Drept civil

1.Sensurile notiunii de drept civil: a. Dr. obiectiv= totalitatea normelor juridice adoptate de organele de stat care reglementeaza relatii dintre oameni in cadrul societatii. Dr. pozitiv=Totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat. Dr. natural=Totalitatea principiilor intangibile si superioare ce se aplica organelor de stat indiferent de spatiu si timp --> error comunis facit jus *Apelam la dreptul natural atunci cand nu exista o dispozitie legala care sa reglementeze un caz dat. Principiul bunei credinte. b. Drept civil ca drept subiectiv= Prerogativa recunoscuta unei persoane de a avea o conduita si de a pretinde persoanei obligate sa aibe o conduita corespunzatoare dreptului sau, in caz de nevoie apeland la forta coercitiva a statului. c. Drept civil ca parte a sistemului de drept (dreptul comun in materie).

2. Notiunea de drept civil: Definitie= Parte a sistemului de drept (ramura de drept), dreptul comun in materie care reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si personale nepatrimoniale intre persoane fizice si/sau juridice.

A.Elementele definitiei: a.Parte a sistemului de drept: -Totalitatea normelor juridice cuprinse in acte normative ( coduri, legi, hotarari ale guvernului) formeaza sistemul de drept. b.Sistemul de drept se divide in: -Sistem de drept privat=Totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane (fizice sau juridice). -Sistem de drept public=Totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre stat si persoane. B.Dreptul civil este dreptul comun in materie= Potrivit Art.2 Cod Civil, dreptul civil este dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera. -Atunci cand in alte domenii nu exista norme juridice, se apeleaza la codul civil care imprumuta normele statului.

C.Obiectul de reglementare -In sistemul de drept privat, normele juridice de drept civil sunt grupate in institutii (raportul juridic, bunurile, actul juridic, prescriptia, persoanele). -dreptul civil are ca obiect de reglementare raporturile juridice. -Raportul juridic= Relatie sociala reglementata de o norma juridica civila.

Clasificarea raportului juridic: Patrimoniale ( se pot cuantifica in bani) -> Reale=Au in continutul lor un drept REAL -> Dr. de proprietate ->Dezmembramintele sale= Drepturi reale ce confera titularului posesia si folosinta asupra unui bun al altei persoane: a. Uzufruct- Confera titularului numit uzufructuar, dreptul de a folosi si culege fructele asupra unui bun al altei persoane: Contractul de ARENDA. b. Dreptul de uz= Confera titularului, numit uzuar, dreptul de a folosi si culege fructele unui bun apartinand altei persoane, doar pentru nevoile sale si ale familiei sale. c. Dreptul de superficie= Confera titularului superficiar dreptul de proprietate asupra constructiei si posesia si folosinta asupra terenului aferent apartinand altui proprietar. d. Dreptul de servitute= o sarcina impusa unui fond numit fond aservit apartinand unui proprietar pentru uzul si utilitatea unui fond numit dominant cu un alt proprietar. e. Dreptul de abitatie = Drept conferit prin lege sotului supravietuitor de a folosi partea din casa de locuit peste ceea ce-i revine in proprietate cel putin 1 an, sau pana la recasatorire.

OBLIGATIONAL -> Are in continutul sau o obligatie si corelativa acestia, un drept de creanta, stabilindu-se intre un creditor si un debitor. Izvoraste din: acte juridice, fapte juridice.

Raport j. personal nepatrimonial= -Raportul privind dreptul la viata, integritate fizica si psihica, etc. -Raportul privind atributele de identificare: Dreptul la domiciliu, deptul la resedinta . -Latura personal nepatrimoniala a dreptului de autor/inventator. -Subiectele de drept. Raporturile juridice se stabilesc intre persoanele fizice (omul privit individual ca titular de drepturi si obligatii) si cele juridice (un colectiv de oameni priviti ca titular de drepturi si obligatii detinand elemente de sine statatoare <organizare proprie, patrimoniu propriu si organe de conducere >). *** In civil, subiectele de drept nu indeplinesc o conditie suplimentara precum in: dreptul familiei (membrii de familie). ??? *** In civil, subiectele se afla pe picior de egalitate juridica.

2. NORMA JURIDICA= O regula de conduita generala, obligatorie si impersonala adoptata de organele de stat care, in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. Caracter : a. b. c. Generala= Se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice, pe intreg teritoriul tarii. Impersonala= Priveste institutia si nu persoana care ocupa o functie. Obligatorie= In cazul nerespectarii ei, aplicandu-se sanctiuni.

Structura: a. Logico-juridica- Art. 1180/Cod Civ. Poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de catre lege ->Ipoteza= Are in vedere imprejurarile in care se aplica o norma juridica. -Poate sa fie determinata (expresa) sau nedeterminata (subinteleasa). ->Dispozitia= Prescrie conduita pe care trebuie sa o aibe o persoana. ->Poate sa fie determinata sau relativ determinata, ea neputand lipsi din textul normei. ->Sanctiunea=Reprezinta consecinta nerespectarii dispozitiei. ->Poate fi expres prevazuta sau subinteleasa. (Nulitatea). Rezolutiunea/Reziliera/Despagubiri(Daune interese).

b. Structura tehnico-legislativa--> Actele normativa -->Titluri-->Capitole-->Sectiuni-->Articole-->Alineat Clasificarea normei: a. Dupa conduita prescrisa: Norme imperative= Norme de la care partile nu pot deroga. -Norme onerative ->Impun partilor o actiune. -Norme prohibitive->Norme care impun partilor o inactiune. Norme dispozitive= Norme de la care partile pot deroga. -Norme permisive= Nu impun partilor o anumita conduita si permit acestora sa aleaga conduita dorita.Art 1652/Cod Civ. Pot cumpara sau vinde oricine ... -Norme supletive= Stabilesc o anumita conduita care devine obligatorie pentru parti numai atunci cand acestea nu au prevazut altfel in contract. Art.1689/Cod. Civ. Predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului daca partile nu hotarasc o alta locatie

b. Dupa sfera de aplicabilitate: -Norme generale- care se aplica in orice domeniu.

-Norme speciale- care au o aplicabilitate limitata la cazurile expres reglementate, specialul deroga de la general. c. Dupa elementele componenete - Norme complete cuprinzand toate cele 3 elemente: ipoteza, dispozitie si sanctiune. -Norme incomplete -> Norme de trimitere = care se completeaza cu o ipoteza sau o sanctiune cuprinsa in acelasi act normativ sau in altul deja existent. -> Norme in alb = Se completeaza (trimit) cu o sanctiune prevazuta intr-un act normativ ce va fi adoptat in viitor. Interpretarea normei juridice Presupunem a determina sau a stabili sensul, intelesul normei juridice in scopul justei si corecte aplicari la o situatie de fapt. Clasificare : a. Dupa forta interpretarii : --> Oficiala: De organele de stat competente ( Organul legislativ, executiv si judecatoresc) -> Interpretare generala Facuta de organul legislativ sau de cel executiv. *Este obligatorie si generala. * Atunci cand interpretarea este facuta de organul care a emis norma juridica, ea este generala si autentica. ->Interpretare judiciara/ cauzala Este facuta de organul judecatoresc. *Are putere obligatorie numai pentru cazul dedus judecatii (litigiu). -->Neoficiala : Practicieni ( avocati) si teoreticieni ( prof. univ.) ->Conduce la modificari ale legislatiei prin propuneri de lege ferenda (viitoare reglementare) b. Dupa rezultat : - Interpretare literala (in litera legii) Atunci cand formularea textului normei juridice coincide cu continutul sau -Interpretarea extensiva Atunci cand formularea ei este mai restransa decat continutul la care se aplica. *Prin acest mod de interpretarea se face analogia normei juridice. -Interpretare restrictiva Atunci cand formularea normei este mult prea larga, prea generala fata de cazurile la care se aplica. Metode de interpretare a normei juridice Interpretarea istorico-teleologica: Interpretarea sistematica : Interpretare gramaticala presupune urmarirea : Intelesului fiecarui cuvant intr-o fraza. Succesiunea cuvintelor intr-o fraza: Daca avem particula si, conditiile sunt cumulative, daca avaem particula sau conditiile sunt alternative. Utilizeaza argumente si reguli de interpretare:

Reguli de interpretare Exceptiile sunt de stricta interpretare Exceptio est strictissimae interpretationis Norme de exceptie : afara de, cu exceptia, daca. Trebuie sa-si gaseasca aplicabilitate numai la cazurile, ipotezele la care se refera neputand fi extinse printr-o interpretare extensiva. Ex: Art.1560 Alin. 2

