7nd cont de condi3iile de exploatare nesc)imbate, punctul critic de LJ?.??? lei nu va fi atins la 1+ ID deoarece este imposibil2 utilizarea propor3ionalit23ii dintre timpul 4i nivelul cifrei de afaceri. Procentele diferite de realizare 5ntre trimestre, cu o pondere mai mare 5n primul semestru , arat2 c2 momentul atingerii punctului de ec)ilibru s- a deplasat, fiind atins mai devreme. Pentru calculul acestui moment se procedeaz2 astfel! N dup2 cifra de afaceri se constat2 c2 la finele trim. II este realizat2 o cifr2 de afaceri de LJJ.A?? lei. Pentru a atinge punctul de ec)ilibru de va trebui ca diferen3a s2 fie realizat2 5n trim. III . Qrafic, determinarea datei punctului critic se prezint2 astfel!

11

alculul punctului de ec)ilibru 5n cazul produc3iei neomogene presupune stabilirea unei unit23i omogene de produc3ie. Punctul fizic se determin2 matematic, conform rela3iei!
qe = CF mcv unde m @ cv =

( m @ cv q

. qv

m@cv 1 marja medie pe costul variabil unitar : v - volumul fizic de produc3ie v7ndut2 din produsul 8j. ifra de afaceri critic2 global2, la nivelul de 5ntreprindere, este orientativ2 deoarece marjele pe costurile variabile la nivel de produse sunt diferite 4i nu propor3ionale cu cifra de afaceri. R Structura punctului de ec)ilibru se poate stabili 5n diferite combina3ii, considerate optime, av7nd 5n vedere aspestul v7nz2rilor sau pe cel al produc3iei cu scopul maximiz2rii marjei pe costurile variabile.

1+

N Se poate utiliza si calculul al!ebric pentru a evita calculul mediu ponderat. Pn acest caz, admi37nd c2 exist2 propor3ionalitate 5ntre marja pe costul variabil 4i volumul produc3iei v7ndute, rela3ia de ec)ilibru pentru determinarea punctului critic devine! Pot fi realizate mai multe combina3ii 5ntre produse cu niveluri diferite ale punctelor de ec)ilibru. $ac2 se consider2 c2 se p2streaz2 propor3ia v7nz2rilor se pot stabili urm2toarele rela3ii 5ntre cantit23iile v7ndute pe produse lu7nd ca baz2 de raportare unul dintre ele. "# Punctul de ec$ilibru %i modificarea condiiilor de exploatare Pn activitaea de exploatare a 5ntreprinderii pot intervenii modific2ri ale condi3iilor de exploatare, dependente sau independente de conducerea 5ntreprinderii. Aceste modific2ri care pot avea influen3e asupra punctului de ec)ilibru sunt determinate de ! - structura &ntreprinderii 1 ca urmare a extinderii sau restr7ngerii capacit23ii de produc3ie 4i care conduce la modificarea nivelului costurilor fixe. re4terea acestora, generat2 de extinderea capacit23ii de produc3ie, va deplasa punctul de ec)ilibru &grafic 1 mai departe de originea axelor', ceea ce 5nseamn2 o cre4tere a efortului 5ntreprinderii de a produce 4i vinde mai mult2 produc3ie pentru a acoperi 4i costurile suplimentare cu investi3ia. %educerea capacit23ii va determina o mic4orare a niveluli costurilor fixe reflectat2 5n punctul de ec)ilibru mai apropiat originii coordonatelor 4i deci un efort diminuat pentru a- l atinge. - condiiile curente de exploatare 1 prin modificarea pre3ului de v7nzare a produselor, a pre3ului de ac)izi3ie al materiilor prime, a tarifelor de salarizare, a timpului de munc2, a normelor de consum la materiile prime, a tarifelor de transport, energie etc. Aceste elemente au influen32 aupra marjei pe costurile variabile. O majorare a marjei reduce efortul 5ntreprinderii pentru atingerea punctului critic, dup2 cum mic4orarea ei m2re4te efortul 5n acest sens. 'xemplu ! Pntreprinderea 0orestsib realizeaz2 pentrul exerci3iul S o cifr2 de afaceri de 6.???.??? lei lunar. %ata marjei pe costurile variabile este de ?,;?. osturile fixe totale sunt H.;??.??? lei. N <a 1 mai S, ac)izi3ioneaz2 un ec)ipament te)nologic# valoarea de ac)izi3ie ! +A.???.??? lei, durat2 legal2 de amortizare 1? ani. Min7nd cont de timpii de 5ncercare 4i punere 5n func3iune, noul ec)ipament nu va fi opera3ional 5nainte de + luni.

