Sunteți pe pagina 1din 4

CUSATURI TERMOCHIMICE SI MACANICE

Custura este procesul de mbinare a dou sau mai multe materiale textile ce se realizeaz prin puncte de custur !unctele de custur se ob"in cu a#utorul pa$ilor de coasere care se %ormeaz din a" de cusut sau din substan"e c&imice 'up mi#loacele cu care se execut( custurile pot %i) custuri manuale ( custuri termoc&imice $i custuri mecanice

1. Cusaturi termochimice
Se ob"in prin mbinarea materialelor textile( sub in%luen"a parametrilor termodinamici *n industria con%ec"iilor custurile termoc&imice se aplic la con%ec"ionarea pnzelor pentru piep"i( la mpnzirea rezer+elor $i a ,ulerului( la ntrirea man$etelor( a custurilor ascunse Materiale utilizate la custurile termochimice. -a mbinrile termoc&imice se utilizeaz materiale textile ( adezi+i $i alte materiale a#uttoare Materialele textile . pot %i) "esturi tricoturi(textile ne"esute Textilele neesute - Sunt utilizate ca material auxiliar la mbrcminte( a+nd rol de ntrituri Adezivii . sunt substan"e c&imice care %ac le,tura ntre matreialele ce se mbin !ot %i utiliza"i n stare lic&id sub %orm de past sau ,ranule( pra%(%ibre sau %olii Adezi+ii utiliza"i la con%ec"ionarea mbrcmintei se aplic prin procedeul de mbinare la cald( deoarece au proces mai scurt Temperatura optim de aplicare a adezi+ului este de /01oC( la o presiune de 2 3 4 atmos%ere !entru mbinarea termoc&imic se %olosesc $i materiale a#uttoare) sol+en"i( abur( plasti%ian"i $i solidi%icatori Solvenii - Sunt solu"i c&imice n care se dizol+ adezi+i pentru a pune uni%orm pe supra%a"a materialului textil lasti!ianii . Sunt materiale intermediare care au rolul de a nmuia adezi+ul necesar mbinrii Solidi!icatori . Sunt substan"e c&imice utilizate la prepararea adezi+ilor Tehnolo"ia custurilor termochimice# Custurile termoc&imice se pot realiza prin lipire $i prin sudare Custurile $rin li$ire . Se utiliteaz la con%ec"ionarea ntriturilor pentru piep"ii de sacou( taioare( pardesie( paltoane( ti+uri( umeri( man$ete Custuri $rin sudare . Aceste custuri se realizeaz cu ma$ini sau aparate n %unc"ie de tipul opera"iilor rocedeele de sudare utilizate sunt# .sudarea cu elemente calorice .sudarea cu dielectric .sudare cu ultrasunete

Sudarea cu elemente calorice# Se bazeaz pe nclzirea materialelor la punctul de sudare $i presare a acestora !entru realizarea sudurii cu elemente calorice( nclzirea materialului se poate %ace din interior sau din exteriorul materialului Sudarea dialectric# Se realizeaz prin nclzirea materialelor cu a#utorul curen"ilor de nalt %rec+en"5 se realizeaz cu sau %r material adi"ional( iar procesul de sudare se des%$oar sub ac"iunea curen"ilor de nalt %rec+en" Sudarea cu ultrasunete# Se realizeaz prin contactul supra%e"elor materialelor de sudat $i producerea +ibra"iilor pe locul sudurii

%. Cusaturi mecanice
!rin custuri mecanice se n"ele,e procesul de mbinare mecanic a dou sau mai multe detalii textile Caracteristici# Ma$inile de cusut %unc"ioneaz cu tura"i ridicate $i realizeaz o +itez de coasere de 61 3 71 mpunsturi 8 sec Rezisten"a custurilor mecanice este superioar custurilor manuale $i cre$te propor"ional cu cre$terea numrului de mpunsturi $i cu rezisten"a a"ei de cusut Custurile mecanice se pot executa cu precizie( att ca linie de coasere ct $i ca mod de %ixare n dispoziti+ul de coasere a ma$inii 'esimea mpunsturilor este +ariabil $i poate %i re,lat n %unc"ie de cerin"ele te&nolo,iei Custurile mecanice# Se pot executa cu precizie att ca linie de coasere ct $i ca mod de %ixare n dispoziti+ul de coasere a ma$inii Custurile se pot realiza cu / sau mai multe capete %ixe de a"( pot %i aplicate la opera"ii ca) prelucrarea detaliilor( asamblarea acestora sau la %inisarea mbrcmintei Clasi!icarea custurilor mecanice# -custuri ti"hel# . se realizeaz prin 9 %ire de a" a+nd acela$i aspect pe ambele %e"e ale materialului -custuri !eston# . se aplic pe mar,inea detaliilor ce alctuiesc mbrcmintea -custuri &n lan# . ob"inute din unul sau mai multe %ire cu aspect de ti,&el pe %a" $i ln"i$or pe dos -custuri ascunse# . ob"inute cu / 3 9 %ire de a" %ormnd punctul de coasere n interiorul stratelor de material sau pe partea interioar a produsului -custura ti"hel# . se ob"ine cu a#utorul ma$inilor simple de cusut care %unc"ioneaz cu dou %ire de a" Componentul structural al acestei custuri este pasul de ti,&el( care poate %i pozi"ionat n serie( paralel( zi, 3 za, Custura ti"hel sim$lu#