Argumente de interpretare Per a contrario = prin opozitie -Se exprima prin adagiul cine afirma un lucru, neaga contrariul Qui dicit de uno, negat de altero. -Presupune ca ori de cate ori norma afirma un lucru se poate prezuma a deduce ca neaga contrariul. Ex. Art. 1270 alin. 2 Contractul nu poate fi modificat decat prin acordul partilor. Per a contrario Contractul nu se poate modifica prin vointa unilaterala a unei singure parti A fortiore cu atat mai mult -Presupune extinderea unei norme juridice la un caz nereglementat de ea, deoarece motivele avute in vedere la adoptarea ei se regasesc cu atat mai mult in cazul dat. Ex. Art. 383/Cod Civ. Alin. 1

Unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga ubi lex non distinquit, nec nos distiquerae debemus. -Are in vedere faptul ca daca un text este formulat general, prin interpretare nu se poate restrange aplicabilitatea lui (generalitatea formularii conduce la o aplicare generala) Ex. Art.92 Norma juridica trebuie interpretata in sensul aplicarii ei nu in sensul neaplicarii Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat. -Regula isi gaseste consacrarea legislativa in art.1268 alin.3 Cand o clauza este primitoare de 2 intelesuri ea se interpreteaza in sensul de a produce efecte juridice si nu in sensul de a nu produce niciun efect juridic

A majori ad minus De la mai mult la mai putin Este expresia concentrata a adagiului cine poate mai mult, poate si mai putin Qui potest plus, potest minus. -Daca o persoana poate sa dobandeasca un drept de proprietate a majori poate sa dobandeasca un singur dezmembramant. Argument de analogie a pari = este expresia concentrata a adagiului unde este aceeasi ratiune a legii, trebuie sa fie aceeasi solutie Ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet. -Presupune gasirea unui text de lege care sa se aplice la un caz concret nereglementat (daca un caz nu e reglementat de lege se aplica norma juridica care reglementeaza un caz asemanator). Ex. Art.957 alin.1 Situatia comorientilor fata de codecedati. Precizari- Nu constituie un caz de analogie a legii : Atunci cand norma ju ridica stabileste expres ca situatia la care se refera e guvernata de norme juridice pe care le mentioneaza. Normele speciale fiind de stricta interpretare nu pot fi extinse prin analogie.

7. APLICAREA IN TIMP A NORMEI JURIDICE Activitatea desfasurata de organul de stat competent de stabilire a situatiei de fapt si de infaptuire a dispozitiilor cuprinse in norma juridica, atunci cand conduita destinatarilor nu este conforma cu ea. Etape : a. Stabilirea situatiei de fapt, constand in culegerea de date si evaluarea materialului cules. b. Stabilirea situatiei de drept presupune identificarea normelor juridice aplicabile. c. Emiterea actului de aplicare a legii (hotarare judecatoreasca/ decizie administrativa) Precizari *Actul de aplicare emis cu o corecta stabilire a situatiei de fapt este un act temeinic, iar cel emis cu o corecta stabilire a situatiei de drept este un act legal ( Temeinicia si legalitatea sunt conditii ale actului de aplicare) *Actul de aplicare este actul emis de organul de stat competent. Nu se confunda cu actul juridic (acordul de vointa a partilor) si cu actul normativ. d. Intrarea in vigoare a legii Potrivit art. 78/ Constitutie, norma juridica intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in monitorul oficial sau la o data ulterior precizata. Data ulterioara de intrare in vigoare poate fi stabilita ca data calendaristica sau ca interval de timp e. Abrogarea poate fi de 2 tipuri : 1. Expresa directa ( stabileste direct ce lege se abroga ) indirecta (orice dispozitii contrare se abroga) 2. Tacita Atunci cand legea noua nu prevede nimic, insa cuprinde dispozitii incompatibile cu cele din legea veche. Precizari a nu se confunda abrogarea cu : Legea temporala care are o aplicabilitate limitata in timp si care nu necesita abrogarea Caderea in desuetudine Presupune inaplicabilitatea unei legi o perioada de timp datorita disparitiei ratiunilor pentru care actul a fost adoptat fara, insa, ca acesta sa fie abrogat. Principiile aplicarii legilor A. Principiul neretroactivitatii legii noi : Art. 6 C.Civ Legea civila se aplica cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva. Art.15/ Constit. Legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Aplicabilitate ***: Legea noua nu poate sa reglementeze raporturi juridice nascute, modificate si stinse sub o lege veche, deoarece ar fi retroactiva. Legea noua se aplica fara sa fie retroactiva tuturor situatiilor care se nasc, modifica si se sting sub imperiul ei.

Exceptii ***: - Situatii in care legea noua se aplica unor raporturi juridice nascute in trecut . (exceptia de retroactivitate) Legea penala !!!

B.

Principiul aplicarii imediate a legii civile :

De la data intrarii in vigoare legea se aplica tuturor situatiilor care se constituie, modifica si se sting sub imperiul ei, precum si efectelor viitoare a unei situatii juridice trecute. Testament incheiat sub codul civil de la 1864 isi produce efectele in 2013 sub noul cod civil. Este o situatie juridica pluridependenta, care se incheie sub o lege si isi produce efectele juridice sub legea noua.

Exceptia ultraactivitatii legii vechi : Situatii juridice care continua sa fie reglementate de legea sub care sau format desi a intrat in vigoare o lege noua. Partile unui contract stabilesc la data incheierii lui ca acesta va fi guvernat de legea sub care a fost incheiata. Noua lege prevede expres ca anumite situatii juridice raman in continuare guvernate de o lege veche Legile temporare

Raportul juridic 1. Notiune si structura = Relatie sociala, patrimoniala si personal nepatrimoniala reglementata de o norma juridica. Subiecte de drept (pers. Fizica si/sau juridica), continut (drepturile si obligatiile subiectelor de drept), obiect ( conduita partilor, respectiv actiunile si inactiunile la care sunt indreptatite sau indriduite). Avand in vedere ca aceasta conduita se refera la bunuri, bunurile sunt obiect derivat al raportului juridic.

A. Subiecte de drept : In raporturile reale se stabilesc intre un subiect activ determinat si un subiect pasiv nedeterminat (toate celelalte persoane) Raportul obligational se stabileste intre subiect activ determinat- creditor si subiect pasiv determinatdebitor. In diversele contracte, creditorul si debitorul poarta denumiri specifice: Vanzator-cumparator, locatorlocatar, donator- donatar. Raporturile personal nepatrimoniale se stabilesc intre un subiect activ determinat si un subiect pasiv nedeterminat. In functie de numarul persoanelor care au calitatea de parte, raporturile sunt: Raporturile juridice simple Raporturi intre un subiect activ si un subiect pasiv. Raporturile juridice complexe : Cu pluralitate activa Mai multe subiecte active si un singur subiect pasiv. Cu pluralitate pasiva Un singur subiect activ, mai multe subiecte pasive. Cu pluralitate mixta Mai multe subiecte activa si mai multe subiecte pasive.

B.

Continut Raportul juridic cuprinde o latura activa (dreptul) si o latura pasiva ( obligatia) I. Drepturile subiective : Posibilitatea unei persoane de a avea o conduita si de a pretinde persoanei obligate sa aibe o conduita corespunzatoare dreptului sau respectiv sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. In caz de nevoie apeland la forta coercitiva a statului. Clasificare : a. Dupa opozabilitate :

1.

Drept absolut = Posibilitatea titularului( subiect activ determinat) de a exercita singur atributele dreptului sau fara concursul altuia. Toate celelalte persoane avand obligatia de a nu aduce atingere. Subiectul activ determinat +Subiectul pasiv nedeterminat Ii corespunde obligatia subiectului pasiv de a nu face.( De a nu aduce atingere dreptului) Opozabilitatea erga omnes Reale si personal nepatrimoniale 2. Drept relativ = Prerogativa unei persoane subiect activ determinat de a pretinde persoanei obligate subiect pasiv determinat, sa dea sa faca sau sa nu faca ceva. Subiect activ pasiv determinati Ii corespunde obligatia subiectului pasiv de a da, a face sau de a nu face. Opozabilitate intre parti ( inter partes) dreptul de creanta

b.