16

N <a 1 iunie S ! se dau 5n consum materiale noi care permit o economie a costurilor variabile, asigur7nd o rat2 a costurilor variabile de ?,H? 4i se lanseaz2 o ac3iune de promovare a v7nz2rilor ce va avea ca efect o cre4tere a cantit23ii v7ndute cu 1A I f2r2 diminuarea pre3ului. ostul acestei activit23i ! 6A?.??? lei. Pn acest exemplu este vorba de modific2ri intervenite 5n condi3iile de exploatare, 5n dou2 momente diferite, cu influen3e 5n cre4terea nivelului costurilor fixe, pe de o parte, 4i a marjei pe costurile variabile, pe de alt2 parte. (oluie : $e la 1.I. p7n2 la 6?.I,. N /arja pe costurile variabile va fi de 1+???? lei@lun2, iar la 6?.I,! 6.???.??? lei@lun2 x ?,;? x ; luni = ;.L??.??? lei N osturile fixe ale exerci3iului sunt H.;??.??? N %ezultatul = - 1.H??.??? lei, reprezent7nd costuri fixe neacoperite din v7nz2rile perioadei. Perioada 1.,. 1 6?.,I. Ac)izi3ionarea ec)ipamentului antreneaz2 o cre4tere a costurilor fixe ! +A.???.??? x ?,1A x L@1+ = +.A??.??? lei /arja generat2 de cele + luni ! 1+???? x + = +;?.???lei osturile fixe neacoperite la 61.,I sunt de ! +;???? 1 1H?????= - 1L;???? lei Perioada 1.,II. 1 61.DII. N /arja pe costurile variabile este modificat2 sub influen3a conjugat2 a cre4terii cantit23ii v7ndute cu 1AI 4i a amelior2rii condi3iilor de exploatare care permit o cre4tere a ratei marjei pe costurile variabile de la 6?I la ;?I. /arja generat2 pe aceast2 perioad2 va fi! &6.???.??? x 1,1A x ?,;?' x H luni = L+L???? lei N osturile fixe neacoperite sunt! 1.L;?.??? > 6A?.??? = +.1G?.??? lei N %ezultatul la finele exerci3iului S se ridic2 la ! L+L????1 +1G???? = > H?G???? lei Punctul critic este atins c7nd totalitatea costurilor fixe sunt acoperite de marja costurilor variabile. Acest lucru se realizeaz2 5n semestrul II al exerci3iului. Sivelul costurilor fixe, de +1G???? lei, r2mase neacoperite de la 1 iulie este acoperit de marja pe costurile variabile de 1.6L?.??? lei@lun2 5n 8t. luni# rezult2 c2! $ata atingerii punctului critic este 1J august S.
+1G???? t= =1,AL 16L????

luni adic2 o luna 4i 1J zile

1;

Se constat2 dou2 sc)imburi ale nivelului costurilor fixe ! una 5n aprilie &ac)izi3ionarea de ec)ipament' 4i alta la inceputul lunii iulie &determinat2 de ac3iunea de promovare a v7nz2rilor'. %ata marjei pe costurile variabile se modific2 la 5nceputul lunii iulie 4i aceasta oblig2 cunoa4terea ecua3iei marjei pe costurile la sc)imbarea reperului. *cua3iile dreptelor sunt ! N osturile fixe - perioada 1.I 1 6? I, O 1 = H.;??.??? - perioada 1., 1 6? ,I O 1 = L.+;?.??? - perioada 1.,II 1 61 DII O 1 = G.;6?.??? N /arja pe costurile variabile - perioada 1.I 1 6? I, O + = 1+?.??? x t &timpul 5n luni' - perioada 1.,II 1 61 DII Pn noul reper BOT cu reprezent7nd marja cumulat2 de A.?;?.??? lei realizat2 5n primele H luni, ecua3ia marjei va fi O + = 1.6L?.??? N B Pn vec)iul reper BOT, ecua3ia devine ! O + - A.?;?.??? = 1.6L?.??? &t 1 H' O + = 1.6L?.??? t 1 A.?;?.??? adic2