Condi"ia esen"ial n asi,urarea rezisten"ei $i aspectului estetic al custurii o constituie le,ea celor 9 %ire care %ormeaz custura Custura ti"hel &n $aralel# Este o custur ti,&el simpl %ormat cu o ma$in ce %unc"ioneaz cu mai multe ace *n ,eneral distan"a ntre ti,&ele este de 9 3 21 mm Ti,&elul n paralel este utilizat la opera"iile de %ixare a mar,inilor mbrcmintei( la montarea betei la pantaloni( coaserea re%ila"ilor la buzunare Custura ti"hel &n zi" ' za"# Este caracterizat prin pozi"ia oblic a pa$ilor de custur %a" de direc"ia custurii Custura ti,&el n zi, 3 za, este utilizat la opera"ii de sur%ilarea ma$inilor( montarea dosurilor de ,ulere( etc Custura !eston# Se ob"ine prin puncte de coasere ce se %ormeaz cu dou sau trei %ire de a" Aceste custuri se utilizeaz la sur%ilarea produselor necptu$ite Custura %eston poate %ii)de sur%ilare pentru butoniere %estonate( c&ei"e $i broderii Custura de sur%ilare se aplic la mar,inea detaliilor necptu$ite Sur!ilarea detaliilor de ti"hel &n zi" - za"# Se e%ectueaz n ,eneral la mbrcmintea necptu$it care se realizeaz din "esturi cu elasticitate redus Sur!ilarea cu ma(ini tri$loc# Este realizat cu dou sau trei %ire de a" Se utilizeaz la sur%ilarea mbrcmintei din "esturi $i n mod deosebit la cea din tricoturi )utoniere !estonate# Se %ormeaz printr.o custur %eston cu 9.6 %ire de a" )utoniere sim$le# Se %ormeaz din dou %ire $i se aplic la mbrcmintea sub"ire de len#erie )utoniere &ntrite# Sunt custuri %eston realizate cu un %ir interior denumit %orpas Se %estoneaz pe %a"a interioar a produsului Coaserea cheiei# Este o custur de ntrit capetele butonierelor )roderii mecanice# Con%ec"ionarea mbrcmintei cu ,arnituri din broderii se poate realiza cu broderi aplicate( broderii decupate( broderii liniare )roderii a$licate# Sunt custuri cu %eston %ormate pe supra%a"a detaliilor )roderii decu$ate# Sunt custuri cu %eston care se e%ectueaz prin umplerea desenului cu a" de brodat( iar ne,ati+ul broderiei se decupeaz )roderii liniare# Sunt custuri %eston e%ectuate pe cale mecanic din linii de custur cu mrimi $i %orme di%erite Custuri ascunse# Sunt custuri ce se execut cu ma$ini care %ormeaz puncte de coasere cu le,turi speciale Acestea pot %i de modelare a detaliilor( denumite custuri de mpnzire( de ansamblare a detaliilor) denumite custuri $ta%ir

Custuri de &m$&nzire# Se %ormeaz cu un %ir de a" mpletit de or,anele de lucru ale ma$inii care %ormeaz custura mpnzibil( pe supra%a"a produsului Custura de ansam*lare# Custura $tai% se poate realiza cu ma$ina simpl de cusut prin puncte de ti,&el sau cu ma$ina de cusut ascuns Custuri elastice &n lan# Se realizeaz la con%ec"ionarea mbrcmintei de tricot Custura lan sim$lu# Se ob"ine dintr.un %ir de a" alimentat prin acul ma$inii $i mpletit de ctre un apuctor rotati+ Ma$inile speciale care execut aceste custuri %unc"ioneaz cu o +itez de coasere de 6111 3 2111 mpunsturi8minut( a crei +itez de tra,ere este de 2111 3 0111 mpunsturi8 minut Custura lan cu trei !ire# Este o custur de acoperire( se execut cu ma$ina :erdec care %unc"ioneaz cu 9 ace $i un apuctor ;iteza de coasere 6011.0111mpunsturi8 minut Cusatura lan cu + !ire# Este o custur aplicat la con%ec"ionarea mbrcmintei din tricot Custura este %ormat la o ma$in special <latloc( care %unc"ioneaz cu = %ire de a" 'istan"a ntre ti,&ele este de 9 .4 mm(lun,imea pasului /(0mm Coaserea nasturilor (i a accesoriilor# Ma$inile de cusut nasturi %unc"ioneaz semiautomat( iar muncitorul inter+ine numai pentru alimentarea ma$inii cu nasturi Ma$inile au o produc"ie de 6111.4111 de nasturi pe 7 ore la +iteza de /711.9011 mpunsturi Coaserea accesoriilor se %ace cu ma$ini speciale sau simple pro%ilate pentru aceste custuri