Dupa continut : 1. Drepturi patrimoniale = Sunt drepturi care pot fi evaluate in bani si se impart in 2 : Drept Real Drept de creanta Posibilitatea subiectului activ de a exercita atr. Posibilitatea unei persoane numita creditor de Sale a pretinde persoanei obligate debitor sa dea, Subiect activ determinat Subiect pasiv sa faca sau sa nu faca ceva. nedeterminat -> ii corespunde obligatia de a nu Creditor-debitor determinati face. Ii corespunde obligatia de a da a face si a nu Opozabilitate erga omnes face. Este limitat ca numar, izvorand din lege Opozabilitate inter parters. Dreptul de proprietate si dezmembramintele Nelimitate ca numar si izvorasc din contracte. sale si dreptul de ipoteca. NU SUNT INSOTITE DE PREROGATIVA Confera tittularului prerogativa urmariri si URMARIRII SI A PREFERINTEI ! prerogativa preferintei. Prerogativa urmaririi : Posibilitatea titularului dreptului real de a urmari bunul in mana oricarei persoane s-ar afla. Prerogativa preferintei : dreptul titularului de a satisface creanta cu prioritate. 2. Drepturi personal nepatrimoniale: Drepturi privind existenta si integritatea fizica a persoanei : Dr. la viata, etc. Drepturi privind atributele de identificare : CNP, domiciliu, starea civila, cetatenia,etc. Latura personal nepatrimoniala a dreptului de autor

c. Dupa raportul dintre ele: Drepturi principale Drepturi care au o existenta de sine statatoare : Dr. de propr si dezmembr. Drepturi accesorii Drepturi care depind de un alt drept principal : Dreptul de ipoteca. Daca se stinge dreptul principal se stinge si dreptul accesoriu. Potrivit adagiului accesorium sequitur principale

II. Obligatia civila (latura pasiva a raportului juridic) Notiune = Indatorirea subiectului pasiv a raportului juridic de a avea o conduita corespunzatoare dreptului, subiectului activ, respectiv a da, a face si a nu face ceva. Clasificare : a. Dupa obiect:

A da, a face, a nu face A da = Obligatia unei persoane de a transmite sau de a constitui( IPOTECA) un drept real. Ca regula, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului (Se considera ca se executa obligatia de a da). Chiar daca bunul nu a fost predat si pretul nu a fost platit potrivit art .1674/Cod Civil. Prin exceptie transmiterea proprietatii are loc la o alta data cand : 1. Partile convin astfel 2. Cand contractul are ca obiect un bun viitor 3. Cand contractul priveste un bun ce nu apartine vanzatorului Art. 1683 A face = A presta un serviciu, a executa o lucrare sau a preda un bun. A nu face = obligatia subiectului pasiv de a se abtine de la savarsirea unei actiuni.

Corelativa unui drept absolut (real) = Presupune indatorirea subiectului pasiv de a nu aduce atingere titularului dreptului. Corelativa unui drept de creanta = indatorarea debitorului de a nu face nimic din ceea ce ar fi putut face daca nu se obliga la abstentiune. Obligatii pozitive si negative Obligatii de a da si a face si obligatii negative de a nu face. Obligatii de rezultat si de dligenta Consta in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat. Se considera exectutata cand s-a obtinut rezultatul. ( Obligatia carausului, transportator) Obligatia de diligenta sau de mijloace = obligatia debitorului de a depune toate eforturile, toate diligentele pentru a obtine un anumit rezultat.( Obligatia avocatului, medicului sa depuna toate eforturile posibile) Se considera executata cand s-au depus toate eforturile.

b.

c. -

Dupa cum poate fi pusa in executare silita : 1. Obligatie perfecta Obligatie care in caz de neexecutare de bunavoie de catre debitor poate fi pusa in exectuare silita 2. Obligatie imperfecta Nu poate fi pusa in executare silita ( deoarece dreptul la actiune este prescris), dar odata executata de bunavoie, debitorul nu mai poate cere restituirea. Dupa opozabilitatea lor: Obligatii obisnuite Sunt cele care revin doar subiectului pasiv. Obligatii reale Sunt cele care revin detinatorului unui anumit bun si se transmit odata cu bunul in mainile noului detinator. Obligatii opozabile si tertilor Sunt cele care se transmit unei terte persoane in conditiile prevazute de lege. Art. 1811 din Noul Cod Civ. Stabileste ca obligatia locatorului de a asigura locatarului folosinta bunului pe durata locatiunii se transmite dobanditorului bunului (atunci cand bunul este instrainat inainte de implinirea termenului locatiunii), daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a. In contractul de locatiune sa nu existe o clauza conform careia contractul inceteaza in momentul instrainarii bunului. b. Daca bunul este un bun imobil inscris in cartea funciara se cere conditia notarii locatiunii in cartea funciara. Daca bunul este imobil si nu are carte funciara se cere ca inscrisul care constata contractul de locatiune sa aiba data certa anterioara datei certe a contractului de instrainare. Daca bunul este mobil si instrainarea lui nu este supusa unei forme de publicitate, contractul de locatiune este opozabil dobanditorului, daca locatarul a intrat in posesia bunului primul. Daca

bunul mobil este supus unor formalitati de publicitate, locatiunea este opozabila dobanditorului daca a indeplinit formalitatile de publicitate.

C.

Obiectul raportului juridic:

BUNURILE 1. 2. a. Notiune = Orice lucru util care poate fi evaluat in bani si care poate fi apropriat sub forma drepturilor patrimoniale. Bunul face parte dintr-un patrimoniu ( = totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale si a bunurilor la care se refera. ) Orice persoana are un patrimoniu. Clasificarea bunurilor In functie de cum pot fi deplasate: A. Bunuri mobile Bunuri care se deplaseaza dintr-un loc in altul: Bunuri mobile prin determinarea legii sunt drepturile reale, drepturile de creanta si actiunile in justitie cu privire la bunurile mobile. Bunurile mobile prin anticipatie Bunuri imobile prin natura lor, dar pe care partile unui contract le considera mobile anticipat avand in vedere ca in viitor vor fi scoase din starea de fixitate. Recolta neculeasa inca care face obiectul unui contract. B. Bunuri imobile Bunuri care nu se pot deplasa. Bunuri imobile prin natura lor = bunuri care nu se pot deplasa. Potrivit Art.537 sunt imobile terenurile si locuintele, plantatiile prinse in radacini si alte bunuri prinse de sol cu caracter permanent. Bunuri imobile prin determinarea legii = Drepturile de creanta, drepturile reale si actiunile in instanta privind un imobil. Bunuri imobile prin destinatie = Sunt bunuri mobile prin natura lor, dar pe care proprietarul unui imobil le considera imobile fiind destinate pentru uzul si utilitatea unui imobil. Precizari: Bunurile imobile prin destinatie se afla intr-un raport de accesorietate cu imobilul la care sunt atasate : 1. Legatura poate fi materiala, bunul mobil fiind atasat cu ghips, ciment de imobil. 2. Legatura poate fi intelectuala, bunul mobil prin vointa proprietarului fiind destinat uzului si utilitatii imobilului. Ex. Animalele dintr-o ferma, albinele dintr-un stup, pestele dintr-un iaz. A nu se confunda cu bunurile imobile prin incorporare !!!!! (Usa, geam !!!) care nu pot fi scoase din starea de fixitate fara a distruge ansamblul.

b.

Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe: Bunuri frugifere bunuri care produc periodic Si fara consumarea substantei lor alte bunuri numite fructe. Ex : Pomi Bunuri nefrugifere Bunuri care nu produc fructe.Ex: Cladiri, terenuri, depozite bancare. Fructele = foloase (produse) provenind dintr-un bun fara consumarea substantei Fructe naturale produse fara interventia omului. Ex. Sporul animalelor si fructele. Fructe industriale obtinute prin interventia omului. Fructe civile sume de bani, venituri, obtinute din folosinta unui bun. Ex. Chirii, dobanzi, dividende. A nu se confunda cu productele = foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei. Ex. Piatra dintr-o cariera.Fructele si productele formeaza impreuna produsele. Fructele naturale si ind. Se dobandesc prin

 c.

d.

e.

f.

separarea de fond. Fructele civile se dobandesc zi cu zi prin simpla curgere a termenului. Iar productele se dobandesc prin extractie, exploatare. Fructele si productele revin proprietarului daca legea nu prevede altfel. Dupa cum sunt sau nu determinate: Bunuri individual determinate sau res certa sunt bunuri care se individualizeaza prin elemente specifice. Bunuri generice bunuri care se individualizeaza prin elementele clasei din care fac parte. Precizari: In cazul bunurilor individual determinate, proprietatea bunului se transmite la data incheierii contractului. Indiferent daca bunul a fost predat si pretul a fost platit. In cazul bunurilor de gen, proprietatea se transmite la data individualizarii. Se individualizeaza prin: cantarire, masurare, numarare. (potrivit Art. 1678/ C.Civ.) Bunurile individual determinate se predeau la locul unde acestea se afla in momentul incheierii contractului sau la locul convenit prin contract. Iar bunurile de gen se predeau la sediul sau domiciliul vanzatorului/debitorului. Dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea obligatiei. Bunuri fungibile ex. Bunurile generice Bunuri nefungibile ex. Bunurile individual determinate Dupa cum se consuma sau se instraineaza la prima intrebuintare: Bunuri consumptibile Bunuri neconsumptibile nu presupun consumarea la prima intrebuintare Prin vointa partilor un bun consumptibil, poate deveni neconsumptibil -> ex. O expozitie. Dupa raportul dintre ele: Bunuri principale care au o existenta de sine statatoare Bunuri accesorii Actulu juridic civil

1.