$eterminarea algebric2 a datei atingerii punctului de ec)ilibru presupune egalitatea 0 = /@ v adic2 O 1 = O + 4i deci ! G.;6?.??? = 1.6L?.??? t 1 A.?;?.??? de unde! t = ;.6;?.??? @ 1.6L?.??? = 1?,;L adic2 1? luni 4i 1; zile# data 1; octombrie. %eprezentarea grafic2 &5n func3ie de timp' 5n acest caz este redat2 astfel!

1A

N ifra de afaceri critic2 Ae = H.???.??? > 1.1??.??? x 6,LH = 1?.+;H.??? lei N %ezultatul este determinat de cifra de afaceri suplimentar2 ! % = as N r = +.6A;.??? x ?,;? = G;?.??? lei $ac2 nu ar fi avut loc modific2ri ale condi3iilor de exploatare 4i 5n structur2, cifra de afaceri critic2 s- ar fi determinat pe baza datelor ini3iale ! A e ( ) = +.6??.???@ ?,6? = J.HHH.HHH lei fiind atins2 mai repede cu cca + luni J.HHH.HHH x 6HA t= +66,1G; zile, adic2 5n J luni 4i +6 zile
i

$ata atingerii punctului critic ar fi fost +6 august. %ezultatul ar fi fost 5n acest caz de 1.6??.??? lei & As . r = ;.666.66; x ?,6? = 1.6??.??? lei' Situa3ia pare mai dificil2 pentru 5ntreprindere sub influen3a acestor modific2ri, iar efortul suplimentar este evident. Se poate presupune 5ns2 c2, prin extinderea capacit23ii, cre4terea 5n continuare a v7nz2rilor poate ameliora situa3ia 5n viitor, iar o analiz2 concludent2 presupune luarea 5n considerare a exploat2rii pe un exercitiu complet. Boate aceste ra3ionamente de determinare a punctului critic au fost efectuate 5n cadrul unui mediu stabil, cert! decidentul avea cuno4tin32 absolut2 a st2rii condi3iilor 5n care se derula decizia sa.
1H

Pns2 nivelul v7nz2rilor nu depinde de voin3a decidentului, ci este impus pe pia32. $in aceast2 cauz2, cercetarea punctului de ec)ilibru se cere a fi efectuat2 tot mai des 5n cadrul unui mediu instabil, incert. ") Punctul de ec$ilibru &n condiii de incertitudine *de risc) Bot mai multe decizii 5n 5ntreprindere sunt luate 5n context de incertitudine sau de risc. Pntr 1un asemenea mediu este important de a determina probabilitatea apari3iei diferitelor situa3ii posibile 4i de a le integra 5n ra3ionament. N 7nd incertitudinea decidentului se refer2 la nivelul la care se va situa cererea 5ntreprinderii nu se mai caut2 determinarea sumei exacte a cifrei de afaceri critice, ci probabilitatea de a fi atins2 sau dep24it2. Aceasta se poate realiza utiliz7nd conceptul de punct critic probabilistic# Se presupune c2 incertitudinea se refer2 doar la cantit23iile v7ndute 4i c2 distribu3ia varia3iilor lor aleatoare poate fi perceput2 de o lege de probabilitate tip Qauss 1 <aplace & adic2 de o lege normal2'. Probabilitatea punctului critic devine posibil2 din momentul 5n care se cunoa4te nivelul cel mai probabil al v7nz2rilor *&U' 4i abaterea - tip de la acest nivel &U' 'xemplu : Pe baza informa3iilor precedente 4i a obiectivelor 5ntreprinderii pentru perioada curent2, serviciul comercial estimeaz2 c2 v7nz2rile cele mai probabile se ridicp2 la L ??? unit23i [ ' ( + ) =L???] dar exist2 probabilitatea de ?,H? pentru ca v7nz2rile reale s2 fie cuprinse 5ntre H A?? 4i GA?? unit23i &adic2 ele pot s2 se abat2 cu mai mult sau cu mai pu3in de 1 A?? 5n jurul valorii centrale'. onform simetriei legii normale, exist2 deci probabilitatea de ?,+? pentru ca v7nz2rile s2 fie inferioare valorii de H A?? unit23i sau superioare celei de G A??. Aceasta se poate reda astfel ! P &UV GA??' = P &U W HA??' = ?,+? $ac2 se presupune !
+ '(+) &+'

u=

P &U V GA??' = PS

[ u ( GA?? L???) @ ( +) ]

rezult2

= ?,+?

<ectura unui tabel integral al legii normale permite deducerea ! PS & u V ?,LA' = ?,+?

1J

de unde ! 1A?? @ ( + ) = ?,LA ceea ce implic2 &U' = 1A??@?,LA = 1JHA unit23i. unosc7nd * &U' 4i &U' este posibil2 probabilizarea punctului critic, iar rezultatul a4teptat are valoarea cea mai probabil2 egal2 cu ! *&%' = &pv-cv'*&U' iar abaterea tip &%'= &pv-cv'N &U'. Plec7nd de la faptul c2 volumul fizic al v7nz2rilor &U' urm2re4te o lege normal2 rezult2 5n mod necesar ca 4i rezultatul &%' s2 urmeze o lege normal2 4i ai c2rui parametri sunt *&%' 4i &%'. Pentru a determina punctul mort probabilistic este necesar calculul probabilit23ii de a ob3ine un rezultat superior sau egal cu zero! P&%X?' = P&UX:e' = PS YuV Y? 1 *&%'Z @ &%' Pe exemplul anterior, se presupune! - punctul de v7nzare unitar &pv' 1+? u.m@u.f. - costul unitar variabil &cv' G? u.m@u.f. - costuri fixe totale & 0' 16???? u.m. Se calculeaz2 punctul critic!
qe = CF 16?.??? = = ;66; p v c v 1+? G?

unit23i

%ezultatul a4teptat *&%' = &pv-cv' * &U' 1 0 = &1+?-G?' . H.???- 16?.??? = 1L?.???- 16?.??? = A?.??? u.m. Abaterea tip a rezultatului a4teptat &%' = &pv-cv' &U' = &1+? 1 G?' 1.JHA = A+.GA? u.m. Punctul critic probabilistic P&%X?' = P&UX;66;' = PS YuV- Y*&%'@ &%'Z = P S Yu V -&A?.???@A+.GA?'Z = PS&uV-?,G;'= ?,L+ *xist2 deci probabilitatea de L+I pentru ca punctul critic s2 fie atins, adic2 s2 fie v7ndute ;66; unit23i 4i ca rezultatul s2 devin2 de la acest nivel pozitiv. Acest demers conduce 4i la eviden3ierea no3iunii de 8probabilitate de ruin2.. Probabilitatea de ruin reprezint2 probabilitatea ca punctul critic determinat s2 nu fie atins 4i reprezint2 probabilitatea invers2 celei calculate! 1??- L+ = 1LI. *xist2 deci 4ansa de 1LI ca punctul de ec)ilibru s2 nu fie atins. (tilitatea unei astfel de informa3ii pentru luarea deciziilor apare evident2 dac2 este vorba de produse care realizeaz2 performan3e asem2n2toare, dar au probabilit23i de a atinge punctul critic sensibil diferite.