Notiune Actul juridic = manifestarea de vointa a partilor (acord de vointa) facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de de a naste, modifica si stinge un raport juridic civil. Sensurile notiunii de act juridic: Inscris (instrumentum probationis) Operatiune juridica (negatium iuris) Clasificare : a. Dupa numarul partilor: Act juridic unilateral manifestarea de vointa a unei singure parti: Testament, oferta publica de recompensa, demisia. Act juridic bilateral acordul de vointa a 2 parti = CONTRACT 1. Contract unilateral = act. juridic bilateral care da nastere de obligatii in sarcina unei parti. : Donatia. Contract de depozit neremunerat, contract de mandat neremunerat. 2. Contracte sinalagmatice acte juridice bilaterale care dau nastere obligatiilor in sarcina ambelor parti: V-C, locatiune. Act juridic multilateral Contracte care se incheie intre 3 sau mai multe parti: societate civila, asociatie. b. Dupa scop:

2.

3.

Acte juridice cu titlu oneros Acte prin care o parte procura un folos patrimonial celeilalte parti, urmarind obtinerea unui alt folos patrimonial.. Art. 1872 alin.1 / C.Civ. Acte comutative act cu titlu oneros in care partile cunosc din momentul incheierii atat existenta, cat si intinderea drepturilor si a obligatiilor: V-C, locatiune, schimb, control de depozit remunerat, mandat remunerat. Acte juridice aleatorii Acte cu care partile nu cunosc de la data incheierii, fie existenta, fie intinderea drepturilor si a obligatiilor: CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA SI CONTRACTUL DE INTRETINERE. Acte juridice cu titlu gratuit Acte juridice prin care o parte procura un folos patrimonial celeilalte parti, fara a urmari un alt folos patrimonial: Contract de comodat, imprumut de folosinta gratuit, imprumut de consumatie gratuit (mutuum), depozit neremunerat, mandat neremunerat. Acte dezinteresate Acte prin care dispunatorul procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara a-si micsora patrimoniul. Liberalitati Acte cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul: donatie si testament.

c. -

Dupa forma: Acte juridice consensuale Se incheie prin simplul acord de vointa. Acte juridice solemne Acte pentru a caror incheiere valabila trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege, de regula, forma notariala: Contract de donatie, ipoteca, C-V, teren si apartament. Acte juridice reale Acte care se incheie in mod valabil prin emiterea bunului: C. de depozit, C. de comodat, C. de consumatie. Aceste acte se incheie in momentul in care are loc predarea bunului. d. Dupa efecte: Acte juridice constitutive acte care dau nastere la un drept subiectiv ce nu a avut o existenta anterioara: Ipoteca conventionala Eu imprumut o suma de bani si ca sa stiu ca ii restituiti se pune ipoteca pe bunuri mobile/imobile. Act juridic translativ Act care are ca efect stramutarea unui drept (real/de creanta) dintr-un patrimoniu in altul: V-C, donatie, cesiune a dreptului de creanta. Act juridic declarativ Act care are ca efect consolidarea unui drept subiectiv preexistent. Partajul in reglementarea anterioara avea efect declarativ, in prezent, potrivit codului civil actual, partajul are efect constitutiv. e. Dupa intinderea efectelor asupra patrimoniului: Acte juridice de conservare Act prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui drept. Intreruperea prescriptiei prin cerere de chemare in judecata. Inscrierea unei ipoteci. Act juridic de dispozitie Act prin care fie se instraineaza un drept dintr-un patrimoniu, fie se greveaza un bun cu o sarcina reala. V-C, Donatie, contractul de ipoteca. Acte juridice de administrare se impart in : 1. Act de administrare a unui bun privit singular ut singuli = Act de normala punere in valoare a bunului fara a conduce la instrainarea lui. Contract de reparatii, locatiune, arenda. 2. Act juridic de administrare a unui patrimoniu Act care, raportat la patrimoniu este un act de normala punere in valoare, iar raportat la bunul din patrimoniu este un act de dispozitie (bunul se instraineaza). Importanta = Minorul sub 14 ani poate incheia singur doar acte de conservare. Minorul intre 14-18 ani poate sa incheie singur fara incuviintari, acte de conservare si acte de administrare. Majorul poate incheia acte de conservare, administrare si dispozitie.

f. -

Dupa momentul incheierii contractului si al producerii efectelor: Acte juridice intre vii (inter-vivos) Acte juridice care isi produc efecte in timpul vietii partilor contractante. Acte juridice pentru cauza de moarte (mortis cauza)= Acte juridice care isi produc efectele la data mortii uneia dintre parti.

g. Dupa raportul dintre ele: Acte juridice principale Acte care au o existenta de sine statatoare. Acte juridice accesorii Acte care depind de un alt act principal. Contract de ipoteca, procura. Importanta = soarta actelor accesorii depinde de soarta actului principal. Accesorium sequitur principale.

h. -

Dupa modul de executare: Acte juridice cu executare dintr-o data (uno ictu) Act a carui executare presupune o singura prestatie.V-C, donatie. Acte cu executare succesiva Acte a caror executare presupun prestatii succesive. Inchiriere, intretinere, renta viagera, vanzare cu plata in rate. Importanta In caz de neexecutarea unei obligatii, la contractul cu executare succesiva se solicita resiliere si la contractul cu executare dintr-o data se solicita rezolutiunea.

Conditiile actului juridic

Capacitate

Consimtamant Fond Obiect

Cauza Conditii Solemna (ad validitatem/ ad solemnitatem) Forma- P. Consensualimului F. Pentru probare - ad probationem F. Pentru opozabilitate fata de terti

I.

Capacitatea Aptitudinea generala si abstracta a persoanei de a avea drepturi si obligatii (capacitate de folosinta) si de a exercita drepturile si obligatiile (capacitate de folosiinta si de a exercita drepturile si obligatiile prin incheierea de acte juridice). Capacitate de exercitiu. Categorii : Capacitatea de folosinta Ca regula incepe de la nastere si prin exceptie de la conceptia copilului cu conditia ca acesta sa se nasca viu. Capacitate de exercitiu: a. Lipsa capacitatii de exercitiu: Minorii sub 14 ani, interzisii judecatoresti. b. Capacitate de exercitiu restransa: Minorii intre 14 si 18 ani. c. Capacitate de exercitiu anticipata: Minorul intre 16-18 ani recunoscuta de instanta de tutela. d. Capacitate de exercitiu deplina: Majorul si minorul care se casatoreste. *Precizari: Capacitatea nu se confunda cu discernamantul (aptitudinea persoanei de a fi constienta, adica de a avea reprezentarea consecintelor actelor si faptelor sale). *Capacitatea este o stare de drept, iar discernamantul este o stare de fapt care difera de la persoana la persoana. Lipsa capacitatii de folosinta atrage nulitatea absoluta. Lispa capacitatii de exercitiu se sanctioneaza cu nulitatea relativa.

II.