1L

Sub acest aspect, utilizarea probabilit23ilor amelioreaz2 calitatea previziunilor. Brebuie observat, de asemenea, c2 dac2 incertitudinea a fost limitat2 doar la cantit23ile v7ndute 4i supus2 unei legi de probabilitate particular2, este posibil2 5mbog23irea analizei prin! - combinarea unei incertitudini privind evaluarea costurilor cu cea privind cererea# - aproximarea incertitudinii prin alte legi ale probabilit23ilor# - revizuirea previziunilor ini3iale de fiecare dat2 c7nd se dispune de informa3ii suplimentare asupra mediului etc. Pn acela4i timp, orice validitate a ra3ionamentului se bazeaz2 pe faptul c2 este posibil2 evaluarea probabilit23ii de realizare a evenimentelor &costurilor' luate 5n consuderare. Pns2 evaluarea nu se poate baza pe o frecven32 matematic2, adic2 pe o repetaree a lucrurilor &probabilitate obiectiv2', ci pe experien3a personal2 sau colectiv2 a deciden3ilor &probabilitate subiectiv2'. Probabilitatea unui eveniment corespunde deci gradului de verosimilitate pe care decidentul 5l acord2 unui eveniment printre diferitele eventualit23i pe care le vizeaz2. Problema devine deci de a 4ti dac2 determinarea probabilit23ii subiective permite ameliorarea deciziei. Asupra acestui subiect opiniile sunt rezervate. Pe de o parte, cifrarea unei probabilit23i subiective este totdeauna pu3in 8piezi42. &ocolitoare' fa32 de ceea ce decidentul dore4te s2 se realizeze. Pe de alt2 parte, 5n numeroase cazuri, evaluarea nu aduce nici o informa3ie suplimentar2! ea nu face dec7t s2 85nt2reasc2. convingerea decidentului c2 alegerea realizat2 deja intuitiv se confirm2. Se impune deci utilizarea cu pruden32 a punctului critic probabilistic. Pentru o analiz2 mai riguroas2 4i pentru a 3ine mai mult cont de realitate este necesar2 abandonarea ipotezei de linearitate 5n determinarea punctului critic. Pn acest sens, func3iile costurilor 4i ale cifrei de afaceri pot fi modificate plec7nd de la urm2toarele observa3ii! - costurile de structur2 sunt fixe at7ta timpc7t capacitatea de produc3ie existent2 nu este saturat2. 7nd punctul de satura3ie este atins, dac2 se dore4te m2rirea volumului de activitate trebuie puse 5n oper2 noi mijloace al c2ror cost va veni s2 m2reasc2 nivelul costurilor de structur2 existente. osturile fixe nu sunt deci fixe 5n mod absolut, ele evolueaz2 pe paliere 4i fixitatea lor nu se verific2 dec7t 5n interiorul unui interval al activit23ii care autorizeaz2 capacitatea de produc3ie analizat2.

1G

- pentru o structur2 de produc3ie dat2, costurile variabile evolueaz2 diferit ! N la 5nceput, ele cresc mai pu3in dec7t volumul activit23ii# odat2 faza de lansare terminat2 se permite cea mai bun2 utilizare 4i combinare a factorilor de produc3ie# este punctul de inflexiune de la zona randamentelor cresc7nde la cea a randamentelor constante. N men3inerea activit23ii la un nivel caracterizat prin prin cvasistabilitatea consumurilor unitare 4i deci un comportament propor3ional al costurilor variabile determin2 o evolu3ie liniar2 a acestora. N o cre4tere 5n continuare a nivelului activit23ii asigur2 o cre4tere mai accentuat2 a costurilor variabile. Aceast2 modificare determin2 un consum suplimentar al factorilor de produc3ie &utilizarea intensiv2 a ec)ipamentelor, recurgerea la ore suplimentare, aprovizion2ri5n condi3ii mai pu3in avantajoase etc' datorat unui supra regim impus aparatului de produc3ie pentru a continua fabrica3ia# este zona randamentelor descresc7nde. - aflat2 la un anumit nivel de activitate, 5ntreprinderea trebuie s2 consimt2 anumite reduceri de natur2 comercial2 &remize, risturnuri' pentru a vinde in continuare mai mult 4i deci ipoteza independen3ei pre3ului de v7nzare 5n raport cu cantit23ile v7ndute este necesar a fi abandonat2. Pn aceste condi3ii, graficul punctului de ec)ilibru poate fi reconstruit astfel!

+?