Consimtamantul Manifestarea de vointa exteriorizata in scopul de a produce efecte juridice, respectiv a naste, modifica sau stinge un raport juridic (de a incheia un act juridic). Consimtamantul si cauza actului juridic formeaza vointa juridic. Consimtamantul e guvernat de 2 principii: a. Principiul libertatii de vointa (libertatii contractuale) Art. 1169 Partile sunt libere sa incheie orice act juridic, sa determine continutul si sa aleaga forma actului juridic. b. Principiul vointei interne: In civil, ceea ce primeaza este vointa interna a partilor si nu vointa exteriorizata. O aplicatie a acestui principiu il reprezinta Art 1266. Contractele se interpreteaza dupa vointa partilor si nu dupa sensul literal al termenilor. Conditii: a. Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant. b. Consimtamantul sa fie exteriorizat Consimtamantul poate fi manifestat express cand rezulta din inscrisuri sau din gesturi. Consimtamantul poate fi manifestat tacit atunci cand rezulta din acte sau gesturi care nu sunt destinate sa exprime intentia de acceptare (Desi nu se accepta verbal contractul, debitorul executa). *In dreptul civil, tacerea nu valoreaza consimtamant decat cu unele exceptii: - Cand partile convin acest lucru. - Cand legea prevede acest lucru In cazul tacitei relocatiuni. - Potrivit obiceiului. c. Consimtamantul sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice. Nu indeplineste cerinta cand consimtamantul este: Dat in gluma, din prietenie curtuazie, jocandi cauza, cand este foarte vag, cand este facut sub o rezerva mintala cunoscuta de destinar si cand este facut sub o conditie potestativa (sivoluere) Iti vand casa daca vreau. Sa nu fie alterat de vicii de consimtamant (eroare, dol, violenta, leziune).

d.

1. Eroarea
Falsa reprezentare a realitatii, a unei parti, la incheierea actului juridic. *Este o eroare spontana si nu provocata.

Clasificare: a. Eroare de fapt Cand se poarta asupra unei situatii sau a unei stari de fapt: Eroare esentiala = atrage nulitatea relativa a actului juridic Error in negotium = cand falsa reprezentare a realitatii se poarta asupra naturii juridice a actului. Ex: O parte vrea sa incheie un contract V-C, cealalta parte crede ca incheie o donatie. Error in corpore = cand eroarea se poarta asupra obiectului prestatiei. Ex: O parte crede ca cumpara palarii, iar cealalta parte vinde manusi Error in substantiam = cand eroarea se poarta asupra calitatilor esentiale ale obiectului actului juridic. Ex: Eu vreau o vaza de cristal, imi vinzi o vaza de sticla. Error in personam = cand eroarea se poarta asupra identitatii sau a calitatii esentiale ale persoanei co-contractantului. Ex: Te casatoresti cu ea (dar de fapt e sora-sa geamana). Eroare neesentiala sau indiferenta = cand falsa reprezentare se poarta sau cade asupra unor elemente mai putin importante la incheierea actului juridic Art. 1207 alin. 4 Poate atrage cel mult micsorarea contraprestatiei, insa poate sa ramana si fara nici o sanctiune. *Precizari : - Simpla eroare de calcul nu se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic, in acest caz operand rectificarea. - Nu atrage nulitatea actului juridic eroarea asumata (cand eroarea priveste un element al contractului cu privire la care partea si-a asumat riscul) -> Aceste erori sunt erori neesentiale. b. Eroare de drept = Atunci cand falsa reprezentare cade asupra unei norme juridice la incheierea actului juridic 1207 Alin 3. *Eroarea de drept nu poate fi invocata decat in cazul dispozitiilor legale inaccesibile si imprevizibile (LEGEA NU CUPRINDE EXPLICITATE O SERIE DE NOTIUNI ASTFEL INCAT DESTINATARII EI SA ADOPTE O CONDUITA CONFORMA)

c. -

Eroare scuzabila si eroare nescuzabila: Eroarea scuzabila = eroare care nu poate fi reprosata partii care a avut o falsa reprezentare a realitatii (nu este rezultatul lipsei de informare sau a neglijentei partii). Eroarea nescuzabila = atunci cand faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi cunoscut cu diligente minime (eroarea este rezultatul neglijentei sau lipsei de informare). *Doar eroarea scuzabila atrage nulitatea relativa potrivit Art.1208 alin.1 (Contractul nu este anulat in caz de eroare nescuzabila).

Conditii: Eroarea sa fie scuzabila. Eroarea sa fie esentiala. Elementul asupra caruia cade eroarea sa fie determinant, hotarator pentru incheierea actului juridic. Cealalta parte sa fi stiut ca elementul este determinant pentru co-contractant. Structura:

Cuprinde un singur element de natura subiectiva = falsa reprezentare a realitatii unei parti la incheierea contractului. Sanctiune: Eroarea esentiala atrage nulitatea relativa a contractului. Eroarea neesentiala atrage diminuarea contraprestatiei. Adaptarea contractului: Daca o parte este indreptatita sa invoce nulitatea contractului, cealalta parte declara ca executa contractul asa cum l-a inteles prima parte. Prima parte notifica co-contractantul asupra aspectului cum a inteles ea contractul, iar cealalta parte trebuie ca in cel mult 3 luni de la notificare sa declare ca este de acord sa execute contractul ca a inteles partea. Daca declaratia a fost facuta si comunicata primei parti in 3 luni de la primirea notificarii dreptul de a obtine anularea contractului se stinge.

2. Dolul:
Inducerea in eroare a unei parti la incheierea unui act juridic prin mijloace dolosive (masinatiuni, viclesuguri, siretlicuri) pentru a o determina sa incheie un act juridic. Clasificare: Dol principal (dolus bonus) Atunci cand inducerea in eroare priveste elemente determinante pentru incheierea unui contract. Atrage nulitatea relativa a contractului. Dol secundar cand inducerea in eroare priveste elemente mai putin importante, potrivit Art.1214 alin.2 atrage anularea contractului chiar daca inducerea in eroare nu a fost esentiala. Natura juridica Dolul este o eroare provocata de cocontractant sau de un tert pe cand eroarea este spontana. Structura Un element obiectiv constand in utilizarea de catre o parte a unor mijloace viclene. Un element subiectiv sau intentional Intentia de a induce in eorare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic. Nu exista dol : Cand o parte profita de lipsa de experienta sau de ignoranta celeilalte parti (leziune). Atunci cand eroarea este provocata din simpla neglijenta fara rea intentie (dolul nu este intentionat) Cand imprejurarea pretins ascunsa de o parte era cunoscuta de cealalta parte. Conditii: Dolul sa fie detrminat, in lipsa lui, partea nu ar fi contractat. Dolul sa provina de la cealalta parte. *Precizari - Dolul poate proveni si de la un tert in masura in care acesta actioneaza ca un complice al cocontractantului, respectiv, acesta din urma, a cunoscut dolul la incheierea contractului. In acest caz autorul dolului raspunde pentru anularea contractului si pentru prejudicii. - Dolul poate proveni si de la un reprezentant al co-contractantului sau a unui prepus al acestuia. - Dolul apare si in actele juridice unilaterale (testament) sub forma sugestiei (Inocularea in mintea testatorului a ideei de a testa) si captatiei (inocularea in mintea testatorului ideea de a lasa un testament in favoarea celui care comite dolul). - Dolul poate consta intr-o actiune dar si o inactiune (dol prin reticenta), cand partea a omis in mod fraudulos sa comunice elemente esentiale celeilalte parti, pe care trebuia sa le dezvaluie.

Sanctiunea: Nulitatea relativa + daune interese. Pot. Art. 1257 alin.2 Daca co-contractantul prefera mentinerea contractului, co-contractantul este indreptatit sa solicite reducerea prestatiei sale cu valoarea despagubirilor.

3. Violenta:
Amentintarea unei persoane cu un rau de natura a-i provoca o temere, pentru a o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Clasificare: a. Dupa natura raului: Violenta fizica (VIS) Atunci cand amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a persoanei si a bunurilor persoanei. Violenta morala (Metus) Cand amenintarea cu un rau priveste onoarea, cinstea, reputatia. b. Dupa caracterul amenintarii: Amenintare nelegitima Constituie viciu de consimtamant. Amenintare legitima Respectiv amenintarea cu exercitiul unui drept (de regula nu constituie violenta). *Precizari: - Prin exceptie potrivit art. 1217 constituie violenta si amenintarea cu exercitiul unui drept, daca se face in scopul obtinerii unui avantaj injust.