Se observ2 c2 dreapta cifrei de afaceri se transform2 5ntr 1o curb2 descendent2 5n momentul 5n care curba costurilor totale devine &puternic' ascendent2 4i aceast2 evolu3ie determin2 al doilea punct critic &:e'de la care nu mai este profitabil2 cre4terea v7nz2rilor. Se m2soar2 astfel pericolul pe care 5l are luarea deciziilor viz7nd un model liniar, atunci c7nd nivelul de activitate la care se raporteaz2 se situeaz2 5n afara limitelor de de validitate a ipotezelor de linearitate. b),ntervalul de si!uran %i indicele de si!uran dinamic ,ntervalul de si!uran &Is' este indicatorul care arat2 cu c7t pot s2 scad2 v7nz2rile pentru ca 5ntreprinderea s2 ating2 punctul critic. *l reprezint2 totalul cifrei de afaceri care poate fi suprimat2 de o conjunctur2 nefavorabil2, f2r2 a antrena pierderi pentru 5ntreprindere. Aceast2 8marj2 de securitate. se determin2 ca diferen32 5ntre cifra de afaceri total2 &anual2' 4i cifra de afaceri critic2
+1

Is = A 1 Ae ,ndicele de si!uran dinamic &Id' reprezint2 indicatorul prin care se determin2 procentajul de diminuare a cifrei de afaceri pentru ca 5ntreprinderea s2 ating2 punctul critic. Se calculeaz2 ca raport 5ntre intervalul de siguran32 4i cifra de afaceri total2, conform rela3iei! Id =
,s x 1?? CA

Se mai poate determina ca raport 5ntre exploatare 4i marja pe costuri variabile &marja global2', 5n baza rela3iei! Id =
CA

x 1??

%elu7nd datele din exemplul de mai sus rezult2! Is = A 1 Ae [Is = 1.6A?.???-61A??6 = 1.?6;.GGJlei ,s ;;L66666 Id = x 1?? Id = x 1?? = JH,HJI
CA AL66666

$eci, v7nz2rile pot s2 scad2 cu ;;L6666lei, respectiv cu HJI pentru ca 5ntreprinderea s2 ating2 punctul de ec)ilibru 4i s2 nu intre 5n zona pierderilor. b' Factorul de acoperire *Fa) este indicatorul care exprim2 procentajul din cifra de afaceri necesar pentru acoperirea costurilor 4i ob3inerea unui profit. Se determin2 prin raportarea marjei pe costurile variabile &a marjei globale' la cifra de afaceri total2, pe baza rela3iei! 0a =
/ @ C. CA

x 1??

Se mai poate determina, ca raport 5ntre costurile fixe 4i volumul v7nz2rilor 5n punctul de ec)ilibru &cifra de afaceri critic2', astfel ! 0a = CA x 1?? e unosc7nd factorul de acoperire se poate determina punctul critic valoric, ceea ce 5nseamn2 c2 factorul de acoperire reprezint2 c)iar rata mar ei pe costurile variabile# u c7t acest indicator este mai mare, cu at7t 4i profitul va fi mai mare, 5ntreprinderea urm7nd s2- 4i orienteze politica de fabrica3ie 4i desfacere spre produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat. *l exprim2 deci profitabilitatea poten3ial2, fiind deosebit de util 5n adoptarea deciziilor pe termen scurt privind optimizarea structurii produc3iei 4i desfacerii produselor.
CF

++

Pe baza acestui indicator se poate determina pre3ul de v7nzare reprezent7nd astfel un instrument de previzionare a pre3urilor!
v. v x 1?? 0a = q . p x 1?? de unde! v v p v . 0a = &pv 1 cv'1?? pv = cv@1?? 1 0a x 1??, 5nlocuind datele rezult2!