Structura: a. Un element obiectiv Constand in amenintarea cu un rau Raul poate privi viata, persoana, onoarea sau bunurile Violenta poate privi doar rudele co-contractantului si numai ascendentii sau descendentii. b. Elementul subiectiv Inducerea unei temeri persoanei amenintate. Conditii: Temerea insuflata sa fie determinanta pentru incheierea contractului. Amenintarea sa fie nelegitima sau injusta. *Precizari: - Violenta se apreciaza de la caz la caz tinand cont de varsta, starea sociala si sanatatea, caracterul celui asupra caruia s-a exercitat violenta, precum si orice alta imprejurare care ar fi putut influenta starea acestuia la data incheieri contractului (Art.1216 alin.4). - Simpla temere reverentiala (respectul datorat unei persoane) nu constituie violenta. - Potrivit art. 1218 contractul incheiat de o persoana in stare de necesitate poate fi anulat pentru violenta ca cealalta parte a profitat de aceasta stare. Se considera stare de necesitate, situatia in care se afla o persoana determinata de un pericol grav si iminent care nu provine de la co-contractant si care se datoreaza unui factor extern.

Amenintarea sa provina de la co-contractant sau de la un tert. Tertul trebuie sa actioneze ca un reprezentant sau ca un complice al co-contractantului. In acest caz, autorul violentei raspunde si pentru despagubiri. Sanctiune:

Nulitatea relativa a contractului + despagubiri. Partea asupra caruia s-a exercitat violentele, daca doreste mentinerea contractului, poate solicita reducerea prestatiei sale cu valoarea despagubirilor la care era indreptatita.

4. Leziunea:
Disproportia vadita intre contra-prestatii. In actualul cod civil se face distinctie intre leziunea minorului si lieziunea majorului, in vechiul cod civil exista reglementata doar leziunea minorului. Exista leziuni cand o parte stipuleaza in favoarea sa sau a unui tert, profitand de starea de nevoie, lipsa de experienta sau lipsa de cunostiinte a celeilalte parti, o prestatie de o valoare considerabil mai mare decat valoarea propriei prestatii. Structura: O conceptie subiectiva Care prevede ca leziunea sa aiba 2 elemente: a. Elementul obiectiv Disproportia vadita intre contraprestatii. b. Elementul subiectiv Profitarea de starea de nevoie si de lipsa de experienta. *Se aplica doar pentru minori. O conceptie obiectiva 1 singur element obiectiv presupunand disproportia intre contraprestatii. *Doar pentru majori.

Domeniul de aplicare: a. In cazul minorilor: Act de administrare Act bilateral cu titlu oneros si comutativ. Sa fie incheiat de minorul intre 14-18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului. Actul sa fie pagubitor pentru minor. Art. 1221 alin.3 Leziunea exista cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportarea la starea sa patrimoniala. b. In cazul majorului. Act juridic bilateral cu titlu oneros comutativ. O parte sa profite de starea de nevoie, lipsa de experienta a celeilalte parti. Actiunea in nulitate relativa este admisibila daca leziunea depaseste jumate din prestatia comisa. Disproportia trebuie sa existe pana la data cererii in anularea actului juridic. Sanctiune: Nulitatea relativa. Reducerea obligatiilor partii lezate cu valoarea daunelor intereselor la care era indreptatit. Instanta de judecata poate sa mentina contractul daca partea care a creat leziunea reduce/mareste propria creanta/obligatie. *Actiunea in nulitatea relativa pentru leziune se numeste actiunea in resciziune in termen de 1 an, nu poate fi ceruta in contracte aleatorii sau in tranzactie.

III.

Obiectul: Codul civil face distinctie intre obiectul contractului, definit ca operatiune juridica in art. 1225 alin.1 si obiectul obligatiei ca fiind prestatia la care se angajeaza debitorul (art.1226 alin.1). Avand in vedere ca operatiunea juridica reprezinta insasi actul juridic in sens de negotium, codul civil face confuzie obiectul

 a.

actului si chiar actul juridic. In realitate, codul civil are in vedere prin obiect al actului juridic insasi conduita partilor, respectiv actiunile si inactiunile la care sunt indriduite. Conditii: Sa fie determinat/bil Este determinat un bun individual determinat Bunurile generice sunt bunuri determinabile avand in vedere ca in viitor vor fi individualizate prin cantarire, masurare, numarare. *Precizari *Potrivit art. 1228 bunurile viitoare pot face obiectul contractului, cu exceptia unei mosteniri nedeschise inca. *Pretul intr-un contract de vanzare cumparare poate fi determinat de catre un tert. In masura in care tertul nu poate sau nu vrea sa determine pretul sau alt ekement al contractului, acesta poate fi determinat de catre instanta. Art. 1232 alin. 2. Obiectul sa fie licit: Obiectul este ilicit cand contravine ordinii publice si bunelor moravuri. Daca obiectul este ilicit, actul juridic este sanctionat cu nulitate absoluta. Obiectul sa existe: Daca obiectul a existat, insa a pierit la data incheierii contractului, actul juridic nu mai este valabil. Bunurile viitoare pot forma obiectul unui contract (recoltele) cu exceptia mostenirii nedeschise. *Precizari: Potrivit art. 17 nimeni nu poate sa transmita mai multe bunuri decat are. Cu alte cuvinte sar impune conditia ca cel ce se obliga sa fie titularul dreptului. *Potrivit art. 1230 bunurile unui tert pot face obiectul unui contract incheiat de alta persoana, in acest caz debitorul (partea contractanta), obligandu-se in acest caz fie sa procure bunul de la tert si sa transmita proprietatea, fie sa obtina acordul tertului. In cazul neexecutarii obligatiei debitorul va plati despagubiri. Oiectul obligatiei sa fie posibil: Imposibilitatea obiectului trebuie sa fie absoluta, respectiv pentru toata lumea. Daca imposibilitatea este relativa (doar pentru o parte contractanta) obiectul actului juridic indeplineste conditia de a fi posibil.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

Sa fie in circuitul civil: Respectiv sa poata face obiectul unor acte juridice. Nu pot face obiectul unor anumite acte juridice bunurile din domeniul public al statului, au o circulatie restransa in sensul ca nu pot fi vandute. Si nici bunurile interzise de lege. Obiectul sa constea intr-o fapta personala a celui care se obliga: Este insa valabila promisiunea faptei altuia = O persoana numita promitent se obliga sa determine o alta persoana sa incheie un act juridic cu creditorul promisiunii. In acest caz tertul daca doreste sa se oblige va incheia personal un contract cu creditorul. Sa existe autorizatia prevazuta de lege: Pentru anumite bunuri este necesar ca in prealabil sa se obtina o autorizatie.

IV. Cauza actului juridic: In mod generic cauza actului juridic reprezinta scopul actului. Potrivit vechiului cod civil scopul actului juridic se impartea in :

 Scop imediat = cauza proxima = era abstract, nu se vedea, in cadrul aceleiasi categorii de acte. In actele juridice cu titlu oneros Scopul imediat consta in prefigurarea contraprestatiei celeilalte parti. In actele juridice cu titlu gratuit, scopul imediat consta in intentia liberala. In actele juridice aleatorii, scopul imediat consta in prefigurarea sansei unui castig sau a riscului unei pierderi. In actele juridice reale, scopul imediat este prefigurarea predarii bunului. Scopul mediat = cauza remota = motivul determinant pentru care o parte incheie actul juridic. Variaza de la un act juridic la altul. Potrivit art. 1235 cauza actului juridic nu mai este definita ca scop mediat si imediat ci legiuitorul se limiteaza doar la scopul mediat (cauza = motivul ce determina o parte sa incheie un act juridic). Conditii: a. Cauza sa existe: Cauza nu exista atunci cand este falsa, adica nu corespunde realitatii = partea s-a aflat intr-o eroare asupra motivului determinant la incheierea actului juridic. O parte incheie o donatie fara sa stie ca urmeaza sa i se nasca un copil/ testament. Potrivit art. 1238 lipsa cauzei atrage NULITATEA RELATIVA a actului juridic, cu exceptia in cazul a fost gresit calificat, caz in care atrage rectificarea b. Cauza sa fie licita: Este ilicita cand este contrara legii. Daca doar pentru o parte cauza este ilicita, contractul se mentine (daca doar o parte a cunoscut cauza ilicita iar cealalta nu a avut cunostiinta de ea, contractul se mentine). Potrivit Art. 1238 alin.2 Cauza ilicita atrage nulitatea absoluta doar daca este comuna sau daca si cealalta parte a avut cunostiinta de ea. c. Cauza sa fie morala: Este imorala cand este contrara bunurilor moravuri. Se sanctioneaza cu nulitatea absoluta doar daca este comuna. Potrivita art. 1638 prestatia primita in temeiul unei cauze ilicite sau imorale este supusa restituirii. Proba cauzei: Art. 1239 : Prezumtia de existenta a cauzei pana la proba contrarie Art. 1239 : Se prezuma totodata ca o cauza nu doar exista dar este si valabila -> Din moment ce legea prezuma partea nu trebuie sa faca dovada cauzei, celalata parte daca invoca faptul ca e imorala sau ilicita va trebui sa dovedeasca acest lucru cu orice mijloc de proba.

V. Forma actului juridic civil: Notiune: Forma de exteriorizare a manifestarii de vointa de a incheia un act juridic. Principiul consensualismului = Simpla manifestare de vointa, este si necesara si suficienta pentr ua incheia un act juridic, reglementat in art. 1178 Contractul se incheie prin simpla manifestare de vointa daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila. - cunoaste urmatoarele exceptii: Situatii in care legea prevede o anumita formalitate: Forma solemna (Ad validitatem/ ad solemnitatem): 1. Consta in necesitatea indeplinirii unor formalitati prevazute de lege pentru incheierea valabila a actului juridic. 2. Caracter: Este incompatibila cu manifestarea tacita. Este exclusivista, in sensul ca, pentru un anumit act juridic trebuie indeplinita o anumita forma, de regula forma autentica notariala.

*Forma solemna a actului juridic nu se limiteaza la forma inscrisului autentificat de notar. Sunt acte solemne: Hotararile judecatoresti, contractele de vanzare/cumparare de masini, actele de stare civila (act de nastere, casatorie, deces)

Toate clauzele actului juridic trebuie sa imbrace forma solemna. Actul juridic in interdependenta cu un act juridic solemn trebuie sa imbrace forma solemna. Nu se admite actul per relationem care trimite pentru completarea continutului sau la o sursa externa. 4. Actul juridic care modifica sau revoca un act solemn trebuie sa imbrace forma solemna. 5. Aplicatii: Contract V-C terenuri si locuinte, donatie, testamentul, ipoteca imobiliara, partajul succesoral, intretinere. Conventia matrimoniala si lichidarea regimului matrimonial. 6. Sanctiunea = Nulitatea absoluta a contractului Forma pentru probare (ad probationem): 1. Notiune: Consta in intocmirea unui inscris ( de regula sub semnatura privata), in scopul de a dovedi actul juridic civil. (negotium) sub sanctiunea imposibilitatii de probare. 2. Aplicatii: Legea presupune 2 procedee: a. Potrivit C.Proc.Civ. Orice act juridic de o valoare mai mare de 250 lei trebuie incheiat in forma scrisa sub sanctiunea imposibilitatii de probare cu martori. b. Legea prevede pentru anumite categorii de acte forma inscrisului, pentru probarea operatiunii juridice. Contractul de inchiriere Contractul de comodat Contractul de asigurare Contractul de renta viagera Contractul de depozit Contractul de sponsorizare Contractul de comision 3. Imposibilitatea de probare Forma pentru opozabilitate fata de terti 1. Notiune: Consta in intocmirea unor formalitati prevazute de lege pentru a face opozabil actul juridic si tertelor persaone care nu au participat la incheierea actului. 2. Aplicatii: Inregistrarea soc. Com. La ONRC, inregistrarea marcilor la OSIM, Inregistrarea imobilelor in Cartea Funciara, inscrierea contractului de arendare in registrul special tinut de secretarul consiliului local. Contractele de V-C imobiliara si contractul de ipoteca imobiliara se inscriu in cartea funciara. 3. Sanctiunea: Imposibilitatea de probare cu alt mijloc de proba. NULITATEA ACTULUI JURIDIC

3.

1.

Notiune: Sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea unui act juridic ca efect al nerespectarii unei conditii de validitate la incheierea sa. Nu se confunda cu: Rezolutiunea Consta in desfiintarea pentru trecut, a unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data ca efect al neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre o parte. Rezilierea Sanctiune ce consta in desfacerea pentru viitor a contractului cu executare succesiva, in caz de neexecutare culpabila la obligatiei de catre o parte. 2. Clasificare: a. Dupa interesul ocrotit de dispozitia legala: Nulitatea absoluta cand se incalca o norma juridica ce ocroteste un interes public.

3.

Nulitate relativa cand se incalca o norma juridica ce ocroteste un interes privat. b. Dupa efecte: Nulitate totala desfiinteaza actul in intregime. Nulitate partiala desfiinteaza actul juridic doar in privinta clauzelor ce contravin dispozitiilor legale. c. Dupa modul in care este prevazuta de lege: Nulitate expresa cand sanctiunea este prevazuta expres de lege. Art. 2.255 Nulitate virtuala nu este expres prevazuta, dar se deduce din textul legislativ. Cazuri de nulitate: Nulitate absoluta Art. 1.250 Nulitate relativa Art. 1251 a. In cazurile prevazute de lege: 1. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la capacitatea de exercitiu (minorul sub 14 Acte care confera valori patrimoniale ani incheie acte de administrare, minorul corpului uman intre 14-18 ani incheie acte fara dubla Casatoria fictiva (pentru cetatenie) incuviintare). Adoptia fictiva 2. In cazul viciilor de consimtamant. Partajul succesoral in care nu s-au cuprins 3. Cauza In ipoteza lipsei cauzei. toti descendentii in viata 4. Lipsa discernamantului Testament reciproc (nulcupativ) Cand rezulta din lege ca interesul este general: 1. Nerespectarea capacitatii de folosiinta: In cazul persoanei juridice nerespectarea principiului specialitatii de folosiinta. Nerespectarea unor incapacitati speciale judecatorii, procurorii, avocatii, grefierii, notarii publici nu pot fi cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase de competenta instantei in a carei circumscriptie isi exercita activitatea. 2. Lipsa totala de consimtamant. 3. Obiectul: imoral si ilicit. 4. Cauza ilicita si imorala. 5. Forma Nerespectarea formei solemne.

4.1 Regimul juridic al nulitatii absolute: a. Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata (partea, succesorii, creditorii chirografari, orice persoana interesata, instanta din oficiu) b. Sub aspectul prescriptibilitatii : Nulitatea absoluta Imprescriptibila, putand fi invocata atat prin cale de actiune cat si prin exceptie. Nulitatea relativa Este prescriptibila extinctiv in termen de 3 ani cand este invocata pe cale de actiune si imprescriptibila extinctiv cand este invocata pe cale de exceptie. c. Nu poate fi acoperita prin confirmare act juridic unilateral prin care partea indreptatita sa invoce nulitatea renunta sa o faca. (Art. 1262) Poate sa fie expresa atunci cand rezulta din continutul unui inscris. Poate fi tacita cand rezulta dintr-o serie de acte materiale precum executarea de bunavoie a obligatiei. Cel care trebuie sa confirme actul este pus in intarziere printr-o notificare prin care cealalta parte ii cere fie sa execute obligatia, fie ca primul (cel indreptatit) sa introduca actiune in nulitate in

5.