0a =

/ @ C. CA

q m@c

pv=

c' ,ndicele de prelevare *,p)exprim2 procentajul din cifra de afaceri care serve4te acoperirii costurilor fixe 5n baza rela3iei! Ip =
CF CA

1H+A x 1?? 6A

1?? pv =+A?? lei@u.f.

x 1??

u c7t acest indicator este mai mic, cu at7t 5ntreprinderea poate mai u4or s2 ating2 punctul de ec)ilibru. Pnlocuind datele rela3iei, se ob3ine! 1;???? Ip = x 1?? Ip = 1?,6JI adic2 1?,6JI din totalul
16A????

v7nz2rilor sunt necesare ca 5ntreprinderea s2- 4i acopere costurile fixe. d' Coeficientul de volatilitate sau levierul operaional *0o) exprim2 procentajul varia3iei rezultatului ob3inut pentru o varia3ie procentual2 a cifrei de afaceri. Astfel un <o de >1,A semnific2 faptul c2 pentru o varia3ie pozitiv2 de 1?I a cifrei de afaceri, rezultatul cre4te cu !\% = <o x 1?I = 1AI *l reprezint2 astfel elasticitatea rezultatului 5n raport cu cifra de afaceri, de unde 4i numele s2u de coeficient de volatilitate &sau de elasticitate'. %ela3ia de calcul are la baz2 deci acela4i ra3ionament ca 4i 5n cazul coeficientului de elasticitate & ' calculat pentru analiza comportamentului costurilor 5n raport de modificarea volumului fizic al activit23ii # se are 5n vedere 5ns2 modificarea relativ2 a rezultatului 5n raport cu modificarea relativ2 a cifrei de afaceri, adic2 profitul marginal! <o =
CA CA

Se prefer2 pentru calcul o rela3ie de form2 mai opera3ional2 4i la care se ajunge pun7nd 5n eviden32 rata marjei pe costurile variabile &n' 4i rata costurilor variabile &r', astfel! <o =
CA CA = CA = CA -

unde,

+6

\ A = A 1 - A ? 4i \% = % 1 - % ? = Y& A 1 - v1 ' - F Z - Y& A ? - v ? '= A 1 - A 1 . r - F - A ? > A ? . r > F = = A 1 &1- r '- A ? &1- r '= A 1 .r - A ? .r = & A 1 - A ? 'r = r. \ A, adic2 <o = <o = <o =
r. CA CA CA.r . = CA -

Z=

4i deci!
0=

/ @ Cv - + CF -

deoarece /@ v 1 adic2 <o = 1>


CF -

% atunci /@ v = %>

0 rezult2!

Aceste transferuri nu sunt posibile dec7t sub rezerva ipotezelor implicite calculelor! - pre3ul de v7nzare este constant# - condi3iile de exploatare sunt nemodificate & evolu3ie propor3ional2 a costurilor variabile 4i costuri de structur2 constante'. $eci varia3ia cifrei de afaceri nu poate proveni dec7t dintr 1o vari3ie a volumul produciei vndute# <evierul opera3ional poate eviden3ia influen3a asupra rezultatului a pozi3iei 5ntreprinderii fa32 de punctul de ec)ilibru, ceea ce dovede4te dependenariscului economic de variaia cifrei de afaceri 4i pozi3ia ei fa32 de punctul critic & de ec)ilibru'! cu c7t cifra de afaceri este mai 5ndep2rtat2 de punctul critic cu at7t activitatea 5ntreprinderii este mai pu3in riscant2. Pentru a pune 5n eviden32 dependen3a levierului opera3ional fa32 de punctul critic se au 5n vedere rela3iile de calcul ale cifrei de afaceri critice & Ae' 4i ale rezultatului care este de fapt generat de cifra de afaceri suplimentar2 & As' peste punctul de ec)ilibru! <o = 1>
CF CAe . r CA CAe + CAe = 1+ = &CA CAe' . r CA CAe

rezult2

<o =

CA CA CAe

adic2 el reprezint2 raportul invers al indicelui de siguran32 dinamic &Id'. Pn concluzie levierul opera3ional este indicatorul prin care se apreciaz2 riscul economic, adic2 incapacitatea 5ntreprinderii de a se adapta la timp 4i cu minimum de efort la varia3iile condi3iilor mediului economico-social. Acest risc este propor3ional cu nivelul costurilor fixe 4i cu apropierea cifrei de afaceri fa32 de punctul critic.

+;

+A