termen de 6 luni de la notificare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a cere anularea actului. Confirmarea isi produce efectele din momentul incheierii contractului, deci cu titlu retroactiv, contractul se valideaza. Prin exceptie, nulitatea absoluta poate fi confirmata in 2 situati: Liberalitatile nule absolut pentru vicii de forma pot fi confirmate de succesorii dispunatorului prin executare voluntara dupa moartea acestuia (Art. 1.010). Nulitatea absoluta a casatoriei pentru nerespectarea varstei matrimoniale se confirma daca sotia a nascut sau a ramas insarcinata. 4.2 Regimul juridic al nulitatii relative: a. Poate fi invocata de partea al carui interes a fost incalcat: succesorii acesteia universali si cu titlu universal, creditorii chirografari pe calea actiunii oblice subrogatorie, reprezentantul legal al partii. Nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta si nici de catre terti. b. Este prescriptibila extinctiv in termen de 3 ani cand este invocata pe cale de actiune si imprescriptibila extinctiv cand este invocata pe cale de exceptie. c. Poate fi confirmata expres sau tacit. Confirmarea nulitatii relative nu trebuie confundata cu refacerea actului juridic, cand ia nastere un nou act juridic, care isi produce efectele din momentul incheierii lui. Spre deosebire de refacere, confirmarea isi produce efecte cu titlu retroactiv.(Art. 1.295) Contractul nul poate fi refacut cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege. Efectele nulitatii actului juridic: Notiune Efectele nulitatii actului juridic = consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Ceea ce este nul nu produce efecte. Quod nullum est nullum producit efectum. ** Daca actul juridic a fost executat, aplicarea nulitatii inseamna desfiintarea retroactiva a actului si restituirea reciproca a prestatiei. ** Daca actul a fost executat si pana in momentul invocarii nulitatii o parte a incheiat actul juridic cu o terta persoana cu privire la dreptul transmis, aplicarea nulitatii inseamna desfiintarea si a actului juridic subsecvent. Principiul Quod nullum est nullum producit efectum la alte 3 principii care guverneaza efectele nulitatii: A. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii: Potrivit Art. 1254 alin.1, nulitatea produce efecte nu doar pentru viitor ci si pentru trecut, consideranduse ca actul nu a fost niciodata incheiat. Exceptii: Situatii in care efectele produse intre momentul incheierii actului juridic si momentul constatarii nulitatii absolute sau anularii lui se mentine (nulitatea produce efecte doar pentru viitor nu pentru trecut) Cazul casatoriei putative In care un sot a fost de buna credinta, pastreaza statutul printr-o casatorie valabila, pana in momentul anularii casatoriei. Copii proveniti dintr-o casatorie anulata, pastreaza statutul de copil din timpul casatoriei in cazul anularii acesteia. Minorul de buna credinta la incheierea casatoriei ulterior anulata pastreaza capacitatea deplina de exercitiiu. B. Principiul prestabilirii situatiei anterioare, restitutio in integrum: Presupune ca tot ceea ce s-a executat in temeiul unui contract sanctionat cu nulitatea, urmeaza a fi restituit in natura sau prin echivalare. Prestatiile efectuate in temeiul contractului nul se restituie. ** Partea trebuie sa introduca o actiune cu 2 capete de cerere prin care sa solicite atat nulitatea contractului cat si repunerea in situatia anterioara, daca partea nu solicita prin aceeasi actiune repunerea in situatia anterioara, si formuleaza ulterior o actiune separata, aceasta se prescrie in 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de nulitate. Exceptii: Cazuri in care prestatiile se mentin:

Imposibilitatea de restituire a prestatiilor nu mai constituie o exceptie potrivit actualei reglementari, urmand ca partile sa restituie prestatia prin echivalent (Art. 1.254 alin.3). Posesorul de buna credinta a unui bun frugifer dobandit printr-un act translativ de proprietate cu titlu oneros pastreaza fructele culese cat timp dureaza buna sa credinta. Minorul lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, restituie prestatiile primite numai in limita folosului realizat. C. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal: Potrivit Art. 1.254 alin.2 anularea actului principal determina si anularea actelor ulterioare incheiate in baza lui Exceptii: Contractele subsecvente se mentin chiar daca contractul principal se anuleaza: Actele de conservare si de administrare a bunului se mentin chiar daca actul principal se desfiinteaza. In cazul subdobanditorului cu titlu oneros si de buna credinta al unui bun mobil dobandit de la un neproprietar. In cazul anularii actului principal contractul incheiat cu subdobanditorul se mentine in baza Art. 937. In cazul anularii hotararii declarative de moarte, cel declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu exceptia celor dobandite cu titlu oneros de un tert de buna credinta.

Principiile efectului actului juridic

1.

2.

Pacta sunt servanda Art. 1.270 Contractul are putere de lege intre partile contractate = Partile sunt obligate sa respecte contractul intocmai ca si lege. Exceptii Situatii in care contractul produce efecte altfel decat au prevazut partile. a. Exceptii de restrangere Contractul de inchiriere inceteaza prin pieirea bunului inainte de termen. Contractul de mandat inceteaza prin moartea uneia dintre parti. Contractul de comodat si cel de depozit inceteaza inainte de termen daca comodantul sau deponentul cade intr-o trebuinta mare si neprevazuta cu privire la bun. b. Exceptii de extindere Cand efectele actului juridic se produc peste termenul prevazut de parti. Suspendarea executarii contractului datorita unui caz de forta majora. Cand exista o dispozitie a legii care prelungeste in timp efectele actului (prorogare legala). c. Teoria impreviziunii (clauza rebus sic non stantibus) Art. 1.271- Presupune adaptarea contractului (intr-o prima etapa, prin negociere intre parti, iar daca esueaza de catre instanta, atunci cand executarea unei obligatii pentru una dintre parti a devenit excesiv de oneroasa, datorita schimbarilor, imprejurarilor, avute in vedere de parti la incheierea contractului, schimbari ce n-au putut fi prevazute. *In cazul in care partile convin ca un contract sa-si produca efectele inainte de termen sau sa-si prelungeasca efectele, aceasta constituie un aspect al principiului libertatii de vointa si nu o exceptie de la forta obligatorie. Principiul irevocabilitatii In cazul actelor juridice bilaterale (a contractelor), contractul poate inceta numai prin acordul partilor (mutus disensus). Art. 1.270 Actele juridice unilaterale nu pot fi revocate prin vointa contrara a autorului. Exceptii : a. Exceptii de la irevocabilitatea Situatii in care poate fi revocat prin vointa unei singure parti Contractul de donatie intre soti poate fi revocat numai in timpul casatoriei. Denuntarea unilaterala a contractului de inchiriere de catre chirias cu conditia notificarii prelabile in 60 zile. Contractul de mandat poate fi revocat de catre mandatar sau prin renuntarea mandantului.

Exceptii de la irevocabilitatea actului unilateral Testamentul poate fi revocat prin creearea unuia nou, mai recent. Demisia. Consimtamantul la donatia de organe. Consimtamantul parintelui la adoptia copilului in 30 zile. 3. Principiul relativitatii actului juridic Un contract valabil incheiat da nastere la drepturi si obligatii doar fata de parti nu si fata de terti. Nu se confunda cu principiul opozabilitatii actului fata de terti, respectiv actul trebuie respectat de terti ca si realitate juridica. Parte = Persoana fizica/juridica care incheie personal sau prin reprezentant un act juridic si in patrimoniul careia actul produce efecte. Terti = Persoane care nu participa la incheierea actului si in patrimoniul carora actul nu produce efecte. Avanzi causa = Categorie intermediara intre parti si terti care nu participa la incheierea actului juridic, dar in patrimoniul carora actul isi produce efecte. Categorii de Avanzi causa : --> Succesorii universali(Succesori care dobandesc intreg patrimoniul, unicul mostenitor legal si mostenitorul testamentar) si cu titlu universal(dobandesc un singur patrimoniu dar fractionat, succesorii legali si succesorii testamentari). --> Succesorii particulari Dobandesc un bun individual determinat. --> Creditorii chirografari Sunt creditori care nu au garantata creanta cu un drept real (Gaj sau ipotecta), insa au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului (Debitorul raspunde cu toate bunurile din patrimoniul sau, prezente si viitoare). * Precizari - Succesorii universali si cu titlu universal sunt Avanzi Causa deoarece actele incheiate de defunct isi produc efecte asupra lor fiind continuatori a-i personalitatii defunctului in aceste acte (iau locul defunctului in contract). - Creditorul chirografar, desi e tert fata de actele incheiate de debitor suporta efectele in sensul ca acestea ii port mari gajul general sau ii pot micsora. Exceptii: Dintr-un contract pot sa ia nastere in favoarea unui tert doar drepturi, nu si obligatii. In privinta laturii active principiul relativitatii cunoaste exceptii (Situatii in care contractul da nastere la drepturi in sarcina unui tert) Pe latura pasiva principiul nu cunoaste exceptii. Exceptie reala Stipulatia pentru altul = Conventia prin care o parte numita promitent se obliga fata de cealalta parte, stipulant sa exectue o prestatie (sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, in sarcina unui tert beneficiar) Contract de transport. Contractul de donatie cu sarcina in favoarea unui tert. Exceptia aparenta: 1. Promisiunea faptei altuia = Conventie prin care o parte se obliga fata de cealalta parte sa determine un tert sa execute o prestatie sau sa ratifice contractul. In realitate, tertul daca doreste sa contracteze va incheia personal un contract 2. Simulatia Operatiunea juridica prin care partile incheie doua acte juridice un act public dar mincinos si un act secret ce corespunde vointei reale a partilor (contra-inscris). Forme: Deghizarea Cand in actul public se declara o anumita operatiune juridica ca natura juridica, contrazisa cu contra-inscris. Fictivitatea Cand in actul public apare o anumita operatiune juridica, iar in actul secret se neaga existenta acestuia. Prin interpunere de persoane Cand in actul public apare ca beneficiar o persoana iar in realitate e cu totul alta.

b.

Cel mai frecvent este intalnita simulatia prin deghizare partiala, cand se ascunde un element al contractului, de regula pretul, in actele notariale.